Noțiuni generale legate de laser [307423]

Capitolul 1

Noțiuni generale legate de laser

Laserul a fost folosit în medicina dentară încă din anul 1990. Laserul a reprezentat un mijloc de utilizare a energiei generate de lumină pentru a elimina sau modifica țesuturile moi și dure din cavitatea bucală. Domeniile de utilizare a [anonimizat]. Terapia dentară cu ajutorul laserului include aplicații atât asupra țesuturilor moi dar și dure dentare. [19]

Toate laserele funcționează prin livrarea de energie sub formă de lumină. [anonimizat]. [19]

Aplicații ale laserului în stomatologie:

În odontoterapie:

Laserul poate fi folosit cu eficiență pentru a îndepărta procesele carioase (exereza dentinei alterate) și/sau pentru preparea cavităților. Spre deosebire de tratamentul clasic în care se folosesc instrumente rotative (freze) laserul oferă o bună sterilizare a suprafețelor dentare iar riscul de apariție a cariilor secundare este scăzut considerabil. În același timp este eliminat disconfortul fonic produs de instrumentele mecanice (Fig.1.1)

Fig 1.1 [anonimizat] :YSGG 2780nm

În chirurgia orală ( biopsie sau eliminarea unor leziuni)

Laserul poate fi utilizat într-o largă varietate de proceduri chirurgicale precum: [anonimizat], aftelor, creșterilor gingivale etc. [anonimizat]: durere redusă sau absentă (în cele mai multe cazuri este suficientă efectuarea unei anestezii topice), [anonimizat]. [anonimizat], deci șansele de apariție a [anonimizat] (Fig 1.2).

Fig 1.2. Frenectomie realizată cu laser diodă 940 nm

În albirea dentară :

Laserul este folosit pentru a accelera procedura de albire dentară în cabinet. [anonimizat].

În implantologie :

Tratamentul cu laser contribuie la sterilizarea țesuturilor învecinate precum și a canalului osos în care va fi inserat implantul dentar. [anonimizat] a implantului este și ea mai mare. Având în vedere faptul că principalul pericol în cazul implanturilor dentare este periimplantita se poate concluziona cu ușurință faptul că sterilizarea cu ajutorul laserului nu va avea decât un efect benefic. [anonimizat] (Fig.1.3) [19].

Fig 1.3 Aspectul inelului conjunctiv periimplantar după descoperirea implantuluui cu laser Er Cr YSGG 2780 nm

În boala parodontală :

[anonimizat], la remodelarea țesutului gingival, la eliminarea biofilmului microbian, tartrului și cementului infectat de pe suprafețele radiculare.

Terapia laser asistată în bolile parodontale este datorată faptului că majoritatea bacteriilor parodontopatogene sunt pigmentate și laserul dioda este absorbit în organismele pigmentate. Se poate îndeparta eficient țesutul de granulație infectat. Sunt denaturate proteinele specifice tartrului. Îmbunătățește vindecarea parodontală prin biostimularea colgenului și a factorilor de creștere. Laserele din familia Erbium pot fi folosite la îndepărtarea depozitelor bacteriene calcificate, a biofilmului bacterian, a DDR de la nivelul suprafețelor radiculare și a țesutului de granulație.

În endodonție

Este folosit în special laser diodă pentru decontaminarea canalelor. Laserul Nd Yag și cele din familia Er pentru agitarea lichidelor de irigare și o decontaminare superioară. La decimentarea dispozitivelor tip pivoți , sau la evaporarea calculilor cât și la decontaminarea zonei periapicale și la reducerea inflamației acestei zone (Fig. 1.4).

Fig 1.4 Decontaminarea canalului cu laser diodă 940 nm

În pedodonție:

Rata de succes în terapia carioasă este mai mare .Nu există durere.Teama de stomatolog este mult diminuată. Tratamentele sunt mult mai rapide și mai ușor de suportat pentru copii (Fig. 1.5).

Fig. 1.5 Tratament laser copil în varstă de 3,5 ani

Patologia orală

În tratarea aftelor bucale, a leziunilor de decubit, tratarea virusului herpetic, lichen plan, xerostomia este folosit cu success laserul diodă (Fig 1.6).

Fig 1.6 Tratarea virusului Herpex Simple, a aftelor bucale, a cheilitei angulare cu laser diodă

În ortodonție

Este folosit atât laserul diodă pentru reducerea durerilor cauzate de tensiunile din timpul migrărilor ortodontice dentare , cât și laserele din familia Erbium pentru decimentarea de brakeți, pentru gingivectomii, frenectomii sau decontaminarea cavității bucale. Bio-foto-stimularea regenerării osoase după repoziționarea dinților reprezintă un efect benefic [15].

În estetică dentară

Se pot folosi laserele diodă dar și cele din familia erbium, pentru gingivectomii în scopul corectării zâmbetelor gingivale. De asemenea este folosit la decimetarea minim invazivă a fațetelor cât și la prepararea acestora sau la decontaminarea și decondiționarea structurilor dentare. (Fig1.7)

Fig 1.7 Zâmbet gingival corectat prin repoziționarea buzei superioare cu laser Er Cr YSGG

1.2. Avantajele laserului în stomatologie comparativ cu instrumentele rotative sunt:

Durerea este mai puțin resimțită de către pacient, scade nevoia de anestezie;

Reduce anxietatea pacienților față de instrumentele rotative ce produc mult zgomot

În cadrul tratamentelor ce implică țesut moale, minimalizează sângerarea și inflamația

Reprezintă o metodă mai conservatoare de țesut dentar.

Laserul este un dispozitiv optic ce generează un fascicul coerent de lumină. Lumina laser este diferită de lumina albă, prin anumite carateristici (Fig 1. 8) [15].

Fig.1.8 Lumina laser versus lumina albă

Lumina laser are următoarele caracteristici:

Densitatea energetică ridicată – se datorează dezexcitării unui numar mare de atomi în timp foarte scurt;

Coerența spațială și temporală (două unde sunt coerente dacă la un punct fix pentru toate intervalele de timp sunt în fază , deci pot interfera);

Monocromatismul- radiația EM are o lungime de undă strict definită și o singură culoare;

Direcționalitate – fotonii sunt directionați de-a lungul unei singure axe, fascicolul fiind astfel paralel;

Gradul înalt de ordine: concentrarea unei mari cantitați de energie pe o suprafață redusă.

Luminozitatea se datoreză puterii de emisie și stabilității direcționale a fascicolului laser.

Unii laseri sunt suficient de puternici pentru a fi folosiți la tăierea metalelor.

Laserul este utilizat în numeroase domenii printre care și în medicina dentară.

În urma studiilor din ultimele decenii, cercetătorii au elaborat laserul cu lungimi de undă diferite pentru diverse aplicații în domeniul stomatologiei. Astfel, laserul este deosebit de util în intervențiile de mare precizie, scurtează timpul de lucru și încorporat în piesa de mână, poate fi utilizat și în prepararea țesuturilor dure dentare. În funcție de lungimea de undă, lasere vor avea o anumită absorbție în cromofori (hemoglobină, bacterii anaerobe, melanină, etc…) sau în hidroxiapatită sau apă, ceea ce le dă particulatitatile de acțiune în tratarea afecțiunilor buco-maxilo-faciale. [15]

1.3 Laserul tip diodă își găsește indicații în numeroase intervenții stomatologice cum ar fi tratamentul hipersensibilității dentinare, decontaminarea suprafeței dentare, tratamentul plăgii dentinare, chirurgia țesutului moale cum ar fi gingivetomii, frenectomii, vestibuloplastii.

O altă aplicabilitate de mare success este și bio-foto-stimularea, efect ce se traduce prin creșterea imunității locale, reușind să aibă un efect benefic în tratamentul bolilor precum aftoza bucală, candidoza sau virusul Herpes Simplex.

Dintre afecțiunile bucale herpesul, afta bucală, ulcerațiile fără tendință de vindecare, inflamațiile cronice, stomatitele reacționează imediat și favorabil după efectuarea tratamentelor cu laser. Acesta din urmă stimulează keratinizarea și reduce timpul de vindecare până la jumătate.

În privința gingivitelor, parodontopatiilor și a pungilor parodontale, în sfera pedo-ortodonției, fenomenelor asociate erupției dentare și în terapia ortodontică, reprezintă afecțiuni ce reacționează rapid la tratamentul cu laser. [10]

În sindroamele dureroase (nevralgii trigeminale, dureri faciale atipice, dureri postoperatorii sau post traumatice) aplicarea laserului pe lângă tratamentul de bază reduce frecvența și intensitatea crizelor dureroase. Laserul se indică în afecțiunile articulației temporo-mandibulare (artrite, artroze, post- traumatic), mai ales cele însoțite de limitarea deschiderii cavității bucale. Trismusul poate fi înlăturat în doar 2-3 minute cu ajutorul laserului. De asemenea, toate inflamațiile de origine dentară, parodontitele, periostitele, limfadenitele, osteomielita, flegmonul, simptomele dureroase ce pot apare după obturația canalului.

O diodă laser este un laser în care mediul activ este un semiconductor similar cu cel găsit într-un LED. Cel mai des întâlnit și mai practic tip de diodă laser este format dintr-o joncțiune p-n alimentată prin injectarea de curent electric. Aceste dispozitive sunt uneori numite diode laser cu injecție pentru a le deosebi de diodele laser cu pompare (optică), diode mai ușor de produs în laborator [21] (Fig.1.9).

Fig 1.9. Laser dioda

Capitolul 2

Albirea dentară

2.1. Notiuni generale

Albirea dentară este o procedură nedureroasă prin care se îndepărtează colorațiile inestetice de pe suprafața dinților. Aceasta este o procedură uzuală estetică în stomatologie, la care apelează pacienții ce își doresc un aspect estetic dentar îmbunățit.

Albirea a devenit o procedură sigură și eficientă, utilizată pentru îndepartarea colorațiilor și a petelor de pe dinți, care nu pot fi îndepartate cu ajutorul metodei de igienizare airflow sau prin periajul profesional, cât și pentru a deschide culoarea naturală a dinților atunci când pacientul își dorește acest lucru.

Albirea dentară este indicată tuturor persoanelor care își doresc sa aibă un zambet frumos și atrăgător, acesta fiind considerat a conferi o înfățișare mai bună și mai încrezătoare, având un aspect pozitiv în viața socilală a individului. O persoană căreia nu îi este frică să zâmbească este o persoană accesibilă, încrezătoare și care reușeste să doboare barierele de comunicare. [12]

Zâmbetul este un mijloc de comunicare care trece de limitele limbajului verbal și împreună cu mimica și gestica ne caracterizează și contribuie la crearea primei impresii. Din cauza complexelor legate de dantură, multe dintre persoane renunță să mai zâmbească. Dantura este unul din factorii care influentează felul în care zâmbim dar și cât de mult zâmbim.

Dintele este alcătuit din mai multe straturi de țesuturi, acestea fiind reprezentate de la exterior spre interior de:

smalț (care se află la exteriorul coroanei vizibile a dintelui, nu și la nivelul rădăcinii dintelui),

dentina (strat care se afla sub smalț și sub cementul radicular),

cementul radicular (substanța dură care acoperă radacina dentară și sub care se află stratul de dentină).

pulpa dentară, situată în interiorul dintelui și alcatuită din vase de sânge și nervi.

Culoarea naturală a smalțului dentar este alb spre translucid, dată de culoarea structurilor subiacente. Culoarea normală a dentinei este galbenă și ea are o structură poroasă datorită canaliculelor dentinare în care gasim ramificații ale nervului, fibrele Tomps ceea ce îi conferă dentinei mai multe nuanțe închise gaben- maronii.

Culoarea pe care o observăm se datorează unui complex de factori ce intervin în cadrul structurilor dure dentare, fie din interiorul dintelui, fie din exteriorul acestuia, cu predominanța factorilor interni. Din acest motiv, simpla periere a dinților nu poate preveni colorarea dintelui în galben închis spre gri pe măsură ce avansăm în vârstă.

Printre agenții care determină colorații inestetice pe suprafețele dentare se numără:

înaintarea în vârstă (dinții devin mai opaci și mai închiși la culoare);

coloranți din diverse produse alimentare și băuturi colorate (sucuri, cafea, ceai);

fumatul;

fluoroza (rezultată în urma tratamentului excesiv cu fluor);

tratamente stomatologice incorecte sau obturații de amalgam, diverse traume la care au fost supuși dintii, etc.

Administrarea de tetraciclină în timpul sarcinii poate afecta structura dintilor fătului, modificându-le și culoarea. În această situție rezultatele albirii sunt mai reduse, dar cu siguranță se observă o imbunătățire. În general, prin albire se obțin rezultatele cele mai bune în cazuri de coloratii ușoare și medii ale dinților, gradul de albire fiind dependent de structura dinților și de tipul de coloranți la care sunt expuși dinții în mod frecvent. Colorațiile accentuate au nevoie de un tratament mai îndelungat de albire și cu rezultate diferite de la caz la caz. [2]

Procesul de albire acționează doar pe dinții naturali, nu și pe reconstrucțiile dentare cum ar fi obturațiile coronare, fațețe, coroanele sau punțile dentare. Astfel este important să stabilim corect planul de tratament și acestea necesită, de obicei, înlocuirea după terminarea tratamentului din cauza diferenței mari de nuanțe.

Albirea dentară nu are efect pe discromiile dentare gen petele albe, maronii sau negre datorate cariilor dentare. Acestea pot fi îndepărtate doar prin metoda clasică, mecanică, cu ajutorul frezei. Procesul de albire nu va reuși să îndeparteze petele negre rezultate prin percolarea obturațiilor vechi din amalgam, acestea putând fi îndepartate doar prin înlocuirea lor cu obturații din compozit sau prin incrustații ceramice realizate la culoarea dintelui. De asemenea, albirea nu va putea îndeparta discromiile interne cum ar fi petele datorate fluorozei (intoxicație cu fluor) sau pete aparute în urma tratamentelor cu tetracicilină efectuate în copilarie, acestea putând fi doar mascate cu ajutorul fațețelor ceramice sau a coroanelor integral ceramice.

Unii pacienți pot simți o sensibilitate mai mare sau mai mică după efectuarea albirii, însă aceste simtome pot să dispară complet în cateva zile după finalizarea tratamentului.

Pe durata tratamentului trebuie evitat consumul de băuturi foarte reci sau fierbinti, consumul de citrice, cât și fumatul.

Până în momentul de față nu s-a conceput un sistem standard de măsurare și determinare a culorii dentare. Cel mai cunoscut și mai folosit este VITA (Fig 2.1). Cheia de culori a acestui sistem împarte culorile dentare în nuanțe de la :

A – roșu maroniu

B- galben roșiatic

C- gri

D- gri roșiatic

În gupa A există 5 nivele de luminozitate. Grupele B și D au fiecare câte 4 nivele de luminozitate.

Fig 2.1 Cheia Vita

2.2. Indicațiile generale ale albirilor dentare

Pigmentări generalizate la pacienți care își doresc îmbunătățirea aspectului fizionomic;

Fumatul și pigmentări genenralizate datorate vârstei, consumului de alimente și băuturi ce conțin substanțe cromatogene (ciocolată, ceai, cafea, etc);

Floroza dentară;

Pigmentări datorate tetraciclinei sau a tratamentului cu miociclină (în special administrat adolescenților cu acnee);

Modificări de culoare localizată a dinților datorate pierderii vitalității sau consecință a obturațiilor de canal.

2.3. Principalele contraindicații ale albirilor dentare

Pacienți cu așteptări estetice foarte mari, nerealiste;

Leziuni carioase multiple, reacții apicale acute sau cronice;

Femei însărcinate sau copii sub 15 ani;

Existența restaurărilor coronare sau a obturațiilor multiple în zona estetică;

Pacienți vârstnici cu retracții vizibile;

abraziuni dentare mari, etc…

Pentru obținerea rezultatelor dorite și evitarea unor posibile complicații, este recomandat ca albirea dentară în cabinet sau la domiciliu să se efectueze după o prealabilă examinare clinică atentă generală și locală de către medicul dentist și nu înainte de efectuarea unor radiografii de evaluare și control. [16]

Albirea dentară se realizează numai în urma unei consultații la medicul stomatolog, care va stabili cauza colorării dinților și va alege cea mai indicată metoda de albire.

Înaintea tratamentului de abire este necesar să fie tratate, în cazul în care există, leziunile carioase, cele parodontale, și igienizarea prin detrataj și air flow.

În urma albirii, toate obturațiile coronare și lucrările protetice vizibile vor trebui înlocuite cu unele noi, corespunzatoare noii culori obținute, deoarece procesul de albire nu se adresează nici acestora, ci numai structurilor dentare naturale.

Pe toată perioada tratamentelui de albire plus încă 48 ore , se recomandă să nu se consume cafea, coca cola, ciocolată, cacao, vin rosu sau alte băuturi cu un conținut ridicat de coloranți. De asemenea, pentru un rezultat adecvat, fumatul este total interzis pe întreaga perioadă a tratamentului. Este posibil să apară o ușoară sensibilitate a dinților dar acesta se remite după 1-3 zile sau după o aplicare de gel cu fluor [13].

Aceste albiri în scop cosmetic nu sunt dăunatoare pentru dinți în măsura în care nu se abuzează de ele. Dupa o albire este indicat sa se aștepte aprox 12-18 luni până la efectuarea unui nou tratament.

2.4 Metode de albire:

2.4.1. At home – albirea acasă

Albirea acasă este cea mai populară tehnică de albire, efectele fiind vizibile după câteva zile. Pentru albirea realizată acasă este necesară confecționarea unor gutiere (conformatoare de plastic) care se aplică pe dinți. Acestea sunt realizate în laborator, pe modele ce necesită amprentare cu silicon de adiție sau de condensare în doi timpi.

În interiorul acestor conformatoare se aplică gelul de albit, exclusiv în zona care va veni în contact cu suprafața vestibulară a dinților. Gelurile respective sunt date de către medic în funcție de sensibilitatea pacientului (există mai multe concentrații: 10-16-35%).

Cu ajutorul acestor gutiere gelul stă în contact strans cu smalțul și nici nu irită gingia pentru că excesul se îndepartează foarte ușor. Aceste gutiere se poartă pe timpul nopții (8 ore), mai întai la o arcadă timp de 4-5 zile și apoi la cealaltă arcadă pentru aceeași perioadă de timp. Nu se poartă concomitent din două motive: primul ar fi dificultatea în purtare, iar al doilea motiv este pentru a se vedea diferența dintre arcada albită și cea nealbită. Benzile pentru dinți sunt foarte subțiri și adesea invizibile, fiind acoperite cu un strat de gel pe bază de peroxid. Ele se aplică, în general, de câte 2 ori pe zi (timp de 30 de minute), pe o perioadă de 14 zile. [13]

2.4.2. Albirea IN-OFFICE (realizată în cabinetul stomatologic)

Este o metodă eficientă de albire și se realizează de către medicul stomatolog prin utilizarea unor geluri cu concentrație mare (38%), și necesită câteva ședințe, aproximativ trei ședințe, în funcție de nevoile pacientului.

Această metodă oferă rezultatele cele mai spectaculoase și cu cea mai mare durabilitate în timp. În general, prin această metodă se pot obține modificări de culoare ale dinților de la 3 la 8 nuanțe. În cabinet se pot face două feluri de albire:

albire în gutiere

albire utilizand o lampă special cu UV sau lumină laser[13]

Albirea în gutiere în cabinet se realizează utilizând același fel de gutiere ca în albirea realizată acasă doar că purtarea gutierelor se face timp de o oră, în gutieră aplicându-se un gel cu o concentrație ridicată.

Albirea realizată prin folosirea unei lămpi speciale este mai eficientă în sensul că se realizează în max 2 ore și se obțin rezultate mai bune (nuanțe mai deschise) decât albirea realizată prin folosirea gutierelor.

Această metodă constă în aplicarea unui gel special pe suprafața vestibulară a dintelui și activarea lui prin utilizarea unei lămpi speciale. Această lampă emite o lumină cu o anumită lungime de undă, astfel activându-se gelul de albit. Se fac 4 sau 5 aplicări successive (fiecare etapă durează 15-20 min), iar între aceste aplicări dintele este hidratat cu o substanță specială. [13]

Albire cu Plasmă Arc –  lampa specială Rembrandt Sapphire pentru accelerarea procesului de albire a dinților și finalizarea acestuia în doar 60 de minute.

Această lampă este specială, are o lumină albastră ce nu încălzește structurile dentare și astfel este eliminat riscul de sensibilitate și durere post-albire.

Albire cu laser diodă- este un aparat laser de ultimă generație folosit și pentru Power Bleaching. Permite albirea până la 10 nuanțe. Este o metodă sigură și care nu produce sensibilitate și oferă rezultate de lungă durată într-un timp foarte scurt – 30 minute.

Toate metodele de albire profesionale beneficiază dupa procedeul de albire, de tratamente de desensibilizare, astfel încât confortul ulterior să fie pe măsura efectelor cosmetice obținute.

Efectul albirii dentare durează aproximativ 2-3 ani, în funcție de tipul si frecvența coloranților alimentari care acționează asupra dinților (fumatorii vor beneficia de acest efect pentru o durată mai scurtă de timp) dar și în funcție de obiceiurile alimentare ale pacientului (băutorii de sucuri colorate, cafea, etc). Tratamentul se poate relua însă periodic, pentru a se menține estetica dentară satisfăcătoare.

2.5. Protocol terapeutic al albirii cu laser dioda 940 nm

Este importantă aprecierea stării de sănătate a parodonțiului, efectuarea de fotografii inițiale în lumina naturală, ce cuprind imagini de ansamblu dar și imagini de detaliu.

Se începe cu periajul dinților. Manoperele de detratraj sau air-flow nu sunt recomandate înaintea procedurii de albire, ele pot fi făcute în ședințe anterioare, deoarece pot apărea sângerări gingivale și pot împiedica aplicarea a corectă a sistemului de izolare parodontală.

Se folosesc departătoare tip Optra Gate (Ivocalr Vivadent) și se aplică sistemul de izolare gingivală, digă lichidă sau barieră gingivală, se fotopolimerizează. Gelul peroxid cu concentrație de 38 până la 45 % este preparat prin amestecarea în seringile speciale și apoi aplicat pe fiecare dinte în parte, atât maxilar cât și mandibular. La albirea cu laser, piesa de mână cuprinde doar o hemiarcadă, timpul de expunere este foarte mic, de ordinul secundelor. Se aplică astfel pe fiecare hemiarcadș în parte, gelul este activat de către lumina laser și apoi se așteptă până la 1 minut. Gelul este șters cu o buletă de vată și aspirat, apoi se repetă manopera până la trei ori , pentru a obține rezutatul dorit. Se îndepartează apoi gelul și bariera gingivală și se aplică geluri cu flor pentru protejarea dinților. Se fac fotografii de ansamblu și de detaliu, necesare pentru compararea rezultatului.

Pacientul este instruit cu privire la alimentația ulterioară.Timp de o săptămână nu trebuie să conțină ingrediente colorate. Pacientul trebuie să folosescă timp de o lună o pastă de dinți cu efect de albire, pentru fixarea rezultatului.

Alegerea pacientului, candidat la procedurile de albire se face cu respectarea tuturor indicațiilor și contraindicațiilor, determinând astfel etiologia modificărilor cromatice. Practic toți pacienții pot beneficia de o formă sau alta a tratamentului de albire dentară însă nu fiecare caz poate avea rezultatul așteptat de pacient și nu fiecare pacient poate obține efectul estetic pe care și-l dorește. [16]

2.5.1. Avantajele albirii cu laser diodă

Datorită contactului de scurtă durată a peroxidului cu dinții, efectele negative ale procedeului de albire sunt minimime, comparativ cu tratamentul convențional cu lampa de UV, la care contactul dintre gelul peroxid și suprafata dentară este de până la 40 de minute. Prin urmare sensibilitatea de după tratament este minimă sau poate să nu existe.

Efectele obținute sunt asemănătoare și ele depind de nuanța inițială a dintelui, de structura acestuia, și nu cu siguranță și obiceiurile alimentare ale pacientului, sau viciile acestuia.

Efectele discromice date de utilizarea zilnică a ceiaiurilor, precum ceai verde sau negru, a vinului roșu sau a fumatului sunt bine cunoscute.

2.5.2. Dezavantajele procedurii de albire cu laser diodă

Dezavantajele se referă în special la costurile manoperei. În cazul în care este folosit necorespunzător, laser diosa poate desemna un efect termic mărit la nivelul parodonțiului , cu evidentiare imediată. Însă în general aceste aparate vin cu presetări realizate în fabrică și nu ar trebui să avem o manoperă de malpraxis din partea medicului.

2.6. Albirea dinților devitali

Agenții de albire utilizati în rezolvarea discromiei dinților devitali sunt reprezentați de peroxidul de hidrogen, peroxidul de carbamidă și perboratul de sodiu. [3]

Atitudinea terapeutică poate viza două abordări:

albirea internă;

albirea simultană internă și externă.

2.6.1. Albirea internă

Este tehnica de elecție utilizată în albirea internă (intracoronară) a dinților devitali. Se evaluează mai întai radiologic calitatea tratamenului endodontic. Dacă obturația de canal este necorespunzătoare, aceasta va fi obligatoriu refăcuta înainte de a se instituii terapia de albire.

Avantaje:

tehnica poate da rezultate rapide, putând fi necesare doar una sau două ședințe de tratament;

confort pentru pacient, care își poate desfășura normal masticația între diferitele ședințe de tratament, existând o închidere etanșă a cavității realizată cu un material de obturație de durată;

nu este necesară purtarea de gutiere.

Dezavantaje:

există întotdeauna potențial pericol a apariției resorbției radiculare externe;

uneori albirea se poate obtine în mai mică măsură la nivel cervical, unde discromia se manifestă de regulă cel mai pregnant, datorită în bună măsură, “barierei” de ciment cu ionomeri de sticlă plasată la acest nivel pentru a prevenii resorbția radiculară.

Fig 2.2 Gel pentru albire endo

Se poate utiliza un produs sub formă de gel conținând peroxid de hidrogen cu o concentrație de 35-40%, care se aplică sub izolare în camera pulpară pregătită țîntr-un mod identic celui descris mai sus. (Fig 2.2) [5]

2.6.2. Albirea simultană internă și externă

Se realizeaza prin aplicarea gelului de albire atat in camera pulpara cat si pe fetele vestibulara si palatinala a dintelui de albit. Se acționează cu căldura timp de 1-2 minute, apoi se îndepărtează amestecul de albire și se aplică altul proaspăt. Operațiunea se repetă de 3 ori. Dacă culoarea obținută este satisfăcătoare se poate trece la restaurarea definitiva. Dacă însă este necesară o nouă albire se va introduce in camera pulpara material de albire peroxid de carbamida si se va utiliza un material de restaurare provizorie, care să poate fi îndepărtat ușor pentru un nou acces la cavitatea pulpară (fig. 2.3).

Fig. 2.3. Etape terapeutice albire interna si externa

CERCETARE

PERSONALA

Capitolul 3

Studiu statistic al sensibilității aparute după albirea cu laserul diode 940 nm

3.1. Introducere

Laserul dioda de 940 nm are acțiune pe cromofori datorită lungimii sale de undă. Vom putea astfel obține o albire doar prin aplicarea simplă a luminii fără a utiliza un produs peroxid.

În general însă pacienții care își doresc albirea dinților preferă o albire evidentă de mai multe nuanțe în timp cât mai scurt și fără sensibilitate postoperatorie.

Astfel aplicarea unui peroxid este esențială în albirea cu mai mult de 2 nuanțe. [6]

Aplicarea oricărui peroxid de hidrogen pe suprafața dinților și activarea cu lumina laser sau UV pot duce la sensibilizarea dinților.

Este important examenul anamnezic inițial și selectarea paciențior pentru albire.

3.2. Scop

Ne am propus în studiul acesta să stabilim diferențele de sensibilitate apărute după aplicarea gelului de albire activat cu laserul diodă cu lungimea de undă de 940 nm și sensibilitatea postoperatorie apărută după albirea cu lampa UV, folosind același chit de albire pe bază de peroxid de hidrogen.

3.3. Material si metodă

A fost selectat un lot de 60 de pacienți cu vârste cuprinse între 20 si 60 de ani, 30 de femei și 30 de bărbați (fig. 3.1).

Lotul de pacienți a fost selectat astfel încât să nu prezinte lucrări protetice în zonele frontale sau vizibile în zâmbet, afectări parodontale, femei însărcinate sau care alăpează, alergii.

Cei ce prezentau leziuni carioase au fost tratați inițial, cu un compozit cu nuanțe mai deschise, apreciate după caz, urmând să fie după procedura de albire recosmetizați în caz de necesitate.

Pacienții ce au prezentat dinți devitali la nivel frontal nu au intrat în acest studiu. De asemenea au fost excluși pacienții care au prezentat eroziuni sau abrazii la nivelul smalțului.

Materialul folosit la albire a fost același pentru ambele loturi de pacienți, Opalescence EXTRA-BOOST, gel cu concentrație 40% peroxid de hidrogen.

Fig.3.1 Repartiția pe sexe

Dintre aceștia 15 femei au beneficiat de albire cu lampa UV și 15 au beneficiat de albire cu laser. Acelasi algoritm a fost păstrat în rândul lotului de bărbați (fig. 3.2).

Fig.3.2 Repartizarea lotului în grupe egale pentru albirea cu gel peroxide de hidrogen accelerat cu lumină laser și cu lumină UV

Am denumit loturile:

Lotul L ( albire laser ) – 15 barbați cu procedura albire laser – BL

-15 femei cu procedura albire laser – FL

Lotul UV ( albire lampa UV) -15 barbați cu procedura albire lampa UV – BUV

-15 femei cu procedura albire lampa UV- FUV

3.3.1. Protocol terapeutic

Albirea cu laser a durat 30 secunde pe fiecare hemiarcadă, sub undă continuă la o putere de

7 Watts. Procedura a fost repetată repetat de câte 3 ori. La finalul tratamentului a fost efectuată protejarea smalțului cu gel cu fluor.

Albirea cu lampa UV, cuprinde un protocol asemănător de protecție gingivală, însă aplicarea gelului se face într-o singură etapă și activarea acestuia cu lumina UV, de culoare albastră durează până la 40-45 de minute. La finalul tratamentului a fost efectuată protejarea smalțului cu gel cu fluor.

Au fost analizate gradul de albire și de sensibilitate post- procedură.

Sensibilitatea a fost împarțită în sensibilitate spontană, la stimul, de lungă durată sau de scurtă durată. Cea de scurtă durată a fost considerată de 6 până la 12 ore, cea de lungă durată de 2-3 până la mai multe zile (fig. 3.3).

Fig 3.3 Sensibilitatea după albire

3.4. Rezultate si discutii

După tratamentul de albire, din grupele care au efectuat procedura de albire cu laser diode 940 nm, 7 W, CW (undă continuă), din cei 15 de bărbați decât 2 pacienți cu vârsta de 30 și 25 de ani au avut sensibilitate. Din cele 15 femei, 4 au avut sensibilitate post-procedură. Vârsta acestora a fost de 25, 28, 34 si 35 de ani (fig. 3.4).

Fig. 3.4. Sensibilitatea dentară după albire cu laser diodă

Toți pacienții care au beneficiat de tratament de albire cu laser au avut sensibilitate de tip spontan, exacerbate la stimul rece, gen apă sau aer rece, de scurtă durată de 6 până la 12 ore, după care această sensibilitate a dispărut total.

Din lotul pacienților tratați cu lampa UV, din cei 15 pacineți de sex masculin, 7 au avut sensibilitate post- intervenție. Vârsta acestora a fost cuprinsă între 25 și 50 de ani.

Din cei 15 pacienți de sex feminin, 8 au avut sensibilitate după procedura de albire (fig.3.5).

Fig. 3.5.Sensibilitate post albire cu lampa UV

Sensibilitatea aparută a fost de scurtă durată la 5 dintre cele 8 femei ce au beneficiat de albire cu lampa UV și de lungă durată de câteva zile pentru restul de 3 femei. Una dintre cele 3 femei au avut sensibilitate de până la o lună.

Examenul anamnestic nu a avut contra-indicații, iar pacienta nu a prezentat leziuni carioase sau obturații coronare sau lucrări protetice inițiale. Vârsta acesteia a fost de 27 de ani. Sensibilitatea a dispărut spontan după o lună de zile.

În rândul bărbaților, dintre cei 7 pacienți cu sensibilitate post- intervenție, 5 au avut sensibilitate de scurtă durată și 2 sensibilitate de lungă durată de 1- 3 săptămâni (fig. 3.6)

Fig. 3.6. Procentajul sensibilității în funcție de sexe (albire cu UV)

Nici un pacient nu a avut sensibilitate în timpul tratamentului, atât cu lampa UV cât și cu laserul diodă.

Situatia centralizata a sensibilitatii in cele 4 grupe de pacienti este prezentata in fig.3.7.

Fig. 3.7. Rezultatele sensibilității dentare dupa albire cu lampa de UV

si cu laserul diodă 940 nm

Din cei 15 pacienți ce au făcut un tratament de albire cu laser, 11 % dintre femei rămas cu sensibilitate de 6 -12 ore și doar 15 % dintre bărbați au avut aceste simptome. Sensibilitatea a fost remisă în totalitate. Nu au existat cazuri de sensibilitate de lungă durată sau spontană pe durata tratamentului.

În cazul lotului de pacienți ca au avut tratament de albire cu lampa UV,18 % dintre femei și 16% dintre bărbați au avut sensibilitate post intervenție. Din grupul bărbaților cu sensibilitate, 34% au avut sensibiliate de scurtă durată și 13% au avut sensibilitate de lungă durată. Din grupul femeilor cu sensibilitate 33% au avut sensibiliate de scurtă durată și 20% au avut sensibilitate de 2 săptămâni până la 1 lună (fig. 3.8).

Fig. 3.8. Repartiția procentuală a sensibilității după albirea dentară

Cel mai mare procent de 24% a fost înregistrat de către pacineții de sex masculin dar și feminin ce au beneficiat de albire cu lampa UV și a fost de scurtă durată, ce au avut o procedură de albire tot cu lampa UV și a fost tot de scurtă durată.

Cel mai mic procent a fost înregistrat în grupul bărbaților ce au fost tratați cu lampa UV de 9%, urmat la mică diferență de grupul bărbaților albiți cu laser de 10%, sensibilitatea fiind de 6-12 ore, emisă total și spontan, fără tratamente adjuvante.

O dată cu albirea în cabinet, dinții vitali decolorați pot fi albiți cu succes folosind geluri de albire foarte concentrate. Mecanismul actual de albire se bazează pe capacitatea peroxidului de hidrogen de a penetra structura dintelui și de a produce radicali liberi care oxidează petele organice din dinți. [16]

Culoarea este cel mai important parametru în evaluarea regimurilor de albire. Prin urmare, schimbarea culorii este măsura eficacității oricărui sistem testat. În general, culoarea naturală a dinților are o tendință semnificativă de schimbare odată cu vârsta subiectului, pentru a deveni mai închisă și mai galbenă. [16]

Percepția culorii dintelui este un fenomen complex și poate fi influențată de tipul luminii incidente, de reflexia și absorbția luminii de către dinte, de starea de adaptare a observatorului și de contextul în care este privit dintele. În timp ce reflectarea și absorbția luminii de către dinte pot fi influențate de transmiterea speculară a luminii prin dinte, reflectarea speculară la suprafață, reflectarea difuză a luminii la suprafață, absorbția și împrăștierea luminii în interiorul dintelui, conținutul de minerale al smalțului, grosimea smalțului, culoarea dentinei și prezența petelor extrinseci și intrinseci. [19]

Medode multiple sunt utilizate pentru a evalua modificările de culoare, inclusiv metoda de analiză vizuală, analiza computerizată a imaginilor digitale, colorimetre și spectrofotometre. Utilizarea sistemului de analiză a imaginii computerului pentru a evalua eficacitatea regimurilor de albire se bazează pe măsurările colorimetrice precise [19].

Pentru accelerarea procesului de albire, agentul de albire poate fi activat termic. Folosirea luminii de intensitate ridicată, care reduce temperatura peroxidului de hidrogen pentru a accelera rata de albire chimică a dinților a fost raportată în 1918 de către Abot. . [1]

Când lumina este proiectată pe un gel de albire, o mică parte este absorbită și energia ei este transformată în căldură. Cel mai probabil acesta este principalul mecanism de acțiune al tuturor procedurilor de albire activate de lumină. În cadrul reacțiilor inițiate fotochimic folosind lumină sau lasere, s-a demonstrat că formarea radicalilor hidroxil din peroxid de hidrogen a crescut. [11]

Datorită eliberării crescute de radicali hidroxilici (termocataliză), este posibilă o creștere a eficacității. Cu toate acestea, acest studiu nu a arătat o creștere semnificativă a eficacității de albire a agentului de albire în urma activării cu laser a Zoom APor, deoarece cele trei mecanisme de albire sunt bazate pe capacitatea peroxidului de hidrogen de a pătrunde în structura dentară și de a produce radicali liberi pentru oxidarea petelor organice din dinți. [14]

3.5. Concluzii

În cazul albirii cu laserul dioda cu lungime de undă de 940 nm, nu a existat sensibilitate de lungă durată. Sensibilitate mai mare de până la 24% a fost înregistrată la pacienții de sex masculin dar și feminin în aceași măsură, care a fost remisă în totalitate după 12 ore, fără tratamente adjuvante.

În situația grupului de pacienți care au beneficiat de tratament de albire cu lampa UV, a existat atât sensibilitate de scurtă durată cât și de lungă durată. Sensibilitatea mai mare a fost înregistrată în gupul pacienților de sex masculin și a fost de scurtă durată. O singura pacientă a avut o sensibilitate de lungă durată, timp de o lună, care a fost apoi remisă de la sine, fără alte tratamente.

Capitolul 4

Prezentare de cazuri clinice

4.1. Caz clinic numărul 1

Albire dentară cu gel peroxid de hidrogen 45 % Biolase și cu laser diode Epic 940 nm

(Biolase SUA)

Pacient în vârstă de 39 de ani, de sex feminin, s-a prezentat fiind nemulțumit de aspectul estetic dentar, din punct de vedere al culorii.

În urma examenului de anamneză nu au fost sesizate containdicații ale tratamentului stomatologic de albire. La examinarea intraorala nu au fost constatate leziuni carioase sau demineralizari ale smalțului. S-au executat radiografii OPG de control cu aspectul inițial. Pacienta prezintă obturații coronare la nivelul dinților posteriori, fără modificări. După procedelul de albire urmează să constatăm dacă este necesară recosmetizarea obturațiilor. Aspectul gingival este unul sănătos. Radiografic nu se constată leziuni care ar containdica procedeul de albire.

Pacientul nu este fumator și nici consumator regulat de ceauri.

Protocol terapeutic

A fost făcut un periaj cu pastă abrazivă. Pasta folosită a fost Cleanic (Kerr). Acesta este o pastă profilactică universală, care integrează un sistem de lustruire diferențial. În primele secunde de utilizare, particulele de perilta incluse în pasta exersează o acțiune de curățire viguroasă. Fragmentarea lor progresivă antrenează apoi un efect de lustruire pe suprafețele dentare.

Această tehnologie bazată pe utilizarea particulelor de perlita face din Cleanic o pastă unică, integrând în aceiași măsură proprietăți de curațire și de lustruire, fără riscul de a afecta țesuturile dentare. [20] (www. Material dentare.ro) (Fig 4.1).

Fig 4.1. Pasta periaj Cleanic (Kerr)

S-a stabilit culoarea (fig. 4.2).

Fig 4.2. Aspect inițial, culoare inițială A3

Câmpul operator a fost evidențiat cu depărtătorul Optra Gate (Ivoclar Vivadent) (fig. 4.2).

Optragate este un ajutor auxiliar inovator ce permite extinderea zonei de lucru și este confortabil.

Are indicații în proceduri restaurative, la curățarea dinților, la diagnosticare, la albirea dinților, la amprente, etc.

Avantajele acestui sistem constau în:

Vizibilitate bună și acces în zona de lucru

Comfort pentru pacienți

Gamă largă de aplicări

După aplicarea depărtătorului, a fost adăugat la nivelul festonului gingival bariera gingivală fotopolimerizabilă. Acesta trebuie să fie fest așezată, fără a permite pătrunderea peroxidului la nivel gingival. Având o concentrație mare de peroxid de 45%, gelul ajuns în contact cu gingia poate crea arsuri și senzație de disconfort până la durere. (Fig 4.3)

Fig 4.3. Aplicarea barierei gingivale

Fig 4.4. Chitul de albire Biolase și laserul Epic Dioda 940 nm (Biolase USA)

Chitul de albire Laserwhite 20 (Biolase USA) conține o seringă cu material de izolare, bariera gingivală , denumit și digă lichidă, 1 seringă cu gel peroxid de hidrogen 45% și o seringă conținând catalizator (Fig 4.4) .

După mixare procentul de peroxide este de 35%. Acest gel este activat doar de lumina laser. [6]

În chit mai găsim o seringă cu gel cu fluor destinat protectiei dinților după acest procedeu și vârfuri aplicatoare. Înainte de aplicare, seringa cu catalizator și cea cu gel peroxid se amestecă până se obține o soluție cu aspect uniform și se va aplica pe fiecare dinte în parte (fig. 4.5).

Fig 4.5. Aplicarea gelului peroxid de hidrogen 45%

După ce a fost aplicat uniform pe întreaga suprafață pe care dorim să obținem albirea, va fi activat cu ajutorul luminii laser, folosind dioda Epic cu lungimea de unde de 940 nm. Se folosește un capăt special pentru albire, ce va difuza lumina laser uniform pe câte o hemiarcadă. Timpul de acționare este de 30 de secunde pentru fiecare hemiarcadă, la o putere de 7 Watts, sub unda continua (CW). (Fig 4.6.)

Fig 4.6. Activarea gelului peroxid cu piesa de abire a a laserului Epic ( Biolase USA)

După activarea gelului, acesta va fi lăsat câteva minute să mai acționeze, apoi îndepărtat cu bulele de vată și aplicat în același mod de trei ori (fig. 4.7).

Fig 4.7 Aspect final, nuanța BL2 (Cheia VITA Bleaching)

După repetarea procedurilor, se îndepărtează stratul de barieră gingivală cu un escavator sau alt instrument de mână neascuțit, se spală din abundență cu apă la temperatura camerei , usucă și apoi se aplică gelul cu flor, pe toată suprafață dentară , și se lasă să acționeze timp de 1-2 minute. Pacinetul poate clăti apoi gura cu apă la temperatura camerei.

Indicațiile de după procedeu sunt :

Să nu folosescă alimente colorate timp de o săptamană

Să nu folosescă alimente foarte reci

Să facă periajul dinților cu o pastă specială de albire timp de o lună.

Pacientul poate reveni la control după două săptămâni. În cazul în care sensibilitatea dentară persistă se poate face o desensibilizare doar prin aplicarea luminii laser diode, la o putere de 3 W, timp de 3-5 minute, pe toată suprafața dentară sensibilă, tot cu piesa de albire ce va distribui uniform radiația laser. Laserul utilizat este tot Epic diodă cu lungimea de undă de 940 nm.

Rezultat: A fost obținută albirea cu 6 nuanțe A3-A2- A1- BL4- BL3- BL 2.

4.2. Caz clinic numărul 2

Albirea dentară cu Opalecence și cu laser Dioda Epic 940 nm

Pacient în vârsta de 42 de ani, de sex masculin, s-a prezentat fiind nemulțumit de aspectul estetic dentar, din punct de vedere al culorii.

În urma examenului de anamneză nu au fost sesizate containdicații ale tratamentului stomatologic de albire. La examinarea intraorală nu au fost constatate leziuni carioase, pete albicoase sau hiperpignetări ale smalțului. S-au executat radiografii OPG de control cu aspectul inițial. Pacientul prezintă obturații coronare la nivelul dinților premolari, fără modificări discromice sau de adaptare. După procedelul de albire urmează să constatam dacă este necesară recosmetizarea obturațiilor, dacă acestea sunt vizibile în zâmbet. Aspectul gingival este unul sănătos, fără sângerări gingivale sau afectare parodontală.

Radiologic nu se constată leziuni care ar containdica procedeul de albire.

Pacientul nu este fumător si nici consumator regulat de ceaiuri pigmentate sau cafea.

Protocol terapeutic

Evidențierea câmpului de lucru a fost facută cu Optragate (Ivoclar Vivadent).

S-a facut periaj profesional cu pasta Clinique (Kerr). Manoperele de detrataj și air flow au fost executate într-o ședință anterioară. La constatarea aspectului inițial au fost realizate fotografii în lumină naturală și a fost stabilită nuanța inițială a dintelui, utilizând cheia de culori VITA (fig 4.8).

Fig 4.8 Aspect inițial culoare A3,5 -Cheia Vita

A fost aplicată apoi diga lichidă la nivelul festonului gingival și a fost făcută fotopolimerizarea, atât la nivel maxilar cât și mandibular.

Gelul peroxid a fost pregătit prin cuplarea celor două seringi, una cu bază și cealaltă cu catalizator, prin mixare , timp de 3-5 minute, până la obținerea unui preparat cu aspect omogen (Fig 4.9).

Fig 4.9. Cuplarea seringilor ce conțin catalizatorul și gelul de albire

Acest amestec a fost aplicat pe dinții ce urmează a fi albiți prin injectarea pe suprafața smalțului a unei cantități minime cât să acopere întreaga suprafață vestibulară a dinților. A fost aplicat atât pe arcada superioara cât și pe cea inferioara (Fig 4.10).

Fig 4.10. Aspectul gelului peroxid aplicat pe dinți

Activarea gelului a fost făcută cu laserul diodă 940 nm (fig. 4.11). S-a folosit piesa specială de albire ce a asigurat distribuirea corectă a luminii laser pe fiecare hemiarcadă. Timpul de expunere a fost 30 de secunde pentru fiecare hemiarcadă la o putere de 7 Watts. S-a lucrat în regim de undă continuă (CW).

Fig 4.11 Laserul dioda Epic Biolase și piesa de albire

Acest procedeu de aplicare a gelului a fost făcut de 3 ori, fără îndepărtarea protecției gingivale, doar cu ștregerea gelului peroxid cu o buletă de vată și aspirarea acestuia.

După aplicarea gelului și activarea acestuia cu lumina laser, se așteapta 3-5 minute pentru completarea acțiunii de albire.

La finalul protocolului, se îndepărtează bariera gingivală și se spală din abundență cu apă la temperatura camerei, sau pacientul poate clăti gura.

Se aplică apoi un gel ce conține fluor, pentru protejarea smalțului și reducerea sensibilității dentare.

Rezultat: A fost obținută o albire de la nuanta A3,5 la BL 3, de 6 nuanțe (fig 4.12)

Fig 4.12. Aspectele dinților înainte și după albirea cu Opalecence Booster activat cu laser diode 940 nm nuanță- BL3 (Cheia VITA)

Gelul de albire folosit este Opalecence, peroxid de hidrogen 40 %. Acest gel este ideal pentru albirea unui singur dinte sau a întregii arcade.

Prezinta urmatoarele avantaje:

Concentrație peroxid de hidrogen: 40%;

Activat chimic – albește dinții în circa 40 de minute ( 2 ședințe de tratament x 20 minute);

Conține fluor și nitrat de potasiu care diminuează sensibilitatea, cresc rezistența smalțului și previn apariția cariilor;

Culoarea roșie, distinctă, permite aplicarea precisă și asigură îndepartarea completă la finalul tratamentului;

Cu ajutorul seringii duble, se activează formula cu peroxid de hidrogen, chiar înainte de aplicare.

Prezentare:

Opalescence Boost PF 40% Kit – 2 seringi Opalescence Boost/Activator x 1.2ml + 1 seringă OpalDam Green x 1.2ml, OpalDam Green + 1 IsoBlock + 5 vârfuri Micro 20GA + 5 vârfuri Micro 20GA XF [20] fig 4.13)

Fig 4.13. Gel de albire

Bibliografie

Abbot, C.H. “Bleaching discolored teeth by means of 30% perhydrol and the electric light rays”, J Allied DentSoc13:259 (1918).

Alqahtani MQ. Tooth-bleaching procedures and their controversial effects: A literature review. The Saudi Dental Journal.2014;26(2):33-46.

Ari H, Ungör M:In vitro comparison of different types of sodium perborate used for intracoronal bleaching of discoloured teeth. Int Endod J 35: 433–436 (2002)

Baratieri L N, Ritter A V, Monteiro S Jr, Caldeirade Andrada M A, Cardoso Vieira LC:Nonvitaltooth bleaching: guidelines for the clinician.Quintessence Int 26: 597–608 (1995)

Carrasco L D, Guerisoli D M, Rocha M J, Pécora J D,Fröner I C: Efficacy of intracoronal bleaching techniques with different light activation sources. Int Endod J 40: 204–208 (2007)

https://www.biolase.com/media/EPIC_User_Manual.pdf

https://www.biolase.com/media/LaserWhite20-IFU_5400524-Rev-F.pdf

Jacobsen PL, Bruce G. Clinical dentin hypersensitivity: understanding the causes and prescribing a treatment. J Contemp Dent Pract. 2001;2(1):1-12.

Jorgensen MG, Carroll WB. Incidence of tooth sensitivity after home whitening treatment. J Am Dent Assoc. 2002;133(8):1076-82; quiz 94-5

Karpinia, K., Magnusson, I., Barker, M.L. and Gerlach, R.W., “Clinical comparison of two self-directed bleachingsystems,” J Prosthodont

Kashima- Tanaka, M., Tsujimoto, Y., Kawamoto, K., Senda, N., Ito, K. and Yamazaki, M. “Generation of freeradicals and/or active oxygen by light or laser irradiation of hydrogen peroxide or sodium hypochlorite,” J of Endod 29:141-143 (2003)

Kwon SR, Wertz PW. Review of the Mechanism of Tooth Whitening. J Esthet Restor Dent. 2015;27(5):240-57.

Li Y, Greenwall L. Safety issues of tooth whitening using peroxide-based materials. Br Dent J. 2013;215(1):29-34.

McEvoy, S.A. “Chemical agents for removing intrinsic stains from vital teeth II. Current techniques and theirclinical application,” Quintessence Int 20 (6): 379-384 (1989)

Rohanizadeh, R., Legeros, R.Z., Fan, D.A. and Daculsi, J.G. “Ultrastrutural properties of laser-irradiated and heat-irradiated dentin,” J Dent Res

Sulieman M. An overview of bleaching techniques: 2. Night Guard Vital Bleaching and non-vital bleaching. Dent Update. 2005;32(1):39-40, 2-4, 6.

Sulieman M. An overview of bleaching techniques: I. History, chemistry, safety and legal aspects. Dent Update. 2004;31(10):608-10, 12-4, 16

Sulieman, M. “An overview of bleaching techniques: 3. In- surgery or power bleaching,” Dent Update32(2):101-108 (2005)

Wetter, N.U., Barosso, M.C., Pelino, J.E.P.” Dental bleaching efficacy with diode laser and LED irradiation: an invitro study,” Lasers Surg Med 35(4): 254-258 (2004)

www.materialedentare.ro

www.Wikipedia

Zimmerli B, Jeger F, Lussi A. Bleaching of nonvital teeth. A clinically relevant literature review. Schweiz Monatsschr Zahnmed. 2010;120(4):306-20.