Noțiuni introductive 6 [301694]

CUPRINS

Noțiuni introductive 6

Structura teritoriului 10

Localizarea geografică 10

Atestare documentară 11

Cadrul natural 12

Clima 13

Apa 14

Solul 15

Flora și fauna 15

Caracteristici geotehnice 17

Riscuri naturale 17

Patrimoniul natural și construit 18

Patrimoniul natural 18

Patrimoniul construit 18

Reteaua de localitați 21

Infrastructuri tehnice 21

Rețelele căilor de transport 21

[anonimizat] 23

Zonificarea 28

[anonimizat] 31

Evoluția populației și potențialul demografic 31

Resursele umane 34

Infrastructura socială 35

Învățământ 35

Cultură 36

Sănătate și asistență socială 36

Administrație publica locală 37

Strcutura activităților economice 39

Strategia de dezvoltare 44

Viziunea strategiei locale 45

Obiective strategice 48

Direcții strategice de dezvoltare

Direcții de dezvoltare a infrastructurii localității și transportului 48

Direcții de dezvoltare domeniu Managementul unui mediu sustenabil 48

Direcții de dezvoltare domeniu Turism 50

Direcții de dezvoltare domeniu Sănătate 52

Direcții de dezvoltare domeniu Cultură 54

Direcții de dezvoltare domeniu Dezvoltarea economică a comunității 55

Direcții de dezvoltare domeniu agricultură și dezvoltare rurală 57

Direcții de dezvoltare domeniu Administrația publică 57

Indicatori de realizare a obiectivelor strategiei de dezvoltare 60

Bibliografie 63

CAPITOLUL I – Noțiuni introductive

Amenajarea teritoriului ca și concept a [anonimizat]. Amenajarea teritoriului în sensul modern al cuvântului își are originea de prin anii 1930, trei fiind țările cu astfel de preocupări și anume Uniunea Sovietică (dezechilibrele economice dintre partea europeană și cea asiatică), Italia (reducerea disparităților dintre Nordul puternic industrializat și Mezzogiorno agricol sărac) și Marea Britanie ( scoaterea din criză a regiunilor cu o veche industrializare).

[anonimizat], [anonimizat], cu ordine și în timp, o repartiție adecvată a populației, construcțiilor, [anonimizat], antropice și strategice (P.Merlin, 1988). Alte definiții consider amenajarea teritoriului ca fiind o geografie prospective și deliberate a așezărilor umane ( P. Randet) sau remodelarea structurii și feței unei țări ( Charles de Gaulle, 1961).

Dupa legea privind Planul Național de Amenajare a Teritoriului, [anonimizat], [anonimizat] ( comunal, intercomunal) la nivel național.

[anonimizat], [anonimizat]-[anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat]a programelor de optimizare a funcțiilor și atributelor spațiului geografic aferent, creșterea coeziunii teritoriale prin înlăturarea pragurilor inerțiale și a disfuncțiilor de diverse tipuri și cauzalități, armonizarea relațiilor omului cu mediul etc.

Ȋntr-un atare context, o condiție a realizării intervențiilor asupra conglomeratului de factori care definesc fenomenul dezvoltării este elaborarea riguroasă, științific argumentată a planurilor și strategiilor de amenajare și organizare a teritoriului, de la cele mai punctuale, focalizate pe problematica locală, la cele zonale de mare amploare și culminând cu planurile centrate pe problematica cea mai complexă, a regiunilor de dezvoltare sau a întregii țări. Scopul declarat al acestor strategii și planuri, este de a oferi un ghid, un fir călăuzitor celor responsabili de aplicarea programelor de dezvoltare, un ghid care să conțină măsuri și soluții adecvate pentru fiecare etapă temporală a derularii fenomenului în cauză.

Planul de Amenajare a Teritoriului Comunei Salcia, județul Mehedinți se încadrează, ca urmare, în palierul median al documentațiilor referitoare la planificarea și organizarea teritorială, făcând o conexiune organică între planurile de anenajare locale, sau chiar zonale, dat fiind faptul că, ținând cont de localizarea acesteia, Comuna Salcia se situeaza la confluența a două județe din regiunea Olteniei și anume Mehedinți și Dolj.

Un Plan de Amenajare Județean trebuie să devină un reper fundamental, un sistem de referință pentru inițiativele factorilor responsabili de dezvoltare a infrastructurii tehnice a teritoriului, a ramurilor și subramurilor economice, a optimizării aspectelor sociale, a protecției și conservării mediului. Pentru a-și implini pe deplin această menire el trebuie să conțină în mod obligatoriu următoarele:

o reliefare detailată și obiectivă a realităților spațiului studiat;

o evaluare punctuală a resurselor naturale și umane ale teritoriului pentru a asigura baza de susținere a afirmării economiei zonale;

un cumul de măsuri și soluții realiste, corelate cu potențialul/necesitățile zonei și capacitatea de susținere financiară a realizării lor;

scoaterea în evidență a elementelor de specificitate pe baza cărora se poate imagina, înainte de orice, realizarea dezideratelor de competitivitate;

prefigurarea inter-relaționării optime cu sistemele teritoriale, naționale și internaționale învecinate în vederea materializării principiului avantajului comparativ;

o proiecție a dezvoltării pe termen scurt, mediu și lung, cu indicarea, pentru fiecare etapă, a priorităților;

realizarea tuturor obiectivelor planului în contextul dezideratelor coeziunii teritoriale, protecției mediului și dezvoltării durabile.

Planul de Amenajare a Teritoriului Comunei Salcia este un proiect cu caracter director, ce respectă o etapizare temporală clară, în funcție de obiectivul urmărit.

Acesta include trei părți distincte:

analiza situației existente;

identificarea disfuncționalităților cu care se confruntă unitatea Administrativ -teritorială din comuna analizată;

realizarea strategiei de dezvoltare și propunerea unui set de măsuri și acțiuni concrete pentru remedierea disfuncțiilor identificate anterior.

Analiza situației existente

Analiza situației existente are ca scop reliefarea impactului elementelor care condiționează dezvoltarea, analiza văzută prin surprinderea aspectelor socio-umane, economice, de mediu.

Contextul teritorial, regional și național

Una din componentele fundamentale ale politicilor Uniunii Europene o constituie dezvoltarea teritorială durabilă, concept care stă la baza elaborării documentelor strategice și de planificare actuale, a politicilor în vigoare și a principalelor linii directoare ale evoluției socio-economice și culturale a României.

Planul de Amenajare a Teritoriului, ca și concept, s-a cristalizat în timp, pe parcursul mai multor decenii, în cadrul unor dezbateri aprofundate pe plan național și a căpătat valențe politice precise în contextual globarizării, reprezentând rezultatul unor abordări integrate a factorilor politici și decizionali.

Raportat la nivel european, sistemul comunal avut în discuție îndeplinește trăsăturile unor regiuni-porți, prin schimburile pe care le are cu teritoriul învecinat, fiind nevoie de o întărire a rolului jucat de aceste comunitati, rol plusat de avântul luat de dezvoltarea economică și de infrastructura, de amenajări complexe și integrate.

Sistemul comunal întrunește toate condițiile investirii ca regiune de program/proiect, nota definitorie fiind dată de:

● relații de polarizare exercitate între localități și în afara arealului investigat;

● avantajul pozițional deosebit ce oferă regiunii un grad ridicat de accesibilitate și deschide oportunitatea unor racordări pe plan național;

● diversitatea resurselor naturale și calitatea resursei umane;

● identificarea unui areal turistic cu reverberații pe plan național, care încă nu și-a atins maximul de dezvoltare.

Amplasarea comunei Salcia la intersecția celor două mari regiuni românești imprimă un puternic caracter multicultural între zonele țării.

Valorificarea de oportunități cere alocarea unor resurse semnificative din partea factorilor locali, atât la nivelul capacității administrative necesare pentru accesarea, implementarea și monitorizarea adecvată a acestor fonduri, cât și de ordin financiar, de furnizare a co-finanțării obligatorii.

În consecință, este necesară o prioritizare clară a inițiativelor de dezvoltare, fundamentată pe o analiză riguroasă a situației locale specifice, astfel încât să fie maximizat impactul socio-economic al acestor investiții, în contextul resurselor inevitabil limitate disponibile pentru mobilizare în orizontul de timp 2014 – 2020.

CAPITOLUL II – Structura teritoriului

2.1 Localizarea geografică

Scăldată de apele Dunarii, comuna Salcia se află în partea de sud-vest a județului Mehedinți, la o distanță de 75 de km, față de orașul Drobeta Turnu Severin, având ca vecine în Nord comuna Obîrșia de Cîmp și comuna Cujmir, în Sud fluviul Dunărea, în Nord -Est Județiul Dolj și comuna Obîrșia de Cîmp iar în Vest comuna Gârla Mare.

Comuna Salcia are în administrație un singur sat, Salcia.

Fig. 1 Comuna Salcia, județul Mehedinți

Fig.2 Amplasarea comunei Salcia în cadrul județului Mehedinți

2.2 Atestare documentară

Pe aceasta vatră din cele mai vechi timpuri au existat condiții naturale prielnice desfășurării activițăti umane.

Documentar, așezarea a fost atestată încă din 1525, într-un hrisov emis de cancelaria lui Radu de la Afumați prin care mai multe "seliști", între care și Salcia, au fost dăruite spătarului Dragu de către domnitor. În acest hrisov, Salcia este menționată cu toponimul Salcea, ca siliște.

Legenda spune însă că numele provine de la arborele cu același nume, lângă care s-a născut primul sat. În anul 1628, alt document numea așezarea Ascunsa, iar mai târziu, în anul 1643, paharnicul Barbu ot Dâlga cumpară cu 270 unghi Salcea și Ascunsa, Ulmi și Fântâna "toate cu rumâni" de la paharnicul Theodosie. Ȋn anul 1644, postelnicul Hamza, Stanciul și Udrea fiii lui Socol ot Pade au vândut părțile stapânite de ei în Salcia ot Dunav și în Ascunsa marelui ban Barbu Poenaru, fără rumâni. După aproape un secol, așezarea este atestată ca sat, în timpul domniei lui Radu Mihnea și era stapânit de Damina "capitan de sârbi" și fiii săi.

De-a lungul istoriei, localitatea s-a dezvoltat, așa cum rezultă din documente. În anul 1864, Salcia avea 636 de familii și case și 500 de contribuabili, iar reforma agrară efectuată de Alexandru Ioan Cuza a fost insuficientă pentru locuitorii comunei, multe familii ramânând fără pamânt. În anul 1906, cu prilejul jubileului regal, în sat erau 800 de familii, dintre care 100 fruntașe, 500 mijlocase și 200 de familii codașe (fără pământ).

În anul 1947, comuna Salcia avea 854 de clădiri, 835 de gospodării, o școală generală cu nouă învațători, o biserică ridicată de Iordache Stenoe și soția sa, Catinca Filisanu, șapte cazane de țuică, două mașini de treierat, o moară cu valț și o presă de ulei.

2.3 Cadrul natural

Din punct de vedere morfologic, comuna Salcia are un relief de câmpie, aparținând câmpiei Punghina, unitate a câmpiei Oltenia.

Începând de a malul Dunării spre nord până la DJ 562 se dezvolă terasa cea mai joasă a Dunării cunoscută sub denumirea de luncă, după care urmează terasa a II a.

Fig.3 Salcia – zona de câmpie

Trecerea de la o terasă la alta este greu de identificat datorită denivelărilor cauzate de acoperirea cu nisipuri eoliene.

Zona de luncă se caracterizează prin numeroase denivelări maturale, cauzate de mișcarea nisipurilor care se numesc „măgure” cu dimensiuni și înălțimi mici și „grinduri” cu dimensiuni și înălțimi mai mari.

Cele mai importante „măgure” sunt:

-Măgura de nisip;

-Măgura Salcia;

-Măgura Fetelor;

-Măgura cu piatră.

Cele mai importante „grinduri sunt”:

-Grindul Ciașului;

-Delul Ciumatului

Zona de Câmpie sau terasa a II a se întinde de la nord de DJ 562 și se caracterizează cu aceleași denivelări materiale, cauzate de mișcarea nisipurilor numită și arie, măguri și grinduri cu altitudini mai ridicate decât cele de luncă.

Denivelări zona de câmpie terasa a II a:

-Măgura tăiată;

-Măgura din Țarină;

-Dealul Vîrtopului.

2.3.1. Clima

Poziția georgrafică a județului Mehedinți într-o depresiune la interiorul arcului Carpato-Baltic și la poalele acestuia, imprimă climei anumite particularități specifice; cea mai importantă este influența submediteraneană, care se suprapune pe fondul climatului temperat-continental caracteristic întregii țări.

Clima este de tip temperat continental cu influențe submediteraneene având o durata medie anuală de strălucire a soarelui de 2200 ore;

Temperatuta medie anuală este de +110C, iernile sunt relative blânde, cu o temperatură medie a lunii ianuarie de -10C, iar verile sunt căldurose, avand o temperatură medie a lunii iulie de +230C. În general, primele înghețuri apar la jumătatea lunii octombrie, iar ultimele înghețuri de produc în prima decadă a lunii aprilie. Intervalul de timp cu strat de zăpadă este de 50-60 de zile.

Cantitatea de precipitații este de 700-800 mm/an, în special la începutul verii și toamna, media anuala a umidității relative este de -74%.

Vânturile care predomină sunt cele de vest, nord- vest și nord- est cu o vitează maximă anuală mai mare de 20m/s.

2.3.2. Apa

Principalul curs de apă pe teritoriul comunei este fluviul Dunărea, care are pe teritoriul comunei o lungime de aproximativ 6,5 km., o lățime cuprinsă între 500-800 m și o adâncime de 6 m., care permite navigația tot timpul anului. În acestă zonă nu există port, debarcader. Prin realizarea lacului de acumulare PF II, cota de inundabilitate s-a ridicat în dreptul comunei Salcia.

De asemenea, mai există și câteva ape stătătoare, o serie de bălți mai mari sau mai mici, care se desfășoară pe o lungime de 700 m și o lățime de 80 m., a cărei apă provine din izvoarele existente în zonă, dar și din intrarea apelor Dunării în zonele riverane comunei.

Regimul hidrografic al zonei, atât cel de suprafață, cât și pe cel subteran este influențat de relief, condițiile climatice la care se adaugă structura geologică și litologică.

Fig.3 Malul Dunării la Salcia

Sursa de alimentare o constituie apa Dunării și freaticul terasei a-I-a.

Un foraj hidrogeologic de observație executat în zona de câmpie, în partea de vest a comunei Salcia, a înregistrat următoarele date hidrogeologice:

adâncime nivel hidrostatic față de sol -8,00 m;

adâncimea acoperișului și patului stratului acvifer 2,5- 16,8 m.;

debitul 2,1 l/s;

În general, alimentarea orizontului acvifer este influențat de fluviul Dunărea .

În zona terasei a-I-a caracteristicile stratului acvifer, sunt:

adâncime nivel hidrostatic față de sol 17,00 m;

adâncimea acoperișului și patului stratului acvifer 15- 21 m.;

debitul 6,8 l/s. la o denivelare de 1,0 m.

Principalul curs de apă, care traversează extremitatea estică a teritoriului administrativ al comunei este pârâul Drincea.

2.3.3. Solul

Solul este un corp natural cu însușiri de fertilitate, formate prin acțiunea îndelungată a viețuitoarelor și a factorilor climatici asupra materialului mineral al rocilor de la suprafață și au evoluat prin interacțiunea complexului de factori pedogenetici.

În partea de nord a comunei Salcia se găsesc cernoziomuri moderat levigate iar în parte de luncă se găsesc soluri de tip cernoziom levigat care se asociază cu cernoziomuri freatice umede lacoviște cu regosoluri nisipoase de dune.

Subsolul dispune de importante zăcăminte de nisipuri, pietrișuri, care calitativ sunt foarte bune și se pot utilize în stare naturală pentru betoane cu marcă mică și prin spălare și sortare pentru toate tipurile de betoane demarcă superioară.

2.3.4. Flora și fauna

Flora

Comuna Salcia este cuprinsă în zona de câmpie și luncă, cu pajiști stepice,vegetație de luncă cu zăvoaie de sălcii si plopi dar și pâlcuri de pădure cuprinzând în special foioase, predominante fiind cele două specii de stejarii termofili, stejarul brumariu (Quercus pedunculiflora )-element sudic pontic și stejarul pufos (Quercus pubescens)-element submediteranean, printre care mai apare cerul(Quercus cerris), gârnița (Quercus fainetto), jugastru (Acer campreste), părul padureț, mojdrean (Fraxinus ornus), în asociere cu specii de tei, ulm, cu subarboret format din păducel, sânger, corn, porumbar, maceșul, salba râioasă, lemn câinesc, scumpia și chiar desișul de vișinel și migdal pitic.

În zona de luncă a comunei predomină zăvoaiele de plopi și anini.

Vegetația ierbacee se caracterizează prin specii ca: ghiocelul, brândușa galbenă, brebeneii, tămâioara, vioreaua albastră, gălbenița, nu-ma-uita, năpraznicul, vinărița, vinețica, orăștica, colțișorul, mărgica, meișorul, golomățul, obsiga, rogozul păros și altele.

Vegetația naturală a pajiștilor se caracterizează prin prezența unor specii ca: firuța bulboasă, păiușul, pirul gros, rogozul, sadina, colilia, năgara, bărboasa, pelinița, rușcuța primăvăratică, iarba osului, inul galben, coada vulpii, păiușul de livezi, golomățul, iarba câmpului, rogozul mare, rogozul galben, pipirigul, floarea cucului, dentița, trifoiul corcit, etc.

Faună

În aceasta zona, încadrată în zona de silvostepă, cuprinde animale specifice condițiilor de peisaje deschise, adaptate la condițiile climatice cu veri călduroase și secetoase. La aceste condiții s-au adaptat animalele în special din grupa rozătoarelor, mamifere mici, cum sunt: popândaul (Citellus citellus), hârciogul (Cricetus critesus), șoarecele de câmp (Mus musculus), viezurele (Meles meles). Rozătoarele mici, în lanțul trofic constituie hrana pentru numeroase animale răpitoare, fie ele mamifere (vulpea, nevăstuica, dihorul de stepă) sau păsări (uliul, eretele).

În pâlcurile de păduri trăiesc numeroase păsări dintre care: fâsa, câteva specii de grauri (sturnus vulgaris) etc.

Prin poieni și la marginea pădurilor, în perioadele calde ale anului se întâlnește pupăza (Upupa epops). La începutul lunii aprilie sosesc aici privighetoarea mare (Luscinia Luscinia) în pădurile de lunci și privighetoarea propriu-zisă sau mică în pădurile cu umezeala redusă.

Aici poposesc atât păsări migratoare cât și sedentare ca: păsări insectivore (pitulice, muscarii, silviile, privighetorile), păsări pantofage (gaițe, coțofane, ciori), păsări granivore (forfecuțele, botgroși, presuri, cinteze, scatii, pițigoii, turturelele), păsări cățărătoare (ciocănitori, țoii, cojoaice), păsări de pradă (ulii, huhurezi, răpitoare de noapte, cucuvele, ciuhurezi).

Mamiferele de talie mică și mare sunt: chițcanii, cârtițele, pârșii, șoarecii, căpriorul, mistrețul, vulpea, dihorul comun, viezure, iepure, etc.

Dintre păsările insectivore sunt: cojoaica (Certhia familiaris), țicleanul (Sitta europaea caesia), ciocănitoarea, graurul și pițigoiul.

Printre oaspeții de vară amintim, porumbelul de scorbură (Columba oenas) și turturica (Streptopelia turtur), grangurele (Oriolus oriolus). Dintre păsarile sedentare mai frecvente sunt: botgrosul, sitarul (scolopax scolopax), cristeiul roșu (Crex crex). Nu lipsesc nici speciile de presuri, sticleți, florinți, sfrinciogul roșiatic.

Dintre reptile, sunt speciile de șopârle sudice (Lucerta taurica), șopârla de câmp (Lucerta agilis), șopârla de luncă (Lucerta praticola) gușterul (Lucerta viridis), șarpele de alun, șarpele de apă, șarpele de pădure, vipera neagră.

Ca specii de broaște sunt: broasca roșie, broasca râioasă verde. Dintre fluturi se găsesc: omida stejarului, inelarul.

Cea mai bogată ihtiofaună se gasește în apele Dunării și este reprezentată prin pești migratori: păstruga, scrumbia de Dunare și semimigratori, crap (Cyprinus carpio), știuca (Esox lucius), șalăul (Sandar lucioperca), plătica, somnul (Silurus glanis), carasul (Ctassius crassius), bibanul (Perca fluviatis), mreana (Barbusbarbus), anghila.

De asemenea în zona comunei Salcia se găsesc și numeroase specii de nevertebrate precum: amibe și flagelate, viermi inelați, râme, melci, specii de păienjeni și acarieni, etc.

2.3.5 Caracteristici geotehnice

Comuna Salcia cu satul component se încadrează în zona de risc seismic având ag = 0,12g și Tc= 1,0 secunde.Condițiile generale de fundare sunt normale: terenul de fundare de tip bun , permite fundarea directă (STAS 3300/2-85), adâncimea minimă de fundare 0,70m, iar capacitatea portantă a terenului de fundare variază de la Pconv=280Kpa la 300Kpa.

2.3.6. Riscuri naturale

Conform Legii 575/2001 pentru aprobarea PATN sectiunea V – Zone de risc natural, teritoriul comunei nu se încadrează în categoria unităților administrative ce prezintă riscuri naturale alunecări de teren de tip primar. Există eroziuni de suprafată pe terenurile în pantă, degradate.

Teritoriul comunei Salcia cu satul din componență prezintă un relief preponderant de câmpie (luncă), prezintă pericol de desertizare.

Se menționează că inundații s-au produs în afara vetrei satului Salcia , în izlazul comunal.

2.4. Patrimoniul natural si construit

2.4.1. Patrimoniul natural

În România, habitatele naturale și speciile sălbatice au fost inventariate prin utilizarea a două tipuri de baze de date: baza BIMS (Sistemul de Management al Informației privind Biodiversitatea) și a bazei EMERALD (stabilită sub Convenția de la Berna), compatibilă cu „Natura 2000”. În țara noastră există 357 de tipuri de habitate, mare parte dintre acestea având echivalente în principalele sisteme de clasificare utilizate la nivel european, 199 habitate au echivalent în habitatele din sistemul de clasificare Natura 2000; 213 habitate au echivalent în habitatele din sistemul de clasificare Emerald; 170 habitate au echivalent în habitatele din sistemul de clasificare Corine; 367 habitate au echivalent în habitatele din sistemul de clasificare Palearctic; 263 habitate au echivalent în habitatele din sistemul de clasificare Eunis.

La nivel european, România deține cel mai diversificat și valoros patrimoniu natural; suprafața ariilor naturale protejate de interes național, raportată la suprafața țării, este de 7%, iar suprafața totală a siturilor Natura 2000, raportată la suprafața țării, este de 17,84%.

În țara noastră există mai multe categorii de arii protejate, care se diferențiază în principal în funcție de regimul de ocrotire, conservare și utilizare. Acestea sunt: rezervații științifice; parcuri naționale; monumente ale naturii; rezervații naturale; parcuri naturale; rezervații ale biosferei; zone umede de importanță internațională; situri naturale ale patrimoniului universal; arii speciale de conservare; arii de protecție specială avifaunistică; situri de importanță comunitară; geoparcul.

O modalitate de a conserva patrimoniul natural este aceea de a crea o rețea de arii naturale protejate, reprezentativă pentru diversitatea speciilor și habitatelor ce trebuie protejate.

Conservarea diversității biologice se realizează prin intermediul Rețelei Ecologice „Natura

2000”. Scopul Rețelei Natura 2000 este de a proteja biodiversitatea Europei și de a promova activități economice benefice pentru biodiversitate.

2.4.2. Patrimoniul construit

a). Legislație și delimitări conceptuale

Lista monumentelor istorice a fost publicată în anexele 1 și 2 (ultima pentru monumentele istorice dispărute) ale Ordinului nr. 2314 din 8 iulie 2004, publicat în Monitorul Oficial nr. 646 din 16 iulie 2004, pe baza Legii nr. 422 din 18 iulie 2001. Prin Ordinul nr. 2314/2004 al Ministrului Culturii și Cultelor a fost aprobată „Lista monumentelor istorice”. Acest capitol se bazează pe lista monumentelor istorice pentru județele Brașov și Prahova.

În Legea nr. 422 din 18 iulie 2001, privind protejarea monumentelor istorice, republicată în Monitorul Oficial nr. 938 din 20 noiembrie 2006, se dau următoarele definiții celor trei tipuri de monumente istorice:

a) monument – construcție sau parte de construcție, împreună cu instalațiile, componentele artistice, elementele de mobilare interioară sau exterioară care fac parte integrantă din acestea, precum și lucrări artistice comemorative, funerare, de for public, împreună cu terenul aferent delimitat topografic, care constituie mărturii cultural-istorice semnificative din punct de vedere arhitectural, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social, științific sau tehnic;

b) ansamblu – grup coerent din punct de vedere cultural, istoric, arhitectural, urbanistic ori muzeistic de construcții urbane sau rurale care împreună cu terenul aferent formează o unitate delimitată topografic ce constituie o mărturie cultural-istorică semnificativă din punct de vedere arhitectural, urbanistic, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social, științific sau tehnic;

c) sit – teren delimitat topografic cuprinzând acele creații umane în cadru natural care sunt mărturii cultural-istorice semnificative din punct de vedere arhitectural, urbanistic, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social, științific, tehnic sau al peisajului cultural.”

Conform legii, monumentele istorice sunt clasificate în monumente, ansambluri și situri, având o valoare culturală națională și universală, dacă au fost incluse în categoria A, și o valoare culturală locală, dacă au fost clasate în categoria B. De asemenea, relevanța lor culturală este definită și de includerea monumentului istoric, după natura lui, în una dintre următoarele patru categorii:

Arheologie;

Arhitectură;

Monumente de for public și

Monumente memoriale/funerare.

În plus, acestea sunt clasificate și în funcție de vechimea lor, astfel putând fi incluse în una dintre următoarele categorii referitoare la valoarea lor de patrimoniu, primind un calificativ: până în anul 1775 – excepțional; între anii 1775-1830 – foarte mare; între anii 1830- 1870 – mare; între anii 1870-1920 – medie; între anii 1920-1960 – mică.

b). Caracteristici principale ale patrimoniului construit

Patrimoniul construit al comunei Salcia, conform Listei Monumentelor Istorice este reprezentat de :

Biserica cu Hramul „ Sfânta Ecaterina” ctitorită în anul 1860 fiind renovată și rezidită în perioada 1930 – 1950;

Așezare, sec.IX-XI, în Lunca Dunării, lângă clădirea fermei piscicole, Hallstatt, inclusă în LMI la pozitia MH-I-m-B-10096.

Fig.4 Biserica „ Sfânta Ecaterina”, Salcia, Mehedinți

2.5 Rețeaua de localități

Teritoriului administrativ al comunei Salcia are o suprafață de 5067 ha și o populație stabilă de 2794 locuitori în anul 2012, conform datelor statistice.

Reședința de comuna Salcia este așezată de o parte și alta a drumului național DN56C, cu locuințe amplasate compact, în zona terasei superioare, având în zona terasei inferioare culturi de cu vii și livezi cultivate pe panta de legatură.

În teritoriu, legătura cu satul cel mai apropiat Izimșa, aflat la o distanța de 6 km, așezat în nordul localitatii Salcia, se asigură pe DC 99, drum de piatră, neasfaltat.

Pe teritoriul comunei nu există cale ferată, iar cea mai apropiată stație feroviară este stația Maglavit, la cca. 22 km.

Legatura comunei cu reședinta județului este asigurată de drumurile naționale DN56C și de DN56A Drobeta Tr. Severin -Calafat.

În afara rețelei rutiere localitatea fiind riverană Dunării au acces la navigația fluvială prin portul amenajat în localitatea Gruia situat la 26 km.

2.6 Infrastructuri tehnice

2.6.1 Rețelele căilor de transport

Accesibilitatea la căile de transport reprezintă un indicator foarte important în aprecierea posibilităților de dezvoltare economico-socială a localităților comunei.

Accesul direct la o infrastructură rutieră corespunzatoare, asigură premisele dezvoltării unor activități economice, facilitează accesul populației la locurile de muncă, satisfacerea anumitor servicii, și a turismului.

Comuna Salcia este situată în partea de sud a județului la 75 km de municipiul Dr. Tr. Severin, 35 km de Calafat, 37 km de Vânju Mare, 110km de Craiova, este riverană Dunării, pe lungimea de 6,5 km și străbătută de un drum național și un drum comunal, prin care se asigură legăturile cu localitățile învecinate:

DN 56C (Salcia–Gruia– Gogosu– Devesel ) strabate comuna pe directia Est- Vest, intră pe teritoriul comunei dinspre Girla Mare si iesire spre Maglavit, drumul este reabilitat, are suprafața căii de rulare din îmbracăminte asfaltică pe două benzi de circulație. În intravilanul localității Salcia, drumul național funțtionează ca stradă principală.

Pe teritoriul comunei drumul are lungimea de 1,8 km.

Fig. 5 DN 56C pe teritoriul comunei Salcia

DC 99 este un drum pietruit, parțial modernizat, cu infrastructura din pamânt, are pe teritoriul comunei 1,5 km, și se intersectează cu DN 56C aproape de centrul localității.

Fig.6 DC 99 Salcia – Izimșa

Rețeaua de străzi existente în perimetrul construibil al localității Salcia este alcatuită în general din străzi paralele și perpendiculare cu drumul național, nemodernizate, cu suprastructură ușoară din balast de râu compactat sau pământ. Nu sunt amenajate trotuare și sanțuri de scurgere a apelor pluviale, dar distanța dintre fronturile construite permite modernizarea acestora la profilele transversale prevăzute de lege.

Transporturi

Transportul marfă este asigurat de firme comerciale cu capital privat din Drobeta Turnu Severin, cât și de cetățeni particulari.

Transportul în comun – locuitorii comunei sunt deserviți zilnic prin curse regulate asigurate de autobuze aparținând firmelor private cu sediul în Drobeta Turnu Severin cu o frecvență de plecări-sosiri/zi de max. 5 ori și se realizează prin rețeaua rutieră existentă.

În concluzie, pe teritoriul comunei nu există unități sau rețele de transporturi, transporturile auto pentru călători și mărfuri se fac prin intermedieri specializate care deservesc comuna Salcia.

2.6.2. Infrastructura tehnico-edilitară

a). Infrastructura de transport energie electrică

Sistemul comunal studiat nu face parte din producătorii autorizați de energie electrică, necesarul de energie electrică fiind preluat din Sistemul Energetic Național.

Fig. 7 Rețeaua electrică din Salcia

În prezent, alimentarea cu energie electrică a localității Salcia se face din stația 110/20Kv Gruia printr-o linie electrica aeriana de 20Kv Cujmir din care se racordeaza posturile de transformare 20/0,4kv astfel:

Salcia PTA 250 KVA

Salcia PTA 63 KVA

LEA 20Kv, este executată pe stâlpi de beton. Distribuția pe joasă tensiune în Salcia, este realizată prin rețele electrice aeriene pe stâlpi de beton. Din aceste rețele electrice se alimenteaza toți consumatorii de energie electrică Salcia, prin branșamente electrice monofazice și trifazice.

Fig.8 Linii electrice comuna Salcia

De asemenea, pe teritoriul comunei Salcia se găsește linia electrică de 110 Kv ce alimentează zona județului Mehedinti din raza localităților Vânju Mare și Cujmir și anume, LEA 110 Kv Banovița – Vânju Mare.

Prin intermediul acestei LEA 110 Kv, dispeceratul sistemului energetic național transportă si energie electrică produsă în Hidrocentrala Porțile de Fier II spre Drobeta Turnu Severin.

În localitatea Salcia, există o stație de transformare 110/6 Kv ce a deservit sistemul de irigații.

Traseul rețelelor atât de medie tensiune cât și înaltă tensiune este poziționat pe planșa de Încadrare în teritoriul administrativ al comunei Salcia.

Alături de cele două LEA de medie și înaltă tensiune, se regasesc pe teritoriul studiat, racordurile de medie tensiune aeriene ce alimentează posturile de transformare aeriene .

Posturile de transformare sunt încărcate în proporție de 60-70 %.

Datorită faptului că teritoriul comunei Salcia este în mare parte situat pe malul Dunării, aceasta ar duce la creșterea numărului de case de vacanță nou construite. Alături de aceasta, nu putem sa nu amintim de zona geografica în care se află comuna respectivă, existența fluviului Dunărea, zona bălților, pescuitul sportiv, vor atrage creșterea zonelor de agrement.

În acest sens, pentru solicitările de alimentare cu energie electrică se vor propune amplasarea de noi posturi de tranformare ce se vor racorda la LEA 20 Kv existente.

Creșterea activitatilor economice din zonă, pot sta la baza unor măsuri și de amplificare a posturilor de transformare existente. Distribuția energiei electrice către consumatorii casnici se realizeaza prin LEA de joasă tensiune ce derivă din fiecare din cele 2 PTA. Aceste rețele electrice sunt realizate din stalpi de beton armat tip SE 10 și SE 4, respectiv conductorul folosit este conductor torsadat izolat de tip TYIR sau TA2X, dimensionate corespunzător puterilor aferente.

În proporție de 60 % instalațiile electrice și PTA 20/0,4 kV au beneficiat de lucrări de modernizare din partea CEZ DISTRIBUTIE S.A., utilizându-se echipamente moderne și selective care în final duc la micșorarea numărului de întreruperi în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor atât casnici cât și economici.

b). Rețele de telecomunicații, comunicații date și internet

Telecomunicații -oferta comercială în domeniul telecomunicațiilor este dominată de Compania națională de telefonie fixă Telekom și de companiile de telefonie mobilă, cu acoperire națională Orange, Vodafone, RCS&RDS și Telekom.

În telecomunicații, se remarcă un proces alert de modernizare datorită expansiunii tehnicii avansate în telefonia cu fir și a creșterii gradului de acoperire prin telefonia mobilă. Modernizarea acestui sector va continua și în viitor prin acțiunea de montare a cablurilor optice, prin extinderea rețelelor digitale și prin dezvoltarea telefoniei mobile și a comunicațiilor prin poșta electronică.

Pe teritoriul comunei sunt amplasate cabluri telefonice urbane și fibră optică pozate subteran, în canalizație PVC/HDPE/OL la adâncimi de 0,7m-1,4m și care aparțin TELEKOM și Orange, pe traseul DN56C din Gruia spre Cetate.

Televiziunea prin cablu– a fost instalată AKTA, dar este necesară în continuare extinderea, modernizarea și îmbunătățirea acesteia.

Internet- rețeaua de internet este destul de puțin dezvoltată, există conexiuni ADSL prin intermediul liniei de telefonie fixă, la rețeaua de internet fiind racordate școala, gradinița și primaria ;

Servicii poștale – comuna are un oficiu poștal care realizează toate serviciile poștale disponibile pe teritoriul României.

c). Alimentarea cu căldură

Sistemul de încălzire al locuințelor și obiectivelor publice se face cu sobe pe combustibil solid – lemn din zonă sau cărbune. Pentru gătit se folosesc butelii de aragaz care au depozit constituit la nivelul comunei.

În comuna Salcia nu există rețea de gaze de joasă presiune.

d). Gospodarie comunală

În prezent, pe teritoriul comunei Salcia, primaria are încheiat cu firma de salubritate –S.C.ECOSAL S.A. un contract de colectare a gunoiului. Pe termen mediu se va realiza colectarea selectivă a deșeurilor atât stradal cât și de către cetățeni. Aceștia vor fi instruiți pentru a conștientiza importanța acestei acțiuni și astfel vor beneficia de un mediu mai curat și mai puțin poluat.

Sunt necesare investiții pentru realizarea punctelor de colectare (platforme îngrădite pentru plasarea containerele pentru rural 1,1; 4,5mc.) care apoi se vor ridica periodic.

e). Alimentarea cu apă

În localitatea Salcia sistemul de alimentare este realizat în procent de 100%. Apa potabilă este de foarte bună calitate.

Fig. 9 Pompa de apă stradală

f). Canalizarea

În comuna Salcia rețeaua de canalizare, stație de epurare și tratare a apelor reziduale se realizează în procent de 50%.

Apele uzate de la locuințe și obiectivele social culturale din zonele unde nu exista rețea de canașizare și stație de epurare, se scurg în bazine vitanjabile sau latrine uscate.

Se dorește extindere rețelei de canalizare, stația de epurare și tratare a apelor reziduale.

g). Mediul

Dezvoltarea spațiului rural și modernizarea acestuia dacă nu este bine organizat poate duce la degradarea mediului, în primul rând datorită intervenției omului asupra mediului prin defrișarea vegetației subarboricole și erbacee, prin săpăturile facute pentru a folosi materialul în construcții care are efecte negative deoarece accelerează procesul de eroziune, iar în al doile rând, prin depozitarea gunoaielor în locuri neamenajate care dă un aspect dezolant, adăugându-se toxicitatea unora din materialele aruncate.

În prezent pe raza teritoriului administartiv al comunei nu sunt unități (activități) care ar putea constitui surse majore de poluare a apelor, aerului și solului. În comuna Salcia, serviciul de salubrizare este realizat în procent de 100%.

Fig.10 Parcul central al comunei Salcia

2.7. Zonificarea teritoriului

Structura profund distorsionată a economiei rurale românești determină și o structură similară a populației rurale ocupate pe sectoare de activități (sectorul primar 64,2%, din care în agricultură 56,6%, sectorul secundar 18,5%, sectorul terțiar 17,3%).

La scara spațiului rural românesc economia non-agricolă (IMM-uri cu profil industrial, servicii, turism rural) are o pondere redusă.

Activitățile prin care se caracterizează potențialul economic al comunei sunt servicile publice reprezentate prin școli, asistenă medicală, administrație, cultură, care sunt satisfăcătoare în localitate existând minimul de dotări necesare și mici afaceri de familie.

Situată în apropierea unor poli de atracție urbană (Drobeta Turnu Severin, Calafat, Craiova) și accesul excelent la căile de comunicație principale, conferă comunei Salcia un impact pozitiv asupra schimburilor comunității locale cu exteriorul (mărfuri, educație, locuri de muncă) și numeroase avantaje economice. Conform PAT jud. Mehedinți, funcția localităților după ocupația locuitorilor și activitatea desfășurată este agricolă – cultura cerealelor, plante furajere, legumicultura, dar și creșterea animalelor.

Configurația reliefului, pretabilitatea solului, modul de utilizare al terenurilor extrem de diversificat, sunt doar câteva din elementele ce condiționează identificarea unor zone funcționale, după cum urmează:

‐ zona centrală se caracterizează prin concentrarea funcțiilor administrative, de servicii sau turistice (culturale). Acestora li se adaugă instituții de învățământ, de educație, ecleziastice.

‐ zona industrială, mai puțin evidentă astăzi la nivel teritorial, datorită privatizării, falimentării sau lăsării în paragină a vechilor perimetre industriale ( Ferma piscicola cu bazinele piscicole aferente).

‐ zona turistică – conncetrată, în special în zona riverană, unde a luat amploare pescuitul sportiv, dar și în jurul unor monumente antropice, în speță ecleziastice, a sitului reprezentând vechea așezare dar și a apariției unei infrastructuri turistice, mai ales în ultima perioadă, existând un mare potențial de dezvoltare a unor pensiuni turistice, definite de unități de cazare și unități de alimentație publică.

‐ zona comercială – în prezent, în localitatea Salcia există o serie de obiective de interes public și economic: Primăria, sediul Biroului de Poliție, cămin cultural, școală, grădiniță, bibliotecă, farmacie, dispensar uman, biserici, cimitire, magazine alimentare, mici spații de prestări servicii și altele.

Structura pe ramură a agenților economici privați este determinată de activitățile comerciale, existând la nivel de comună câteva societăți cu specific de comerț în principal ca IRINUCA COM SRL, CAMYALEX SRL, PALOMBARESE SRL, DROBETA COMB S.A., OFE ALY FARM SRL, AGISTRANS SRL, ITAL GLOBAL WOOD SRL, cu spații de desfacere a produselor alimentare și non-alimentare.

În regiune există posibilitatea ca aceste servicii să se îndrepte mai mult spre producție și servicii.

‐ zona agricolă cu specializare zootehnică și vegetală – este actualmente într-un regres moderat, remarcându-se prin suprafețe favorabile culturii porumbului, grâului și secarei. În ceea ce privește creșterea animalelor, există cateva efective de păsări și ovine, dar și cultivarea viței-de-vie ocupă un loc destul de important.

‐ zona turistică – dezvoltarea activităților de turism în spațiul rural presupune în primul rând dezvoltarea infrastructurii de acces și utilități iar în al doilea rând atragerea unor investitori români sau străini.

Turismul rural românesc se confruntă cu o criză puternică privind aspectele tehnice, financiare și educaționale, care invocă măsuri de susținere și impulsionare a dezvoltării sectorului, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ.

Deși diferă ca formă, mărime sau construcții, satele de pe întreg cuprinsul țării păstrează elemente comune, dar specific totodată, exprimate prin modul de organizare al gospodăriilor, al activităților rurale, precum și viața spirituală.

Comuna Salcia fiind situată în zona de câmpie nu are atracție turistică decât prin poziția ei la fluviul Dunărea. În prezent comuna Salcia nu dispune de dotări turistice și agrement, dar fiind delimitată la sud de fluviul Dunarea este integrată în zona turistică Portile de Fier II. Zona turistica impune “circuitul Portile de Fier II în inelul principal de circulatie turistică Drobeta Turnu Severin- Vanju Mare, Portile de Fier II(Ostrovu Mare), Drobeta Turnu -Severin.

Pescuitul sportiv, crearea unui parc acvatic, excursii pe Dunăre cu ambarcațiuni nautice sunt areale ideale practicării a varii forme și tipuri de turism, oferind posibilitați de petrecere a timpului liber.

Din ce în ce mai mulți turiști doresc să cunoască ospitalitatea, obiceiurile gastronomice, artizanatul și ritualurile sătești. Arta populară, religia, străvechile obiceiuri și datini creștine, posibilitatea de a se afla în mijlocul evenimentelor specifice locului (șezători, serbări, târguri festivaluri, etc) chiar și terapia muncii fizice sunt în egală măsură puncte de atracție.

CAPITOLUL III – Structura socio-demografică

3.1 Evoluția populației și potențialul demografic

Economia rurală românească este preponderent agrară, deoarece în România economia agricolă propriu-zisă deține o pondere de 60,5% în structura acesteia, față de numai 14,1% în UE. Structura profund distorsionată a economiei rurale românești determină și o structură similară a populației rurale ocupate pe sectoare de activități (sectorul primar 64,2%, din care în agricultură 56,6%, sectorul secundar 18,5%, sectorul terțiar 17,3%). La scara spațiului rural românesc economia non-agricolă (IMM-uri cu profil industrial, servicii, turism rural) are o pondere redusă.

Noua filosofie a dezvoltării spațiului rural se bazează pe conceptul de dezvoltare rurală durabilă, care presupune îmbinarea armonioasă între componenta economiei agricole (și forestieră) și componenta economiei rurale neagricole, fundamentată pe următoarele principii:

– concordia dintre economia rurală și mediul înconjurător (echilibrul economie -ecologie);

– programele de dezvoltare durabilă, sustenabilă trebuie să cuprindă un orizont de timp mediu și lung;

– naturalizarea spațiului rural, prin păstrarea mediului natural cât mai intact;

– mediul antropizat, creat de om, să fie cât mai apropiat de mediul natural;

– folosirea în activitatea economică rurală a resurselor naturale locale, cu prioritate a resurselor regenerabile;

– diversificarea, prin pluriactivitate, a structurii economiei agricole, prin extinderea economiilor agroalimentare, a economiilor neagricole și a serviciilor.

Principala activitate economică a comunei este agricultura și în plan secundar comerțul ușor. Agricultura este axată pe producția vegetală și creșterea animalelor datorită condițiilor climatice favorabile. Lista agenților economici care își desfășoară activitatea pe teritoriul comunei au în mare parte ca activitate comerțul.

Situată în apropierea unor poli de atracție urbană (Drobeta Turnu Severin, Craiova) și accesul excelent la căile de comunicație principale, conferă comunei Salcia un impact pozitiv asupra schimburilor comunității locale cu exteriorul (mărfuri, educație, locuri de muncă) și numeroase avantaje economice.

Comuna Salcia are în componența o singura localitate cu o populație stabilă de 2794 locuitori în anul 2011, conform datelor de recensământ.

După numărul de locuitori, Salcia este localitate de marime mare, însă față de anii anteriori populația prezintă o ușoară scădere.

Din datele statistice, comuna Salcia avea în anul 1997 aproximativ 4060 locuitori, la recensământul din anul 2002 o populație stabilă de 3442 locuitori, iar în anul 2011 erau 2794 locuitori.

Structura populației pe grupe de vârstă și sexe

Analiza acestor date evidențiază un real declin demografic.

Tendința de scădere a populației comunei în special după 2003 se datorează în mare măsură migrației unei părți din forța de muncă spre localități ce ofereau locuri de muncă, în special spre Craiova și Drobeta Turnu Severin, dar și scăderii natalității. Structura pe sexe este relativ echilibrată. Structura populației pe sexe și stare civilă

Structura populației după etnie și limba maternă

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Salcia se ridică la 2.794 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.442 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,78%). Pentru 2,22% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,24%). Pentru 2,22% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

Structura populației după religie

Locuirea / gospodăriile populației

Având o suprafață de 4116 ha în comunei Salcia se află 378 ha în intravilan iar restul de 3738 ha se află în extravilan. Numărul gospodăriilor existente și locuite este de 1216, cu 2,3 pers/gospodărie. Densitate locuitorilor este una destul de scăzuta 32,11loc/km, față de media 59,38loc/km pe județul Mehedinți.

Nu se constată probleme la nivelul fondului de locuințe în ce privește numărul și suprafața locuințelor, însă se constată calitatea scazută a confortului determinată de lipsa dotarilor și a canalizării în comună.

Majoritatea caselor de locuit sunt construite din materiale semidurabile, iar regimul de înălțime este predominant parter și doar câteva cu P+1 nivele.

Disfuncționalități privind evoluția și structura populației

Comuna Salcia se înscrie în categoria comunelor cu populație medie (sub 5000 locuitori) în care se constată o ușoară scădere a populației. Principalele disfuncționalități constatate privind populația comunei:

lipsa locurilor de muncă și migrarea tinerilor către zona urbană mai bine dezvoltată economic.

procentul ridicat al populației îmbătranite, scăderea natalității, spor natural negativ.

locuințe lipsite de minimum de confort, fără canalizare.

3.2 Resursele umane

Piața muncii din mediul rural este dominată de ocupațiile calificate manuale (meșteșugari și agricultori), cu o mare parte dintre persoanele active angajate în economia de subzistență și astfel, decuplate de la mecanismele economiei de piață.

Din statistici reiese că în anul 2010, aproape 52% din populația activă din mediul rural lucra în agricultură, în timp ce, la nivel național, sectorul agricol concentra 31,9% din totalul persoanelor ocupate. O mare parte dintre persoanele active din mediul rural sunt angajate în economia de subzistență și în sectorul informal, fiind decuplate de la mecanismele economiei de piață.

Situația precară a veniturilor din mediul rural argumentează necesitatea dezvoltării unei economii rurale diversificate.

Cei mai mulți salariați sunt agricultori, constructori, lăcătuși, sudori, strungari, șoferi, tractoriști, etc.

Populația inactivă de pe raza comunei este reprezentată în principal de pensionari apoi persoane casnice, urmată de școlari sau studenți.

Structura populației stabilă, peste 10 ani, pe sexe, la nivel de educație

Structura populației după ocupație

Numărul șomerilor nu reprezintă o imagine reală, deoarece mulți locuitori lucrează în străinatate și de asemenea datorită metodologiei de calculare a numărului de șomeri în România acest procent nu include și pe cei fără loc de muncă și care nu mai beneficiază de ajutor de somaj.

3.3 Infrastructura socială

3.3.1 Învățământ

În comuna Salcia funcționează unități de învățământ liceal, preșcolar, școlar primar și gimnazial: 1grădiniță și 2 școli și 1 centru social de zi pentru copii (0-3 ani) care sunt deservite de 20 de cadre didactice. La nivel de comună se înregistrează un număr de 46 de preșcolari și 179 școlari. Școlile sunt dotate cu laboratoare.

Fig.11 Școala Generală Comuna Salcia

Fig.12 Grădinița Comuna Salcia

3.3.2. Cultură

La nivel local există doar un cămin cultural. În cadrul căminului cultural se organizează dansuri susținute de către ansambluri folclorice, evenimente culturale, etc.

Evenimente locale

Evenimenul locale care predomină în această zonă este nedeia de Sf. Ilie la data de 22 iunie.

Fig.13 Parcul comunei Salcia

3.3.3 Sănătatate și asistență socială

În prezent servicile medicale în cadrul comunei Salcia sunt asigurate de:

Asistența socială reprezintă un ansamblu complex de măsuri și acțiuni realizate pentru a răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea prevenirii și depășirii unor situații de dificultate, vulnerabilitate sau dependență pentru prezervarea autonomiei și protecției persoanei, pentru prevenirea marginalizării și excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale și în scopul creșterii calității vietii.

Fig.14 Căminul Social de Zi din Salcia

Pe plan local, rezultatele activității în domeniul asistenței sociale sunt bune, urmărindu-se cu prioritate ca toate cazurile să fie rezolvate la nivelul Primăriei Salcia, fără a se depăși termenele legale de soluționare a petițiilor. Numai în situații deosebite, cazurile sunt deferite altor instituții.

3.3.4 Administrație publică locală

Administrația publică locală a comunei Salcia funcționează conform principiului autonomiei locale, legalității, eligibilității și descentralizării serviciilor publice. Autonomia locală este un drept exercitat de consiliile locale și primari, de consiliile județene, alese prin vot direct.

Persoanele care lucrează aici sunt independente față de cele centrale, rezolvând treburile publice în ordinea și după principiile pe care le-a stabilit comunitatea.

Toti funcționarii publici au urmat cursuri de perfectionare organizate de Centrele de Formare pentru Administrația Publică Locală.

Fig. 15 Primăria comunei Salcia

Dezvoltarea capacității administrative are scopul de a promova și susținecrearea atât la nivel local a unei administrații publice care să devină un important factor de competitivitate, dezvoltare, progres și coeziune.

Se dorește, ca viața economică a Unității Administrative Teritoriale a comunei Salcia, să fie revigorată și dezvoltată în toate domeniile sale: agricultură, zootehnie, dezvoltare rurală, mediu, economie, turism, educație, cultură, resurse umane – piața muncii, sănătate și asistență socială, administrație publică locală.

Un alt punct important pentru creșterea atractivității comunei îl constituie facilitățile culturale și de agrement pe care le oferă sau pe care ar putea să le ofere UAT Primaria Salcia, astfel încât confortul social al locuitorilor să fie îmbunătățit; complementar acest lucru va crește și atractivitatea turistică a comunei.

CAPITOLUL IV- Structura activităților economice

Comuna Salcia este situată în sudul județului, în zona cu profil dominant agricol, culturile vegetale și creșterea animalelor fiind activitățile principale pentru locuitorii comunei.

Potențialul natural al solului este reprezentat de suprafețele de teren agricol – 3738 ha care reprezintă 90,08% din suprafața întregii comune, dar și de terenurile ocupate de ape care sunt semnificative la nivelul comunei, 344 ha (8,35% din suprafața administrativă)

Datorită amplasării comunei de-a lungul fluviului Dunărea, cu arii naturale și de patrimoniu protejate incluse, zona riverană constituie un extraordinar potențial turistic insuficient exploatat.

Subsolul este sărac, principalele bogății sunt rezervele de nisipuri și pietrișuri valorificabile în industria construcțiilor.

Activitățile economice sunt cele de industrie locală și din domeniul serviciilor si sunt reprezentate de obiective de importanță locală:

Atelier mecanizare, proprietate privată

Ferma agricolă depozitare cereale, proprietate privată

Bazine piscicole amenajate și neamenajate

Societate transport, proprietate privată

Taieri pomi, proprietate privată

În prezent în comună funcționează 5 societăți comerciale (inclusiv asociațiile familiale și persoanele independente) în domeniului comerțului

SC Irinuca Com SRL

SC CamyAlex SRL

SC Palombarese SRL

SC Pansal SRL

SC Serv Barog SRL

Agricultura este activitatea de bază în teritoriu, terenul agricol are ponderea de 90,08% din suprafața comunei (4116 ha) din care 83,2% este teren arabil (3428 ha).

Terenul agricol al comunei aparține grupelor III (arabil, livezi, pășuni, fânețe) și II (viile) de fertilitate, este neirigat și este exploatat în principal:

-de persoane fizice – 2272 ha (arabil 2159 ha, pășuni 19 ha, livezi 15ha, vii 77ha)

-de societatea agricolă (proprietatea privată a comunei) – 1466 ha (1269 arabil, 197pășuni)

În medie, o gospodarie deține cca. 1,86 ha teren agricol și nu se înregistrează forme asociative de lucrare a pământului.

Suprafețele arabile sunt cultivate cu porumb, grâu, secară, cartofi, orz, orzoaică, rapiță și floarea soarelui, legume. Există plantații de viță de vie pe 77 ha – proprietate particulară, dar și plantații de livezi pe 15 ha în proprietate particulară.

Pe raza comunei funcționează o singură societate agricolă și sunt 7 specialiști agicoli. Suprafața deținută și lucrată de asociațiile agricole este de 1466 ha.

Asocierea proprietarilor de terenuri ar permite aplicarea unei agriculturi moderne, cu rezultate de producție bune.

Suprafața cultivată cu cereale este de 3390 ha după cum urmează în tabelul următor:

Creșterea animalelor în special a bovinelor, ovinelor și caprinelor este o activitate tradițională a populației din zona rurală și există potențial pentru realizarea de producții care să acopere necesarul intern și care să aducă un aport considerabil, prin export, la veniturile producătorilor.

Tinând cont că agricultura este una din activitățile de de bază a locuitorilor comunei, creșterea animalelor reprezintă o sursă de venit importantă pentru locuitorii comunei Salcia.

O contribuție importantă la dezvoltarea zootehniei în comuna Salcia o are suprafață de pașune existentă de aproximativ 216 ha.

Efectivul de animale conform centralizatorului este următorul:

bovine – 300

ovine și caprine- 1350

cabaline -200

porcine – 2100

păsări – 2700

familii de albine – 650

iepuri de casă – 500

Predomină categoria de păsări cu un procent de 84%, apoi porcinele cu 6%, familii de albine și iepuri de casă cu 2% și bovinele, cabalinele 1%.

În ultimii ani sectorul pomicol a fost într-un declin constant, cu consecințe negative nu doar asupra dezvoltării economice a mediului rural.

În comuna Salcia sectorul pomicol este dezvoltat pe o suprafață mică de 18 ha cu meri și pruni. Alte soiuri de pomi fructiferi se găsesc în gospodăriile locuitorilor comunei pentru consum propriu.

Suprafețele acoperite de plantații de pomi fructiferi la nivel de comună este următorul:

Plantații de pruni – 12 ha

Plantații de meri – 3 ha

Fig.16 Livadă de pruni

În județul Mehedinți vița de vie ocupă 7.093 ha cu o producție de 149.704 hl (producție medie la ha 22,6 hl). Peste 50 de investitori străini din Italia, Germania, Franța, Belgia, Grecia, Cipru, Statele Unite sau Danemarca au cumpărat în ultimii ani teren agricol în județul Mehedinți aproape 10.000 de hectare de teren care se pretează la cultivarea viței de vie.

Sectorul viticol al comunei Salcia este dezvoltat și se practică pe o suprafață de 77 ha cultivată viță de vie hibridă.

Fig. 17 Plantații de viță-de-vie

La nivel național, necesarul de consum nu este încă asigurat din resursele interne și nu reușesc să acopere necesarul de legume timpurii deoarece suprafața de sere este în scădere, iar cea de solarii nemodernizată, aflată încă în stadiu gospodăresc.

În comuna Salcia legumicultura se practică pe suprafață de 319 ha cultivate cu tomate, varză, pepeni și alte legume, astfel

Tomate – 27 ha

Varză – 35 ha

Pepeni – 170 ha

Alte legume – 87 ha

Așa cum reiese, suprafața cultivată cu pepeni ocupă 50% din suprafața cultivată cu legume, urmată de varză cu un procent de 11 % și tomatele cu un procent de 9%, iar restul de legume însumând 27 %.

Fiind situată într-o zonă de câmpie, comuna Salcia nu are suprafețe de pădure foarte mari, în schimb, în zona riverana se regăsesc stufărișuri și sălcii.

Suprafața ocupată de pădure este de aproximativ 208 ha, respectiv 4% din suprafața teritorial administrativ al comunei Salcia.

Pădurile sunt alcătuite în majoritate din specii de foioase și specii valoroase precum pinul negru în amestec cu fag European și gorun.

CAPITOLUL V – Strategia de dezvoltare

Cadrul Strategic de Dezvoltare Teritorială stabilește liniile directoare de dezvoltare teritorială a României la scară regională, interregională, națională, prin integrarea relațiilor relevante la nivel transfrontalier și transnațional, corelând conceptele de coeziune și competitivitate la nivelul teritoriului.

Scopul CSDT este de a pune în evidență, din perspectivă teritorială integrată, modalitățile de valorificare a potențialului național, în vederea recuperării decalajelor de dezvoltare față de țările europene, de a stimula dezvoltarea echilibrată a României și de a consolida rolul României ca Stat Membru al Uniunii Europene și ca actor activ în zona Europei Centrale și de Est. Documentul urmărește maximizarea impactului investițiilor străine și naționale, orientându-le către zone relevante, prin intermediul proiectelor strategice naționale și a politicilor publice elaborate în conformitate cu obiectivele acestuia.

Obiectivul general al CSDT România este asigurarea integrării României în structurile Uniunii Europene prin afirmarea identității regional-continentale, rolului său în regiune, creșterea coeziunii spatiale și a competitivității și asigurarea unei dezvoltări durabile a României. Obiectivul general este detaliat în cinci linii directoare majore, obiective strategice majore:

Racordarea la rețeaua europeană a polilor și coridoarelor de dezvoltare spațială;

Structurarea și dezvoltarea rețelei de localități urbane;

Afirmarea solidarității urban-rural adecvată categoriilor de teritorii;

Consolidarea și dezvoltarea rețelei de legături inter-regionale;

Valorificarea patrimoniului natural și cultural.

În teritoriu, relațiile se vor dezvolta și amplifica în coroborare cu Strategia de dezvoltare a comunei Salcia elaborată pentru anii 2014-2020, prevederile Planului de amenajare a teritoriului județean aprobat, dar și cu prevederile Planului de amenajare a teritoriului național – secțiunile aprobate. Astfel:

Planul de amenajare a teritoriului județean prevede cinci zone de dezvoltare economico– sociale, iar PATJ include comuna Salcia în microzona II- turistică a județului. Coroborat cu Strategia de dezvoltare a comunei, unul din obiectivele principale îl constituie asigurarea unei dezvoltări durabile a turismului într-o manieră în care bogățiile de mediu, culturale și de patrimoniu aparținând zonei să fie în egală măsură apreciate în prezent și păstrate pentru generațiile viitoare.

Planul de amenajare a teritoriului național – sectiunea IV – Rețeaua de localități, prevede principalii indicatori, elemente și nivelurile de dotare prevăzute de lege pentru ierarhizarea lor.

5.1 Viziunea strategiei locale

Viziunea comunei Salcia trebuie să cuprindă și conceptulul strategic de formulare a strategiei și a perspectivelor de dezvoltare. Conceptulul strategic trebuie formulat astfel încat transpunerea sa într-un plan strategic să asigure un pachet de acțiuni care vor conduce la creșterea economică, creșterea bazei de impozitare, crearea de locuri de muncă și îmbunătățirea calității mediului de viață al comunității.

Conceptul strategic de dezvoltare se traduce astfel printr-o dezvoltare economică datorată poziției geostrategice a comunei, determinată de atragerea de firme/activități economice/investiții. În acest sens, trebuie urmate două puncte prioritare: creșterea gradului de atractivitate a comunei (prin îmbunătățirea imaginii, a calității vieții, prin revitalizare rurală) și facilități de atragere a firmelor private (prin investiții în infrastructură, oferta de terenuri și clădiri, servicii strategice, facilități fiscale, etc.).

În urma implementarii planului local de dezvoltare, comuna Salcia va deveni până în anul 2020, o comună prosperă și durabilă care:

va imbunătății condițiile de viață ale populației comunei prin asigurarea accesului la utilitățile de bază, dezvoltarea infrastructurii de transport și crearea de noi locuri de muncă;

va realiza creștere economică prin atragerea de noi investitori în agricultură, industrie, servicii, prin oferirea de consultanță orientate către toate categoriile de populație și întreprinzatori, prin atragerea de noi fonduri nerambursabile, prin creșterea gradului de pregătire a resurselor umane din comună;

va oferi oportunități pentru intervenția sectorului privat în operațiunile comunei, fie sub forma investițiilor directe în proiecte izolate, fie sub forma parteneriatelor sau consultărilor permanente între parteneri;

va sprijini transformările din învățământul local și va menține calitatea actului didactic și a condițiilor de derulare a acestuia, prevenirea și combaterea abandonului școlar și promovarea conceptului de învățare continuă, astfel încât toate categoriile socio-profesionale și de vârstă să participe și să se identifice cu comunitatea;

va îmbunătăți accesul la bunăstare al grupurilor dezavantajate, precum și garantându-se protecția factorilor de mediu și utilizarea eficientă a resurselor naturale locale.

5.2 Obiective strategice

Principalele obiective strategice ale comunei Salcia constau în:

Asigurarea protecției și calității mediului înconjurător în vederea creșterii standardului de viață al locuitorilor și dezvoltării durabile a comunei Salcia.

Îmbunătățirea infrastructurii fizice a comunei pentru sprijinirea dezvoltării socio-economice durabile.

Dezvoltarea sistemului de învățământ la nivelul comunei Salcia, prin îmbunătățirea infrastructurii și a dotărilor, crearea cadrului pentru desfășurarea de activități extracurriculare, creșterea calității și diversificarea serviciilor educaționale.

Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și susținerea ofertei de servicii medicale în vederea asigurării accesului tuturor categoriilor de locuitori la serviciile de sănătate de bază.

Îmbunătățirea serviciilor sociale furnizate pentru comunitatea locală și asigurarea echității, egalității de șansă și facilitarea integrării sociale și pe piața muncii a grupurilor defavorizate.

Dezvoltarea durabilă a sectorului turistic în comuna Salcia prin promovarea potențialului cultural local și crearea condițiilor pentru dezvoltarea unui turism de agrement.

Revigorarea și diversificarea economiei locale, bază a dezvoltării socio-economice a comunei Salcia.

Creșterea capacității administrației publice locale de furnizare a serviciilor către populație și de sprijinire a dezvoltării mediului de afaceri local.

Diversificarea economiei locale prin sprijinirea micilor afaceri și promovarea antreprenoriatului.

Dezvoltarea culturii locale, prin reabilitarea obiectivelor de patrimoniu cultural, punerea în valoare a resurselor antropice și crearea de facilități pentru petrecerea timpului liber.

Crearea unei game largi de servicii destinate tinerilor, accesibile, de calitate și adaptabile nevoilor individuale și globale ale acestora care să prevină, să limiteze, să combată situațiile de marginalizare socială a tinerilor, să recupereze și să reintegreze social tinerii aflați în situații de risc.

5.3. Direcții strategice de dezvoltare

5.3.1. Direcții de dezvoltare a infrastructurii localității și transportului

Reprezentanții autorităților publice locale au fost preocupați în principal, în ultimii ani, de reabilitarea sau construirea infrastructurii localităților componente. Acest lucru este evidențiat de multitudinea proiectelor și investițiilor în infrastructură realizate, atât din fonduri de la bugetul local și bugetul de stat cât și din finanțări nerambursabile.

Inclusiv strategia de a construire a fost bine aleasă, edilul comunei axându-se mai întâi pe rezolvarea problemelor de asigurare cu apă-canal, electricitate și iluminat pentru ca apoi să continue cu infrastructura de transport, peste rețelele subterane de utilități.

În acest stadiu se află în momentul de față infrastructura din comuna Salcia, acela de reabilitare a drumurilor comunale și construire a unei imagini vizuale unitare a localității.

5.3.1.1. Obiectiv general: Îmbunătățirea infrastructurii fizice a comunei pentru sprijinirea dezvoltării socio-economice durabile.

5.3.1.2. Obiective specifice:

Creșterea gradului de atractivitate al comunei prin crearea unei imagini unitare a localităților componente (arhitectură, coloristică, spații verzi, alei pietonale, parcări, mobilier “urban”).

Asigurarea accesului la tehnologiile moderne și la tehnologia informației pentru toți locuitorii comunei prin susținerea investițiilor în sisteme de comunicație de ultimă oră.

Îmbunătățirea accesului în zonele rurale și a conexiunii cu zonele urbane prin reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri comunale în vederea asigurării unui acces mai facil și rapid pentru toți locuitorii comunei, atragerii investitorilor și diversificării economiei locale.

Creșterea standardului de viață al cetățenilor și asigurarea condițiilor de bază ale unui trai modern, la nivelul standardelor Uniunii Europene, prin asigurarea accesului la utilități pentru toți locuitorii comunei.

5.3.1.3. Activități:

1. Obiectivul operațional “Îmbunătățirea accesului în zonele rurale și a conexiunii cu zonele urbane prin reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri comunale în vederea asigurării unui acces mai facil și rapid pentru toți locuitorii comunei, atragerii investitorilor și diversificării economiei locale:

Modernizarea drumurilor comunale.

Realizare de alei pietonale în comună.

Construcție pod.

Extinderea rețelei de canalizare.

Modernizarea rețelei de alimentare cu apă.

Extindera stației de epurare și tratare a apelor reziduale.

Reabilitarea drumurilor agricole.

Lucrări de reabilitare a rețelei de iluminat public în comună.

2. Obiectivul operațional “Creșterea gradului de atractivitate al comunei prin crearea unei imagini unitare a localităților componente (arhitectură, coloristică, spații verzi, alei pietonale, parcări, mobilier “urban”)”:

Amenajarea spațiilor verzi din localitate, inclusiv cele situate lângă trotuare.

Îmbunătățirea serviciilor de transport pentru persoane prin construirea de stații de autobus

3. Obiectivul operațional “Creșterea standardului de viață al cetățenilor și asigurarea condițiilor de bază ale unui trai modern, la nivelul standardelor Uniunii Europene, prin asigurarea accesului la utilități pentru toți locuitorii comunei”:

Crearea unui sistem de supraveghere modern pentru creșterea siguranței cetățenilor.

Implementarea unor mijloace de supraveghere și sistematizare a traficului (benzi producătoare de zgomot pentru atenționare), semnalizarea și protejarea trecerilor de pietoni în mod deosebit în proximitatea unităților de învățământ;

Asigurarea spațiilor necesare astfel încât cimitirele să corespundă nevoilor comunei:

modernizare și reabilitare capele conform standardelor U.E;

modernizare și extindere cimitire existente și căi de acces;

5.3.2. Direcții de dezvoltare domeniu Managementul unui mediu sustenabil

Administrația publică locală din comuna Salcia a avut ca principală preocupare protecția mediului înconjurător și dezvoltarea serviciilor pentru populație adoptând o atitudine de limitare a efectelor poluante ale intervenției omului în natură. Astfel, pe parcursul ultimilor ani a întreprins inițiative de conservare și protejare a mediului înconjurător prin proiecte de colectare și epurare a apelor uzate menajere, colectarea și transportul deșeurilor, limitarea poluării prin implementarea sistemelor alternative de încălzire ce utilizează energie nepoluantă. De asemenea, s-au realizat investiții în crearea/amenajarea de spații verzi în zonele centrale ale localității.

Cu toate acestea, investiții suplimentare se impun pentru continuarea activităților întreprinse, așa cum se desprinde din analiza situației socio-economice descrisă în primul capitol:

– rețea de canalizare și stație de epurare nu există în toată comuna;

– nu există rețea de alimentare cu gaz metan;

– educarea populației în spiritul reciclării, protecției mediului și voluntariatului.

5.3.2.1. Obiectivul general:

Asigurarea protecției și calității mediului înconjurător în vederea creșterii standardului de viață al locuitorilor și dezvoltării durabile a comunei Salcia.

5.3.2.2. Obiective specifice:

Asigurarea managementului de calitate al apei;

Dezvoltarea unui sistem integrat eficient de management al deșeurilor;

Promovarea unor tehnologii alternative de generare a energiei și de eficiență energetică;

Îmbunătățirea stării mediului înconjurător și prevenirea riscurilor naturale și de sănătate a populației.

5.3.2.3. Activități:

1. Obiectivul operațional „Asigurarea managementului de calitate al apei”:

Extinderea rețelei de canalizare;

Extinderea stației de epurare și tratare a apelor reziduale.

2. Obiectivul operațional “Dezvoltarea unui sistem integrat eficient de management al deșeurilor”:

Dotări pentru intervenții în caz de situații de urgență (autospecială PSI, buldo-excavator, volă, tractor cu remorca și alte dotări).

Consiliere și informarea populației pentru protecția mediului și colectarea selectivă a deșeurilor.

3. Obiectivul operațional “Promovarea unor tehnologii alternative de generare a energiei și de eficiență energetică”:

Reducerea consumului energetic al localității prin modernizarea rețelei de iluminat public și înlocuirea lămpilor actuale poluante cu lămpi solare sau alte sisteme care reduc consumul de energie electrică.

Cresterea eficienței energetice a clădirilor publice și a blocurilor de locuințe prin lucrări de reabilitarea termică.

Crearea de sisteme centralizate de furnizare a energiei termice pentru blocurile de locuințe utilizând sisteme convenționale de încălzire completate de sisteme ce utilizează energii nepoluante (solare, eoliene, etc).

4. Obiectivul operațional “Îmbunătățirea stării mediului înconjurător și prevenirea riscurilor naturale și de sănătate a populației”:

Ameliorarea progresivă a capacității de producție a terenurilor agricole degradate, menținerea biodiversitătii și dezvoltarea continuă a funcțiilor ecologice și sociale ale pădurilor.

Lucrări de regularizare a albiei pârâu/râu și apărări de maluri pt. prevenirea și reducerea consecintelor distructive ale inundațiilor;

Implementarea unui sistem integrat de colectare selectivă a deșeurilor la nivel de localitate sau în parteneriat cu alte administrații locale învecinate.

Reducerea cantității de deșeuri biodegradabile depozitate prin realizarea unei stații de compost;

Dezvoltarea activităților de conștientizare a populației asupra necesității conservării mediului înconjurator și de implicare a acesteia în activități de protejare a mediului.

5.3.3. Direcții de dezvoltare domeniu Turism

Comuna Salcia fiind situată în zona de câmpie nu are atracție turistică decât prin poziția ei la fluviul Dunărea.

În prezent comuna Salcia nu dispune de dotări turistice și agrement, dar fiind delimitată la sud de fluviul Dunarea este integrată în zona turistică Portile de Fier II. Zona turistica impune “circuitul Portile de Fier II în inelul principal de circulatie turistică Drobeta Turnu Severin- Vanju Mare, Portile de Fier II(Ostrovu Mare), Drobeta Turnu -Severin.

Circuitul este pe drumuri modernizate cu urmatoarea configuratie:

Drobeta Turnu Severin- (punct turistic)Hinova-Vinju Mare (areal turistic de campie)- Ostrovul Mare –Portile de Fier II (punct de frontiera)-Drobeta Turnu Severin.Pe circuit sunt amplasate și localitățile: Rogova, Vinatori, Cujmir,Salcia, Girla Mare, Gruia, Gogosu, Burila Mare, Devesel.

Gradul de valorificare al acestora este redus. Practicarea agroturismului și amenajarea unor zone de agrement sunt posibilități reale de dezvoltare economică și totodată creșterea calității turismului de sejur.

Dezvoltarea turismului presupune integrarea într-o rețea turistică organizată care să includă și comunele învecinate și muncicipiul pentru practicarea unor trasee turistice.

Astfel, singurele posibilități de dezvoltare a unui produs turistic în zonă sunt următoarele:

– crearea condițiilor pentru dezvoltarea unui turism de tranzit și cel local de agrement și sport;

– promovarea elementelor de patrimoniu cultural existente pe teritoriul comunei și includerea acestora în circuitele turistice județene.

5.3.3.1. Obiectiv general: Dezvoltarea durabilă a sectorului turistic în comuna Salcia prin promovarea potențialului cultural local și crearea condițiilor pentru dezvoltarea unui turism de agrement.

5.3.3.2. Obiective specifice:

Dezvoltarea infrastructurii turistice.

Transformarea obiectivelor culturale din comuna Salcia în obiective turistice, inclusiv includerea lor într-un circuit turistic.

Crearea condițiilor pentru dezvoltarea de nișe în domeniul turismului de agrement și agroturism și transformarea acestora în principala atracție a comunei Salcia, fapt ce va determina dezvoltarea economică și socială a comunei.

5.3.3.3. Activități:

1. Obiectivul operațional “Dezvoltarea infrastructurii turistice”:

Construirea unui complex turistic și de agrement în comună;

2. Obiectivul operațional “Transformarea obiectivelor culturale din comuna Salcia în obiective turistice, inclusiv includerea lor într-un circuit turistic”.

Crearea centrului de informare turistică;

Sprijinirea înființării unor unități de alimentație public;

Promovarea turismului cultural-religios;

Includerea obiectivului cultural biserica în circuitele turistice existente la nivel de județ;

Dezvoltarea și promovarea turismului gastronomic, prin valorificarea tradițiilor locale și a interferenței diferitelor culturi în domeniu;

Înfrățirea localității cu alte localități din spațiul Uniunii Europene și realizarea de schimburi cultural-turistice;

Crearea de evenimente culturale care să devină tradiționale;

Crearea unui brand al comunei și promovarea obiectivelor și a evenimentelor culturale prin internet, pliante, broșuri și info-chioșc.

5.3.4. Direcții de dezvoltare domeniu Sănătate

Starea de sănătate a populației este determinată de accesul la sănătate, pe de o parte, și de accesul la servicii de sănătate, pe de altă parte.

Accesul la sănătate depinde într-o mare măsură de factori externi sistemului de sănătate: factori genetici, factori de mediu, factori de dezvoltare economică, factori socio-culturali.

Accesul la îngrijiri de sănătate este influențat aproape în totalitate de organizarea sistemului sanitar.

Accesibilitatea la servicii de îngrijire medicală este determinată de convergența dintre oferta și cererea de astfel de servicii, sau, altfel spus, disponibilitatea reală a facilităților de îngrijiri comparativ cu cererea bazată pe nevoia reală pentru sănătate. Disparitățile în accesul la îngrijiri apar din cel puțin patru motive: etnice sau rasiale; economice, aici incluzând costurile directe suportate de populație (co-plăți, costuri legate de tratamente și spitalizare) precum și cele indirecte (cost transport, timpi de așteptare); așezare geografică inadecvată a facilităților de îngrijiri; calitatea inegală a serviciilor de același tip.

În contextul legislativ actual misiunea autorității locale este aceea de a asigura accesul egal al membrilor comunității la serviciile de îngrijiri de sănătate furnizate în plan local.

5.3.4.1. Obiectiv general: Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și a serviciilor medicale în vederea asigurării accesului tuturor categoriilor de locuitori la serviciile de sănătate de bază.

5.3.4.2. Obiective specifice:

Realizarea de investiții în infrastructura-suport, echipamente, și resurse umane menite să generalizeze accesul și să amelioreze calitatea serviciilor oferite.

Creșterea accesibilității grupurilor vulnerabile la serviciile de sănătate.

Creșterea responsabilității societății pentru sănătatea publică.

Implicarea autorităților publice locale, societății civile, organizațiilor neguvernamentale și sectorului privat în rezolvarea problemelor din sectorul de sănătate.

5.3.4.3. Activități:

1. Obiectivul operațional “Realizarea de investiții în infrastructura-suport, echipamente, și resurse umane menite să generalizeze accesul și să amelioreze calitatea serviciilor oferite”:

Asigurarea unei dotări tehnice corespunzatoare și implementarea sistemelor informatizate în cabinete.

Înființarea unui centru de permanență pentru dezvoltarea asistenței ambulatorii.

2. Obiectivul operațional “Creșterea accesibilității grupurilor vulnerabile la serviciile de sănătate”:

Crearea unui unei rețele de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vîrstnice.

Organizarea unui sistem de primire a reclamațiilor si sugestiilor pacienților;

Înființarea unui serviciu de tip SMURD și dotarea acestuia;

Asigurarea necesarului de resurse umane în domeniul sănătății prin oferirea de facilități de cazare în locuințe de serviciu în scopul atragerii de specialiști;

Asigurarea spațiului necesar pentru înființarea de noi servicii de sănătate, în parteneriat cu furnizori publici și privați autorizați pentru fiecare domeniu abordat, astfel:

cabinet de planificare familială;

centru consiliere antifumat, antialcool și consilierea minorilor singuri;

centru de prevenire/consiliere pentru populația rroma, eventual cu personal sanitar de etnie rroma

Crearea unor servicii sociale de tip alternativ pentru persoanele cu handicap (centre de zi, cluburi, ateliere protejate, etc.), în parteneriat cu un furnizor de servicii acreditat.

3. Obiectivul operațional “Creșterea responsabilității societății pentru societatea publică”:

Realizarea de campanii în școli împotriva fumatului, consumului de droguri, bolilor transmisibile, de planificare familial, de sănătate mintală, pentru un stil de viața sănătos, în parteneriat cu Centrul de Consiliere și Prevenire Antidrog, Direcția de Sănătate Publică și Inspectoratul Școlar Județean.

Realizarea de campanii de informare-educare–comunicare pe probleme de sănătate publică (de ex. educație pentru sănătate în școli și liceu în parteneriat cu Direcția de Sănătate Publică și Inspectoratul Școlar Județean.

4. Obiectivul operațional “Implicarea autorităților publice locale, societății civile, organizațiilor neguvernamentale și sectorului privat în rezolvarea problemelor din sectorul de sănătate”:

Organizarea unor evenimente publice pentru promovarea sănătății populației, în parteneriat cu Direcția de Sănătate Publică.

Încheierea de parteneriate public private cu ONG-uri acreditate în domeniile:

–   Servicii specializate pentru persoane vârstnice aflate în nevoie;

–   Servicii specializate pentru persoane cu handicap;

–   Calificării și formării profesionale a adultului;

– Servicii specializate pentru copii aflați în dificultate și familii monoparentale.

Asigurarea spațiului necesar pentru organizarea de cursuri de antreprenoriat pentru angajatorii locali și persoanele neocupate în vederea dezvoltării de noi activități economice în localitate, pus la dispoziția furnizorilor de servicii de instruire în cadrul unui parteneriat.

5.3.5. Direcții de dezvoltare domeniu Cultură

Abordarea acestui domeniu își propune să găsească un răspuns la o întrebare esențială: cum se poate concretiza rolul culturii în ecuația dezvoltării durabile a comunității, în susținerea creației artistice și valorificarea patrimoniului din perspectiva protecției și promovării diversității culturale specifice spațiului european și a dezvoltării cetățeniei europene.

Într-o societate în continuă dinamică, în care ținta generală devine profitul este de cele mai multe ori neglijat aspectul „hrănirii” culturale a populației.

Prin atributul său legal, însă, autoritatea locală din comuan Salcia își propune să redea culturii locul său în dezvoltarea generală durabilă a comunității.

5.3.5.1. Obiectiv general: Dezvoltarea culturii locale, prin reabilitarea obiectivelor de patrimoniu cultural, punerea în valoare a resurselor antropice și crearea de facilități pentru petrecerea timpului liber.

5.3.5.2. Obiective specifice:

 Reabilitarea și punerea în valoare a obiectivelor culturale din comună;

 Crearea de facilități pentru cultură și petrecere a timpului liber.

5.3.5.3. Activități:

1. Obiectivul operațional “Reabilitarea și punerea în valoare a obiectivelor culturale din comună”.

Reabilitarea / modernizarea/constructia căminului cultural.

Reabilitarea sau construcția bisericii din comună.

Amenajarea spațiului bibliotecii și îmbogățirea fondului de carte.

2. Obiectivul operațional “Crearea de facilități pentru cultură și petrecere a timpului liber”:

Montarea de panouri informative pentru localizarea spațială a obiectivelor culturale

Campanii de marketing cultural pentru a crește vizibilitatea evenimentelor propuse sau consacrate.

5.3.6. Direcții de dezvoltare domeniu Dezvoltarea economică a comunității

Viața economică a comunei Salcia trebuie revigorată și dezvoltată în toate domeniile sale: agricultură, zootehnie, industrie, comerț.

Consiliul local își propune să identifice pârghiile de acțiune pentru stimularea revitalizării vieții economice a comunei, factorul cu cele mai mari efecte benefice asupra vieții comunității.

Demararea de noi afaceri sau dezvoltarea celor existente vor avea ca efecte imediate crearea de noi locuri de muncă, creșterea veniturilor pentru localnici și pentru bugetul local. Existența unui bun mediu de afaceri va determina creșterea de ansamblu a economiei locale.

În cadrul focus-grupului susținut în etapa de studiere a profilului socio-economic al localității, reprezentanții mediului de afaceri local au identificat următoarele necesitați:

Soluții pentru agricultură și zootehnie:

– Construirea unor facilități pentru producătorii locali: siloz, centru de colectare a laptelui, – moară de făină și mălai, brutărie;

– Promovarea agriculturii eco;

– Modernizarea și amenajarea pieței agroalimentare;

– Înființarea unui centru de consultanță agricolă;

– Inventarierea potențialului uman al comunei;

5.3.6.1. Obiectiv general: Revigorarea și diversificarea economiei locale, bază a dezvoltării socio-economice a comunei Salcia.

5.3.6.2. Obiective specifice:

 Asigurarea condițiilor pentru desfășurarea unor activități rentabile în agricultură și zootehnie și valorificarea produselor agricole locale, cu accent pe produsele tradiționale și/sau ecologice și sprijinirea accesului la noi piețe, cu precădere europene;

 Diversificarea economiei locale prin sprijinirea activităților neagricole din mediul rural;

 Dezvoltarea serviciilor de consultanță pentru sprijinirea afacerilor.

5.3.6.3. Activități:

1. Obiectivul operațional „Asigurarea condițiilor pentru desfășurarea unor activități rentabile în agricultură și zootehnie și valorificarea produselor agricole locale, cu accent pe produsele tradiționale și/sau ecologice și sprijinirea accesului la noi piețe, cu precădere europene”:

Stimularea înființării unor centre de prestări servicii pentru agricultură (mecanizare, reparații utilaje, furnizare semințe, îngrășăminte, insectofungicide etc.), prin acordarea de facilități;

Susținerea inițiativelor asociative pentru creșterea eficienței economice a exploatațiilor agricole, creșterea puterii de negociere pe piețele de desfacere și a capacității de valorificare superioară a producției;

Inventarierea terenurilor neutilizate, care vor fi puse la dispoziția întreprinzătorilor locali, în vederea dezvoltării propriilor afaceri, în agricultură și zootehnie, în baza unui acord avantajos pentru ambele părți.

Informarea cetățenilor asupra programelor de finanțare nerambursabilă;

Sprijinirea cetățenilor în obținerea subvențiilor destinate dezvoltării agriculturii;

Elaborarea unei baze de date disponibile pe internet privind oportunitățile locale de dezvoltare a afacerilor în localitate;

Elaborarea unui program de atragere a investițiilor;

Organizarea de evenimente, în parteneriat cu AJOFM pentru promovarea culturii antreprenoriale în rândul tinerilor.

2. Obiectivul operațional “Diversificarea economiei locale prin sprijinirea activităților neagricole din mediul rural”:

Sprijinirea dezvoltării I.M.M.-urilor din domeniul industrial și al serviciilor (creșterea numărului IMM-urilor) prin acordarea de facilități la plata taxelor și impozitelor asupra terenurilor și clădirilor.

Identificarea spațiilor disponibile și a terenurilor aparținând Primăriei, care pot fi concesionate eventualilor investitori.

Promovarea programelor derulate de guvern pentru stimularea înființării microintreprinderilor.

3. Obiectivul operațional „Dezvoltarea serviciilor de consultanță pentru sprijinirea afacerilor”:

Informarea cetățenilor asupra programelor de finanțare nerambursabilă;

Elaborarea unui program de atragere a investițiilor;

5.3.7. Direcții de dezvoltare domeniu agricultură și dezvoltare rurală

5.3.7.1. Obiectiv general: Diversificarea economiei locale prin sprijinirea micilor fermieri.

5.3.7.2. Obiective specifice:

 Facilitarea accesului la finanțare a fermierilor

 Sprijinirea dezvoltării și diversificării micilor afaceri în comuna Salcia, în special în domeniul producției.

5.3.7.3. Activități:

1. Obiectivul operațional „Facilitarea accesului la finanțare al micilor producători”:

Susținerea formelor asociative;

Împădurirea terenurilor agricole și neagricole.

Dezvoltarea pomiculturii și valorificarea florei spontane.

Reabilitarea și întreținerea pășunilor

5.3.8. Direcții de dezvoltare domeniu Administrația publică

Principiile de bază pe care se întemeiază administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale sunt:

– Principiul autonomiei locale,

– Principiul descentralizării,

Prin autonomie locală se înțelege dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice, în interesul legii.

Colectivitatea locală reprezintă totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială.

Descentralizarea serviciilor publice reprezintă transferarea unora din atribuții din competența autorităților administrației publice centrale de specialitate către un organism determinat, un serviciu public determinat, din unitățile administrativ-teritoriale.

Descentralizarea serviciilor publice implică organizarea unor servicii publice pe plan local, dotate cu un anumit patrimoniu și organe proprii.

Dar descentralizarea implică o creștere a responsabilității autorității locale în satisfacerea nevoilor cetățenilor, în asigurarea unor servicii publice de calitate.

5.3.8.1. Obiectiv general: Creșterea capacității administrației publice locale de furnizare a serviciilor către populație și de sprijinire a dezvoltării mediului de afaceri local.

5.3.8.2. Obiective specifice:

Abordarea unitară a Sistemului Informatic intern;

Eficientizarea comunicării prin realizarea unei Strategii de comunicare internă și externă;

Îmbunătățirea activității curente a administrației locale și creșterea capacității de atragere de finanțări de la Uniunea Europeană.

5.3.8.3. Activități:

1. Obiectivul operațional „Reabilitarea și dotarea instituțiilor publice”:

Modernizarea sediului primăriei.

Dotări ale administrației locale.

Achiziția și utilizarea unui sistem de back-up, salvări de siguranță și utilizarea unor surse de alimentare de rezervă.

Achiziționarea de aplicații informatice integrate pentru toate serviciile din cadrul administrației locale în vederea eficientizării procesului de furnizare a serviciilor către populație.

2. Obiectivul operațional „Eficientizarea comunicării și realizarea unei strategii de comunicare între administrație și cetățean”.

Crearea unei identități vizuale a Primăriei prin standardizarea elementelor de identitate vizuală – formulare tip, materiale informative, adrese, răspunsuri.

Creșterea nivelului de pregătire profesională a salariaților din administrația locală prin realizarea unui program anual de pregătire profesională și participarea la cursuri de formare profesională continuă.

Extinderea procedurilor de informare publică – utilizarea de noi metode pentru informarea populației asupra activității administrației publice (ex: înființarea de puncte de informare de tip infochiosc, amplasarea de panouri exterioare cu afisaj electronic, amplasarea pe panouri informative în stațiile de autobuz.

Stimularea participării cetățenilor și a ONG-urilor la procesul decizional prin acțiuni de consultare publică, inițierea de proiecte în parteneriat pentru elaborarea de statistici și documente oficiale pentru localitate.

3. Obiectivul operațional “Îmbunătățirea activității curente a administrației locale și creșterea capacitații de atragere de finanțări de la Uniunea Europeană”:

Constituirea în cadrul primariei a unei Unități de Implementare a Proiectelor și instruirea membrilor săi pentru atragerea și implementarea de proiecte finanțate din fonduri de la Uniunea Europeană.

Realizarea de parteneriate și activități de înfrățire cu localități din țară și din străinatate în vederea promovării de proiecte.

Conform Regulamentului 1083/2006 al Consiliului Uniunii Europene, egalitatea de șanse constituie unul dintre principiile de intervenție ale Fondurilor Europene. Problematica promovării egalității de șanse în viața socială pentru ambele sexe constituie o cerință esențială pentru societatea romanească, fiind considerată o componentă de bază a preocuparii pentru respectarea drepturilor fundamentale ale oamenilor.

În procesul de definire a problemelor prioritare trebuie avut în vedere analizarea situațiilor discriminatorii și promovarea șanselor egale între bărbați și femei, tineri și vârstnici, majoritari și minorități etnice, nevoilor persoanelor cu dezabilități și promovarea integrării lor în viața socială și economică.

CAPITOLUL VI – Indicatori de realizare a obiectivelor strategiei de dezvoltare

În contexul Strategiei de Dezvoltare a comunei Salcia pentru perioada 2014-2020, realizarea obiectivelor strategice se va face prin :

Elaborarea unor planuri de acțiune prin care obiectivele Planului de Dezvoltare Locală se vor realiza și aprobarea acestor planuri în cadrul UAT;

Identificarea, selectarea și dezvoltarea proiectelor strategice de la nivelul comunei, (fișe de proiecte identificate, analiza și corelarea proiectelor identificate în raport cu obiectivele sectoriale și strategice, precum și cu dezvoltarea locală, impactul estimat al proiectului local), în vederea identificării celor mai bune soluții pentru atingerea obiectivelor și priorităților locale propuse;

Urmărirea calendarului de implementare a proiectelor strategice;

Monitorizarea progreselor realizate.

Planificarea acțiunilor și monitorizarea fiecărui plan de dezvoltare locală trebuie să fie realizată anual, prin prezentarea progreselor înregistrate și a problemelor întâmpinate. Această monitorizare anuală va avea în vedere proiectele strategice implementate/ în implementare/ care urmează a fi implementate la nivelul comunei și efectele pe care le produc la nivel local și regional.

6.1 Indicatorii de realizare a obiectivelor strategiei, pe domenii, sunt:

Obiectiv general:

Obiectivul general al strategiei este de a crește competitivitatea economiei, diversificarea activităților economice și atractivitatea Comunei Salcia.

Indicatori de realizare:

dezvoltarea turismului și agroturismului rural și promovarea antreprenoriatului;

aducerea infrastructurii la standarde europene;

dezvoltarea resurselor umane și a mediului de afaceri;

crearea, îmbunătățirea și diversificarea infrastructurii turistice, a facilităților și atracțiilor turistice;

sprijinirea activităților economice non-agricole;

creșterea veniturilor adiționale ale fermelor de subzistență și semi-subzistență din activități non-agricole;

crearea de locuri de muncă în satele aparținătoare comunei Salcia;

limitarea depopulării spațiului rural;

creșterea cifrei de afaceri în sectoarele economice;

dezvoltarea integrată a satelor în vederea dezvoltării durabile;

crearea de servicii pentru populația rurală;

dezvoltarea și modernizarea serviciilor publice, asigurarea cu servicii de gospodărie comunală în sistem centralizat (apă, canalizare, salubrizarea localităților).

6.1.1. Prioritare – Domeniul Agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală

Scopul acestei intervenții este de a contribuii la dezvoltarea unei agriculturi competitive bazată pe cunoaștere și inițiativă privată, precum și protejarea patrimoniului natural, cultural și istoric al zonelor rurale.

6.1.2 Prioritare – Domeniul Infrastructură, transport

Scopul acestei intervenții este de a îmbunătăți calitatea infrastructurii prin modernizarea sau extinderea drumurilor, rețelelor de apă și canalizare, amenajarea clădirilor existente, iluminatului public.

6.1.3 Prioritare – Domeniul Mediu înconjurător

Scopul acestei intervenții este de a îmbunătăți calitătea mediului înconjurător prin investiții în colectarea deșeurilor menajere și industriale, protejarea comunității de riscurilor naturale, precum și activități de conștientizare a locuitorilor cu privire la importanța păstrării curate a mediului în care trăiesc.

6.1.4 Prioritare – Domeniul Economie și mediul de afaceri

Scopul intervenției este de a contribui la dezvoltarea economică a comunei Salcia, prin crearea condițiilor apariției unui mediu de afaceri prosper și sănătos, bazat pe competiție și pe satisfacerea cerințelor reale ale pieței. Un accent deosebit se va pune pe atragerea resurselor financiare necesare susținerii și implementării unor proiecte de importanță majoră pentru dezvoltarea economică a comunei și creării unui cadru instituțional de stimulare a investițiilor, în care să activeze resurse umane cu un înalt grad de pregătire și informare.

6.1.5 Prioritare – Domeniul Educație, cultură și sport

Scopul acestei intervenții este de a contribui la creșterea atractivității comunei Salcia pentru locuitorii acesteia, în special pentru tineri, prin organizarea de activități educaționale, culturale și sportive adaptate grupurilor țintă. Un aspect deosebit de important este necesitatea valorificării bazei materiale existente în comună și stimularea implicării părinților în procesul educativ. Un efect indirect ar fi acela al diminuării riscului de abandon școlar și ratei infracționalității în rândul tinerilor, precum și stabilizarea tinerilor în comuna Salcia.

6.1.7 Prioritare – Domeniul Turism

Scopul acestei intervenții este de a contribuii la o mai bună valorificare a patrimoniului turistic prin restaurarea și valorificarea patrimoniului istoric și cultural, dezvoltarea serviciilor de cazare și agrement și activități de promovare a potențialului turistic al zonei.

6.1.8 Prioritare – Domeniul Administrației publice

Scopul acestei intervenții este de a contribuii la o mai bună valorificare a resurselor umane angajate în sectorul public, transparența serviciilor oferite către populație și servirea promptă și în cel mai scurt timp al cetățeanului.

BIBLIOGRAFIE

*** Note de curs la disciplina Introducere în planificarea teritorială, Metodologia elaborării documentaților de amenajarea teritoriului și urbanism, Dezvoltare regională locală;

*** Institutul Național de Statistică, Direcția Județeană de Statistică Mehedinți, Ediția 2012;

*** Enciclopedia Geografica a Romaniei,

Antonescu D.- Dezvoltarea regională în România, Edit. Oscar Print, București,2003;

Beaujeu-Garnier J., Chabot, G. – Geografia urbană, Edit. Științifică, București, 1971;

Benedek J. – Amenajarea teritoriului și dezvoltare regional, Editura Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca, 2004;

Bogdan O., Marinică, I. – Hazarde meteo-climatice din zona temperată, geneză și vulnerabilitate, cu aplicații la România, Edit. Lucian Blaga, Sibiu, 2007;

Bold I., Crăciun, A. – Organizarea teritoriului, Edit. Mirton, Timișoara, 1999;

Cineti A. F. – Resursele de apă subterane ale României. Edit. Tehnică, București, 1990;

Cocean P. – Geografie regională, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002;

Constantin D. L. – Introducere în teoria și practica dezvoltării regionale,Edit. Economică, București, 2000;

Condrea M., Bran F., Cimpoeru I. – Organizarea, amenajarea și dezvoltarea durabilă a spațiului geografic, Editura Universitară, București, 2006;

Diaconu C., Șerban P. – Sinteze și regionalizări hidrologice, Edit. Tehnică, București, 1994;

Dragotă C. S. – Precipitațiile excedentare din România, Edit. Academiei Române, București, 2006;

Erdeli G., Gheorghilaș A. – Amenajări turistice, Edit. Universitară, București, 2006;

Ianoș I. – Dinamica urbană. Aplicații la orașul și sistemul urban românesc, Edit. Tehnică, București, 2004;

Ianoș I., Heller W. – Spațiu, economie și sisteme de așezări, Edit. Tehnică, București, 2006;

Ionescu C., Toderaș N. – Politica de dezvoltare regională, Colecția Uniunea Europeană, seria Europa mea, Edit. Tritonic, București, 2007;

Ielenicz M., Pătru I. – România Geografia fizică, vol. I, vol. II, Edit.Universitară, București, 2005;

Posea Gr. – Geografia Fizică a României, Partea I – date generale, poziție geografică, relief, Editura Fundației România de Mâine, București, 2003;

Posea Gr. – Geografia Fizică a României, Partea a II-a – clima, apele, biogeografia, solurile, hazardele natural, Editura Fundației România de Mâine, București, 2004;

Săgeată R. – Deciziile politico-administrative și organizarea teritoriului, Editura TopForm, București, 2006;

Soroceanu V. – Creșterea economică și mediul natural, Edit. Economică, București, 2000;

Surd V. – Geografia așezărilor, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2003;

Surd V., Bold I., Zotic, V., Chira C.- Amenajarea teritoriului și infrastructurii tehnice, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2005;

Șerban P., Stănescu V., Roman P. – Hidrologie dinamică. Edit. Tehnică, București, 1989;

Vincze M. – Dezvoltarea regională și rurală. Idei și practici, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000.

Legislatie

*** Lege nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate, în Monitorul Oficial nr. 152/12 aprilie 2000;

*** Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor, Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, București,2000;

*** Legea nr. 422 (r1) din 18/07/2001, privind protejarea monumentelor istorice, Republicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 938 din 20/11/2006;

*** Lege nr. 575 din 22/10/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a V-a – Zone de risc natural, în Monitorul Oficial nr. 726/14.11.2001;

***Lista Monumentelor Istorice 2004, Ministerul Culturii și Cultelor, Institutul Național al Monumentelor Istorice, Ordin nr. 2314 din 8 iulie 2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, și a Listei monumentelor istorice dispărute, Emitent: Ministerul Culturii și Cultelor, în Monitorul Oficial nr. 646 din 16 iulie 2004;

***Ordonanța de urgență nr. 139 din 5 octombrie 2005 privind administrarea pădurilor din România, în Monitorul Oficial nr. 939/20 octombrie 2005;

***Lege nr. 407 din 9 noiembrie 2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic, în Monitorul Oficial nr. 944/22 noiembrie 2006;

***Ordonanță de Urgență nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, în Monitorul Oficial nr. 442/29 iunie 2007.