Norme Si Criterii de Atestare a Statiunilor Turistice

Comuna Voineasa este situata in judetul Valcea, regiunea geografica Oltenia, Romania.Voineasa este o localitate montana din nordul județului Vâlcea, la aproximativ 80 km de municipiul Râmnicu Vâlcea (reședința județului), situata pe valea râului Lotru, în Sudul munților cu același nume, la o altitudine de 600-800 metri.

Localitatea Voineasa este atestată documentar la 1 august 1496, fiind astfel cea mai veche așezare de pe Valea Lotrului.

În comuna Voineasa funcționează o stațiune climaterică și de odihnă de interes general cu funcționare permanentă. Principalul factor natural de cură îl reprezintă climatul tonic, cu aer curat, lipsit de praf și alergeni și ionizarea accentuată a atmosferei, datorată pădurilor de conifere care înconjoară localitatea.

Stațiunea este recomandată atât pentru odihnă, cât și pentru tratarea asteniilor nervoase, a stărilor de debilitate, de surmenaj fizic și intelectual, a anemiilor secundare, a bolilor aparatului locomotor și ale căilor respiratorii, dispunând de o bază de tratament modernă si bine utilată. Cazarea se face în hoteluri și vile moderne. Pentru petrecerea plăcută a timpului, stațiunea mai dispune și de terenuri de tenis, baschet și handbal, sală de spectacole de teatru și cinema. Pe râurile din zonă se poate practica pescuitul păstrăvului.

Accesul in localitatea Voineasa se face traversand cel mai inalt si totodata cel mai deosebit drum rutier nu doar din Romania si din afara ei atingand altitudinea maxima de 2145 m in pasul Urdele acesta fiind cunoscut ca si Transalpina.

Transalpina traverseaza Muntii Parang de la N la S fiind paralela cu Valea Oltului si Valea Jiului, intre care se afla, legand localitatea Saliste din Jud. Sibiu de localitatea Novaci din Jud. Gorj. Transalpina strabate 4 judete: Gorj, Vîlcea, Sibiu, Alba.

    Drumul si-a luat numele de la latinescul "Transalpina" (tara de dincolo de munti), cum era numita in vechile texte si harti latinesti Tara Romaneasca, si e supranumit “Drumul Regelui”, pentru ca Regele Carol al II-lea, dupa ce l-a reconstruit, in anul 1938 l-a inaugurat parcurgindu-l el insusi, impreuna cu familia regala. Desi este mai inalta mult mai veche si mai frumoasa decat Transfagarasanul, este mai putin cunoscuta pentru  ca , Transalpina, cu toate ca este catalogat  drum national, DN 67c (partial), nu a fost pana in 2009 niciodata asfaltata.

Transalpina a fost construita de armatele romane in drumul lor spre Sarmisegetusa, pavata cu piatra de Regele Carol al II-lea dupa 1930 si reablitata de nemti in al II-lea razboi mondial dupa care a fost data uitarii de autoritatile romane. Faptul ca a fost uitata si a devenit un drum greu de parcurs cu masini normale a  ajutat Transalpina sa-si pastreze  neatinsa salbaticia si farmecul aparte pe care putine locuri din tara il mai au. Este printre putinele drumuri din tara pe care se poata ajunge cu masina pana la nori si chiar deasupra lor.

Soseaua Transalpina este un drum aflat inca in reabilitare. Mai sunt zone in care nu s-a terminat asfaltarea si deasemenea multe zone in care nu sunt montati parapetii si semnele de circulatie. In consecinta aceste portiuni nu sunt deschise oficial traficului auto. Singura portiune reabilitata integral este portiunea Novaci-Ranca. In luna august 2014 Transalpina era asfaltata in proportie de peste 99 % iar pana la finalul lui 2013 ar fi trebuit sa fie in totalitate reabilitata mai lipsind doar realizarea marcajelor, montarea parapetilor si a indicatoarelor. Deocamdata insa lucrarile au fost oprite.

Portiunea Novaci – Ranca este integral asfaltata si reabilitata. Portiunea cea mai frumoasa a Transalpinei dintre Ranca si Obarsia Lotrului este asfaltata dar inca lipsec parapetii, indicatoarele si marcajele. Dinspre Sugag spre Obarsia Lotrului mai erau de asfaltat mai putin de 800 m,  intre coada Barajului Oasa si intersectia cu drumul 106N ce duce la Paltinis, plus alte cateva zone scurte intre 5 si 50 de m intre Lacul Oasa si Sugag. In noiembrie 2012 s-au finalizat lucrarile si pe cei 5,5 km dintre Dobra si Jina. In lucru este si drumul de legatura cu Transalpina, DN7A, pe portiunea dintre Obarsia Lotrului si Statiunea Vidra. Se lucreaza pe intreg traseul la montarea parapetilor si la amenajarea scurgerilor de ape de pe versanti. Asadar, desi primul strat de asfalt a fost asternut pe aproape tot traseul Transalpinei drumul trebuie parcurs cu viteza redusa si cu atentie deoarece dupa cum spuneam in unele zone nu are inca parapeti si indicatoare si in multe alte zone nici nu este marcat. Nu este recomandata traversarea zonelor fara parapeti si marcaje cu atat mai putin  pe timp  de vreme rea sau noapte deoarece pentru cei care nu cunosc traseul Transalpinei nu exista elemente de reper altele decat marginile drumului.Pe portiunea Obarsia Lotrului – Ranca e zapada mai mult de 6 luni pe an.

    Multi isi doresc ca Transalpina se fie asfaltata, pentru a putea sa o parcurga,  insa majoritatea dupa ce parcurg zonele ce se asfalteaza regreta ca acolo unde a ajuns asfaltul a ajuns si gratarul, muzica ascultata tare si petul aruncat la tot pasul. Se gandesc atunci ca  ar fi fost mai bine sa ramana neasfaltata si sa fie parcursa, cu greu, doar de cei care iubesc muntele cu adevarat. Cand asfaltarea Transalpinei va fi terminata cea mai buna promovare ar fi inaugurarea de catre cei de la Top Gear care au fost si pe Transfagarasan.

Un titlu gen: "Top Gear on Transalpina highest Romania road" ar face celebra Transalpina mai mult decat orice alta campanie publicitara. In urma vizitei pe Transfagarasan a celor de la Top Gear Transfagarasanul a fost clasat in primele 13 cele mai spectaculoase drumuri ale lumii iar Nicholas Chage a venit sa  filmeze o parte din filmul Ghost Ride II pe Transfagarasan.

Din Voineasa, pornesc diverse trasee turistice către Cataractele Lotrului, Pădurea rezervației naturale Latorița, hidrocentrala de la Ciunget și lacul de acumulare Vidra (pe râul Lotru), Domeniul schiabil “Ski Resort Transalpina”, Obirsia Lotrului, soseaua Transalpina DN 67c, Lacul Calcescu , Iezer si spre Creasta Muntilor Parang.

Cataractele Lotrului

Locația Cataractele Lotrului, numită și Cataracte sau La Cataracte, se situează pe Valea Lotrului, între Vidra și Voineasa, respectiv între lacurile de acumulare Balindru și Mălaia. Aflată în nordul județului Vâlcea, la 12 km amonte de Voineasa, Cataractele Lotrului se desfășoară pe 2 km lungime, urmărind cursul mijlociu al Lotrului, pe o porțiune cu aspect de defileu.

Înainte de înființarea exploatației miniere, zona Cataractelor, era aproape inaccesibilă și de o frumusețe copleșitoare, apele Lotrului, strânse ca într-o menghină între versanții stâncoși, coborând cu zgomot prin 2 impresionante cascade. Astăzi, debitul mic al Lotrului (Râul Lotru realizează un debit de 3-4 ori mai mic decât înainte de construirea barajului care zăgăduiește Lacul Vidra), atenuează până la dispariție vechile cascade.La toate aceste se adaugă urmările negative lăsate în urmă de exploatația minieră, care a schimbat radical "fizionomia" culoarului Lotrului la trecerea prin Cataracte.

Padurea rezervatiei naturala Latornita

Pădurea Latorița este o arie naturală protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Vâlcea, pe teritoriul administrativ al comunei Malaia. Aria naturală se află în partea nord-vestică a Munților Căpățânii, în apropierea limitei nord-vestice a județului Vâlcea cu județele Sibiu și Hunedoara, în partea sud-vestică a satului Ciungetu, în partea dreaptă a râului Latorița, la o altitudine cuprinsă între 800 și 1350 m.

Rezervația naturală declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, se întinde pe o suprafață de 7,10 hectare, reprezintă o zonă de protecție pentru specia arboricolă de larice (Larix decidua), precum și pentru mai multe specii ierboase.

La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice rare (unele ocrotite prin lege), dintre care: floarea-reginei (Leontopodium alpinum Cass), smârdar (Rhododendron kotschyi), angelică (Angelica Archangelica), iederă albă (Daphne blagayana), clopoțel de munte (din specia Campanula serrata) albăstriță (Centaurea coziensis) sau cimbrișor (din specia Thymus comosus).

Hidrocentrala de la Ciunget

Hidrocentrala Lotru-Ciunget este o hidrocentrală subterană situată în județul Vâlcea, situată pe râul Lotru.

Se află la o adâncime de 140 m sub talvegul râului Latorița[1]. Este proiectată pentru a intra în funcțiune în 4-5 minute în situațiile de criză ale Sistemului Energetic Național, când nevoia de electricitate este mare, contribuind la reglarea puterii și a frecvenței. Se aprovizionează din lacul de acumulare Vidra din localitatea omonimă.

Centrala a fost pentru prima dată pusă în funcțiune în 1972 și are o putere instalată de 510 MW (pentru comparație, un reactor de la Cernavodă are o putere de circa 600 MW), fiind echipată cu trei hidro-agregate cu turbine de tip Pelton a câte 170 MW fiecare

În anul 1965, echipele de constructori ai Întreprinderii de Construcții Hidroenergetice (ICH), viitoarea Hidroconstrucția, au început lucrările la amenajarea râului Lotru și la realizarea celei ce va fi cea mai mare uzina hidroenergetică de pe râurile interioare ale țării.În decurs de aproape un deceniu, potențialul acestui râu a fost pus în valoare prin realizarea derivației principale formată din barajul Vidra, a unei rețele de captări și aducțiuni secundare, a 4 baraje în arc (Galbenul, Petrimanu, Jidoaia, Balindru (3 stații de pompare, etc. și în cele din urma a celor trei centrale, Ciunget (510 MW), Mălaia (18 MW), și Brădișor (115 MW).

Construcția hidrocentralei Ciunget a demarat în anul 1966 și a impus realizarea unor volume mari de lucrări în condiții de izolare, altitudine și acces dintre cele mai dificile. Aceste lucrări au permis punerea în funcțiune a primului grup al centralei Ciunget în noiembrie 1972 și a ultimului grup în august 1975.

Lucrările la celelalte două hidrocentrale, Mălaia și Brădișor, au demarat în toamna anului 1973, punerea în funcțiune a hidrocentralei Mălaia s-a făcut în 1978, iar a celei de la Brădișor în anul 1982.

În anul 2009, hidrocentrala Lotru-Ciunget a fost oprită complet în vederea retehnologizării[2]. Până la acel moment, a produs peste 26 milioane MW, cumulând peste jumătate de milion de ore de funcționare[2]. Centrala a fost repusă în funcțiune înfebruarie 2011, după un proces de retehnologizare care a presupus investiții de 88 de milioane de euro.Lucrările de retehnologizare, prin care centrala a intrat într-un nou ciclu de viață de 30 ani, s-au concretizat prin modernizarea echipamentelor hidroagregatelor.

Lacul de acumulare Vidra

Barajul Vidra este amplasat pe râul Lotru, în cheile Vidra, la 30 km amonte de stațiunea Voineasa. Reprezintă principala amenajare din cadrul schemei de amenajare a râului Lotru.Circa 25% din debitul regularizat provine din aportul Lotrului care are un debit mediu multianual la Vidra de aproximativ 4,5 m³/sec.

În lacul principal Vidra sunt captate și alte râuri prin sistemul de aducțiuni și captări secundare, ce cuprinde 81 de captări grupate în trei ramuri distincte:

Ramura Nord (gravitațională și cu pompaj);

Ramura Sud (gravitațională și cu pompaj);

Ramura Vest (gravitațională).

În sistemul de derivații secundare se integrează stațiile de pompare Petrimanu, Jidoaia și Lotru-Aval, la care se adaugă captarea gravitațională Galbenu și captările ce debușează direct în aducțiunea principală, Mănăileasa și Rudăreasa. Captarea apelor din rețeaua de aducțiuni secundare sud este realizată de către lacul Petrimanu, barajul de 50 m înălțime în dublu arc, din beton, realizând un volum util de 1,8 mil m3. Trei grupuri de pompare (P=10,5 MW, Q=4,66 m³/sec și Hnet=174 m) pompează apa în galeria sud-gravitațională ce debușează în lacul Vidra la Vidruța. La 6 km în amonte de barajul Petrimanu se găsește captarea gravitațională Galbenu, creată pe cel mai important afluent al Lotrului-Latorita, în aval de confluența cu pârâul Galbenu. Un baraj de 60 m înălțime în dublu arc, din beton, realizează un volum util de 1,8 mil m³. De la priza de apă a barajului apa se scurge gravitațional pe galerie subterană spre lacul Vidra.

Domeniul Schiabil “Ski Resort Transalpina”

In septembrie 2011 a inceput constructia noului domeniu schiabil VIDRA – TRANSALPINA, domeniu ce se doreste a fi unul dintre cele mai mari si frumoase din tara, in proiect fiind peste 80 de km de partii ce ajung pana la 2100 m altitudine majoritatea in goluri alpine. In martie 2012 a fost inaugurata prima partie de ski, Partia de ski Mioarele, iar in 22 decembrie 2012 s-a deschis oficial acest domeniu schiabial. Pe timpul iernii la Vidra se poate ajunge la ski  dinspre Valea Oltului pe DN7A (Brezoi – Malaia – Voineasa – Vidra- Obarsia Lotrului).

Portiunile din Transalpina: Obarsia Lotrului – Ranca precum si Obarsia Lotrului – Lacul Oasa nu sunt dezapezite iarna. Asadar de la Sebes sau Saliste nu se poate ajunge la partiile Vidra-Transalpina pe traseul Transalpinei: Sebes(Saliste) – Sugag – Lacul Tau – Lacul Oasa – Pasul Tartarau – Obarsia Lotrului – Vidra.

In conditii de vreme nu foarte rea se poate ajunge si dinspre Petrosani, dar inainte de a aborda aceasta ruta este recomandat sa sunati la CNADNR pentru a afla daca drumul este dezapezit. De la Sibiu la partia de schi Mioarele, cum mai este numita partia  deja inaugurata din domeniul schiabil Transalpina Ski Resort, sunt 140 km (3 ore), iar de la Valcea la partie 110 km (2.5 ore). Intre Brezoi si Domeniul Schiabil Transalpina drumul este asfaltat si bun in mare parte, mai putin potiunea dintre Voineasa si Lacul Vidra (24 km ) unde asfaltul mai are denivelari si gropi mici pe alocuri.

Domeniul schiabil Transalpina din Voineasa, județul Vâlcea, una dintre stațiunile cu cele mai bune pârtii de ski din țară, a intrat în pline pregătiri pentru sezonul rece. Administratorii au pornit curentul, apa curentă în zonă și au pus la punct instalațiile pe cablu prin mici lucrări de întreținere, verificări și revizii.

Turistii gasesc la Voineasa condiții similare cu cele întalnite pe partiile din Austria sau din Nordul Italiei, iar in acest an administratorii stațiunii se asteapta la peste 100.000 vizitatori. În sezoanele trecute 45.000, respectiv 60.000 de turiști au ales Transalpina, numărul iubitorilor de ski fiind așadar în crestere de la an la an.

Infrastructura

Gandita ca o statiune de munte, perfecta pentru iubitorii sportului, Statiunea Vidra a ajuns o adevarata paragina. Doar clãdirile vechi, gândite de Ceausescu cu locuri de cazare pentru lotul national de kaiac canoe, amintesc de un proiect grandios. Constructiile nefiind finisate, ori folosite pentru turism, deoarece Revolutia a oprit ridicarea grandioasei statiuni de munte

Domeniul de Ski Transalpina, un loc din care vezi Muntii Fãgãrãs si la doar 30 de km de Petrosani a crescut în câteva luni si a ajuns ceea ce nici Straja si nici Pasul Vâlcan, ori Parângul nu vor fi prea curând.

Investitita este finantata în mare mare parte de Ministerul Dezvoltãrii Regionale si Turismului, dar muncitorii lucreazã aici într-un ritm nemaiintalnit în România.Totul a costat 28 de milioane de euro si în mare parte, finantarea vine de la Ministerul Dezvoltãrii Regionale si Turismului, însã, constructorii mai au de recuperat sume importante.

Dupã ce a construit de la zero kilometri de pârtie în toatã tara si a amenajat domenii schiabile, ori a montat telegondole si instalatii de transport pe cablu, arhitectii au ales acest loc, desprins parcã din Rai, unde a fost construit un paradis montan. Cei care l-au gândit spun cã în 5 ani de zile domeniul schiabil Transalpina va fi numãrul 1 în România în turismul montan. Va fi un alt St. Moritz din Elvetia. Iarna pârtiile de schi, ce se întind pe kilometri, vor fi legate între ele cu teleschiuri, ori telegondole. Un peisaj de vis, pârtii de schi si conditii deosebite, gândite dupã clima locului.

Lacul nu va rãmâne deoparte, iar cei de aici se gândesc sã amenajeze pontoane, unde turistii vor avea posibilitatea sã ia bãrcile si sã facã o plimbare pe lacul Vidra.

Locuri de cazare deocamdata nu sunt in apropierea partiei. Puteti gasi cazare la pensiunile dintre Voineasa si Brezoi si la putinele pensiuni de la Obarsia Lotrului, care sunt cele mai apropiate partiei.

La baza partiei sunt disponibile pentru inchiriere 100 perechi schiuri + 100 claparii, 10 snowbord-uri si cateva saniute.
Preturi inchiriere echipamentul ski : schiuri+clapari+bete – 40 lei/zi, placa+boots- 50 lei/zi, placa- 35 lei/zi,ski- 25 lei/zi, clapari/boots – 25 lei/zi, bete ski – 25 lei/zi, casca – 25 lei/zi, sanie – 20 lei/zi.  

Statiunea Ski Resort Transalpina este recunoscuta atata pe plaiurile Romaniei cat si in strainatate. Ea beneficiaza de un atuu puternic deoarece statiunea detine una dintre cele mai frumoase privelisti asupra unui lac semi inghetat in perioada de iarna, aceasta fiind Lacul Vidra care ofera un peisaj de neiuitat in mintile celor care ajung in aceasta statiune.

Proiectele de investitii demarate de administratia locala si de catre consiliul judetean sunt cele mai bune surse de promovare si extindere a acestei statiuni insa deocamdata nimic nu este concret cu privire la desfasurarea lor.

Unul dintre cele mai importante proiecte este cel prinvind parcarea pe 3 etaje amplasata la baza partiei de ski cu o capacitatea de 350 de locuri.

Din anul 2011 pana in prezent numeroase spatii de cazare au mai fost create insa niciuna nu a fost facuta la mai putin de 6 km distanta pana la partie.Preturile acestora difera in functie de capacitatea de cazare si in functie de serviciile oferite.

Baza de alimentație publica:

Dimensionarea bazei de alimentație publică este dependentă de mărimea capacității de cazare, iar profilul acesteia de complexitatea și specificul funcțional al obiectivelor turistice. Dinamica și diversitatea bazei de alimentație publică reflectă intensificarea activităților turistice.

Căi de comunicație

Varietatea, densitatea, dar mai ales gradul de modernizare a căilor de comunicație a stimulat sau dimpotrivă a inhibat amenajările turistice dintr-o anumită regiune, chiar în situația existenței unui font balnear valoros.

Dezvoltarea și calitatea serviciilor turistice sunt dependente, în primul rând, de existența unei baze tehnico-materiale adecvate, cu dotări corespunzătoare, care să ofere turiștilor condiții optime și care să îndeplinească, după caz, și alte funcții. În al doilea rând serviciile turistice sunt influențate de dotarea cu personal a capacităților de cazare și de alimentație public. În acest context insuficiența spațiilor de cazare și de alimentație publică, echiparea lor necorespunzătoare, neconcordanța între nivelul confortului oferit și exigențele turiștilor, ca și numărul mic al lucrătorilor sau slaba lor pregătire, influențează negativ calitatea prestației turistice și prin intermediul acestora, influențează și dimensiunile circulației turistice.

Transportul in comun spre statiunea turistica Voineasa este asigurat de catre Autogara Siva Trans avand sediul pe DN 66 zona Shell, Petrosani, Romania, plecarea fiind la 07:18 din gara avand urmatorul traseu : Obirsia Lotrului -> Vidra -> Voineasa -> Malaia -> Brezoi -> Sibiu

Structuri de primire turistica

Proiectele de investitii demarate de administratia locala si de catre consiliul judetean sunt cele mai bune surse de promovare si extindere a acestei statiuni insa deocamdata nimic nu este concret cu privire la desfasurarea lor.

Unul dintre cele mai importante proiecte este cel prinvind parcarea pe 3 etaje amplasata la baza partiei de ski cu o capacitatea de 300 de locuri.

Din anul 2011 pana in prezent numeroase spatii de cazare au mai fost create insa niciuna nu a fost facuta la mai putin de 6 km distanta pana la partie.Preturile acestora difera in functie de capacitatea de cazare si in functie de serviciile oferite.

Locuri de cazare deocamdata nu sunt in apropierea partiei. Puteti gasi cazare la pensiunile dintre Voineasa si Brezoi si la putinele pensiuni de la Obarsia Lotrului, care sunt cele mai apropiate partiei.

Statiunea Ski Resort Transalpina este recunoscuta atata pe plaiurile Romaniei cat si in strainatate. Ea beneficiaza de un atuu puternic deoarece statiunea detine una dintre cele mai frumoase privelisti asupra unui lac semi inghetat in perioada de iarna, aceasta fiind Lacul Vidra care ofera un peisaj de neiuitat in mintile celor care ajung in aceasta statiune.

Informare si Promovare Turistica

MONGOL RALLY PE TRANSALPINA

Mongol Rally este cel mai mare raliu caritabil din lume fiind desfasurat in numele binelui si al aventurii. Lungimea traseului parcurs este de aproximativ 18.000 de km traversand 15 tari. Raliul s-a desfasurat in perioada 12 iulie 2012 in Londra si sa terminat cateva saptamani mai tarziu in Ulan Bataar. Peste 400 de echipe porneau anual spre capitala Mongoliei fara sa fie vorba de viteza sau victorie. Mongol Rally este o cursa pe cont propriu, fara asistenta tehnica sau medicala, fara masini de back-up, organizata cu scopul de a dona la destinatie toate mijloacele de transport folosite alaturi de o suma cat mai consistenta de bani.  Fire Fairies este prima echipa exclusiv feminina din Romania care participa la acest raliu. Fire Fairies sunt 3 fete romance cu un spirit extraordinar de aventura care se vor imbarca pentru aceasta aventura la bordul unei masini de pompieri.Desi traseul este la libera alegere, pe data de 18 iulie o parte a carvanei Mongol Rally a trecut prin Romania pe Transalpina, acest drum avand o reputatie foarte buna in randul soferilor din mai toata Europa. Echipa Fire Fairies le-a propus deja traversarea in coloana a muntilor pentru ca isi doresc sa promoveze tara noastra cat mai mult. Traversarea Transalpinei premerge popasului din Vama Veche, care va avea loc cel mai probabil pe 19 iulie. Aceasta petrecere a fost facuta pentru prima data de echipa PARAMONGOLS, prima echipa romaneasca care a participat la Mongol Rally, pe 28 iulie 2011.

FESTIVALUL SPORTURILOR MONTANE ”TRANSALPIN”

Asociatia ”Drumetii Montane” organiza in perioada 20-22 iulie 2012 Festivalul Sporturilor Montane ”TRANSALPIN”, eveniment in cadrul caruia erau organizate doua concursuri: MARATONUL ”TRANSALPIN” si TROFEUL ”JIULUI”. Premii de peste 3500 EURO – in bani, vouchere si produse. Atentie: Nu se percepe taxa de participare.

Maratonul TRANSALPIN cuprinde doua categorii de concurs: feminin si masculin. Concurentii vor alerga pe drumuri forestiere, poteci turistice marcate si asfalt. Pentru ambele categorii, traseul de concurs va fi urmatorul: Cabana Obarsia Lotrului – Pasul Groapa Seaca – Saua Huluzul – Vf Coasta lui Rus (2301 m) – Saua Piatra Taiata – Lacul Calcescu – DN 67C -SOSIRE (Cabana Obarsia Lotrului). Participarea se va face in mod individual. Trofeul Jiului este un concurs outdoor intre echipe, formate din 3 persoane si reprezinta etapa a IV-a a Competitiei 'Stafeta Muntilor'. In cadrul TROFEULUI ”JIULUI” sunt organizate trei categorii de concurs: JUNIORI, SENIORI si OPEN, fiecare dintre acestea fiind premiate separat. Probele de concurs sunt: raid montan – 2000 puncte, orientare pe harta 2000 puncte, escalada – 400 puncte, teste teoretice – 300 puncte, cultural – 300 puncte. Pentru categoria OPEN, proba RAID MONTAN se va desfasura pe ruta Cabana Obarsia Lotrului – Pasul Groapa Seaca -Saua Huluzul DN 67C -SOSIRE Cabana Obarsia Lotrului. Categoriile JUNIORI si SENIORI vor pargurge in cadrul probei RAID MONTAN urmatoarea ruta: Cabana Obarsia Lotrului – Pasul Groapa Seaca -Saua Huluzul – Vf Coasta lui Rus (2301 m) – Saua Piatra Taiata – Lacul Calcescu – DN 67C – SOSIRE Cabana Obarsia Lotrului.

Casamentul general al TROFEULUI ”JIULUI” este alcatuit din insumarea celor mai bune rezultate obtinute de catre un club la cele trei categorii de concurs, plus punctajul probei culurale ce se va desfasura pe cluburi.

TRANSALPIN BIKE MARATHON

Avand in vedere succesul pe care l-a inregistrat prima editie a competitiei de maraton mountain bike, TransAlpin Bike Marathon – Ranca, si feedback-ul pozitiv venit din partea concurentilor, Asociatia Sportiva TransAlpin Bike va organiza cea de-a doua editie.

    Competitia a avut loc in data de 12 august 2012, urmand traseele cunoscute deja de cei 220 de concurenti atat din tara cat si din strainatate care au participat la prima editie. Ceea ce o diferentiaza de celelate competitii organizate pe teritoriul Romaniei pana in acest moment, este altitudinea la care se desfasoara, la peste 2.100 m, intersectandu-se cu Transalpina –  cea mai inalta si frumoasa sosea din tara.
    Vor fi trei trasee diferite ca lungime și dificultate, marathon (55 km cu diferentă de nivel pozitiva 2.000 m), classic (30 km cu diferentă de nivel pozitiva 1.300 m) si family (10km – un părinte + copil de maxim 14 ani), având startul și sosirea în același punct la baza partiei M1 in fata apres-skiului.
    Startul competiției va avea loc la 1.600 m altitudine, traseele vor strabate padurile de brazi pe coborarea spre Baia de Fier, vor urma cursul raului Galben iar apoi vor urma catarari provocatoare ce vor ajunge pe creasta la altitudinii de peste 2.100 m. 
    La fel ca la prima editie, s-a dorit ca TransAlpin Bike Marathon sa imbine frumusetea traseului, buna organizare si prietenia.

TURUL ROMANIEI LA CICLISM PE TRANSALPINA

In premiera in 2012 turul Romaniei la ciclism denumit si "Mica Bucla"  a avut o etapa, a opta din concurs,  in care participantii la aceasta competitie au parcurs o parte din Transalpina abordand traseul din partea de sud pe ruta: Ramnicu Valcea – Horezu – Novaci  urcand pana la Ranca la peste 2100 de m.

Criterii Suplimentare

La baza partiei sunt disponibile pentru inchiriere 100 perechi schiuri + 100 claparii, 10 snowbord-uri si cateva saniute.
Preturi inchiriere echipamentul ski : schiuri+clapari+bete – 40 lei/zi, placa+boots- 50 lei/zi, placa- 35 lei/zi,ski- 25 lei/zi, clapari/boots – 25 lei/zi, bete ski – 25 lei/zi, casca – 25 lei/zi, sanie – 20 lei/zi.  

In Transalpina Ski Resort partiile de schi se intind pe mai multi kilometri, toate sunt batatorite si amenajate si sunt prevazute cu sistem de inzapezire si instalatii de transport pe cablu. Statiunea Transalpina Ski Resort este cea mai noua statiune montana din Romania, printr-o investitie a Ministerului Dezvoltarii si Turismului si s-a inaugurat chiar inainte de Craciun. Pana in data de 31 ianuarie aici toti turistii au beneficiat de acces gratuit atat la telegondola cit si pe telescaun si pe teleschi.

Lucrãrile au ajuns la final, iar aici sunt douã telegondole gata sã primeascã turistii, instalatii de teleschi, posturi pentru jandarmi, pentru salvamontisti si chiar parcãri supraterane pe 3 niveluri, plus, bazine cu apã de capacitãti uluitoare. Aici gasim 9 kilometri de pârtii, teleschiuri, telescaun, telegondole.Este un loc cu un potential turistic urias si cei interesati pot construi aici în privat. au fost amenajate pârtiile, iar 6 tunuri de zãpadã stau sã fie alimentate din bazinul de 120.000 de metri cubi, construit la 2.000 de metri altitudine.

Concluzii Generale

In concluzie statiunea Voineasa dispune de urmatoarele criterii de atestare:

– este amplasata intr-un cadru natural fara factori poluanti

– existenta factorilor naturali de cura din punct de vedere calitativ si cantitativ

– dispune de transport in comun asigurat de catre Siva Trans Petrosani

– accesul inspre si dinspre statiune poate fi utilizat de oricine

– asistenta medicala permanenta si mijloc de transport pt urgent medicale

– dispune de apa curenta, canalizare si energie electrica

– statiunea dispune de minim 500 de locuri de cazare

– dispune de servicii de salvare montana – salvamont

– informare si promovare turistica si de asemenea de organizare unor competitii sportive

– trasee turistice montane omologate marcate si afisate

– baza de valorificare a resurselor natural terapeutice

– partii omologate si special amenajate pentru practicarea diferitelelor sporturile de iarna

– centre de informare turistica

– asigura legaturi permanente online atat cu centrul de informare turistica cat si cu diversele baze de cazare

– cazalizare centralizata.

Din informatiile mentionate anterior rezulta ca Statiunea Turistica Voineasa se incadreaza in lista Statiunilor Turistice de Interes National.

Vața de Jos

Asezare Geografică

Comuna Vața de Jos este asezată în Nord-Est-ul județului Hunedoara pe drumul dinspre Brad spre Oradea și are în componență 13 sate: Basarabasa, Birtin, Vața de Jos( resedința), Brotuna, Ciungani, Căzănești, Ocișor, Ociu, Prăvăleni, Tătărăștii de Criș, Târnava de Criș, și Vața de Sus. În partea nord- vest comuna se învecinează cu județul Arad, în partea sud-vest și sud se învecinează cu comuna Tomești, la sud-est cu comuna Vorța iar în partea de est cu comuna Baia de Criș.

Comuna Vața de Jos are o suprafață de 20.263 de hectare, din care 3.570 sunt terenuri agricole, are o populație de aproximativ 3.728 locuitori.

Cadrul natural

Relief

Comuna Vața de Jos se află în depresiunea intra-montană Brad-Hălmagiu la poalele munților Metaliferi, la marginea de Vest a Tării Moților Crișeni, la confluența cursurilor de apă Ponor și Crișul Alb. Relieful este deluros, care crește dinspre lunca Crișului Alb până aproape de munții Metaliferi, și prezintă elemente unei simetrii geometrice.

Clima

Clima este continental moderată de dealuri și coline. Vântul are intensități mici, din cauza formelor de relief care împiedică deplasările masive de aer.Temperatur amedie anuală9,5°C aluniiiulieeste de 20°C, iar a lunii ianuarie —2°C. Precipitațiile anuale ajung, în medie, la 750 mm.

Condiții hidrogeotehnice

Cursul de apă care străbate comuna este râul CrișulAlb, în care se varsă pârâul Ponor.Zăcământul de apă termominerală are o hidrostructură care este reprezentată princomplexul melafiric, fisurat si ifaliat prin care circulă apele juvenile. Acesta mineralizează apele cu clor, sulfați, sodium, magneziu și bronz.

După mineralizare apele radiare devin ascensionale și apar ca izvoare termominerale. Zona care este afectată de ape termale este restrânsă, iar posibilitățile de zăcăminte sunt mari.

Solurile

Solurile comunei aparțin în mare parte terenurilor agricole, și pădurilor. Fondul lemons este valorificat prin grija silvicultorilor și agenților economici, care în acest domeniu își desfăsoara activitățile. Dealungul timpului zăcămăntul de apă mineral a influnețat dezvoltarea localității, care dintr-o localitate agro industrială a devenit stațiune balneo-climaterică.

Temperatura apei este de 36°C, iar apele sunt minerale, calcice, sulfatate, magnezice, coro-sodice, cu urme de siliciu, usor radioactive, sunt recomandate pentru reumatism, boli ginecologice, afecțiuni cronice, etc.

Comuna Vața de Jos se întindepe o suprafață de 20263 ha, care reprezintă aproximativ 3% din suprafața județului Hunedoara.

Infrastructura

Infrastructura comunei Vața de Jos este înbunătățită prin modernizarea și extinderea drumurilor, rețelelor de apă și canalizare, amenajarea clădirilor existentei luminatului public, investiții în colectarea deșeurilor menajere și industrial, protejarea comunității de riscuri natural, precum și activități de conștientizare a locurilor cu privire la importanța păstrării curate a mediului în care trăiesc.

Situația Socio-Economică

Dezvoltarea socio-economică este influențată de mai mulți factori: amplasarea în rețeaua de localități a județului, potential agricol, potential industrial, potential touristic, existent și exploatarea resurselor natural, relief.Profilul comunei este agricol cu cele două componente: cultura plantelor și cresterea animalelor.Pentru localitateaVața de Jos funcția dominant este cea balneo-climaterică, iar satul are funcții secundare: industriala și agrară.

Industria:

Activitatea industrială a comunei în principal se desfăsoară în satulVața de jos, care este dominată de industria materialelor de construcții și cea prelucrătoare. Unitățile economice și meștesugăresti de pe raza commune sunt: Cooperativa de consum și Cooperativa de credit.

Agricultura

Se desfăsoară în două direcții, cultivarea plantelor și cresterea animalelor.

Suprafețele agricole din perimetrul comunei sunt exploatate pe diverse categorii de folosință:-terenurile arabile sunt cultivate în principal cu grâu, porumb și cartofi.

-pășunile sunt utilizate de crescătorii de animale

-fânețele sunt folosite tot în scopul cresterii animalelor

-terenurile arabile sunt cultivate în mare parte cu cartofi, porumb si grâu.

Serviciile si Comertu

Sectoarele de servici si comert în comuna Vata de Jos sunt reprezentate, prin societăti comerciale, persoane fizice si asociatii familiale care prestează mai multe servicii cum ar fi : comert, alimetar si nealimentar, servicii auto, transport etc.

Transporturile si reteaua de acces

Accesul rutier spre localitatea Vata de Jos se poate realiza pe drumul national DN76, iar din DN76 pe drumul judetean DJ 707.

Drumurile comunale care traversează comuna sunt:

®DC 173 (Vața de Jos – Ciungani)

®DC 172 (Vața de Jos – Birtin)

®DC 1 Brotuna

®DC 1A Târnava de Criș

®DC 174 Ociu

®DC 174A Ocișor

®DC 173 Prăvăleni

Calea feroviară care străbate zona face legătura cu Brad și Arad.

Turismul

Vata de Jos este o statiune balneoclimaterică, care este situată la 230 m altitudine, la 14 km de orasul Brad.

Statiunea Vaaa de Jos în prezent este închisă, a fost princiala atractie turistică a comunei, care este renumită pentru apele sale minerale izotermale, slab sulfatate,calcice, clorurate sodice si sunt recomandate pentru tratarea afectiunilor reumatismale, afectiunilor respiratorii, inflamatiilor, paraliziilor, afectiunilor tubului digestiv, afectiuni hepatobiliare, afectiunilor ginecologice, afectiunilor cadio-vasculare, si bolilor profesionale.

În baza de tratamente se asigurau proceduri de electroterapie, aerohelioterapie, băi cu sulf, consultatie medicală de specialitate, masaj general si local, saună, baie termală, aerosoli, ultrasunete, laborator de analize, activităti organizate în aer Pentru vizitatori posibilitătile de cazare erau destul de variate: peste 300 locuri de cazare la pensiuni, hoteluri si locuinte particulare.

Atractii Turistice

1.Biserica de lemn din Birtin, care a fost ridicată în anul 1690. Are hramul “ Buna Vestire”.

2.Biserica de lemn din Brotuna a fost ridicată în secolul XIX, în jurul anului 1870, are hramul “ Sfântul Nicolae”.

3.Biserica de lemn din Ciugani a fost ridicată în anul 1600, are hramul“ Buna Vestire” are turnul celmai înalt dintre bisericile de lemn din Hunedoara.

4. Biserica de lemn din Ocitor a fost ridicată în anul 1802, are hramul “ Adormirea Măicii Domnului” .

5. Biserica de lemn din Ociu, a fost ridicată în anul 1750, are hramul “ Sfintii Mihai si Gavril”.

6.Biserica de lemn din Basarabasa a fostridicată la sfărsitul secolului al XVII, are hramul “ Sfântul Nicolae”.

7. Biserica de lemn din Căzănesti a fost ridicată în secolul al XVII, are hramul “Pogorârea Sf.Duh”

8. Biserica de lemn din Târnava de Crit a fost ridicată în anul 1824, are hramul ”SfintiiArhangheli Mihail si Gavril”

Având în vedere toate cele enumerate mai sus, putem spune că Vata de Jos este o statiune turistică de interes local.

Bibliografie

http://www.transalpina.biz/ta/vidra/

http://www.ski-in-romania.com/resorts/resort.php?id=49&lang=ro

http://www.autogari.ro/322/autogara_siva_trans/Autogara13010?lang=ro

.

.