NORMELE CONFLICTUALE PRIVIND MOȘTENIRILE [614609]

UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE

LUCRARE DE DISERTAȚIE
DISCIPLINA: DREPT INTERNAȚIONAL PUBLIC

Conducător științific,
Conf . univ.dr. Aurelian GHERGHE

Absolvent: [anonimizat],
2017

1
UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE

LUCRARE DE DISERTAȚIE
TEMA: NORMELE CONFLICTUALE PRIVIND MOȘTENIRILE

Conducător științific,
Conf . univ. dr. Aurelian Gherghe

Absolvent: [anonimizat],
2017

2

3
Cuprins
Capitolul I. Considerații introductive privind moștenirea ………………………….. ………………………….. …… 4
Capitolul II. Norme conflictuale privind moștenirea în dreptul internațional privat român ………….. 5
Secțiunea I: Norme confl ictuale cuprinse în Codul civil ………………………….. ………………………….. ….. 5
§1. Normele conflictuale privind legea aplicabilă ………………………….. ………………………….. ………….. 6
§2. Norme conflictuale privind forma testame ntului ………………………….. ………………………….. ………. 8
§3. Norme conflictuale privind domeniul de aplicare a legii moștenirii ………………………….. ………. 13
§4. Norme conflictuale privind succesiunea vaca ntă ………………………….. ………………………….. …….. 19
Secțiunea a II -a: Norme conflictuale în dreptul Uniunii Europene ………………………….. …………….. 20
§1. Norme conflictuale privind legea aplicabilă ………………………….. ………………………….. …………… 21
§2. Norme conflictuale privind forma testamentului ………………………….. ………………………….. …….. 22
§3. Norme conflictuale privind domeniul de aplicare a legii moștenirii ………………………….. ………. 22
§4. Norme conflictuale privind succesiunea vacant ă ………………………….. ………………………….. …….. 24
Capitolul III. Norme conflictuale privind moștenirea în dreptul altor state ………………………….. ……. 24
Secțiunea I: Sistemul anglo -saxon ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 24
Secțiunea a II -a: Sistemul romano -germanic ………………………….. ………………………….. ………………… 25
§1. Franța ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 25
§2. Germania ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 25
§3. Spania ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 26
§4. Italia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 26
§5. Olanda ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 26
§6. Portugalia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 27
§7. Belgia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 27
Capitolul IV. Practică judiciară relevantă în materie ………………………….. ………………………….. ……….. 28

4
Capitolul I. Considerații introductive privind moștenirea
Moștenirea este . reglementată în Cartea . a IV-a, art. 953 -1163 C. ci .v., conform ar .t. 953
aceasta fi .ind definită ca „transmite .rea patrimoniului une .i persoane fizice deced .ate către una sa .u
mai m .ulte persoane în ființă”.
Moștenirea, trans .misiune mortis causa , univ .ersală, unitară și ind .ivizibilă, poate fi , în
funcție de i .zvorul vocației succesor .ale a celor care dobâ .ndesc patrimoniul per .soanei decedate,
legală s .au testamentară1.
În ceea ce privește moșt .enirea legală, ea presupune tran .smiterea patrimoniul ui su .ccesoral
în temeiul legii, la perso .anele, în ordinea și în cotel .e determinate de lege. A .ceast a, reglementată
de ar .t. 963 -983 C. civ., interv .ine în cazul în care de .functul nu a di .spus prin testame .nt de
patrimon .iul său pentru cauză de moart .e sau manifestarea sa de . voință nu pro .duce efecte în tot
sau în .parte. De asemenea, moște .nirea va fi legală când de .functul a lăsat testament , în .să nu
cuprinde dispoziții r .eferitoare la transmiterea patri .moniului succesoral2.
Moștenirea t .estamentară intervine atunci când transmi .siunea patrimoniului suc .cesoral, în
întreg .ime sau în parte, ar e loc în .temeiul voinței celui care . lasă moștenirea, voință . manifestată în
m .od expres, prin testamen .t.
Așa cu .m s-a evidențiat în do .ctrină, în viziunea legiuitoru .lui român, regula o co .nstituie
succesiunea tes .tamentară și doar în lipsa testa .mentul ui, ca o excepție, func .ționează moștenirea
legală3. C .u toate acestea, cele dou .ă forme de moșteni .re nu se exclud recip .roc, ci dimpo .trivă pot
chiar co .exista, așa cum se prevede expre .s în art. 955 alin. (2) C. civ.
De o import .anță deosebită privind m oșten .irea sunt data și . locul deschid .erii acesteia.
Astfel, po .trivit dispozițiilor art. .954 alin. (1) C. civ., data d .eschiderii succesiunii coincid .e cu
momentul mo .rții celui care transm .ite pentru cauză de .moarte patrimoniu .l său succesoral, iar
potrivit alin. (2) al aceluiași articol, locul deschiderii succesiunii este dat de ultimul domiciliu al
defunctului. Dacă ul .timul domiciliu al perso .anei decedate nu este cun .oscut sau nu se află pe

1 F. Deak, Tratat de drept succesoral , ed. a II -a, Ed. Universul Juridic, București, 2002, p. 7.
2 A. Gherghe, coord. Uliescu, Mariana, Noul Cod Civil. Comentarii, Academia Româna,
Institutul de Cercetări Juridice ”Acad. Andrei Rădulescu”, Departamentul de Drept Privat
”Traian Ionașcu”, Ed. Universul Juridic, București, 2010, p. 433 și urm.
3 A. Gherghe, Teoria conflictelor de legi in noul cod civil, ed. a II -a revizuită și adăugită, Ed. Contrast,
București, 2013, p. 129; C. Dariescu, Fundamentele dreptului internațional privat , ed. a III -a, Ed.
Universul Juridic, București, 2014, p. 112. ;

5
teritoriul .României, locul deschideri .i succesiunii este locul din . țară aflat în circu .mscripția
notar .ului public celui dintâi sesizat, nu .mai dacă în această circumscri .pție există cel puțin . un bun
im .obil al lui de cuius . În caz contra .r, locul deschiderii moștenir .ii va fi cel aflat în circumsc .ripția
notarului public celui dintâi . sesizat, cu condiția ca .în această circumscripți .e să se afle bunuri
mobile ale c .elui care lasă moștenirea. În lips .a unor astfel de bunuri sit .uate în România, lo .cul
deschiderii moștenirii, așa cu .m prevede alin. (3) al art. 954 C. civ., va fi locul aflat în
circumscripția notarului p .ublic celui dintâi sesizat. .
Capitolul II. Norme conflictuale privind moștenirea în dreptul internațional
privat român
În dreptul in .ternațional pr .ivat român, există ..mai multe norme conf .lictuale privind
moștenirea , având izvoare j .uridice diferite. Astfel, în ti .mp ce unele se regăsesc în Capi .tolul al
IV-lea (art. 2633 -2636) al T .itlului al II -lea a l Cărții a VII -a a Codulu .i civil român, altele .sunt
cuprinse în Regul .amentul (UE) nr. 650/ 2012 al Parlamentulu .i European și al Consiliului pr .ivind
competența, legea ap .licabilă, recunoașterea și executarea . hotărârilor judecătorești și accep .tarea și
execu .tarea actelor autentice în materie de s .uccesiuni și privind crearea unui certif .icat e uropean
de moștenitor .
Aceste două . izvoare formale nu se găsesc pe o . poziție de egalitate, c .i sunt supuse unei
ierarhii. .Astfel, potrivit art. 2557 alin. (3) C. civ., nor .mele conflictuale prevă .zute în Codul civil
sunt aplica .bile în măsura în care c onvențiile intern .aționale la care România este parte, drept .ul
Uniunii Eu .ropene sau dispozițiile din legile speciale nu . stabilesc o altă regle .mentare.
Secțiunea I: Norme conflictuale cuprinse în Codul civil
Normele conflictua .le privind moștenirea în d reptul civil rom .ân pot fi grupate, pe baz .a
reglementării d .in Codul civil, în trei cate .gorii: norme conflictuale p .rivind legea aplicabilă,
nor .me conflictuale privind forma testam .entului și norme conflic .tuale privind do .meniul de
aplicare a l .egii mo ștenirii.
Cu titlu de excepție, .aplicarea acestor no .rme va putea fi înlăt .urată dacă, datori .tă
circumstanțelor cauz .ei, raportul juridic are o leg .ătură foarte înd .epărtată cu legea română, în a .cest
caz, aplicân .du-se legea cu care raportul juridic pre .zintă cele mai strânse le .gături [art. 2565 alin.

6
(1) C. civ.]. Bin .eînțeles, această excepție nu -și va g .ăsi rostul dacă tes .tatorul a ales legea
aplicabilă [art. 2565 alin. (2) C. civ.].
§1. Normele conflictuale privind legea aplicabilă
Atât succ .esiune a legală, cât și cea testamenta .ră sunt supuse legii suc .cesorale. Astfel,
legea succeso .rală ( lex succesionis ) reglementează ansa .mblul normelor privind o .rganizarea și
funcționarea succesiunii4.
În reglementa .rea noului Cod civil, lex succesionis se dete .rmină prin raportare la reșed .ința
obișnuită pe c .are o avea, la data morții, de cuius . Ast .fel, potrivit art. 2633 C. civ., moște .nirea
este supusă legii statul .ui pe teritoriul căruia defunctul .a avut, la data morții, reședința obișn .uită.
Noțiunea d .e „reședință obișnuită” utilizată de legiuitor în nor .ma conflictuală mențion .ată
este sus .ceptibilă de a crea oarecare con .fuzii din două considere .nte: primul considerent priv .ește
art. 954 alin. (2) C. civ. , din ma .teria liberalităților, care stabil .ește ca loc al desc .hideri i succesiunii
ultimu .l domiciliu al defunctului, i .ar al doilea consideren .t are la bază art. 87 C. civ., respe .ctiv 88
C. civ. din materia per .soanelor, a căror interpre .tare conduce la concluzia că n .oțiunea de
„domiciliu” nu este s .inonimă cu aceea de „reședință”, deoar .ece, în timp ce dom .iciliul persoanei
fizice est .e acolo unde aceasta declară că îș .i are locuința principală, reședi .nța se identifică cu
lo .cul unde persoana fizică de .clară că își are locuința secu .ndară.
Aceste e ventu .ale confuzii pot fi înlă .turate cu ușurință, deoare .ce așa cum se ar .ată în
doctrină, c .onceptul de „reședință obișnuită” este un s .inonim al conceptului mai vechi de
„domici .liu” din dreptul ci .vil românesc, rațiu .nea care a stat la baza aleg .erii l egiuitorului f .iind
preocuparea acest .uia de a se exprima într -un . limbaj cât mai a .ccesibil cititorului făr .ă pregătire
juridică, re .marcându -se, de altfel, util .izarea și a altor asemen .ea cuvinte („moștenire” în l .oc de
„succesiune”, „defu .nct” în loc d e „de cuius” )5.
Norma pr .evăzută în art. 2633 . C. civ. are car .acter dispozitiv, întruc .ât art. 2634 alin. (1) C.
civ. permite persoane .i să aleagă, ca lege aplica .bilă moștenirii în ansambl .ul ei, legea stat .ului a
cărui ce .tățenie o are.

4 A. Gherghe, Op. Cit., p. 129 -133; I. Chelaru, G. Gheorghiu, Drept internațional privat , ed. a II -a, Ed. C.
H. Beck, București, 2009, p. 262.
5 C. Dariescu, Op. cit. , p. 113.

7
În conformitat .e cu art. 2634 alin. (2) C. civ., alegerea leg .ii aplicabile de că .tre de cuius
îns .uși se face printr -o declaraț .ie de alegere.
În pri .vința condițiilor de fond ale decl .arației de alegere (existența și validitatea
consimță .mântului ), acestea sunt supuse legii alese pentru a .cârmui moștenirea [art. 2634 alin. (2)
C. civ.].
În pri .vința formei, art. 2634 alin. (3) C. civ. dispu .ne că testatorul poa .te să facă declarați .a
de aleg .ere a legii aplicabile cu .respectarea condițiilor u .nei dispoziții pentru c .auză de moarte.
Dacă desemna .rea legii aplicabile se m .odifică ori se revo .că, soluția este simi .lară. Intervenț .ia
testator .ului trebuie să îndeplinea .scă, cu privire la for .mă, cerințele de mo .dificare sau de re .vocare
a unei dispoziții pent .ru cauză de m oarte6.
În doct .rină s -a evidențiat fa .ptul că declarația de alege .re nu are valoare de tes .tament7,
întru .cât, în caz contrar va deveni . incident art. 2637 C. civ., care preve .de că autorul actului e .ste
liber să alea .gă legea aplic .abilă fără nicio limit are privi .nd cetățenia. Mai mult decâ .t atât, potrivit
alin. (3) al . aceluiași articol, au .torul actului ar putea ale .ge fie legea aplicabilă total .ității sau numai
.unei anumite părți a a .ctului juridic. Or i, art. 2634 alin. (1) C. civ. prev .ede expres că , p .rin
declar .ația de alegere, defun .ctul poate alege nu o .rice lege, ci doar lege .a națională care s .ă
guverneze mo .ștenirea în ansamblul e .i și nu doar anu .mite părți din patrimoniul suc .cesoral (de
exemplu, bu .nurile mobile să fie guver .nate de legea s tatulu .i X, iar bunurile imob .ile de legea
statului Y).
Prin comp .ararea reglementării actuale cu regle .mentarea anterioară (Lege .a nr. 105/1992),
se observă că .noul Cod civil a simplificat foar .te mult lucrurile în această .materie, renunțând .la
soluții .le consacrate de art. . 66 din Legea nr. 105/1992, care e .rau de tradiție în drept .ul român.
Astfel, potrivit .art. 66 din Legea nr. 105/1992, moștenire .a era supusă uno .r legi diferite, în
funcție de o .biectul ei. În ceea ce privește bunurile m .obile, or iunde aceste .a s-ar fi aflat,
moștenirea era guvernat .ă de legea națională ( lex patriae ) pe c .are persoana decedată o ave .a la
data m .orții, în aces caz făcându .-se aplicarea principiu .lui mobilia sequuntur pers .onam . În ceea ce
prive .ște bunurile imob .ile, moștenirea era su .pusă legii locului unde fiecar .e imobil din masa
succesorală e .ste situat ( lex rei sitae )8.

6 I. Macovei, Drept internațional privat , Ed. C. H. Beck, București, 2011, p. 246.
7 C. P. Bug lea, Drept internațional privat român: din perspectiva reglementărilor europene aplicabile în
domeniu și a noului Cod civil român , Ed. Universul Juridic, București, 2013, p. 104.
8 D. A. Sitaru, Tratat de Drept internațional privat , Ed. Lumina Lex, Bucureș ti, 2001, pp. 200 -201.

8
Cu toat .e acestea, potrivit a .rt. 68 alin. (1) din Leg .ea nr. 105/1992, testatorul pute .a supune
transmiter .ea prin moștenire a b .unurilor sale unei alte le .gi decât cele arătat .e mai sus, fără a avea .
dreptul să înl .ăture dispozițiile ei imper .ative, adică acele nor .me care privesc ordinea publ .ică și
frau .da la lege în dreptul inter .național privat9.
Așadar, dou .ă modificări importante adu .ce no ul Cod civil în acea .stă materie a
determinării l .egii aplicabile. În prim .ul rând, în ceea ce privește pun .ctul principal de legătur .ă
pentru norma conflictu .ală, acesta nu mai este da .t de cetățenia, ci de ultim .a reședință obișnuită a
defu .nctului. În a l doilea rând, moșt .enirea este tratată în mo .d unitar, nemaifăcându -se distin .cție
între legile apli .cabile, după cum bunurile car .e formează patrimoniul succ .esoral sunt mobile sa .u
imobile10.
§2. Norme c .onflictuale privind forma te .stamentului
Testam .entul este definit în . art. 1034 din C odul civil ca fii .nd actul unilateral, per .sonal și
revocab .il prin care o persoană, numită testator, disp .une, în una dintre fo .rmele cerute de lege,
pentru ti .mpul când nu va ma .i fi în viață . Acesta treb .uie să îndep linească anumi .te condiții legale
cu privi .re la fond și formă pen .tru a fi valabil. Testam .entul conține dispoz .iții referitoare la
pat .rimoniul succesoral sau la bun .urile ce fac parte din ac .esta, precum și la desemn .area directă
sau indir .ectă a legata rului. Ală .turi de aceste dispo .ziții sau chiar și în li .psa lor, testamen .tul poate
să c .onțină clauze referitoare la par .taj, revocarea clauzelor test .amentare anterioare, dezmoșteni .re,
numirea de ex .ecutori testamentari, sarcini imp .use legatarilor sau moșt .enitorilor legali și alte
dispoziții care p .roduc efecte după decesul tes .tatorului.
Pentru protejar .ea voinței testatorului îm .potriva influențelor și presiuni .lor precum și spre
a nu pun .e la îndoi ală existența s .au sensul manife st .ării sale de voi nță, leg .ea prevede ad
solemnita .tem sub sancțiunea nu .lității absolute anumite f .orme testamentare pe care . trebuie să le
îmbra .ce voința testatorului pen .tru a putea produce efecte juri .dice (art.1034, art. 1040 și urm. Cod
civil).
Formele te .stamentare se pot clasifica în: or .dinare (testament olograf și au .tentic) și
extraordin .are sau testamnetele privil .egiate. Spre deosebire de te .stamentele privilegiate d .intre
cele ordin .are pot fi alese oricare, în .mod liber.

9 D. Lupașcu, Drept internațional privat , ed. a II -a, Ed. Universul Juridic, București, 2010.
10 C. P. Buglea, Op. cit. , pp. 103 -104.

9
Cele do .uă condiții de formă gen .erale și comune tutu .ror formelor testam .entelor sunt :
forma sc .risă și forma actului separ .at. Legislația română . nu recunoaște ca valabil test .amentul
verbal (nuncupa .tiv), forma scrisă fiind .prevăzută ca o condiție de validit .ate a testamentului, iar
nu ca o simplă cond .iție de dovadă. Lipsa form .ei scrise11 se sancționează cu nulitatea abs .olută.
Forma a .ctului separat asigură libert .atea de voință a testatorului și caracter .ul personal, unilateral
și ire .vocabil. Astfel legea n .u permite ca dou .ă sau mai m ulte pers .oane să testeze prin . același
testament, u .na în favoarea celeilate sau în fa .voarea unui terț (art.1036 Cod civil). Testa .mentele
reciproce sau conju .nctive12 sunt lovite de nulitate absolu .tă pentru pluralitate de păr .ți ce ar
confe .ri testament ului caracter contra .ctual și deci irevoca .bil printr -o voință unila .terală.

11 Testamentul verbal nu este permis în legislația română, nici chiar cel înregistrat pe o bandă magn etică
ori pe alte asemenea instrumente informatice. Acest tip de testament a apărut în dreptul roman clasic și se
făcea în prezența a șapte martori (E. Molcuț, Drept privat roman , Ed. Universul Juridic,București, 2004,
p.155 -156). În alte țări spre exempl u în Austria, acesta poate fi făcut oral, în fața unei instanțe
judecătorești, dar în general, este necesară prezența unor martori și în cazul acestui tip de testament. El
ridică însă unele probleme în practică: în cazul în care testamentul este contestat ulterior, după
deschiderea succesiunii, cei trei martori trebuie să confirme testamentul sub jurământ. Dacă declarațiile
acestora nu se potrivesc întru totul sau sunt contradictorii, testamentul va fi invalidat. Acest tip de
testament este admis și în drep tul elvețian, însă numai în cazul unor circumstanțe excepționale care îl
împiedică pe testator să recurgă la altă formă de testament, în particular în caz de pericol de moarte
iminentă, de epidemie sau de război. Și în acest caz, testatorul trebuie să își declare ultima voință simultan
în fața a doi martori, pe care îi însărcinează cu redactarea ulterioară a actului juridic.
12 În dreptul austriac, soții se pot institui reciproc moștenitori printr -un singur testament sau pot institui
împreună un terț ca moșt enitor. Testamentul reciproc este valabil și dacă este redactat de persoane
logodite, cu condiția căsătoriei subsecvente. Poate fi încheiat în oricare dintre formele de testamente
stricto sensu, cu excepția celui oral și este de asemenea revocabil. Legea s uccesorală germană permite și
ea soților sau partenerilor de viață – chiar de același sex – să încheie asemenea testamente. Poate fi
redactat în formă notarială sau olograf; în acest din urmă caz, este suficient ca testamentul să fie scris de
mâna unuia di ntre soți sau, după caz, parteneri și doar semnat de către celălalt. Dacă a fost demarată
procedura de divorț, testamentul comun este revocat în întregime ex lege. Cel m ai remarcabil aspect al
acestuia e ste faptul că dispozițiile cuprinse în asemenea testa mente produc efecte juridice doar dacă și
celălalt soț (pentru partea sa) stipulează, la rândul său, aceleași dispoziții în favoarea primului. Aceste
clause sunt denumite reciproce. Invalidarea sau revocarea unilaterală unei asemenea dispoziții reciproce
revocă automat clauza corespondentă, prevederea unuia dintre testatori avându -și cauza în clauza
celuilalt. De asemenea, dispozițiile reciproce pot fi revocate împreună de către soți. Dreptul de revocare
subzistă pe tot parcursul vieții soților.
O formă sta ndardizată de testament comun este așa -numitul testament berlinez (Berliner
Testament). Prin acesta, soții se declară reciproc moștenitori (fiecare moștenitorul celuilalt), adăugând că,
după moartea soțului supraviețuitor dintre ei, averea reunită (patrimo niile ambilor soți) va reveni unei
terțe persoane, de regulă copilul comun. Un asemenea testament garantează descendenților moștenirea,
dar nu îi protejează față de actele de dispoziție făcute de soțul supraviețuitor pe parcursul vieții sale
asupra averii comune. Este considerat dezavantajos de asemenea din punct de vedere fiscal, taxa de
moștenire datorată fiind mărită, datorită faptului că are loc un transfer succesiv al bunurilor. În
Luxemburg, testamentele comune sunt interzise expres. Regula este mai d egrabă una formală, interzicând
includerea în același document a unor dispoziții testamentare aparținând a două persoane diferite.

10
Potrivi .t art. 2635 l egea aplicabilă for .mei testamentului prevede disp .oziții alternative .a
mai mu .ltor legi. Întocmirea, modif .icarea sau revocarea testament .ului sunt consider ate valabi .le
dacă actul resp .ectă condițiile de formă apli .cabile, fie la dat .a când a fost întocmit, modi .ficat sau
revocat, f .ie la data decesului testator .ului, conform oricăreia di .ntre legile următoare:
a) legea na .țională a testatorului;
b) legea .reședinței obișnuite a acestuia;
c) legea locului unde actul . a fost întocmit, modificat sau revoc .at;
d) legea situației im .obilului ce formează obiectul testamen .tului;
e) legea inst .anței sau a organului c .are îndeplinește procedu .ra de transmitere a bun uril .or
moștenite. Tot pri .n aceste dispoziții vor fi rez .olvate și eventualele conflicte m .obile de legi.
Diferite feluri de testamente
1. Testamentele ordinare
Testamentele o .rdinare sau obișnuite pute .au fi olografe sau autentice . Su .b sancțiunea nuli .tății
absolute test .amentul olograf trebuie scris în în .tregime, datat și semn .at de mâna test .atorului. Es .te
recunoscut în majori .tatea țărilor europene, însă cerinț .ele formale caracteristice acest .uia nu sunt
aplicate cu ac .eeași strictețe pretutindeni.
Nu este . admis în Olan .da și Portugalia, unde este impu .să forma aute ntică în toate ca .zurile,
deoar .ece este necesară interve .nția unei auto .rități (notarul public), și n .ici în jurisdicțiile com .mon-
law (Anglia, Irlanda); spec .ific acestora din urmă este testam .entul asistat de marto .ri (witnessed

Testamentele identice, „în oglindă”, sunt în principiu permise, atâta timp cât sunt cuprinse în acte diferite
și nu este prev ăzută o clauză care să stipuleze că testamentele sunt într -atât de conexe, încât sunt privite
ca interdependente, astfel că niciunul dintre acestea nu poate fi revocat unilateral.
Testamentele conjunctive mai sunt prohibite în țări precum România, Franța, Spania, Olanda,
Portugalia, considerându -se în general că acestea nu respectă principiul fundamental al exprimării libere a
voinței testatorului. În genere, s -a optat pentru prohibiția acestor testamente întrucât este dificil de stabilit
dacă, după decesu l unuia dintre testatori, testamentul ar putea fi sau nu revocat de supraviețuitor. A
permite să fie revocat, ar însemna a viola încrederea reciprocă, pe când a -1 declara irevocabil, ar însemna
a schimba natura testamentului de act de ultimă voință. Caract erul revocabil al testamentului fiind în afara
oricărei discuții, rezultă că ceea ce se urmărește prin interzicerea testamentului conjunctiv este de a
impiedica faptul ca buna -credință a unuia dintre testatori să fie surprinsă ca urmare a revocării emanând
ulterior de la celălalt, fără ca el să știe. Din această perspectivă, dispozițiile legale, interzicând testamentul
conjunctiv sunt interpretate restrictiv, testamentul fiind considerat conjunctiv doar atunci când nu numai
material, ci și intelectual conto pește două asemenea acte în unul singur.

11
will). Ac .esta poate fi scris pers .onal de către testator, dactilograf .iat sau chiar scri .s de mâna unei
terțe pers .oane. Î n acest caz .sunt esențiale doar prezen .ța simultană a doi martori la mo .mentul
semnă .rii testamentului, confi .rmarea semnăturii testatorului și semn .area testamentului de cătr .e
aceștia. Un mo .del asemănător de testament se re .găsește în Austria și Danemarca.
Testame .nutul este autentic d .acă a fost autentificat de .un notar public sau de o pe .rsoană
învest .ită cu autoritate publică de cătr .e stat. Aceste persoane înve .stite cu autoritate publică la ca .re
se face ref .erire în art. 1043 Cod civil se re .feră la reprezentanții dipl .omatici ai României. Vech .iul
Cod civil regle .menta și testament ul mis .tic acest testam .ent presupunea a fi semn .at de către
testator, strâ .ns și sigilat ca mai ap .oi să fie prezentat jude .cătoriei spre a fi îndeplinite formali .tățile
de sup .rascriere.
Acest tip de tes .tament este cunosc .ut în țări precum Danem .arca, Franța, Grecia, Ital .ia,
Olanda, Portugalia, România, Spania.
Unele dintre . aceste țări recunosc de ase .menea testamentul internațional crea .t prin Tratatul de
la Washing .ton din 26 octombrie 1973 sub egida UN .IDROIT (Institutul Internațional pentru
Unific area Dreptului P rivat) . Testa .mentul internațional este o fo .rmă nouă13 de testam .ent, fiind în
esen .ță o formă simplificată de te .stament mistic . Alte ț .ări, spre exemplu Belg .ia, au înlocuit .
testamentul mis .tic cu cel internațional. Denum .irea de interna țio .nal ne poate conduce la u .tilizarea
greșită a ace s .tei forme de testam .ent deoarece ea nu impli .că în niciun fel ca succesiune .a la care
se ref .eră să conțină ele .mente de extraneitate (spre exe .mplu un străin testâ .nd în altă țară sau
avân d bunuri s it .uate în țări diferite) fiind po .sibil ca testamentul să priv .ească o succesiune
eminam .ente internă (lipsită de extr .aneitate). Fiind o for .mă simplificată de testa .ment mistic
acesta tre .buie să parcurgă două faze:
 faza redactării – tre .buie scris fie de cătr .e testator, fie de o .altă persoană, poate fi în oric .e
li .mbă; și
 faza prezentării testam .entului persoanei abi .litate – testatorul va fi nev .oit să declare în fa .ța
a doi m .artori și a persoanei abilitate . că documentul îi apa rțin .e, îi cunoașt e co .nținutul și să îl

13 A. Gherghe, coord. Uliescu, Mariana, Noul Cod Civil. Comentarii, Academia Româna,
Institutul de Cercetări Juridice ”Acad. Andrei Rădulescu”, Departamentul de Drept Privat
”Traian Ionașcu”, Ed. Universul Juridic, București, 2010, p. 433 și urm.; A se vedea și A. N.
Gheorghe, Voința testamentară -liberalitate sau substituire de persoană?, Ed. Universității Nicolae
Titulescu, București, 2012, p.12

12
semneze. Pers .oana abilitată va elibera u .n atestat ce va confi .rma respectarea regulilor prosc .rise
de Con .venție. Sancțiunea pentru nespecta .rea condițiilor cerute de le .ge este nulitatea abso .lută14.

2. Testamente privilegiate
Aceste a mai su .nt numite și extraordinare deoar .ece pot fi încheiate num .ai în situaț .ii
excepționale. În es e .nță testamentele privil .egiate sunt testame nte aute .ntice simplificate, ast .fel
atunci cân .d o persoană se află î .ntr-o situație neob ișnuită și do .rește să-și exprime ultima vo .ință
poate înto .cmi un asemenea testament în urm .ătoarele situații:
 Testamentul f .ăcut în situații excepționale – persoanele bol .nave sau sănătoas .e pot să
t .esteze în fața unui funcționar compe .tent al autorității civ .ile locale, în prezența a d .oi
matori în ca .z de epidemii, ca .tastrofe, războai .e sau alte asemenea împrejur .ări
excepționale.
 Testa .mentul naval și aero .nautic – dacă tes .tatorul se află la bo .rdul unui vas ori aerona .ve
sub pavilion rom .ânesc, în cursul unei că .lătorii, indiferent dacă testatoru .l este membru al
echip .ajului sau un simp .lu călător el poate să teste .ze în fața comandantului, în prez .ența a
doi martori.
 Testament .ul militarilor – dacă testa .torul este .militar, sau fără a avea ace .astă calitate, este
salaria .t ori prestează servicii în cadrul . forțelor armate ale României și n .u se poate adresa
unui notar .public, el poate să testeze în fața com .andantului unității militare, în prezen .ța a
doi martori.
 Testamentul celor in .ternați într -o instituție sa n .itară – pe perioada in .ternării persoana în
cauz .ă poate testa în fața directorului, medi .cului șef al respectivei instituții, medi .cului de
gardă în li .psa ace stora, în prezența a doi m .artori.

14 Testamentul nul ca testament internațional va putea fi recunoscut ca o altă formă de testament. Acest
procedeu se numește conversiune prin reducțiune.

13
3. Alte forme de testamente
Pe lângă te .stamentele ordinar e și privilegiate , legea pr .evede reguli speciale pen .tru
dispozițiile test .amentare, numite în mod tra d .ițional clauze teastamentare , având ca obie .ct sume
de b .ani, valori sau titluri de va .loare depuse la instituți .ile specializate15 și testame .ntele cet ățenilor
rom .âni aflați în străinătate.
§3. Norme conflictuale privind domeniul de aplicare a legii moștenirii
Așa cu .m prevede art. 2636 C. civ., sub r eglement .area legii aplicabile mo .ștenirii intră mai
mu .lte elemente specifice mat .eriei succesiunii. As tfel, .domeniul de aplicare a legii moș .tenirii
cupr .inde î ndeosebi: mom .entul și locul deschide .rii moștenirii, persoanele cu v .ocație de a
mo .șteni, calit ățile cerute pent .ru a moș teni, exercitarea pose .siei asupra bunurilor ră m .ase de la
defunct, co .ndițiile și efectele opț iunii succe .sorale, întindere a obli .gației moș tenitoril or de a
su .porta pasivul, precum și cond .ițiile de fond ale te .stamentului, modific .area și revocarea unei
dispoziț ii test .amentare, incapacit ățile spec .iale de a dispune ș i de a p rim .i prin testament, dar ș i
partajul s .uccesoral.
a) Momentul și locul deschiderii m oștenirii
Moștenirea une .i persoane se deschid .e prin decesul acesteia, astfel . că momentul
deschiderii suc .cesiunii coincide cu data morț .ii persoanei care lasă moș .tenirea, dovada morț ii ș .i a
datei sale realizând .u-se prin certificatul de deces . sau printr -o hotăr .âre judecătorească declarativă
de mo .arte rămasă definitivă.
În ceea ce priv .ește locul deschiderii m .oștenirii, acesta se identi .fică cu reședința obiș nu .ită
a defunctului, ele .ment de interes atâ t pentru stabil .irea competenț ei not arilor publici implic .ați în
procedura succes .orală notarială, câ t și pentru det .erminarea competenței instanț elor judecă tore .ști
învestite cu litig .ii succesorale16.
b) Persoanele c u voc ație de a m oșteni
Vocaț ia succeso .rală reprezintă una dintre con .dițiile generale care trebuie întrunite p .entru

15 A se vedea O.U.G. nr 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, Legea nr.71/2011
de punere în aplicare a noului Cod civil, Legea 36/1995 a notarilor publici și a activității notariale.
16 A. Gherghe, coord. Uliescu, Mariana, Noul Cod Civil. Comentarii, Academia Româna,
Institutul de Cercetări Juridice ”Acad. Andrei Rădulescu”, Departamentul de Drept Privat
”Traian Ionașcu”, Ed. Universul Juridic, Bucure ști, 2010, p. 433 și urm.; A. Gherghe, op. cit, p.
131-133; I. Macovei, Op. cit. , p.248.

14
ca o pers .oană să poată moșteni. Pri .n lege, au chema .re la m oștenire rudele defunct .ului și soțul
supravieț u .itor al acestuia, iar pe . cale testamentară vocaț ia poat .e fi acordată, în prin .cipiu, oricărei
p .ersoane care are capacitate suc .cesorală. Importantă este și devoluț i .unea succesorală, în orica .re
dintre form .ele ei: legală sau testamenta .ră, legea aplicabilă acestei .a determinâ nd p ersoanele ș i
ordine .a chemă rii lor la moș t .enire. De asemenea, legea apl .icabilă succesiunii va guve .rna
reprez .entarea succesorală, cotele succ .esorale, rezerva succ .esorală, cotitatea disponibilă , precu .m
și drep .turile succesorale ale soțului supravieț .uitor al defunctului.
c) Calit ățile cerute pentru a m oșteni
Pe lângă fap .tul că trebuie să aibă c .hemare la moș tenire, pentru a de .veni succesibil, o
persoană . trebuie să aibă capacitate suc c .esorală, în ambele form .e ale moștenirii aceste c .ondiții
fiin .d esențiale. De altfel, esențial este ș i .ca respectiva pe rsoană să nu fie .nedemnă de a moș teni,
fie că se are în vedere nedemnitatea succesorală intervenită de drept, ca o sancț iune civilă, fie că
se ia . în calcul nedemnitatea apărută ca ur .mare a revocăr ii judec .ătoreș ti a legatelor pentru
ingra .titudine.
În ceea ce priveș te moti .varea faptului că ac .eastă capacitate succesora .lă este supusă le .gii
succesorale ș i n .u legii personale care câr .muieș te capacitatea perso .anei fizice, ea se explic .ă prin
faptul că nu rep .rezintă o problemă care ți .ne de capacitatea de ex .ercițiu și nici de cea de folo .sință.
În schimb, lege .a personală se va apl .ica cu privire la prezum ția le .gală a momentului conceperii
copilu .lui, pentru a stabili c .ând acesta a fost conce .put în raport cu momentul desc .hiderii
succesiunii17.
d) Exercitarea posesiei asupra bunurilor rămase de la defunct
Lit. d) din .alin. (1) al art. 2636 C.civ. vorbește despre regi .mul sezinei, ș i a .nume despre
ben .eficiul pe care art. 1125 -1126 C.civ. îl cre ea .ză pentru soțul supraviețuit .or, descen .denții și
ascendenții p .rivilegiaț i ai defunctului care dobân .desc atât stăpânirea de fap .t a patrimoniului
succeso .ral, cât ș i dreptul de ad mi .nistrare al acelui patrimon .iu și prerogat iva de a e .xercita
drepturi .le și acț iunile de cuius -ului, fără înd .eplinirea unei formalități .speciale. Astfel, leg .ea
situaț iei bu .nurilor ( lex rei sitae ) se va a .plica în privința determ .inării moștenitorilor care au
sezin .ă, a moștenitorilor nesezin .ari și în privinț a efectel .or sezinei. În schimb, pro .cedura trimiterii
în po .sesie ș i a predării legatel .or sunt su puse legii lo .cului unde se desfăș .oară, lex fori18.

17 N. Diaconu, Drept internațional privat , ed. a IV -a, Ed. Universitaria, București, 2013, p.328.
18 I. Macovei, Op. cit. , p.249.

15
e) Cond ițiile și efectele o pțiunii succesorale
Legea succes .iunii va fi cea care va cârmui aspe .ctele referitoar e la: subiectele dre .ptului de
opțiu .ne succesorală, posibilităț ile de accep .tare a succesiunii pur ș i si .mplu sau sub bene .ficiu de
inventar, ter .menul de exercitare a drep .tului de opț iune succesorală, ac .tele care valorea .ză
accepta .rea succesiunii, precu m și transm .iterea dreptului de opț iu .ne al succesibilului decedat.
Unele as .pecte care interesează opț iunea su .ccesorală su nt reglementate d .e alte legi, ieș ind
de sub s .fera de aplicare a l egii suc .cesiunii. Astfel, consim .țământul, viciile acestui .a și ca uza
opțiunii su .ccesorale sunt guvernate de .legea succesiunii, dar cap .acitatea cerută pentru
exprimarea opț i .unii succesorale este supusă l .egii personale ( lex personalis ). Pentru ex .primarea
form .ei exterioare a acc .eptării sau renunțării la moș tenire . se respectă locus regit actu .m dacă
acc .eptarea este una expr .esă ( în caz de acceptare taci .tă sau forț ată se aplică leg .ea succesiunii19),
iar pentru î .ntocmirea inventarului bunuri .lor succesorale, formele de .publicitat e privind ace .ste
bunuri, precum . și actele de conserva .re asupra acestor bunuri se .va aplica lex rei sitae20.
f) Întinderea oblig ației m oștenitorilor de a suporta pasivul
Succesorii uni .versali și cu titlu universal sunt .obligaț i să suporte pasivul . succesoral,
conținutul acestu .i pasiv, măsura în care moș te .nitorii s uportă datoriile și sarc .inile moș tenirii fi .ind
cârmuite de leg .ea succesiunii21.
g) Cond ițiile de fond ale testamentului, modificarea și revocarea unei dispoz iții
testamentare, precum și incapacit ățile speciale de a dispune și de a primi prin testament
Prin regle .mentarea intrată în vig .oare în 2011, legiuitorul rom .ân a contrazis opi .nia
doctrinară fo .rmulată de -a lungul timpului, spriji .nită pe prevederea art. 67 din Legea n .r.
105/1992, potri .vit căreia incapacităț ile spec .iale de a dispune s unt câr .muite de legea personală22.
În acest s .ens, art. 2636 C .civ. supune valid .itatea dispozițiilor testamentare și i .ncapacităț ile
speciale un .or legi diferite care vor rep .rezenta, de la caz la caz, legea . succesiunii.
Pentru o . privire de ansamblu asu .pra condițiilor de fond ale testame .ntului considerăm că
se im .pune prezentarea lor succintă. Acest .ea sunt: capacitatea, consimțămănt .ul, obiectul și cau .za.
 Capacitatea23

19 I. Filipescu, Tratat de drept internaț ional privat , Ed. Universul Juridic, București, 2007, p.419.
20 N. Diaconu, Op. cit. , p.332.
21 C. Dariescu, Op. cit. , p.115.
22 N. Diaconu, Op. cit. , p.333.
23 C.Turianu, Curs de Drept Civil: Moștenirea și liberalitățile, Ed. Universitară, București, 2014, p. 148

16
Testatorul t .rebuie să aibă capacitatea de a dispune prin l .iberalități (legate) sau alte . acte
juridice (spre ex .emplu dezmoșteniri, revocare .a unui testament anterior), iar persoan .a în favoarea
căreia opere .ază dispoziția să aibă capa .citatea de a primi prin tes .tament. Codul civil ins .tituie ca
re .gulă capacitatea, excepți .a fiind incapacitatea.
În măsu .ra în care este vorba de ca .pacitatea de exercițiu se aplică dup .ă caz, legea
națio .nală a persoanei care face testam .entul sau primește legatu .l. Un exemplu ar fi cel . al
minorilor care p .ot accepta legatul prin rep rezentantul lor le .gal.
Incapacitățile se .pot clasifica în capa .cități de a dispune și .incapacități de a primi;
incapacitate .naturală (trebuie dovedită in fapt) și in .capacitate legală (nu ar .e nevoie de dovezi,
lege .a prezumănd în acest se .ns lipsa cap acității).
Astfel vo .r fi incapabili de a disp .une prin legate cu .prinse în testament: minorii,
persoanele puse .sub interdicție judecătorească24, în favoarea perso .anei care a avut calit .atea de
reprezentant ori de oc .rotitor legal până la descărca .re de gestiune aprobată de in .stanța de tutelă25.
Momentul în c .are se apreciază capacitat .ea de a dispune prin testament es .te arătat de art. 987 alin.
(2) C. civ . Condiț .ia ca pacit .ății de a dispune trebuie î ndeplinită la data la care dispunătorul își
exprimă consi .mțământul, sancțiunea prevăzută pentru . aceasta fiind nulitate .a relativă potrivit
dreptului co .mun (art. 1251 C. Civ. ).
Incapacitățile de a pri .mi prin legate sunt cele făcute î .n favoarea: medicilor, farm .aciștilor
sau altor pers .oane, în perioa da în care, în mod . direct sau indirect, îi acor .dau îngrijiri de
specialitate dispunăt .orului pentru bo ala car .e este cauză a deces .ului26, preoților sau .a altor
persoane care a .u acordat asistență relig .ioasă în timpul bolii care a cau .zat decesul , notar ul .ui
public27 care a autentif .icat testamentul, interpretului care a pa .rticipat la procedura de

24 Aceștia nu au capacitate juridică, având statutul juridic al minorului sub 14 ani. Incapacitatea
interzisului este totală și permanentă. Interzisul nu va avea capacitate de a testa nici în intervale lucide
adică atunci cănd se constată întreruperea vremelnică a bolii cât timp interdicția nu a fost ridicată ( F.
Deak, R. Popescu, Tratat de drept succesoral , Ed. a III -a, Vol I, Ed. Universul juridic, București, 2013,
p.29).
25 În acest caz, excepție va face situția în care reprezentantul ori ocrotitorul legal este ascendentul
dispunătorului. A se vedea art. 988 alin. (2) C. civ.
26 Sunt exceptate de la această regulă liberalitățile făcute soțului, rudelor în linie dreaptă sau colateralilor
privilegiați și liberalitățile făcute altor rude până la al patrule a grad inclusiv, dacă, la data liberalității,
dispunătorul nu are soț și nici rude în linie dreaptă sau colaterali privilegiați. A se vedea art. 990 alin. (1)
C. civ.
27 Art. 9 din Legea nr. 36/1995 specifică faptul că notarii publici dau consultații juridi ce în materie
notarială, altele decât cele referitoare la conținutul actelor pe care le îndeplinesc și participă, în calitate de
specialiști desemnați de părți, la pregătirea și întocmirea unor acte juridice cu caracter notarial, iar în art.

17
auten .tificare, martorilor, agenților instrum .entatori, persoanelor care au ac .ordat în mod legal
asiste .nță juridică la redactarea testamentu .lui28. Momentul î n care este ana .lizată incapacitatea de
a pri .mi un legat est e acela al datei desc .hiderii moș tenirii. Cu referire la mome .ntul la care este
apre .ciată aceată condiție dacă legatu .l a fost făcut în favoarea medicului, farmac .istului, preotului,
notarului p .ublic, interpertului martorului sau agent .ului instrumentator acesta este dat .a întocmirii
testamentului. San .cțiunea pentru nerespectarea acestor di .poziții este nulitatea relativă.
Putem conluz .iona astfel că capacitatea de a di .spune și de a primi v a fi guverna .tă de legea
națională. Incapacit .ățile speciale de folosință avâ nd ca scop prot .ejarea persoanei incapabile su .nt
supuse leg .ii personale, iar cazul în ca .re ele interesează și moșten .irea se va aplica legea
succesiunii29. Incapa .cități le relat ive d .e folosință urmărind protecția test .atorului sunt guvernate de
le .gea succesiunii.
În doctrină se diferen .țiază între incapacități speciale de fol .osință de a primi prin legat .
absolute și relat .ive, dacă ne rapo .rtam la opozabilitatea lor , apl .icandu-se atât un regim dif .erit
pentr .u fiecare , cât și norme conflict .uale diferite. Dacă incapacit .ățile absolute împiedic .ă
încheierea valabil .ă a actului juridic de către inca .pabil cu orice altă persoană30, spre exempl .u
anumite inc .apacități de folosință din Legea 312/2005 privind d .obândirea dreptului de proprietate
priv .ată asupra terenurilor de către cetă .țenii străini sau apatrizi prec .um și de persoane juridice
străi .ne, incapacitățile relative au ca .și consecință î ncheierea valab .ilă a actului juri dic de cătr .e
incapabil cu o anu .mită persoană sau cu anumite perso .ane. Referindu -ne la moș .tenirea
testamentară incapacită .țile absolute vor privi persoa .nele neconcepute, persoanele stră .ine și
apatrizii, iar cele rela .tive includ persoanele analiza .te în articolele 990 -991 Cod civil , precu .m și
cele specificate în legi .le speciale.
 Consimțământul
Art. 103 8 din .Noul Cod Civil prevede, în prim ul alin .eat că: „testamentul este valabil
numai dacă testatorul a avut discernământ și consimțământul său nu a fost vic iat.”

44 consultații le date de notarul public în domeniul juridic notarial sunt scrise sau verbale și se dau
persoanelor fizice sau juridice, la solicitare sau pe bază de contract cu durată determinată.
28 Art. 3 al Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat subliniază că activitatea
avocatului se realizează prin consultații și cereri cu caracter juridic; asistență și reprezentare juridică în
fața (…) notarilor publici , redactarea de acte juridice.
29 A.Gherghe, Drept Internațional Privat , Ed. Unive rsul juridic, București, 2010; I. Macovei, Op.
cit., p. 247.
30 G. Boroi, C.A. Anghelescu, Curs de drept civil. Partea generală , Ed. Hamangiu, 2011, p 125 și urm.

18
În mater .ie testamentară, viciile de consi .mțământ prezintă unele particulari .tăți, chiar d acă
se sup .un regulilor de drept comun. Astfel, v .oința testatorului poa te fi viciată pri .n eroa re, dol sau
vio .lență, care sunt reglementate d e dreptu .l comun, dar dolul se manifestă sub formă de captație31
sau su gestie32, specifice . doar materiei testamentare. Aceste ma .nevre sunt folosite în scopu .l
determinării dispunăt orului să facă o liberalitate pe care al .tfel nu ar fi făcut -o și nici nu ar ave .a
motiv să o facă. Atât consimț .ământul , cât și viciile voinței vor fi guver .nate de legea succesiunii .
 Obiectul
Pe lângă con .dițiile privind capacitatea și con .simțămâ ntul analizate mai sus, pent .ru
validitatea te stam .entului se cere ca acesta să aibă un o .biect determinat sau determ inabil ș i li .cit.
Probleme specia .le se pun, sub acest aspect, în le .gătură cu legatele. Ca și î .n materie de convenții,
bunu .rile care formează obiectul l .egatelor trebuie să fie î n .circuitul civil (art. 1229 C. Civ. ).
Obiectul legatul .ui îl poate constitui și u n lucru vii .tor care nu există în moment .ul testării sau chiar
în momentul desch .iderii moștenirii33. În reglementarea a .ctuală , spre deosebire de Codul civil de
la 1864 este .valabil și legatul cu titlu par .ticular al bunul .ui altuia, dacă testatorul a dis .pus în
cunoștință de .cauză, știind că bunul nu este al său, în caz co .ntrar legatu l este anulabil (art. 1064
C. Civ, ).
 Cauza
Testame .ntul are la bază intenția liberal .ă – animus donandi – de a da, fără a . urmări să
prime .ască ceva în schimb. Pentru ca .testamentul să f ie valabi l, cauza trebuie s .ă existe, să fie
licită și mor .ală. Cu toate că textel .e Codului civil fac referire .la materia contractelor (art. 1179
alin. (1) pct. 4 și art 1235 -1239 Cod civil) în .lumina art . 1325 Cod civil t .eoria cauzei are
aplicabil .itate și î n materia actelor unila .terale, cum sunt dispozițiile tes .tamentare.
Lipsa cauze .i va avea drept efect anu .labilitatea legatului, în sc .himb cauza ilicită sa .u
imoral ă va atrage nul .itatea absolută (art. 1238 C. Civ.) . Validita .tea cauzei va fi apreciată la d .ata
redactării testame .ntului cu toate că efectele se produc la d .ata deschiderii moștenirii.

31 Ea presupune folosirea de manopoere dolosive pentru a înșela buna credință a testatorului p entru a -l
determina să facă o liberalitate pe care nu ar fi facut -o altfel.
32 Se face în scopul de a -i sădi în minte testatorului ideea de a face liberalitatea pe care din proprie
initiațivă nu ar fi facut -o.
33 De exemplu nudul proprietar poate lăsa legat plina propietate a bunului. De astefel chiar dacă ar
dispune numai de nuda propietate în favoarea legatarului , acesta oricum ar deveni propietar deplin la
încetarea uzufructului. F. Deak, R. Popescu, Tratat de drept succesoral , Ed. a III -a, Vol II, Ed. Un iversul
juridic, București, 2013, p.56.

19
Cauza testame .ntului va fi cârmu .ită de legea succesiunii34.
h) Partajul succesoral
Atât deter .minarea persoanelor între care interv .ine part ajul, cât și raportul donațiil .or și al
datoriilor, pr .ecum ș i efectele jurid .ice ale partajului vor fi guvern .ate de legea succesiunii ( lex
succesionis ). Cu t .oate acestea, va fi aplicată legea . forului ( lex fori ) în ceea ce p .riveș te formele
procedurale ale împ ă .rțirii moș tenirii, legea situării bunulu .i (lex rei sitae ) atunci când se .are în
vedere exe .rcitarea actelor de administ rare, folo .sință sau dispoziț ie priv .ind bunurile aflate în
indiviziune , terme .nul de solicitare a împărțirii .moștenirii, inventarul bunu .rilor, precum ș i legea
personal ă (lex p .ersonalis ) referitor la pro bleme .le legate de capacitatea moș tenito .rilor de a
solicita î .mpărțirea moș tenirii35.
Se observă as .tfel că legiuitorul român a .dorit să supună partajul succ .esoral, în principiu,
unei si .ngure legi, și anume aceea a succe .siunii. Așa cum bine este .menț ionat în doctrina recent .ă,
este gre .u de justificat de ce în materia pa rtaj .ului bunurilor comune ale soțilo .r, sunt impuse două
reguli: legea a p .licabilă regimului matrimonial ș i lege .a statului unde se află bunurile . la data
partajului36.
§4. Norme conflictuale privind s uccesiunea vacantă
În cazul în c a .re, conform legii aplicabile mo .ștenirii, succesiunea este vac .antă, bunurile
situate /aflate pe teritoriul Ro .mâniei sunt preluate de statul rom .ân, în temeiul di spoziț iil .or legii
române privitoare la at .ribuirea bunurilor unei succesiu n .i vacante. Acest lucru e .ste susț inut de
preved .erile art. 2636 alin. (2) C.civ., aplicâ .ndu-se ori de câte ori nu există . moștenitori legali sau
testam .entari.
Astfel, bunuri .le lăsate de defunct vor fi cu .lese de către stat, acest drept al . statului având o
nat .ură juridică ce a dus la conturarea u .nor opinii diferite. Din perspec .tiva unor autori37, statul
dobân .dește bunurile succesora le vaca .nte în temeiul suveranităț ii s .ale, având un drept de
deshe .rență, alte persoane din domeniul jurid .ic susț inând faptul că dreptul statul .ui de a culege

34 I. Macovei, Op. cit. , p. 247.
35 N. Diaconu, Op. cit. , p. 333.
36 A. Gherghe , Op. cit. , p. 129-130.
37 I. Macovei, Op. cit. , p. 208 apud T. Ionașcu, Curs de drept civil. Succesiuni și liberalități , București,
1947, p. 233.

20
bunurile c .are formează moștenirea este un drept . de moș tenire, iure hereditatis38.
Este evidentă di .n reglementarea Codului civil opț iune .a legiuitorului român pe ntru teor .ia
dreptului de des her .ență al statului, moș tenirea fii .nd culeasă de comuna, oraș u .l sau, după caz,
munici .piul în a cărui rază teritorială se .aflau bunurile la data deschid .erii succesiunii. În
regleme .ntarea anterioară , se admitea că stat .ul culege mo ștenirea vacan .tă în baza dre ptului său de
moșteni .tor, intervenind și o dis .tincție esențială, în funcție de n .atura bunurilor vacante, ș i anu .me:
succesiunea mobil .iară vacantă aparținea stat .ului a cărui cetățean a fost .defunctul la data morț ii,
iar succe .siune a imobiliară vacantă se cuvenea statului pe al căr .ui teritoriu era situată .
Secțiunea a II -a: Norme conflictuale în dreptul Uniunii Europene
Reglementările na .ționale în materie succesorală diferă considera .bil de la un stat memb .ru
la altul, atât cu privir e l .a cine poate avea calitatea de mo .ștenitor, ce reprezintă cotele -păr .ți și
rezer .va succesorală, cât și cu privire la limit .ele libertății de a dispune prin tes .tament, cum va fi
adminis .trată succesiunea, cât de întinsă este ră .spunderea moștenitorilor pentru dator .iile
succesiunii etc. În . cazurile de succesiune cu caracter transf .rontalier este imperativă stabi .lirea
legii ap .licabile și a instanței competente.
Astfel, un pas importan .t pentru facilitarea succesiunilo .r ce cad sub incid ența dreptului
internațio .nal p rivat constă în adoptarea, la 4 iulie 2012, a uno .r noi norme europen .e care au ca
scop simp .lificarea gestionării de către cetățenii europe .ni a aspectelor juridice ale unei succ .esiuni
testament .are sau legale internaționale. Aceste noi nor .me se aplică succesi unilor persoane .lor
deced .ate după data de 17 august 2015, inclusiv, cu excepț .ia unor state în cazul căr .ora
procedurile de succe .siune deschise vor continua să fie supuse normel .or naționale. Este vorba
des .pre Danemarca, Irlanda și Re .gatul Unit39 care au hotărâ t să nu de .vină părți ale
Regulamen .tului nr. 650/2012 al Parlamentului Europe .an și al Consiliului din 4 iulie 2012
pri .vind compet .ența, legea aplicabilă, recunoașterea și executar .ea hotărârilor judecătorești și
acceptarea .și executarea actelor autentice în m ate .rie de succesiuni și privind crea .rea unui

38 C. Macovei, Contracte , Ed. Hamangiu, București, 2006, p. 208.
39 Deși M area Britanie a respins acest regulament a fost evidențiat faptul că acesta își poate produce efectele față
de cetățenii britanici, în măsura în care aceștia se deplasează în str ăinătate, respectiv sunt titulari de drepturi
asupra unor bunuri situate în străinătate. Pentru detalii, a se vedea http://co nflictoflaws.net/2012/biicl -event -the-
uks-rejection -of-the-new -eu-regulation -on-international -successions/ accesat la data 01. 12. 2014.

21
certific .at european de moștenitor40.
§1. Norme conflictuale privind legea aplicabilă
Normele conflictuale privind legea aplicabilă sunt cuprinse în art. 20 -22 din
Regulamentul (UE) nr. 650/2012.
Un prim articol d estinat succesiunii cu element de extraneitate prevede că „orice lege
menționată în prezentul regulament se aplică indiferent dacă este sau nu legea unui stat membru
[art. 20].
Art. 21 consacră aceeași regulă generală ca în Codul civil, și anume că legea a plicabilă
succesiunii în ansamblul său este cea a statului în care defunctul își avea r eședința obișnuită în
momentul decesului.
Prin excepție, în cazul în care toate circumstanțele cazului indică în mod clar că, în
momentul decesului, defunctul avea în mo d evident o legătură mai strânsă cu un alt stat decât
statul a cărui lege ar fi aplicabilă în temeiul regulii generale, legea aplicabilă succesiunii este
legea acelui alt stat [art. 21 alin. (2)].
Art. 22 al regulamentului, asemenea art. 2634 C. civ., îngă duie unei persoane să aleagă ca
lege aplicabilă succesiunii sale în ansamblul său, legea statului a cărui cetățenie o deține. Textul
regulamentului, spre deosebire de Codul civil, permite desemnarea legii statului a cărui cetățenie
o avea persoana în mome ntul efectuării alegerii sau a cărui cetățenie o va deține în momentul
decesului. Pluralitatea de cetățenii îi îngăduie persoanei să selecteze oricare din legile statelor al
cărui cetățean este la momentul alegerii sau la momentul decesului pentru a guvern a întreaga
moștenire. Alegerea legii trebuie să îmbrace forma expresă a unei dispoziții pentru cauză de
moarte. Condițiile de fond ale actului de alegere se supun legii naționale ales e. Condițiile de
formă ale actului de alegere, precum și cele pentru modi ficarea sau revocarea lui vor fi cele
privind dispoziția pentru cauză de moarte (prevăzute de art. 27 al regulamentului)41.

40 I.Olaru, Dreptul European al succesiunilor internațional: ghid practic, Ed. Notarom, București, 2014 ,
p.23
41 C. Dariescu, Op. cit. , p. 117.

22
§2. Norme conflictuale privind forma testamentului
Condițiile d .e formă ale dispozițiilor pe .ntru cauză de moarte întocmit .e în formă sc risă
sunt reglementa .te de art . 27 al acestui regulament. Pri .n noțiunea de dispoziție pent .ru cauză de
moa .rte se v .a înțelege: un testam .ent, un testament conju .nctiv sau un pact asupr .a unei succesiuni
viit .oare. Astfel o dispoziție pentru . cauză de moarte întocm .ită în formă scrisă îndepli .nește
condițiile de f .ormă în cazul în care forma sa re .spectă legea:
a) statului în care a fost întocmită dispoziția sau în car .e a fost încheiat pactul asu .pra unei
succesiuni .viitoare;
b) statului a cărui cetăț .enie o posedă testat orul sau cel p .uțin una dintre persoane .le a căror
succesiu .ne este vizată de un pact asupra un .ei succesiuni viitoare, fie la mom .entul întocmirii
di .spoziției sau al încheierii pactului, fie la mome .ntul decesului;
c) sta .tului în care își are domiciliul test .atorul sau cel puțin una di .ntre persoanele a căror
succes .iune este vizată de un pa .ct asupra unei succesiuni viitoare, fie la .momentul întocmirii
dispo .ziției sau al încheierii pactului, fie la mo .mentul decesului;
d) statu .lui în care își are reședința obișnuită testat .orul sau cel puțin una di .ntre persoanele
a căror succ .esiune este vizată de un pact a .supra unei succesiuni viitoare, fie la mo .mentul
întocmi .rii dispoziției sau al încheierii pactu .lui, fie la momentul dec .esului;
e) în ce .ea ce privește bunurile imobil e, .a statului în care acestea sunt situate .
Aces tea se vor . aplica și dispozițiilor pentru .cauză de moarte care mod .ifică sau revocă o
dis .poziție anterioară. Modificarea sau r .evocarea va fi considerată că înd .eplinește condițiile de
formă da .că respectă orica re dintre legil .e în conformitate cu care dispo .ziția pentru cauză de
moarte ca .re a fost modifi cată sau revoc .ată era valabilă. O rice dis .poziție de drept care lim .itează
formele per .mise de dispoziții pentru cauză de mo .arte prin trimitere la vârstă, c .etățenie s au alte
condiții person .ale ale testatorului sau ale per .soanelor a căror succesiune este v .izată de un pact
asupra unei succes .iuni viitoare aparține chestiunilor de form .ă. Același . lucru este valabil și pe .ntru
calificăril .e pe care trebuie să le posede mar .torii, necesare pentru validit .atea unei dispoziții pentru .
cauză de moarte.
§3. Norme conflictuale privind domeniul de aplicare a legii moștenirii
Domeniul de ap .licare a legii care guvernea .ză succesiunea este detaliat în ca .drul art. 23 al

23
Regulamentului. În mă .sura în care se stabile ște care e .ste legea aplicabil ă, aceasta va gu .verna
întreaga su .ccesiune, stabilind:
(a) cauzele, mom .entul și locul deschiderii suc .cesiunii;
(b) voca ția succe .soral ă a beneficiarilor, stabilirea cotelor -părț .i ce le revin acesto .ra, a
obligațiilor care le pot fi im .puse de c ătre defunct, precu .m și a altor drepturi privind su .ccesiunea,
inclusiv dre .pturile succesorale ale so țului sau ale partenerul .ui supravie țuitor ( în cazul
parteneriate .lor civile, institu ție nerecunoscut ă de d .reptul rom ânesc42);
(c) capacitatea succesoral ă;
(d) dezmo ștenir .ea și nedemnitatea;
(e) transferul c ătre mo ște .nitori și, dup ă caz, c ătre legatari . al bunurilor, drepturilor și
obliga ții .lor din care se compune p .atrimoniul succesoral, inclusiv c .ondi țiile și efectele accept ării
succesiunii sau a . unui legat sau ale renun țării la a .cestea;
(f) puterile conf .erite mo ștenitorilor, executorilor testamenta .ri și altor administratori ai
patrimoniului succes .oral, în special cu privire la v ân .zarea bunurilor și plata cre .ditorilor, f ără a
aduce ati .ngere atribu țiilor men ționate la articolul 29 aline .atele (2) și (3);
(g) r ăspunderea pe .ntru datoriile succe .siunii;
(h) partea .din patrimoniul succesoral de care se poate .dispune, rezervele succeso .rale și
alte restric ții priv .ind libertatea de a disp une pentru cauz ă de .moarte, precum și preten ț .iile pe care
persoa .nele apropiate defunctului le -ar putea avea f .ață de patrimoniul succesoral sau față. de
moștenitori;
(i) obliga .țiile privind raportul sau reduc ți .unea liberalit ăților la calcularea cot .elor-părți
din succesiune ale dive .rșilor beneficiari;
(j) partajul succesoral.
Dispo .zițiile pentru cauz ă de moarte, cu ex .cepția pactelor asupra unor s .uccesiuni vacante,
sunt supus .e, în privin ța admisibilit ății și a condi ț .iilor de fond, a șa cum preve .de art. 24 din
Regula .ment, legii care, în temeiul pr .ezentului regulament, ar fi fost ap .licabil ă succesiunii
persoanei care a în .tocmit dispozi ția, în cazul în care aceasta ar fi dece .dat în ziua întocmirii
dispozi ției. În cee .a ce prive ște pactele privind succesiunile .viitoar e, art. 25 men ționeaz ă faptul c .ă

42 C. Dariescu, Op. cit. , p. 251.

24
acestea sunt r .eglementate de legea care, în baza regula .mentului, este aplicabilă succesiunii
persoanei respective, în ..cazul în care aceasta ar fi dece .dat în ziua încheierii .pa .ctului.
Este important de . specificat opinia doct rinar ă care, . în mod corect, sus ți .ne c ă aplicarea
legii me .nționate în art. 25 al R egulamentului pe ter .itoriul Rom âniei încalcă ordinea public ă de
drept interna țional priv .at rom ânesc, fiind posib .ilă doar în contextul r .ecunoa șterii unor drepturi
dobândi .te ant erior în străi .nătate . Ace .st lucru se expli că prin faptul . că art. 956 C.civ. pre .vede
sancțiunea nulităț .ii absolute pentru pactele care se realizează asupra unei succesiuni nedeschise,
iar art. 35 al R egulamentului interzic .e aplicarea unei dispoziții din leg ea . oricărui stat specificată
în regulament, d .acă aplicare a este vădit incompa .tibilă cu ordinea publică a .forului43.
§4. Norme conflictuale privind succesiunea vacantă
În ceea ce privește su .ccesiunea vacantă, despre c .are face referire art. 33, între .buințarea
legii aplica .bile succesiunii determinate î n temeiu .l Regulamentului UE nu aduce at .ingere
dreptului u .nui stat membru sau a l unei entități d .esemnate în acest scop de .respectivul stat, să
dobân .dească, în baza legii sale, bun .urile din patrimoniul succesoral si t .uate pe teritoriul său, c .u
condiția ca cr .editorii să aibă dreptul să solicite satis .facerea creanțelor lor din patri .moniul
succesoral în an .samblul său.
Capitolul III. Norme conflictuale privind moștenirea în dreptul altor state
Secțiunea I: Sistemul anglo -saxon
În ceea ce priv .ește reglement ările în ma .terie de drept interna țion .al privat pe linie
succesora .lă în Regatul Unit, s uccesiunea este guver .nată de legea statului în care deced .atul a avut
domiciliul în . momentul decesului. Este important .ca nici aceast ă noțiune, nici . conceptul de
cetățenie .să nu fie confundate cu cele . întrebuin țate în cadrul .sistemelor juridice din E .uropa
continental ă. Conf .orm common law -ului, re ședin .ța propriu -zisă a unei persoa .ne este mai pu țin
impo .rtantă; aspectul decisiv îl re .prezint ă conexiunile stabilite î .n cadrul unui anumit siste .m
juridic. Un nou . domiciliu ales se dob ândește . prin sta .bilirea re ședinței în noua .țară și p .rin inten ția
de a r ămân .e în acel loc în mod perman .ent sau pentru o perioad ă de timp neli .mitat ă. Cu t .oate

43 A. Gherghe , Op. cit. , p. 129-132.

25
acestea, s u .ccesiunea bunurilor imobile este gu .vernat ă de legea statului unde se afl ă . acestea (lex
rei sitae). De altfel, foarte imp .ortant de men ționat este faptul c ă t .estatorul nu poate alege legea
aplicabil ă succesiunii sale44.
Secțiunea a II -a: Sistemul romano -germ anic
§1. Franța
Potriv .it dreptului internațional privat francez, legea succeso .rală aplicabilă bunurilor
mobile este legea țării în care decedatul își avea, în momentul decesului, reședința obișn .uită ( lex
domicilii ). Î .n schimb, în ceea ce privește bunurile imob .ile, se aplică legea locul .ui unde acestea
sunt sit .uate ( lex rei sitae ). Legea franceză nu admite derog .ări de la această regulă, astfel înc .ât nu
se poate al .ege legea aplicabilă succ .esiunii.
Trebuie men .ționat faptul că Franța este parte a Conve .nției de l a Haga din 1 august 1989
privind legea apli .cabilă succesiunilor pentru cauză .de moarte. Potrivit ace .stei convenții, legea
a .plicabilă este, în principiu, legea statu .lui în care defunctul își avea, l .a data morții, reședin .ța
obișnuită, d .acă aceasta coincide c u legea sa națion .ală sau dacă defunctul a avut reș .edința
obișnui .tă în țara respectivă .de cel puțin . cinci ani. Cu toate aceste .a, cu tit .lu excepțional, leg ..ea
aplicabilă v .a fi legea națională dacă .defunctul avea, la momen .tul decesului, legături vădit .mai
strânse .cu statul a cărui cetățenie o are. Dac .ă defunctul a avut reședința obi .șnuită pe teritoriul
alt .ui stat decât cel a cărui cetățenie o are pe .o perioadă de mai puțin d .e 5 ani, atu .nci va fi
aplicabilă leg .ea națională, cu excepția sit .uației în care, la mome ntul dec .esului, de cuius avea
legă .turi v ădit mai strânse cu u .n alt stat, caz în care legea aces .tui stat va fi cea aplicab .ilă45.
§2. Germania
În dreptul internați .onal privat german, l egea .care se aplică este, în principi .u, determinată
de naționali .tatea deced atului. Dacă de .cedatul este cetățean stră .in, trebuie verificat car .e lege ar fi
apli .cată în țara de origi ne, aceast .ă lege aplicându -se și în German .ia. Totuși, trans .misiunea
succesorală a bunur .ilor imobiliare aflate în altă ța .ră poate să fie reglementată, da că . este cazul, de
legea ac .elui stat.

44 e-justice.euro pa.eu/content -successions -166-ro.do
45 J. Derruppe, Droit international prive , 13e edition, Editions Dalloz, Paris, 1999, pp. 133 -134.

26
În plus, o rice c .etățean străin poate să aleagă ca le .gea germană să fie aplicată bu .nurilor
imobiliare afla .te în Ger mania, rezultând as .tfel o „separare a succesiunii” dac .ă restul masei
succeso .rale (proprietate imobiliară în stră .inătate, bunuri mobiliare) este su .pusă unui alt sistem
ju .ridic.
§3. Spania
Potrivit legislați .ei spaniole, lex succesionis depinde .de naționalitatea deced .atului [art. 9.8
C. civ.] . Nu exist .ă excepție prevăzută pentru bunurile imob .ile situate în străi nătate , deoarec .e se
aplică princi .piul unității succesiunii. Dacă decedatul . avea mai multe naționalități, leg .ea
aplicab .ilă este legea naționalității efective a deced .atului, adică legea țării cu care .defunctul avea
legătu .rile cele mai strânse.
În ceea ce pri vește alege .rea legii aplicabile, aceasta nu est .e admisă.
§4. Italia
În dreptul ita .lian, determinarea legii suc .cesorale depinde de naționalitatea dec .edatului.
Legea ap .licabilă succesiunii este legea țării a căre .i naționalitate o avea defun .ctul la momentul
decesului. D .e la această regulă se permite deroga .rea, testatorul putând să aleag .ă, pentru
soluționarea succ .esiunii, legea statului în care d .ecedatul își avea reședința obișnu .ită, cu condiția
ca aces .ta să locuiască în aceeași țară în mom .entul morții .
Cu priv ire la disp .ozițiile pemtru cauză de moarte, dreptu .l internațional privat italian
prevede că, î ntr-o .situație transfrontalieră, un testam .ent este în principiu val .abil dacă este
confo .rm cu legea statului în care a fost red .actat sau cu legea naționalității sa u a reș .edinței
testatorului în mo .mentul redactării testamentului sau al . decesului. Un testament po .ate fi
înregistrat la reg .istrul testamentelor, gestionat de minis .trul de ju stiție prin Arhivele no .tariale.
§5. Olanda
Potrivit dreptu .lui internațional privat din Ț .ările de Jos, legea aplicabilă suc .cesiunii este
legea țării a c .ărei naționalitate o avea de cuius la .momentul decesului. În cazul în .care defunctul
nu ma .i locuia de mai bine de cinc .i ani în țara a cărei naționalitate o . avea, legea aplicabi .lă
succesiun ii es .te legea țării în care acesta avea, la mo .mentul decesului, ultima reședință obișnu .ită.

27
Așa .dar, lex succesionis este gu .vernată de principiul unității, neexis .tând o pluralitate de legi
aplicabile, .în funcție de natura bunurilor care com .pun patrimoniul s uccesoral.
Legea ola .ndeză admite ca testatorul să desemneze, pe .ntru reglementarea succesiunii,
legea nați .onalității sale sau legea reședinței sale o .bișnuite, în momentul alegerii sau al d .ecesului.
Pentru bunurile . imobile, testatorul poate alege legea locul .ui unde acestea sunt situat .e.
§6. Portugalia
În Portugalia, legea .aplicabilă succesiunii este, în .principiu, legea statului a .cărui
naționalitate o avea defun .ctul în momentul decesului. Legea port .ugheză nu admite dero .gări de la
această r .egulă , astfel încât legea aplicabilă moș .tenirii nu poate fi aleasă. Dacă . decedatul avea
cetăț .enie portugheză, se aplică legea po .rtugheză. Dacă acesta ave .a o altă naționalitate, trebuie s .ă
se verifi .ce care ar fi legea aplicabilă în ț .ara sa de origine. Această l .ege s -ar aplica în principiu î .n
Portugalia, dar treb .uie întotdeauna verificate normele p .rivind trimiterea în dreptul internaț .ional
privat portu .ghez.
§7. Belgia
În dreptul .belgian, potrivit regulii gener .ale, legea aplicabilă succesiunii .este aceea a țării
în car .e decedatu l avea, la momentul deces .ului, ultima reședință o .bișnuită, cu exce .pția
succesiunii imobilia .re care este reglementată de legea statului p .e teritoriul căruia se află
imobilul.
Legea be .lgiană permite, de asemenea, alegerea le .gii aplicabile succesiunii. Ace .astă
alegere este limitată la . legea statului a cărui naționalitate o are per .soana decedată sau a statulu .i în
care își avea re .ședința obișnuită în momentul alegerii. Această . alegere nu poate avea tot .uși ca
rezultat privare .a unui moștenitor de rezerva succesora lă pe care .i-o acordă legea aplicabilă în
lipsa unei alegeri.
Legea belgia .nă prevede că, î ntr-o situație . transfrontalieră, un testament .este în principiu
valabil dacă este confo .rm legii lo cului în care a fost .redactat ( locus regit actum ). Notarul car .e
prim ește un te s .tament autentic sau internațional sau în faț .a căruia este depus un testame .nt
olograf are obli .gația de a -l înregistra în registrul ce .ntral al dispozițiilor privind ultima do .rință,

28
gestio .nat de Federația Regală Belgiană a Notariat .ului. În cazul te stamentelor ologr .afe depuse la
notar, tes .tatorul poate să refuze înscrie .rea testamentului său în . acest registru.
Capitolul IV. Practică judiciară relevantă în materie
 Cazul Dinu Patriciu

Dinu P atriciu, arhitect, po .litician ș i om de afa ceri de su .cces, care ani de -a rân .dul a fos t
cel mai bogat ro .man, a murit î ntr-un spi .tal din Londra, la aproximati .v doi ani de cand își
descoper .ise afecțiunea hepatică care în . cele din urmă l-a ucis. Av .erea sa, estimata de soți .a sa
Dana P .atriciu la 2,3 miliarde de euro, rama .ne miza principală pentru moste .nitorii săi, dar și
pentru s .tatul româ n. După decesul lui Din .u Patriciu, trei informații esențiale se despr .ind: trupul
neînsuflețit va fi înmor .mântat la Londra (acolo trăia în ult .ima perioadă ), miliard arul a .vea
domiciliul la L .ondra și există un testament .
În speța dată va tre .bui stabilite următoarele chesti .uni: c ine vine la m .oștenire și în baza
cărei legi . D .inu Patriciu se afla în pro .ces de divorț cu soția sa Da .na Patriciu în d osarul cu
num .ărul 8205/299/2013 judecat la Ju .decăto ria Sectorului 1 Bucu .rești însă acesta a ră .mas fără
obiect din . cauza decesului reclamantului. Astfel căs .ătoria va fi considerată desfăc .ută la data
decesu .lui. Având în vedere că m .oștenitorii acestui .a au continuat proce .sul dacă se va stabili doar
culpa so .ției aceasta nu va avea drept . la moștenire.

29
BIBLIOGRAFIE
Tratate, Manuale, Cursuri
1. Bob, Mircea Dan, coord, 5 ani de Cod Civil: perspectivă notarială, Ed. Monitorul Oficial
R.A., București, 2016.
2. Boroi , Gabriel, Anghelescu , Carla , Curs de drept civil. Par tea generală , Ed. Hamangiu,
2011 .
3. Buglea, Claudiu Paul, Drept internațional privat român: din perspectiva reglementărilor
europene aplicabile în domeniu și a noului Cod civil român , Ed. Universul Juridic,
București, 2013.
4. Chelaru, Ioan, Gheorgiu, Gheorghe, Drept internațional privat , ed. a II -a, Ed. C. H. Beck,
București, 2009.
5. Dariescu, Cosmin, Fundamentele dreptului internațional privat , ed. a III -a, Ed. Universul
Juridic, București, 2014.
6. Deak, Francisc, Popescu, Romeo, Tratat de drept succesoral, vol. I- III, ed. a III -a, Ed.
Universul juridic, București, 2014.
7. Derrupe, Jean, Droit international prive , 13e edition, Editions Dalloz, Paris, 1999.
8. Diaconu, Nicoleta, Drept internațional privat , ed. a IV -a, Ed. Universitaria, București, 2013.
9. Filipescu, Io n, Tratat de drept internațional privat , Ed. Universul Juridic, București, 2007.
10. Gheorghe, Anca Voința testamentară -liberalit ate sau substituire de persoană?, , Ed.
Universității Nicolae Titulescu, București, 2012
11. Gherghe, Aurelian, Teoria Conflictelor de l egi în noul cod civil, ed. a II -a revizuită și
adăugită, Ed. Contrast, București, 2013 .
12. Gherghe, Aurelian, coord. Uliescu, Mariana, Noul Cod Civil. Comentarii, Academia
Româna, Institutul de Cercetări Juridice ”Acad. Andrei Rădulescu”, Departamentul de Dre pt
Privat ”Traian Ionașcu”, Ed. Universul Juridic, București, 2010,
13. Gherghe, Aurelian, Drept Internațional Privat , Ed. Universul juridic, București, 2010
14. Lupașcu, Dan, Drept internațional privat , ed. a II -a, Ed. Universul Juridic, București, 2010.
15. Macovei , Codrin, Contracte civile , Ed. Hamangiu, București, 2006.
16. Macovei, Ioan, Drept internațional privat , Ed. C. H. Beck, București, 2011.
17. Molcuț, Emil, Drept privat roman , Ed. Universul Juridic, București, 2004

30
18. Olaru, Ioana, Dreptul European al succesiunilor internaționale: ghid practic , Ed. Notarom,
București, 2014.
19. Sitaru, Dragoș Alexandru, Tratat de drept internațional privat , Ed. Lumina Lex, București,
2001.
20. Turianu, Corneliu, Curs de Drept Civil :Moștenirea și liberalitățile, Ed. Universitară,
București, 2014.

Legislatie
*** Codul Civil
*** Codul de procedură Civilă
*** Legea nr.71/2011 de punere în aplicare a noului Cod civil
*** Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notariale
*** Legea nr. 51/1995 privind exercitarea profesiei de avoca t
*** O.U.G. nr 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului

Surse web:
www.conflictsoflaws.com
www.successionis -europe.eu
www.hcch.net