NORMATIV PRIVIND PROTEC ȚIA CONSTRUC ȚIILOR ÎMPOTRIVA TR ĂSNETULUI [624413]

NORMATIV PRIVIND PROTEC ȚIA CONSTRUC ȚIILOR ÎMPOTRIVA TR ĂSNETULUI
Indicativ: I 20-2000
Înlocuie ște: I 20-94
Cuprins
* GENERALITATI
* INSTALATII DE PROTECTIE IMPOTRIVA TRASNETULUI (IP T)
* CONDITII SUPLIMENTARE PENTRU PROTECTIA IMPOTRIVA TRASNETULUI A UNOR CONSTRUCTII SI INSTALATII AVAND CARACTER
DEOSEBIT
* IPT CU DISPOZITIVE DE AMORSARE
* VERIFICARI
* ANEXA 1: Prescriptii conexe normativului
* ANEXA 2: Numarul mediu anual de zile cu oraje (fu rtuni) (1961-1990)
* ANEXA 3: Volumul protejat printr-un dispozitiv de captare
* ANEXA 4: Rezistivitatea diferitelor soluri si ape
1. GENERALIT ĂȚ I
1.1. Domeniu de aplicare 1.1.1. Prevederile prezentului normativ se aplic ă la proiectarea și executarea instala țiilor de protec ție împotriva tr ăsnetului IPT, pentru construc ții
având caracter deosebit men ționate în cap. 3 al normativului.
1.1.2. Nu face obiectul prezentului normativ protec ția împotriva tr ăsnetului pentru:
– construc ții pentru fabricarea, prelucrarea, ambalarea, utili zarea sau depozitarea substan țelor sau materialelor pirotehnice;

– construc ții nuclearo-electrice, cu excep ția părții clasice a acestor obiective;
– căi ferate;
– platforme maritime petroliere; – instala ții de funiculare;
– instala ții tehnologice din domeniul telecomunica țiilor, din exteriorul construc țiilor;
– instala ții de producere, transport și distribu ție a energiei electrice, din exteriorul construc țiilor;
– instala ții tehnologice ale exploat ărilor miniere.
1.1.3. Prezentul normativ se aplic ă la lucr ările noi și la lucr ările de reabilit ări sau moderniz ări ale instala țiilor de protec ție împotriva tr ăsnetului.
1.1.4. La construc țiile în curs de execu ție, instala ția de protec ție împotriva tr ăsnetului (IPT) necesar ă se realizeaz ă și se finalizeaz ă de regulă
imediat dup ă ce structurile de rezisten ță și închiderile exterioare au fost terminate.
1.1.5. La proiectarea și executarea instala ției de protec ție împotriva tr ăsnetului (IPT), atunci când se folosesc componente noi (de exemplu:
elemente de captare cu dispozitive de amorsare, dis pozitive de protec ție la supratensiuni, contoare pentru lovituri de tr ăsnet etc.), acestea trebuie
să aib ă agrement tehnic, conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construc ții.
1.1.6. La proiectarea și executarea instala ției de protec ție împotriva tr ăsnetului (IPT) pentru o concep ție optim ă tehnic și economic a acesteia,
factorii interesa ți (ingineri de instala ții, arhitec ți, constructori) trebuie s ă asigure utilizarea în instala ția de protec ție împotriva tr ăsnetului (IPT) a
elementelor și echipamentelor metalice naturale ale construc ției.
1.1.7. Prescrip țiile tehnice conexe normativului sunt prezentate în anexa 1.

1.2. Termeni, defini ții, abrevieri
1.2.1. Arm ături de o țel interconectate: Elemente metalice existente în s tructura din beton a elementelor de construc ție la care se asigur ă
continuitatea electric ă.
1.2.2. Avans de amorsare ( ΔT, [ µs]): Câ știgul mediu de timp în momentul amors ării liderului ascendent al PDA în raport cu acela a l unui captator cu
tijă simplă, în acelea și condiții.
1.2.3. Bar ă de egalizare a poten țialelor pentru instala ție de protec ție împotriva tr ăsnetului (BEP): Dispozitiv de colectoare care permi te legarea la
instala ția de protec ție împotriva tr ăsnetului (IPT) a elementelor naturale conductoare, a maselor, a arm ăturilor și conductoarelor de protec ție ale
instala țiilor electrice și de telecomunica ții, a prizelor de p ământ etc.
1.2.4. Born ă de separare; Dispozitiv de separare a prizei de p ământ artificiale de restul instala ției de protec ție la tr ăsnet.
1.2.5. Component ă "naturală" a instala ției de protec ție împotriva tr ăsnetului (IPT): Element care asigur ă o func ție de protec ție împotriva tr ăsnetului,
dar nu este instalat în mod special în acest scop ( ex. de utilizare a acestui termen sunt: captatoare "naturale" – acoperi ș din tablă, coborâri
"naturale" – elemente metalice de fa țad ă, prize de p ământ "naturale" – prize de funda ție).
1.2.6. Conductor de centur ă pentru coborâri: Element metalic care formeaz ă o buclă în jurul construc ției și realizeaz ă interconectarea
conductoarelor de coborâre pentru o reparti ție mai bun ă a curentului de tr ăsnet.
1.2.7. Conductor de echipoten țializare: Element metalic care asigur ă egalizarea poten țialelor.
1.2.8. Conductor de coborâre: Parte a instala ției de protec ție la tr ăsnet (IPT) destinat ă s ă comunice dispozitivului de captare poten țialul p ământului
și s ă conduc ă curentul de desc ărcare atmosferic ă de la dispozitivul de captare la un electrod al pr izei de p ământ.
1.2.9. Construc ție sau spa țiu de protejat: Construc ție sau spa țiu pentru care este necesar ă o protec ție împotriva efectelor tr ăsnetului conform
acestui normativ.

1.2.10. Curent de tr ăsnet (i): Curentul care se scurge în timpul de impa ct.
1.2.11. Desc ărcare periculoas ă: Arc electric provocat de curentul de tr ăsnet în interiorul construc ției sau în spa țiul de protejat.
1.2.12. Dispozitiv de captare: Parte a IEPT destina t ă s ă capteze tr ăsnetul.
1.2.13. Distan ța de protec ție (S): Lungimea minim ă dintre dou ă elemente conductoare din interiorul construc ției sau din spa țiul de protejat pentru
care o desc ărcare periculoas ă este pu țin probabilă.
1.2.14. Durata unei lovituri de tr ăsnet (T): Timpul în care curentul de tr ăsnet se scurge spre punctul de impact.
1.2.15. Efecte directe ale tr ăsnetului: Efectele datorate curentului direct dintr e construc ția care a primit lovitura de tr ăsnet și canalul de desc ărcare a
tr ăsnetului manifestate prin efecte termice, mecanice, electrice și chimice.
1.2.16. Efecte indirecte ale tr ăsnetului: Efecte datorate fenomenelor electromagnet ice produse de c ătre curentul de tr ăsnet în interiorul construc ției
sau spa țiului protejat.
1.2.17. Eficacitatea instala ției de protec ție împotriva tr ăsnetului (E): Raportul între diferen ța dintre parametrii N d și N c și parametrul N d definiți la art.
1.2.23. și respectiv 1.2.24.
1.2.18. Electrod al prizei de p ământ: Element al prizei de p ământ care asigur ă contactul direct cu p ământul.
1.2.19. Electrozi în bucl ă: Element al prizei de p ământ care formeaz ă o buclă închis ă.
1.2.20. Electrod de funda ție: Element al prizei de p ământ înglobat în funda ția de beton a construc ției.
1.2.21. Elemente conductoare (echipamente metalice) : Elemente metalice care se g ăsesc în spa țiul de protejat sau conducte metalice care apar țin
construc ției de protejat și intr ă în sau/ și ies din aceasta și prin care se poate scurge curentul de tr ăsnet, cum sunt de exemplu: șinele de ascensor,

tuburile de ventilare, de înc ălzire, de condi ționare, arm ături de o țel interconectate, fa țadele metalice, conductele de ap ă, de gaz, ecranele de cabluri
etc. 1.2.22. Energia specific ă (ES): Energia disipat ă de curentul de tr ăsnet într-o rezisten ță a c ărei valoare este unitar ă, fiind integrala în raport cu timpul
a p ătratului curentului de tr ăsnet pentru durata unui curent de tr ăsnet.
1.2.23. Frecven ța loviturilor directe de tr ăsnet (N
d): Num ărul mediu anual de lovituri de tr ăsnet care pot s ă apar ă în regiunea geografic ă în care este
amplasat ă o construc ție și care depinde și de geometria construc ției.
1.2.24. Frecven ța anuală acceptat ă de lovituri de tr ăsnet (N c): Valoarea maxim ă acceptat ă a num ărului mediu anual de lovituri directe de tr ăsnet
care pot cauza avarii într-o construc ție.
1.2.25. Indicele keraunic (nivelul keraunic) (N k): Num ărul mediu anual de zile cu oraje (furtuni) pentru o zon ă, o localitate.
1.2.26. Instala ție de protec ție împotriva tr ăsnetului (IPT): Instala ție care realizeaz ă protec ția unei construc ții sau a unei zone deschise împotriva
efectelor tr ăsnetului. Este format ă dintr-o instala ție exterioar ă de protec ție la tr ăsnet și dac ă este necesar și o instala ție interioar ă de protec ție la
tr ăsnet.
1.2.27. Instala ție exterioar ă de protec ție împotriva tr ăsnetului (IEPT): Instala ție de protec ție împotriva tr ăsnetului amplasat ă în exteriorul construc ției
de protejat, compus ă din unul sau mai multe dispozitive de captare, unu l sau mai multe conductoare de coborâre și una sau mai multe prize de
pământ, care serve ște pentru protec ția împotriva efectelor directe ale tr ăsnetului.
1.2.28. Instala ție interioar ă de protec ție împotriva tr ăsnetului (IIPT): Instala ție de protec ție împotriva efectelor secundare ale tr ăsnetului amplasat ă în
interiorul construc ției de protejat, compus ă din dispozitive care reduc efectele electromagneti ce ale curentului de desc ărcare atmosferic ă în
interiorul construc ției respective.
1.2.29. Instala ție exterioar ă izolat ă de construc ția de protejat: Instala ție exterioar ă la care dispozitivul de captare și conductoarele de coborâre sunt
dispuse astfel încât traseele curentului de tr ăsnet nu au nici un contact cu construc ția de protejat.

1.2.30. Instala ție exterioar ă neizolat ă fa ță de construc ția de protejat: Instala ție exterioar ă la care dispozitivul de captare și conductoarele de
coborâre sunt dispuse astfel încât traseele curentu lui de tr ăsnet pot fi sau sunt în contact cu construc ția de protejat.
1.2.31. Leg ătura echipoten țială: Conexiune care pune la acela și poten țial sau la poten țiale apropiate masele și elementele conductoare.
1.2.32. Lider ascendent: Canal de desc ărcare al tr ăsnetului care se dezvolt ă de la sol (de la punctul de impact) c ătre nor.
1.2.33. Lider descendent: Canal de desc ărcare al tr ăsnetului care se dezvolt ă de la nor c ătre sol (c ătre punctul de impact).
1.2.34. Limitator de tensiune: Dispozitiv destinat s ă limiteze supratensiunile tranzitorii și s ă ramifice undele de curent. Poate sau nu s ă con țin ă și o
component ă neliniar ă (de ex. desc ărc ătoare, eclatoare, dispozitive cu rezisten ță variabilă – DRV etc.)
1.2.35. Lovitur ă de tr ăsnet negativ ă. Desc ărcarea electric ă a unui nor de poten țial negativ și care se produce în impulsuri succesive de durat ă
scurt ă.
1.2.36. Lovitur ă de tr ăsnet pozitiv ă: Desc ărcare electric ă a unui nor de poten țial pozitiv și care se produce într-o singur ă de desc ărcare de durat ă
mai lung ă decât cele negative.
1.2.37. Metoda unghiului de protec ție: Procedeul de stabilire a limitelor întinderii v olumului (zonei) de protec ție la tr ăsnet pe baza unei anumite
valori acceptate pentru unghiul de protec ție în func ție de nivelul de protec ție și de în ălțimea maxim ă a dispozitivului de captare.
1.2.38. Metoda sferei rotative fictive (metoda elec trogeometric ă): Procedeul de analiz ă și de stabilire a limitelor întinderii volumului (zo nei) de
protec ție la tr ăsnet cu ajutorul unei sfere imaginare cu centru în cap ătul dinspre p ământ al canalului de tr ăsnet pe care îl înso țește permanent pe
traseul s ău aleator. M ărimea razei sferei este diferit ă în func ție de nivelul protec ției la tr ăsnet.
1.2.39. Nivel de protec ție: Termen de clasificare a unei IPT din punctul de vedere al eficacit ății sale.
1.2.40. Pant ă medie a curentului de tr ăsnet (di/dt): Diferen ța dintre curen ții de tr ăsnet la începutul și la sfâr șitul unui interval de timp specificat [i(t 2) –
i(t 1)] împ ărțit ă la intervalul de timp specificat (t 2 – t1).

1.2.41. Pies ă de separa ție: Dispozitiv conceput și amplasat astfel încât s ă faciliteze m ăsur ările electrice pentru verificarea elementelor IPT.
1.2.42. Priz ă de p ământ pentru IPT: Parte a IEPT destinat ă conducerii și disip ării în p ământ a curentului de tr ăsnet.
1.2.43. Probabilitatea de avariere (p): Probabilita tea unei lovituri de tr ăsnet de a produce avarii unei construc ții.
1.2.44. Proces de amorsare: Fenomen fizic produs în tre apariția efluviilor de efect Corona și propagarea continu ă a unui traseu ascendent.
1.2.45. Punct de impact: Locul în care lovitura de tr ăsnet atinge p ământul, o construc ție sau IPT.
1.2.46. Risc de deteriorare (R d): Media anual ă probabilă a curentului de tr ăsnet pentru timpul în care acesta atinge valoarea d e vârf (vezi fig. 1 ).
1.2.48. Sarcina total ă (Q tot ): Integrala în raport cu timpul a curentului de tr ăsnet pentru întreaga durat ă a loviturii de tr ăsnet (vezi fig. 1 ).
1.2.49. Suprafa ța echivalent ă de captare (Ac): Suprafa ța de sol plat supus ă la lovituri de tr ăsnet ca și construc ția luat ă în considerare.
1.2.50. Supratensiune tranzitorie de origine atmosf eric ă: Supratensiune de scurt ă durat ă (care nu dep ăș ește câteva milisecunde), oscilatorie sau
nu, în general puternic amortizat ă.
1.2.51. Tijă de captare cu dispozitiv de amorsare: Dispozitiv d e captare tip tij ă echipat cu un sistem care genereaz ă un avans de timp în amorsare,
pus în eviden ță la compararea în acelea și condiții cu o tijă simplă (f ără PDA).
1.2.52. Tr ăsnet: Desc ărcare electric ă de origine atmosferic ă care se produce între nori și p ământ, constând din una sau mai multe desc ărc ări
succesive. 1.2.53. Unghi de protec ție ( α): Unghiul la vârf, fa ță de verticală, pe care îl formeaz ă linia ce limiteaz ă volumul de protec ție.
1.2.54. Valoarea de vârf a curentului (I): Valoarea maxim ă a curentului de tr ăsnet.

1.2.55. Volum (zon ă) protejat( ă): Volumul (zona) teoretic protejat( ă) de c ătre instala ția de protec ție împotriva tr ăsnetului.
1.2.56. Abrevieri: IPT – Instala ție de protec ție împotriva tr ăsnetului.
IEPT – Instala ție exterioar ă de protec ție împotriva tr ăsnetului.
IIPT – Instala ție interioar ă de protec ție împotriva tr ăsnetului.
BEP – Bar ă pentru egalizarea poten țialelor în IPT.
DRV – Dispozitiv cu rezisten ță variabilă.
PDA – Protec ție cu dispozitiv de amorsare.
PRS – Protec ție cu tijă simplă.
1.3. Parametrii caracteristici ai curentului de tr ăsnet
1.3.1. Valorile informative ale parametrilor curent ului de tr ăsnet (vezi
fig. 1) valabile pentru construc ții cu în ălțimea sub 60 m corespunz ătoare
diferitelor niveluri de protec ție se dau în tabelul 1.
Valorile cele mai ridicate ale parametrilor sunt ob ținute pentru lovituri de tr ăsnet pozitive și la lovituri de tr ăsnet negative consecutive.
Tabelul 1
Valorile parametrilor curentului de tr ăsnet corespunz ătoare nivelurilor de protec ție

Parametrii curentului
de tr ăsnet Simbol Unit ăți de
măsur ă Niveluri de protec ție
I II III -IV
Valoarea de vârf a
curentului I kA 200 150 100
Sarcina totală Qtot C 300 225 150
Sarcina impulsului Qimp C 100 75 50
Energia specific ă ES kJ/ Ω 10000 5600 2500
Panta medie di/dt kA/ µs 200 150 100
NOT Ă: În tabel sunt date valorile parametrilor lovituri i de tr ăsnet pentru nivelul înt ărit de protec ție (nivel I), în punctul de impact cu o probabilita te de
99%. Pentru celelalte niveluri de protec ție, valorile se deduc ca fiind 0,75 și respectiv 0,5 din valorile pentru nivelul I de pr otec ție.
1.3.2. Pentru dimensionarea IPT se vor avea în vede re urm ătoarele:
– efectele mecanice datorate tr ăsnetului sunt legate și de energia specific ă (ES);
– efectele termice depind de energia specific ă (ES), sarcina total ă (Q
tot ) sau de sarcina de impuls (Q imp );
– deterior ările datorate cuplajului rezistiv depind de valoare a de vârf a curentului (I).

1.3.3. Desc ărc ările periculoase datorate unui cuplaj inductiv sunt legate de panta de cre ștere a curentului. Se ia în considerare o pant ă de cre ștere
a curentului. Se ia în considerare o pant ă de cre ștere de 30%…60% a curentului de vârf (vezi fig. 1 – forma de varia ție a curentului de tr ăsnet în
timp).
[top ]

2. INSTALA ȚII DE PROTEC ȚIE ÎMPOTRIVA TR ĂSNETULUI
2.1. Stabilirea necesit ății prevederii unei IPT pentru o construc ție și alegerea nivelului de protec ție împotriva tr ăsnetului
2.1.1. La evaluarea riscului de tr ăsnet se ține seama de urm ătorii factori:
a. mediul înconjur ător al construc ției;
b. tipul construc ției;
c. con ținutul construc ției;
d. gradul de ocupare al construc ției;
e. consecin țele tr ăsnetului.
2.1.2. Stabilirea necesit ății de a se prevedea IPT pentru un caz dat, cu excep ția celor de la art. 2.2 și alegerea nivelului de protec ție pentru IEPT se
bazeaz ă pe determinarea frecven ței prev ăzute de lovituri de tr ăsnet directe pe construc ție sau pe volumul de protejat N d și a frecven ței anuale
acceptate de lovituri de tr ăsnet Nc și pe compararea valorilor ob ținute pentru N d și N c.
Determinarera parametrilor N d – frecven ța loviturilor directe de tr ăsnet și N c – frecven ța anual ă acceptat ă de lovituri de tr ăsnet

2.1.3. Densitatea tr ăsnetelor la sol exprimat ă în num ăr de lovituri de tr ăsnet pe km 2 și an se poate determina, utilizând harta keraunic ă din anexa 2
și cu rela ția:
Ng = 0,04·N k1,25 [nr. impact/km 2an]
în care N k este indicele keraunic din harta keraunic ă.
Valorile coeficien ților N g sunt da ți în tabelul 2.
Tabelul 2
Valorile N g în func ție de indicele keraunic
Indicele
keraunic N k 15 20 25 30 35 40 45 50 60
Ng 1,18 1,69 2,24 2,81 3,41 4,02 4,66 5,32 6,68
2.1.4. Frecven ța loviturilor directe de tr ăsnet (N
d) pe o construc ție se determin ă cu rela ția:
Nd = N g x A e x C 1 x 10 -6 [lovituri/an]
în care: N
g este densitatea anual ă a loviturilor de tr ăsnet din regiunea în care este amplasat ă construc ția (nr. impact./km 2an);
Ae este suprafa ța echivalent ă de captare a construc ției (m 2);

C1 este un coeficient ce ține seama de mediul înconjur ător.
Pentru o construc ție dreptunghiular ă izolat ă, conform tabelului 3, coeficientul C 1 este I. Dac ă aceast ă construc ție are lungimea L, l ățimea l și
în ălțimea H, suprafa ța echivalent ă de captare, se calculeaz ă conform fig. 2 , cu rela ția:
Ae = L x l + 6H(L + l) + 9 πH2
2.1.5. Coeficientul C 1 ține seama de topografia locului în care se afl ă obiectivul de protejat și de obiectele amplasate în interiorul distan ței 3H și are
valorile din tabelul 3. 2.1.6. Când suprafa ța de captare echivalent ă a unei construc ții acoper ă complet pe cea a altei construc ții, aceasta din urm ă nu se ia în considerare
(
fig. 3a ).
Tabelul 3
Valorile coeficientului C 1
Amplasarea construc ției C1
Construc ție amplasat ă într-o zon ă cu alte construc ții sau
cu arbori 0,25
Construc ție înconjurat ă de construc ții cu în ălțimi mai
mici 0,5
Construc ție izolat ă, f ără alte construc ții pe o raz ă de cel
pu țin 3H 1
Construc ție izolat ă pe vârful unei coline sau promontoriu 2

2.1.7. Dac ă suprafe țele de captare ale mai multor construc ții se suprapun, suprafa ța comun ă rezultat ă se consider ă ca o singură suprafa ță de
captare ( fig. 3b ).
2.1.8. În cazul în care o construc ție are o parte proeminent ă, suprafa ța echivalent ă de captare a proeminen ței înglobeaz ă o parte sau toat ă
suprafa ța echivalent ă de captare a p ărții de construc ție mai joas ă (conf. fig. 3a ).
În aceast ă situa ție, suprafa ța echivalent ă de captare se calculeaz ă cu rela ția:
Ae = 9 πH2 [m 2]
2.1.9. Valorile coeficientului (factorului) N c depind de urm ătorii factori specifici:
– tipul construc ției;
– con ținutul construc ției;
– gradul de ocupare a construc ției;
– consecin țele tr ăsnetului;
și se determin ă cu rela ția:

în care: C = C
2 x C 3 x C 4 x C 5

Valorile coeficien ților C 2, C 3, C 4, C 5 sunt date în tabelele 4, 5, 6, 7.
Tabelul 4
Valorile coeficientului C 2 în func ție de natura construc ției
Co eficientul C 2
Acoperi ș
Structur ă Metal Beton Combustibil
Metal 0,5 1 2
Beton 1 1 2,5
Combustibilă 2 2,5 3
Tabelul 5
Valorile coeficientului C 3 în func ție de con ținutul construc ției
Coeficientul C 3
Fără valori și incombustibile 0,5
Valori obișnuite și normal combustibile 1

Valori importante sau combustibile 2
Valori inestimabile, de patrimoniu sau u șor
combustibile, explozive 3
Tabelul 6
Valorile coeficientului C 4 în func ție de gradul de ocupare al construc ției
Coeficientul C 4
Neocupate 0,5
Normal ocupate 1
Evacuare dificil ă sau risc de panic ă 3
Tabelul 7
Valorile coeficientului C 5 în func ție de consecin țele tr ăsnetului
Coeficientul C 5
Nu necesit ă continuarea lucrului și nu are efecte d ăun ătoare asupra
mediului înconjur ător 1
Necesit ă continuitatea lucrului și nu are efecte d ăun ătoare asupra 5

mediului înconjur ător
Efecte d ăun ătoare asupra mediului 10
2.1.10. Dac ă N d ≤ N c atunci nu este necesar ă instalarea unei IPT sau se instaleaz ă la cererea expres ă a beneficiarului.
Dac ă N d > N c, atunci este necesar ă instalarea unei IPT a c ărei eficacitate se determin ă cu rela ția:

Cu ajutorul valorii E se determin ă, din tabelul 8, nivelul de protec ție.
Tabelul 8
Determinarea nivelului de protec ție al IPT în func ție de eficacitatea E calculat ă
E Nivel de protec ție
corespunz ător I
(kA) Distan ța de
amorsare (raza
sferei fictive) R (m)
0,95<E ≤0,98 Înt ărit (I) 2,8 20
0,90<E ≤0,95 Înt ărit (II) 5,2 30

0,80<E ≤0,90 Normal (III) 9,5 45
0<E ≤0,80 Normal (IV) 14,7 60
2.1.11. Proiectarea și executarea IPT trebuie s ă respecte prevederile prezentului normativ și s ă fie corespunz ătoare nivelului de protec ție ales.
2.1.12. Dac ă o IPT este instalat ă și are eficacitatea E mai mic ă decât cea calculat ă, trebuie s ă se ia m ăsuri suplimentare de protec ție care pot fi:
– limitarea tensiunii de pas sau de atingere; – limitarea propag ării focului;
– reducerea efectelor supratensiunilor induse de tr ăsnet asupra echipamentelor sensibile.
În tabelul 9 se d ă breviarul de calcul pentru alegerea nivelului de p rotec ție.
Tabelul 9
Determinarea necesit ății prevederii IPT și alegerea nivelului de protec ție
Formule și date de intrare
Calcule Rezultate
Suprafa ța echivalent ă de captare
– pt. volume paralelipipedice: L = l = A
e

Ae = L x l + 6H(L + l) + 9 πH2
– pentru construc ții cu proeminen țe:
Ae = 9 πH2 H = H
2 =
Nd = N g x A e x C 1 x 10 -6 Ng =
Ae =
C1 = Nd

C = C 2 x C 3 x C 4 x C 5 C2 =
C3 =
C4 =
C5 = Nc
Dac ă N d≤Nc – IPT nu este necesar ă sau se prevede la cererea expres ă a
beneficiarului. Dac ă N
d>N c – IPT este necesar ă și se determin ă eficacitatea E.
, cu care se alege din tabelul 8 nivelul de protec ție.

2.1.3. La cererea beneficiarului o construc ție poate fi echipat ă cu IPT chiar dac ă aceasta nu rezult ă ca necesar ă din aplicarea condi țiilor de la art.
2.1.2. La realizarea ei trebuie respectate îns ă cel pu țin cerin țele minime pentru proiectare și execu ție din normativ pentru nivelul IV de protec ție
împotriva tr ăsnetului.
2.1.14. Instala ția de protec ție împotriva tr ăsnetului este în general format ă din:
A. Instala ție exterioar ă IEPT, compus ă din urm ătoarele elemente legate între ele (vezi fig. 4 ):
– dispozitivul de captare cu sau f ără unul sau mai multe PDA;
– conductoare de coborâre; – piese de separa ție pentru fiecare coborâre;
– priz ă de p ământ tip IPT;
– pies ă de leg ătur ă deconectabil ă;
– leg ături între prizele de p ământ;
– leg ături echipoten țiale;
– leg ături echipoten țiale prin intermediul eclatoarelor la suportul ante nei;
B. Instala ția interioar ă de protec ție împotriva tr ăsnetului IIPT (vezi
fig. 4 ), compus ă din:
– leg ături echipoten țiale;
– bare pentru egalizarea poten țialelor (BEP);

2.1.15. O construc ție sau o parte a unei construc ții pentru care este necesar ă o IPT normal ă (de nivel III sau IV) nu este necesar s ă fie echipat ă cu
IEPT dac ă intr ă complet în volumul de protec ție creat de IEPT al unei alte construc ții (cu excep ția situa ției în care dispozitivul de captare este
constituit dintr-o singur ă tijă simplă).
Dac ă IEPT este echipat ă cu PDA, aceasta poate asigura protec ția construc ției vecine cuprins ă în raza de protec ție a instala ției.
În toate cazurile îns ă se prev ăd IIPT pentru construc țiile care intr ă în raza de protec ție.
2.1.16. În situa țiile în care numai unele spa ții dintr-o construc ție necesit ă IPT, conform art. 2.1.1. și aceste spa ții nu determin ă încadrarea întregii
construc ții în categoria lor (deci nu se impune IPT pentru î ntreaga construc ție) se procedeaz ă astfel:
– dac ă spa țiile sunt situate la ultimul nivel al construc ției, se realizeaz ă IPT numai pentru spa țiile respective;
– dac ă spa țiile se g ăsesc la parterul sau la etajele intermediare ale un ei construc ții etajate și exist ă pericolul ca efectele secundare ale tr ăsnetului s ă
produc ă daune, se realizeaz ă IIPT necesare în spa țiile respective.
2.1.17. La construc țiile etajate cu arhitectur ă asimetric ă sau formate din mai multe corpuri de cl ădiri de în ălțimi diferite, IPT se rezolv ă separat
pentru fiecare corp de cl ădire și se leag ă între ele.
2.2. Cazurile în care echiparea cu IPT este obligat orie
2.2.1. Se prevede obligatoriu protec ție la tr ăsnet de nivelul stabilit conform art. 2.1. la urm ătoarele categorii de construc ții sau instala ții:
a) Construc ții care cuprind înc ăperi cu aglomer ări de persoane sau s ăli aglomerate, indiferente de nivelul la care acest e înc ăperi sunt situate, având
urm ătoarele capacit ăți sau suprafe țe:
– teatre, cinematografe, s ăli de concert și de întruniri, c ămine culturale, s ăli de sport acoperite, circuri etc., cu o capacitat e mai mare de 400 locuri;
– clădiri bloc pentru spitale, sanatorii etc., cu mai mu lt de 75 paturi;

– hoteluri, c ămine, caz ărmi cu mai mult de 400 de paturi;
– construc ții pentru înv ăță mânt – universit ăți, școli, gr ădinițe de copii și cre șe, cu mai multe de 10 s ăli de clas ă sau joc, de laborator sau de atelier;
– restaurante și magazine cu o suprafa ță desf ăș urat ă mai mare de 1000 m 2, exclusiv depozitele și spa țiile anexe de deservire;
– clădiri pentru c ălători, din categoriile I și II, în care în perioada de vârf a traficului, la ora de maxim ă aglomerare se pot afla mai mult de 300 de
călători.
b) Construc ții care constituie sau ad ăpostesc valori de importan ță na țională, cum sunt muzeele, expozi țiile permanente, monumentele istorice sau
de arhitectur ă, arhivele pentru documente de valoare etc.
În cazul monumentelor istorice solu ția se stabile ște de comun acord cu forurile de specialitate.
c) Construc ții de locuit cu mai mult de P + 11E.
În cazul în care la aceste construc ții, deasupra ultimului nivel se mai afl ă o construc ție cu un singur nivel ce ocup ă pân ă la 50% din aria construit ă a
clădirii și este compus ă numai din înc ăperi pentru sp ălătorii, usc ătorii sau ma șini ale ascensoarelor, IPT se prevede și la aceast ă por țiune (sau
tronson) de construc ție.
d) Construc ții înalte și foarte înalte definite conform P118.
e) Construc ții și instala ții tehnologice exterioare care sunt cel pu țin de dou ă ori mai înalte decât construc țiile, proeminen țele de teren sau copacii din
jur și au cel pu țin 10 m în ălțime (de ex. co șuri de fum, castele de ap ă, silozuri, turnuri, cl ădiri în form ă de turn etc.).
f) Construcții și instala ții tehnologice exterioare amplasate izolat, în zone cu N k mai mare de 30 cum sunt: cabanele sau construc țiile similare
amplasate izolat, cl ădirile petnru c ălători de categoriile III, IV și V de pe liniile de cale ferat ă.

g) Construc ții stabilite ca prezentând importan ță pentru diverse domenii pentru economia na țională (de ex. clădiri destinate producerii de energie
electric ă, centrale de telecomunica ții, cabinele de centralizare electrodinamic ă, centrele de calcul etc.).
h) Construc ții și instala ții tehnologice exterioare încadrate în categoria C (BE2) de pericol de incendiu, dac ă sunt situate în zone cu N k mai mare de
30 și dac ă materialele combustibile care se prelucreaz ă, utilizeaz ă sau depoziteaz ă în ele sunt considerate obiecte de baz ă ale întreprinderii sau ca
având valoare mare sau importan ță deosebit ă.
i) Depozite deschise de materiale și substan țe încadrate în clasele de periculozitate P.3, P.4 și P.5, conform P118, dac ă sunt situate în zone cu N k
mai mare de 30 și dac ă sunt considerate obiecte de baz ă ale întreprinderii sau ca având valoare mare sau i mportan ță deosebit ă.
j) Construc ții și instala ții tehnologice exterioare încadrate în categoriile A(BE3a) sau B(BE3b) de pericol de incendiu.
k) Construc ții pentru ad ăpostirea animalelor dac ă sunt:
– grajduri pentru animale mari de ras ă, indiferent de capacitate;
– grajduri pentru animale mari, cu o capacitate de peste 200 capete;
– grajduri pentru anumale mari, cu o capacitate de peste 100 capete, amplasate în zone cu indice N k mai mare de 30;
– depozite de furaje fibroase amplasate în zone cu indice N k mai mare de 30;
l) Amenajări sportive cu public, cu peste 5000 locuri.
m) Poduri amplasate izolat, în zone cu indice N k mai mare de 30 m.
n) Instala ții mobile de ridicat și transportat, existente în aer liber (de ex. macar ale).
2.3. Instala ții exterioare de protec ție împotriva tr ăsnetului (IEPT)

A. Condi ții generale
2.3.1. Instala ția exterioar ă de protec ție împotriva tr ăsnetului trebuie s ă capteze direct loviturile de tr ăsnet, s ă conduc ă curentul de tr ăsnet între
punctul de impact și p ământ și s ă-l disipeze f ără deterior ări termice sau mecanice, pentru construc ția de protejat și f ără supratensiuni periculoase
pentru persoane și con ținutul construc țiilor.
2.3.2. IEPT neizolat ă se fixeaz ă pe construc ția de protejat ( fig. 4 ).
Folosirea unei IEPT izolat ă de construc ția de protejat este necesar ă:
– în cazurile în care se prev ăd în viitor schimb ări ale construc ției sau atunci când con ținutul sau folosirea volumului de protejat ar putea duce la
modificarea IEPT; – dac ă sunt admise efecte termice în punctul de impact sa u pe conductoarele prin care trece curentul de tr ăsnet, deoarece acestea ar produce
deterior ări ale construc ției sau ale con ținutului volumului de protejat.
2.3.3. Desc ărc ările periculoase trebuie evitate astfel:
– în IEPT neizolate de construc ție, prin echipoten țializare conform subcap. 2.4. sau prin izolare conf orm subcap. 2.4.B;
– în IEPT izolat ă de construc ție, prin izolare și separare conform subcap. 2.3.E.
2.3.4. Toate componentele unei IEPT, inclusiv cele naturale, trebuie s ă îndeplineasc ă, în ceea ce prive ște materialele și dimensiunile minime,
condițiile din tabelul 11.
2.3.5. Componentele naturale ale construc ției care r ămân permanent înglobate în aceasta, a c ăror modificare în timp nu este în mod normal
prev ăzut ă și a c ăror rezisten ță poate fi evaluat ă, pot fi utilizate pentru realizarea IEPT, dar numa i cu acordul proiectantului construc ției.
Componentele naturale ale construc ției pot constitui p ărți ale IEPT sau le pot completa pe acestea

B. Dispozitive de captare 2.3.6. Pentru IEPT neizolat ă de construc ție pot fi utilizate ca dispozitive "naturale" de ca ptare, definite la art. 1.2.5, urm ătoarele elemente:
a) Tablele metalice care acoper ă construc ția de protejat dac ă
– îmbin ările între elementele din tabl ă cu grosimile din tabelul 11, sunt astfel executate (de ex. prin fal ț, lipire, sudur ă, nituire, sertizare, șuruburi,
buloane etc.) încât asigur ă continuitatea electric ă durabilă în timp;
– grosimea tabelelor nu este mai mic ă decât valoarea "t" dat ă în tabelul 10, astfel încât s ă fie protejate împotriva perfora țiilor sau s ă fie evitate
riscurile posibile datorate punctelor calde; – tablele nu sunt acoperite cu material izolant; – tablele sunt acoperite cu vopsea protectoare, cu bitum cu grosimea de max. 1 mm sau cu PVC cu grosim ea de 0,5 mm;
– materialele nemetalice de deasupra tablelor metal ice sunt excluse din construc ția de protejat.
b) Elemente metalice ale construc ției acoperișului (ferme, arm ături de fier interconectate etc.) acoperite cu mate riale nemetalice, cu condi ția ca
acestea din urm ă s ă poat ă fi excluse din construc ția de protejat.
c) P ărțile metalice de tip jgheab, decora țiuni, balustrade etc. a c ăror sec țiune nu este mai mic ă decât aceea specificat ă pentru componentele
normale ale dispozitivelor de captare. d) Tuburile și rezervoarele metalice, în general (cu excep țiile din
cap. 3), dac ă sunt realizate dintr-un material cu o grosime core spunz ătoare valorii "t" din tabelul 10 și dac ă ridicarea temperaturii pe suprafa ța
interioar ă, în punctul de impact, nu constituie un pericol.
Fac excep ție de la prevederile de mai sus prevederile de la a rt. 2.3.52.

Tabelul 10
Grosimi minime pentru table sau țevi metalice pentru dispozitive naturale de captare
Materiale pe baz ă de: Grosimea "t" (mm)
Fe 4
Cu 5
Al 7
Not ă: Un strat de vopsea protectoare (sub 500 µm sau de 1 mm de asfalt sau de 0,5 mm PVC nu se con sider ă izola ție).
2.3.7. În cazul în care un risc de perforare sau un punct cald pe table sau țevi metalice este tolerat, sunt admise materiale de grosime mai mic ă
decât acelea din tabelul 10, atât pentru elementele de captare cât și de coborâre.
Grosimile minime pentru acestea se dau în tabelul 1 1.
Tabelul 11
Grosimi minime pentru table sau țevi metalice pentru care un risc de perforare sau d e punct cald este tolerat
Mat. de construc ție OL
galvanizat
(mm) OL
inox
(mm) Cu
(mm) Al/Zn
(mm) Pb
(mm)

Table 0,5 0,4 0,5 0,7 2
Țevi și rezervoare metalice 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5
2.3.8. În vederea folosirii elementelor metalice al e construc ției drept dispozitive de captare naturale se prev ăd la proiectare și execu ție posibilit ăți de
acces și de racordare la acesta. Locurile de acces și elementele de racord se marcheaz ă vizibil (de ex. cu vopsea ro șie).
2.3.9. Elementele proeminente și supraconstruc țiile metalice de pe acoperi șurile ale c ăror p ărți metalice componente se folosesc drept dispozitive
naturale de captare se leag ă pentru protec ție la acestea. Dac ă nu sunt metalice, se prev ăd cu dispozitive de captare în condi țiile art. 2.3.14.
2.3.10. În cazurile în care elementele metalice de la partea superioar ă a construc țiilor sau instala țiilor tehnologice exterioare nu sunt suficiente
pentru a constitui dispozitive naturale de captare sau nu îndeplinesc condi țiile de continuitate, rezisten ță mecanic ă și la coroziune impuse, se
execut ă dispozitive de captare.
Materialele care se pot utiliza în acest scop și condițiile lor de folosire se aleg pe baza prevederilor d e la subcap. 2.3. F.
Protec ția mecanic ă se realizeaz ă conform subcap. 2.3.H., protec ția împotriva coroziunii conform subcap. 2.3.I iar c onexiunile conform subcap.
2.3.G. 2.3.11. Dispozitivele de captare pot fi constituite din unul sau mai multe din urm ătoarele tipuri de elemente de captare:
– tije de captare simple sau echipate cu dispozitiv de amorsare (PDA);
– conductoare de captare întinse orizontal; – re țea de conductoare captatoare.
Tije de captare echipate cu dispozitive de amorsare (PDA) electronice sau piezoelectrice se pot utiliz a în condițiile date în cap. 4.

2.3.12. O singur ă tijă captatoare instalate pe o construc ție nu poate asigura decât protec ția construc ției respective, cu excep ția utiliz ării unei IPT cu
PDA. O tijă captatoare instalat ă izolat de construc ție poate asigura protec ția unei singure construc ții sau a unui ansamblu de construc ții.
2.3.13. Folosirea diverselor tipuri de elemente de captare (tijă conductor întins orizontal, re țea) se face respectându-se condi țiile din tabelul 12
referitoare la în ălțimea maxim ă permis ă pentru punctul cel mai de sus al dispozitivului de captare h și la dimensiunile ochiurilor re țelei de captare în
func ție de nivelul de protec ție la tr ăsnet.
2.3.14. Un dispozitiv de captare este corect amplas at și va putea asigura nivelul de protec ție cerut pentru întregul volum care trebuie proteja t dac ă
sunt îndeplinite cerin țele din tabelul 12 (vezi și
figura 5 ) referitoare la:
– în ălțimea maxim ă fa ță de sol a dispozitivului de captare h (m);
– dimensiunile ochiurilor re țelei de captare (m).
2.3.15. Stabilirea limitelor volumelor de protec ție la tr ăsnet create de un dispozitiv de captare se poate fa ce prin:
– metoda unghiului de protec ție;
– metoda electrogeometric ă (sferei rotative fictive);
– metoda re țelei.
În tabelul 12 se dau și domeniile de aplicare a acestei metode.
Tabelul 12

Caracteristicile de dispunere a dispozitivelor de c aptare și metodele de stabilirea a volumului protejat în fu nc ție de nivelul de protec ție
Nivelul de
protec ție Dimensiunile re țelei de
captare (mxm) Raza
sferei
fictive
R(m) În ălțimea maxim ă a dispozitivului de
captare h
20 30 45 60
Unghiul de protec ție α
Înt ărit (I) 5 x 5 20 25 * * *
Înt ărit (II) 10 x 10 30 35 25 * *
Normal (III) 15 x 15 45 45 35 25 *
Normal (IV) 20 x 20 60 55 45 35 25
Not ă: * în aceste cazuri nu pot fi aplicate decât metod a re țelei și metoda sferei fictive
2.3.16. Metoda unghiului de protec ție este aplicabil ă îndeosebi pentru construc țiile având form ă simplă, iar metoda sferei fictive petnru cl ădiri de
form ă mai complex ă.
În anexa 3 se prezint ă modurile de determinare a volumului protejat prin metoda sferei fictive rotative și prin metoda unghiului de protec ție pentru
câteva tipuri de dispozitive de captare pentru IEPT neizolate și izolate de construc ție.
Pentru determinarea volumului de protejat împotriva tr ăsnetului se ține seama numai de dimensiunile reale ale dispoziti vului de captare.

Dispozitive de captare pentru IEPT neizolate (monta te pe construc ții sau instala ții)
Condi ții particulare
2.3.17. Alegerea tipurilor elementelor dispozitivel or de captare (tije, conductoare întinse, re țele) se face ținându-se seama de forma și tipul
acoperișului (plat, cu pant ă, în ședuri etc.), supraconstruc țiilor și proeminen țelor de la partea superioar ă a construc țiilor și instala țiilor respective.
2.3.18. În general, pe acoperi șuri plate și practic plate (cu panta de max. 10%) se folose ște o re țea captatoare ( fig. 6 ). Re țeaua se dispune pe
acoperiș avându-se în vedere și posibilit ățile de utilizare a unor p ărți metalice ale acesteia drept captatoare naturale ( dac ă alte considerente nu
interzic folosirea lor) și astfel încât nici un punct al acoperi șului s ă nu se g ăseasc ă la o distan ță mai mare fa ță de un conductor al re țelei decât latura
ochiului de re țea corespunz ătoare nivelului de protec ție ales.
2.3.19. Dispozitivul de captare de tip re țea se realizeaz ă putând alege arbitrar pozi ția ochiurilor dispunând îns ă un conductor care formeaz ă un
poligon închis pe perimetrul acoperi șului (vezi fig. 6 ). La acest conductor se leag ă conductorul de coam ă și tijele de captare care echipeaz ă toate
elementele vulnerabile ale acoperi șului dac ă acestea exist ă. Între dou ă tije de captare de 0,3 în ălțime, distan ța poate fi de cel mult 10 m, iar între
cele de 0,5 m de cel mult 15 m ( Φ ≥ 18mm). Tijele distan țate la cel mult 5 m de la poligonul de contur se le ag ă la acest printr-un singur conductor.
Dac ă distan ța este mai mare de 5 m, ele se leag ă la poligon prin dou ă conductoare dispuse în direc ții opuse.
Dimensiunile ochiurilor re țelei formate trebuie s ă fie conform cerin țelor din tabelul 12 pentru nivelul de protec ție cerut.
La acoperișurile cu ședuri, conductoarele de captare se a șeaz ă în general pe coame ( fig. 6 ).
Dac ă distan ța dintre dou ă coame sau lungimea coamei este mai mare decât dime nsiunea permis ă pentru ochiurile re țelei, se a șează conductoare
de captare între coame și transversal.
2.3.20. Conductoarele de captare instalate pe coame le construc țiilor se îndoaie în sus la capetele coamelor, pe în ălțimea de cca. 0,3 m pentru a
forma mici tije captator.

2.3.21. Re țelele de captare se instaleaz ă pe acoperișurile pe care nu pot fi pozate aparent (de ex. circ ulabile și pentru parcare), astfel încât
conductoarele s ă fie protejate împotriva deterior ărilor mecanice sau se iau m ăsuri pentru protec ția lor. Ele pot fi instalate de exemplu în rosturil e
plăcilor acoperișului montându-se în fiecare nod al re țelei un element captator tip ciuperc ă cu cap rotunjit ( fig. 7 ).
2.3.22. Distan ța între piesele de fixare a conductoarelor de capta re instalate pe construc ție poate fi de 1…1,5 m pe traseele orizontale și de 1,5…2
m, pe trasee verticale. În ălțimea pieselor de fixare a conductoarelor de captare se stabile ște ținându-se seama de distan țele permise conform tabelului 13 între
conductoarele de captare și elementele de construc ție. Dac ă distan țele impuse nu pot fi respectate, pe por țiunile de apropiere neregulamentar ă
între conductoare și elementul de construc ție respectiv se prev ăd protec ții executate din materiale incombustibile și electroizolante cu grosimea de
minimum 0,5 cm. Conductoarele se pot monta și direct pe acoperi ș dac ă eventualele deterior ări ale acestuia sunt acceptate de beneficiar. Fixar ea
trebuie realizat ă astfel încât s ă se evite ruperea sau sl ăbirea lor sub efectul electrodinamic al tr ăsnetului sau eforturilor mecanice accidentale (de
ex. cutremur, alunec ări de z ăpad ă).
Tabelul 13
Distan țele permise dintre conductoarele de captare și elementele de construc ție
Tipul învelitorii acoperi șului sau tipul peretelui
Distan ța dintre conductoarele de
captare și elementele de
construc ție (m)
Învelitori incombustibile (beton, tabl ă) –
Învelitori din carton asfaltat, materiale hidro
– incombustibil 0,1
– combustibil 0,4

Învelitori din materiale u șor combustibile (paie, stuf):
– pân ă la suprafa ța acoperișului 0,4
– pân ă la coama acoperi șului 0,6
Pere ți din materiale:
– incombustibile –
– combustibile 0,2
2.3.23. Conductoarele de captare trebuie protejate pe o lungime de minim 1 m prin materiale izolante e lectric și incombustibile în zona suprafe ței
situate în jurul consolelor de acoperi ș ale instala țiilor electrice.
2.3.24. Re țeaua de conductoare captatoare poate avea în noduri vârfuri de captare cu în ălțimea de max. 0,3 m și distan țele între ele la max. 5 m,
leg ătura între ele f ăcându-se pe sau sub învelitoarea acoperi șului, dar locul de conectare al acestora s ă fie vizibil pe cât posibil.
La construc țiile cu structuri din o țel sau cu acoperi șuri din beton armat, vârfurile captatoare pot fi le gate între ele folosindu-se elementele respective
la care se prev ăd must ăți în acest scop.
Nu se admite folosirea unor astfel de vârfuri de ca ptare la construc țiile având caracter deosebit din cap. 3.
2.3.25. Conductor de captare întins pe coam ă se prevede, de regul ă, la acoperișuri cu pant ă peste 10% ( fig. 8 ).
2.3.26. Tije de captare și/sau conductoare captatoare se prev ăd de regulă, pe elementele proeminente și pe marginile acoperi șului ( fig. 9 ).
2.3.27. La construc țiile cu în ălțimea de max. 20 m m ăsurat ă pân ă la cel mai înalt punct al dispozitivului de captar e, se admite ca protec ția împotriva
tr ăsnetului pentru nivelul IV de protec ție s ă se realizeze cu o singur ă tijă captatoare sau cu un singur conductor captator, da c ă ele pot asigura zona
de protec ție necesar ă construc ției.

2.3.28. Tijele de captare se monteaz ă vertical sau înclinat fa ță de verticală cu cel mult 30 ο .
Dac ă un dispozitiv de captare este constituit din mai m ulte tije, acestea trebuie legate între ele cu un c onductor fixat pe construc ție la distan ța de
cca. 0,3 m de construc ție. Leg ătura nu este necesar ă dac ă are un traseu cu diferen țe de nivel, în plus sau în minus, mai mari de 1,5 m (vezi fig. 10 ).
2.3.29. Tijele de captare cu dimensiunile conform t abelului 17 pot avea în ălțimea cuprins ă între 2 și 8 m și vârful lor trebuie s ă fie ascu țit.
2.3.30. Tijele de captare pot fi formate din unul s au mai multe elemente din acela și material sau din materiale compatibile, cu condi ția asigur ării
continuit ății electrice.
2.3.31. Tijele de captare se fixeaz ă și se ancoreaz ă de elementele de construc ție astfel încât s ă reziste la intemperii.
2.3.32. Elementele din material neconductor situate deasupra acoperi șului se consider ă protejate dac ă dep ăș esc cu cel mult 0,3 m ochiul unei
re țele sau o limit ă a zonei de protec ție.
2.3.33. Elementele din metal de pe acoperi ș care nu au contact cu p ărți ale construc ției în leg ătur ă cu p ământul, nu este necesar s ă fie legate la
dispozitivul de captare dac ă îndeplinesc simultan urm ătoarele condi ții:
– dep ăș esc cu cel mult 0,3 m planul ochiurilor re țelei sau limita zonei de protec ție;
– au o suprafa ță închis ă de cel mult 1 m 2 sau au lungimea de max. 2 m;
– sunt distan țele la cel mult 0,5 m de un dispozitiv de captare.
2.3.34. Elementele acoperi șului și de pe acesta, care nu îndeplinesc condi țiile de la art. 2.3.33. și art. 2.3.34., dac ă sunt nemetalice, se prev ăd cu
dispozitiv de captare care se leag ă la dispozitivul de captare al construc ției, pe traseul cel mai scurt, iar dac ă sunt metalice, se include în
dispozitivul de captare. Unghiul de protec ție al dispozitivelor de captare respective se consi der ă c ă este de 45
o indiferent de în ălțimea construc ției (vezi fig. 8 și fig. 9 ).

2.3.35. La elementele metalice care nu dep ăș esc cu mai mult de 0,5 m planul ochiurilor re țelelor de captare (de ex. guri de ventilare) se pot
prevedea tije de captare de o țel cu minim Φ 18 mm cu în ălțimea stabilit ă pentru a asigura zona de protec ție necesar ă (vezi fig. 8 și fig. 9 ).
Elementele metalice care au peste 4 m în ălțime se leag ă la dispozitivul de captare sus și la baza lor.
2.3.36. Echipamentele electrice și mecanice ale ascensoarelor și instala țiilor de aer condi ționat de pe acoperi ș, se prev ăd în general cu tij ă de
captare proprie și nu se leag ă la dispozitivul de captare, dar distan ța dintre tijă și aceste echipamente și egalizarea de poten țial se asigur ă conform
prevederilor subcap. 2.3.E. Instala țiile electrice de puteri mici de pe acopri ș (de ex. instala ția de ventilare) pot fi protejate prin tije captato are montate al ături, respectându-se
distan ța de la alineatul de mai sus.
La construc țiile cu în ălțimea peste 30 m, legarea instala țiilor având componente sensibile la supratensiuni ( instala ții AMC și de baliza) cu circuite
electronice la dispozitivul de captare se admite re spectându-se condi țiile de la subcap. 3.12.
2.3.37. Platformele exterioare care deservesc const ruc țiile turn, antenele sau alte construc ții similare și care sunt accesibile persoanelor se prev ăd
cu dispozitive de captare care s ă asigure persoanelor care s-ar afla pe aceste platf orme zona de protec ție necesar ă, în condițiile cele mai
defavorabile. 2.3.38. La construc țiile cu în ălțimea pân ă la 30 m, care nu au pe pere ții exteriori p ărți metalice care pot constitui elemente de captare n aturale (de
ex. fa țade metalice, conducte de instala ții), se instaleaz ă la în ălțimea de cel mult 20 m fa ță de p ământ un conductor de captare orizontal (
fig. 11 ),
pentru protec ția împotriva loviturilor de tr ăsnet laterale.
La clădirile din beton armat la care arm ăturile sunt utilizate drept conductoare de coborâre naturale, acest conductor de captare suplimentar n u este
necesar. 2.3.39. La construc țiile cu în ălțimea până la 20 m inclusiv, p ărțile metalice proeminente de pe pere ții exteriori (de ex. copertinele), dac ă intr ă în zona
de protec ție asigurat ă de dispozitivul de captare, nu se leag ă la acesta. În caz contrar sau dac ă au o suprafa ță de peste 5 m
2 sau o lungime de
peste 10 m, ele se leag ă la dispozitivul de captare.

2.3.40. La construc țiile cu în ălțimea de peste 20 m, p ărțile metalice exterioare (de ex. grilajele balcoanel or, sc ările exterioare etc.) cu suprafa ța
peste 1 m 2 sau lungimea peste 2 m începând de la 20 m de la s ol, se leag ă la un conductor de coborâre apropiat.
În cazul în care astfel de construc ții au fa țade metalice, se prev ăd conductoare de captare sub form ă de leg ături pe orizontal ă între coborâri în
condițiile de la art. 2.3.39. Aceste leg ături se execut ă astfel încât s ă nu fie afectat ă estetica construc ției.
Dispozitive de captare pentru IEPT izolate (indepen dente) de construc ție
Condi ții particulare
2.3.41. Dispozitivele de captare în cazul IEPT izol at ă pot fi constituite din acelea și tipuri de elemente (tije, conductoare întinse, re țele de
conductoare) ca și la IEPT neizolat ă. Ele sunt amplasate la distan ță (izolat) fa ță de construc ție și sunt sus ținute pe suporturi sau stâlpi de beton,
beton armat, metal sau lemn ( fig. 12 ). Stâlpii se dimensioneaz ă pe baz ă de calcul mecanic. Dac ă stâlpii pentru conductoarele întinse și re țele sunt
din materiale neconductoare ei trebuie echipa ți cu vârfuri de captare bine fixate pe capetele lor și legate la p ământ. Cablurile de ancorare pentru
stâlpi se leag ă de asemenea la p ământ.
2.3.42. Un dispozitiv de captare format din una sau mai multe tije de captare se realizeaz ă astfel încât s ă fie îndeplinite urm ătoarele condi ții:
– În cazul unei tije sau a dou ă tije captatoare, în ălțimea lor s ă fie de cel mult 20 m, iar distan ța dintre suporturi și construc ție de minim 2 m.
– În cazul a patru tije captatoare dispuse în p ătrat, în ălțimea unei tije și distan ța dintre tije poate fi de max. 30 m, iar distan ța dintre construc ție și
suporturi s ă fie de minim 3 m pe lateral și de min. 4,5 m pe diagonal ă, la colțuri.
Dac ă priza de p ământ a tijelor nu este legat ă de BEP a construc ției, aceste distan țe se m ăresc cu valoarea R/5 (în m) în care R este rezisten ța
prizei de p ământ, în ohmi.
2.3.43. Un dispozitiv de captare cu un singur condu ctor întins deaspra construc ției se realizeaz ă astfel încât s ă fie îndeplinite simultan urm ătoarele
condiții:

– conductorul s ă fie întins deasupra construc ției de protejat pe cît posibil simetric fa ță de conturul acesteia;
– în ălțimea suporturilor s ă fie de max. 20 m;
– distan ța între conductor și partea superioar ă a construc ției, la cea mai mare s ăgeat ă a conductorului, s ă fie cel pu țin egală cu aceea stabilit ă
conform subcap. 2.4.B., dar minimum 1,5 m; – distan ța dintre suporturile de sus ținere și construc ție s ă fie de min. 2 m; dac ă priza de p ământ a suporturilor nu este legat ă la BEP a construc ției,
distan ța se m ăre ște a șa cum s-a ar ătat la art. 2.3.43.
Distan ța dintre suporturi nu se normeaz ă.
2.3.44. Un dispozitiv de captare format din mai mul te conductoare de captare paralele se realizeaz ă astfel încât s ă fie îndeplinite simultan
urm ătoarele condi ții:
– conductoarele de captare s ă fie întinse la o distan ță de cel mult 10 m deasupra construc ției de protejat;
– distan ța între suporturi și construc ție s ă fie de minim 2 m, dar se m ăre ște conform art. 2.3.43. dac ă priza de p ământ a suportului nu este legat ă la
BEP a clădirii;
– distan ța între conductor și partea superioar ă a construc ției la cea mai mare s ăgeat ă a conductorului s ă fie cel pu țin egală cu L/14, în care L este
egală cu jum ătate din lungimea unui conductor de captare plus în ălțimea unui suport.
În ălțimea suportului și lungimea conductoarelor de captare nu se limiteaz ă.
2.3.45. Un dispozitiv de captare format dintr-o re țea de conductoare se realizeaz ă astfel încât s ă aib ă ochiuri cu dimensiunile maxime conform
prevederilor tabelului 12 și s ă îndeplineasc ă simultan urm ătoarele condi ții:
– ochiurile re țelei s ă acopere întregul contur al construc ției de protejat;

– fiecare conductor al re țelei s ă fie prev ăzut la fiecare cap ăt cu un suport de sus ținere și un conductor de coborâre la priza de p ământ;
– distan ța dintre re țeaua de captare și partea superioar ă a construc ției la cea mai mare s ăgeat ă a conductoarelor acesteia se stabile ște conform
subcap. 2.4.B. dar s ă fie de min. 1,5 m;
– distan ța de la suporturile re țelei pân ă la construc ția de protejat s ă fie stabilit ă conform al. 2 de la art. 2.3.43.
În ălțimea suporturilor, lungimea și lățimea re țelei de captare nu se limiteaz ă.
2.3.46. În cazurile în care conductoarele de captar e sunt instalate pe suporturi din materiale electro izolante și dac ă trecerile spre conductoarele de
coborâre sunt de asemenea izolate, distan țele dintre aceste conductoare deasupra și lateral fa ță de construc ție se stabilesc conform ar. art. 2.3.43.
2.3.47. Distan ța dintre dispozitivul de captare al IEPT izolate și echipamentul metalic din zona de protec ție trebuie s ă fie mai mare decât distan ța de
protec ție definit ă în subcap. 2.4.B dar minimum 3 m. Dac ă aceast ă distan ță nu poate fi respectat ă, atunci se execut ă leg ături echipoten țiale între
ele. C. Conductoare de coborâre Condi ții generale
2.3.48. Conductoarele de coborâre se realizeaz ă astfel încât apari ția desc ărc ărilor s ă fie cât mai redus ă. În acest scop, între punctul de impact al
tr ăsnetului și p ământ, se urm ăre ște s ă fie asigurat ă respectarea urm ătoarelor condi ții:
– curentul s ă circule pe cât posibil pe mai mult trasee în paral el;
– lungimea traseelor s ă fie cât mai scurt ă posibil spre p ământ, traseele coborârilor continuând cât mai direc t conductoarele de captare (vezi
fig. 6 și
fig. 8 );
– o leg ătur ă echipoten țială s ă fie atunci când distan țele de protec ție nu sunt respectate (vezi distan ța de protec ție conform subcap. 2.4.b).

2.3.49. Drept coborâri naturale (definite la art. 1 .2.5.) cu excep ția cazurilor de la art. 2.3.52. și al construc țiilor și instala țiilor având caracter deosebit
pentru care elementele naturale se pot folosi numai în condițiile din cap. 3, se vor utiliza practic urm ătoarele elemente metalice verticale ale
construc țiilor și instala țiilor;
a) Echipamentele metalice (definite conform art. 1. 2.21.) dac ă:
– între diferitele lor p ărți componente este asigurat ă continuitatea electric ă, îmbinarea acestora fiind realizat ă astfel încât este durabil ă și sigur ă în
timp (de ex. prin lipire, sudare, sertizare, în șurubare, bulonare, eclisare etc.);
– părțile componente ale echipamentelor metalice au cel p u țin sec țiunile specificate pentru conductoarele de coborâre în tabelul 17.
Not ă: Elementele folosite drept coborâri naturale pot f i acoperite cu material izolant.
b) Scheletul metalic al construc ției;
c) Arm ăturile din o țel interconectate ale construc ției (definite conform art. 1.2.1.) cu excep ția arm ăturilor pretensionate. Dac ă ele nu sunt suficiente,
num ărul de coborâri care lipsesc se pot instala în beto n.
d) Elementele metalice de fa țad ă, profilele și supor ții fa țadelor metalice dac ă între diferitele p ărți componente este asigurat ă continuitatea electric ă
în sens vertical prin îndeplinirea condi țiilor de îmbinare de la pct. a) sau suprapunerea a dou ă p ărți se face pe cel pu țin 100 mm și au dimensiuni
conform tabelului 17 și grosimea de min. 0.5 mm.
2.3.50. Nu se admite folosirea drept coborâre natur ală a urm ătoarelor elemente metalice:
– conductele pentru fluide combustibile și conductele și arm ăturile de instala ții, dar ele se leag ă la subsol sau la nivelul solului la cea mai apropi at ă
coborâre în condi țiile subcap. 2.4.A.;
– părțile metalice ale construc țiilor și instala țiilor prev ăzute cu IEPT izolate de construc ția de protejat.

Contoarele și aparatele de pe traseul conductelor de instala ții neelectrice se scurtcircuiteaz ă prin leg ături executate cu conductoare având
sec țiunea prev ăzut ă în tabelul 17, pentru conductoare de coborâre.
2.3.51. Nu se admite utilizarea drept coborâre natu rală a elementelor metalice enumerate la art. 2.3.49 li t. d, care apar țin unor construc ții încadrate
în categoria C(BE2) de pericol de incendiu sau cu m ediu cu praf combustibil categoria PC (AE5) definit e în normativul I 7, cu excep ția construc țiilor
metalice. Elementele metalice respective se leag ă îns ă la cea mai apropiat ă coborâre pentru egalizarea poten țialelor.
2.3.52. Jgheaburile metalice se leag ă la coborâri, la locurile de încruci șare cu acestea în condi țiile art. 2.3.54.
Burlanele metalice de ploaie, dac ă se g ăsesc în zona de protec ție a dispozitivului de captare, nu este necesar s ă se lege la acesta, dar se leag ă la
partea inferioar ă la cea mai apropiat ă coborâre pentru egalizarea poten țialelor, conform subcap. 2.4.A.
2.3.53. În vederea folosirii drept coborâri natural e elementelor metalice ale construc țiilor și instala țiilor tehnologice exterioare se aplic ă condițiile de
la art. 2.3.10. prev ăzându-se posibilit ăți de racord (de ex. capete de arm ături, must ăți) atât la dispozitivul de captare cât și la priza de p ământ.
Elementele de racord prev ăzute se marcheaz ă vizibil (de ex. cu vopsea ro șie).
2.3.54. În cazurile în care elementele metalice ver ticale ale construc țiilor sau instala țiilor tehnologice exterioare sunt insuficiente sau nu îndeplinesc
condițiile de la art. 2.3.49., se prev ăd conductoare de coborâre.
Materialele care se pot utiliza în acest scop și condițiile lor de folosire se aleg respectându-se prevede rile subcap. 2.3.F.
2.3.55. Conductoarele de coborâre se execut ă, de preferin ță , dintr-o singur ă bucat ă, f ără îmbin ări. În cazul în care este necesar s ă se efectueze
totu și îmbin ări pe traseul conductoarelor de coborâre, num ărul lor trebuie redus la minimum, iar îmbin ările se realizeaz ă prin sudare, lipire,
sertizare, șuruburi sau buloane.
2.3.56. Conductoarele de coborâre se instaleaz ă vertical și rectiliniu, evitându-se buclele și schimb ările de direc ții. În cazul în care buclele nu pot fi
evitate, ele se execut ă astfel încât distan ța "d" între dou ă puncte de apropiere a unui conductor și lungimea "l" a buclei între aceste dou ă puncte s ă
îndeplineasc ă condițiile de la subcap. 2.4.B, art. 2.4.22. (vezi figura 13 ).

2.3.57. Fiecare conductor de coborâre, cu excep ția coborârilor naturale, se prevede cu o pies ă de separa ție la locul de racordare cu conductorul de
legare la priza de p ământ. Piesele se amplaseaz ă de regulă la în ălțimea de cca. 2 m de la nivelul solului. Ele sunt as tfel realizate încât s ă nu poat ă
fi demontate decât cu ajutorul unor scule, atunci c ând se execut ă m ăsur ători. Ele trebuie s ă fie marcate vizibil c ă apar țin IPT și s ă poarte simbolul
de priz ă de p ământ.
2.3.58. Conductoarele de coborâre se amplaseaz ă fa ță de instala țiile electrice și elementele metalice la distan țele prev ăzute la scubcap. 2.4.B, iar
fa ță de elementele combustibile, conform art. 2.3.70.
2.3.59. Fiecare coborâre se leag ă la priza de p ământ prin conductoare având sec țiunile prev ăzute în STAS 12604/4,5, în condi țiile prev ăzute la
subcap. 2.3.D. Se interzice legarea între ele a mai multor coborâri și apoi racordarea printr-un singur conductor la pri za de p ământ.
Conductoarele de coborâre din interiorul construc țiilor se leag ă pe drumul cel mai scurt la priza de p ământ. Se recomand ă utilizarea, în acest scop,
a prizelor naturale (de ex. priza de funda ție, arm ătura de la baza subsolului construc ției etc.), cu condi ția asigur ării continuit ății electrice a
arm ăturilor utilizate în acest scop.
În cazurile în care aplicarea acestei solu ții nu este posibil ă, se admite legarea coborârilor din interiorul cons truc țiilor la prize de p ământ artificiale
separate, realizate conform subcap. 2.3.D. 2.3.60. Racordarea conductoarelor de coborâre prin intermediul conductoarelor de leg ătur ă la priza de p ământ din exteriorul construc ției se face în
pământ.
2.3.61. În toate situa țiile se instaleaz ă mai întâi priza de p ământ și conductoarele de legare la priza de p ământ și numai după aceea se monteaz ă
conductoarele de coborâre astfel încât legarea aces tora la priza de p ământ s ă se poat ă face imediat dup ă instalarea lor.
Conductoarele de coborâre IEPT montate pe construc ție
Condi ții particulare

2.3.62. Conductoarele de coborâre se distribuie pe perimetrul spa țiului de protejat cât mai uniform și cât mai asimetric și pe cât posibil ordonate
astfel încât distan ța dintre elementele dispozitivului de captare și priza de p ământ s ă fie cât mai scurt ă.
2.3.63. Num ărul necesar de coborâri pentru un caz dat se stabil e ște respectându-se distan ța medie prev ăzut ă în tabelul 14 dintre dou ă coborâri
succesive, dar în orice situa ție se prev ăd cel pu țin dou ă coborâri.
Fac excep ție, putând fi prev ăzute cu o singur ă coborâre, construc țiile care au protec ție de nivel IV și au în ălțimea de max. 20 m și perimetrul de cel
mult 20 m. La construc țiile simetrice, dac ă rezult ă un num ăr impar de coborâri, el se m ăre ște cu una, iar la construc țiile cu lungimea și lățimea de max. 12 m
se poate reduce o coborâre. În toate construc țiile cu IPT cu nivel de protec ție înt ărit (nivel I sau II) care au cur ți interioare închise, cu perimetrul de peste 30 m, se prevede
num ărul de coborâri rezultate pentru perimetrul respect iv, dar cel pu țin dou ă coborâri.
Tabelul 14
Distan ța medie între conductoarele de coborâre în func ție de nivelul de protec ție
Nivelul protec ție Distan ța medie (m)
Înt ărit (I) 10
Înt ărit (II) 15
Normal (III) 20
Normal (IV) 35

Not ă: Dac ă distan țele dintre coborâri sunt mai mari decât acelea spec ificate în tabelul 14, distan țele de protec ție "S" (vezi subcap. 2.4.B.) trebuie s ă
fie m ărite propor țional.
2.3.64. La dispozitivele de captare cu mai multe ti je pe acoperi ș, fiecare tijă se prevede cu cel pu țin o coborâre, num ărul coborârilor necesare
pentru cazul respectiv se prevede conform art. 2.3. 63.
2.3.65. Conductorul de captare întins pe coama cons truc ției se prevede cu cel pu țin dou ă coborâri la capete, pe muchiile construc ției, dispuse pe
cât posibil în direc ție opus ă (în Z – vezi fig. 8 ). La stabilirea num ărului de coborâri se respect ă distan țele din tabelul 14.
2.3.66. La o re țea captatoare se prev ăd coborâri la nodurile perimetrale și la colțurile clădirii, astfel încât s ă continu ă cât mai direct conductoarele de
pe acoperiș.
2.3.67. Dac ă o construc ție este prev ăzut ă cu IPT, se instaleaz ă o coborâre și în dreptul arborilor care o dep ăș esc în în ălțime și se g ăsesc la o
distan ță mai mic ă de 1 m fa ță de construc ție.
2.3.68. Coborârile se interconecteaz ă printr-un conductor orizontal în apropierea solulu i și din 20 în 20 m pe în ălțime. Acest conductor serve ște și
drept captator lateral la cl ădiri cu în ălțimea peste 20 m. Sec țiunea conductorului de leg ătur ă se alege din tabelul 17.
Nu este necesar ă instalarea conductoarelor orizontale în cazurile î n care structura metalic ă sau arm ătura metalic ă a betonului armat ale construc ției
sunt utilizate drept coborâri naturale. 2.3.69. Conductoarele de coborâre se instaleaz ă în general în exteriorul construc țiilor. Justificat (de ex. din considerente estetice ), conductoarele de
coborâre pot fi instalate la interior. La instalarea conductoarelor de coborâre, în interi or se poate folosi o ghen ă tehnic ă specială pentru coborâri pe întreaga în ălțime a construc ției sau
numai par țial.
Condițiile privind distan țele de protec ție trebuie respectate în toate cazurile. Trebuie re spectate și condițiile art. 2.3.62 și 2.3.72.

2.3.70. Conductoarele de coborâre pot fi instalate aparent (la exteriorul sau în interiorul construc țiilor):
– direct, pe pere ți din materiale incombustibile;
– la o distan ță de cel pu țin 0,1 m fa ță de pere ții din materiale combustibile.
Pe por țiunile de traseu pe care nu poate fi respectat ă distan ța de 0,1 m fa ță de elementele de construc ție combustibile, pe toat ă lungimea de
contact sau de apropiere se prevede o protec ție executat ă din materiale incombustibile și electroizolante cu grosimea de min. 0,5 cm.
2.3.71. La construc țiile învelite la exterior cu elemente de finisaj di n plăci metalice sau cu pere ți cortin ă din piatr ă sau sticlă sau cu elemente fixe de
finisaj, conductoarele de coborâre pot fi fixate în spatele elementului de finisaj, pe fa țada din beton sau pe structura portant ă. În acest caz,
elementele conductoare ale finisajului și ale structurii trebuie legate între ele printr-o leg ătur ă echipoten țială, atât la partea inferioar ă, cât și la partea
superioar ă a construc ției.
2.3.72. Conductoarele de coborâre se pot instala în interiorul construc țiilor numai în înc ăperi încadrate în categoriile D(BE1a) sau E(BE1b) d e
pericol de incendiu din construc ții de gradul I, II sau III de rezisten ță la foc. Ele se pot instala în elemente de construc ție din materiale
incombustibile, amplasându-se astfel încât s ă nu fie accesibile decât personalului autorizat.
În cazul în care instalarea se face pe materiale co mbustibile, se respect ă prevederile art. 2.3.70.
Coborârile instalate în interiorul construc țiilor se pot prelungi în exterior pentru a asigura posibilitatea execut ării leg ăturilor cu elementele ce sunt
prev ăzute s ă fie racordate la coborâri (de ex. antenele TV și altele).
Coborârile instalate în interiorul construc țiilor se leag ă pe traseul cel mai scurt la p ământ, conform art. 2.3.60.
2.3.73. Nu se admite ca traseul coborârilor s ă treac ă prin burlane, balcoane, logii, luminatoare.
2.3.74. Conductoarele de coborâre se amplaseaz ă fa ță de p ărțile metalice și instala ții la distan țele prev ăzute la subcap. 2.4.B. Fa ță de marginile
ușilor, ferestrelor etc., distan ța admis ă este de cel pu țin 0,5 m.

2.3.75. Distan ța dintre dou ă puncte de fizare pe elementele de construc ție a coborârilor poate fi de cel mult 1,5…2m.
2.3.76. Dac ă este strict necesar, coborârile pot traversa dintr -o parte în alta, obstacole de tip corni șe, copertine etc. În aceste cazuri se iau m ăsuri
pentru a se evita infiltrarea apei și contactul direct cu materialele combustibile.
Conductoare de coborâre la IEPT izolat ă de construc ția de protejat
Condi ții particulare
2.3.77. La un dispozitiv de captare constituit din tije pe suporturi, cel pu țin un conductor de coborâre trebuie prev ăzut pentru fiecare suport. Dac ă
suporturile sunt din metal sau dac ă au o arm ătur ă din o țel interconectat ă nu mai este necesar ă nici o coborâre.
2.3.78. Dac ă dispozitivul de captare este format din conductoar e întinse, cel pu țin o coborâre trebuie prev ăzut ă pentru fiecare cap ăt al acestuia.
2.3.79. Dispozitivele de captare tip re țea de captare trebuie s ă aib ă câte o coborâre pentru fiecare suport de sus ținere.
2.3.80. Distan ța dintre conductoarele de coborâre și echipamentele metalice din spa țiul de protejat trebuie s ă fie mai mare decât distan ța de
protec ție "S" stabilit ă conform art. 2.4.B.
D. Prize de p ământ
2.3.81. Din punct de vedere al protec ției împotriva tr ăsnetului, se recomand ă realizarea unei prize de p ământ unice-comun ă pentru IPT, instala ția
electric ă, instala ția de telecomunica ții și înglobarea ei în structura construc ției. Dac ă prizele de p ământ ale acestor instala ții sunt separate, ele
trebuie interconectate. Not ă: Dac ă din motive justificate, la construc ții cu structura metalic ă înglobat ă, prizele de p ământ trebuie s ă fie distincte pentru diverse instala ții, ele
trebuie totu și racordate la structura înglobat ă prin leg ături pentru egalizarea poten țialelor, conform subcap. 2.3.E.

2.3.82. Rezisten ța prizei de pământ folosit ă în comun poate fi cel mult egal ă cu 1 ohm, valoare impus ă în STAS 12604/4,5 pentru asigurarea
protec ției împotriva șocurilor electrice prin atingere indirect ă și în normele specifice pentru instala țiile respective, în scopul asigur ării funcțion ării
corespunz ătoare a acestora.
Pentru fiecare tip de instala ție se folosesc conductoare distincte pentru legare la priza comun ă. Fac excep ție arm ăturile din oțel ale betonului și
pere ții metalici ai construc țiilor care se pot folosi drept conductoare de legar e la priza comun ă pentru toate instala țiile.
2.3.83. Rezisten ța prizei de legare la p ământ pentru IPT poate fi de cel mult 10 ohmi dac ă priza este artificial ă și de cel mult 5 ohmi dac ă priza este
naturală.
Rezisten ța prizei de legare la p ământ pentru construc ții deosebite se stabile ște conform prevederilor din cap. 3.
2.3.84. Pentru prizele de p ământ se folosesc cu prioritate drept electrozi natu rali elementele metalice în contact cu p ământul ale construc ției sau
instala ției, realizându-se prize de p ământ naturale. Se pot utiliza arm ăturile de o țel interconectate din elementele de beton monolit s au alte
elemente metalice subterane aflate la distan ța de cel mult 10 m de cosntruc ție, men ționate în STAS 12604/4,5 și care îndeplinesc condi țiile de
continuitate electric ă și de sec țiune minim ă din acest standard. Pentru evitarea riscurilor de deterioare a betonului datorit ă desc ărc ărilor care pot
apare la interconect ările necorespunz ătoare ale arm ăturilor se va acorda o aten ție deosebit ă realiz ării acestor interconect ări (de preferin ță ele se
vor executa prin sudare). 2.3.85. În vederea folosirii drept electrozi de p ământ naturali a elementelor metalice ale construc țiilor sau instala țiilor se asigur ă la acestea, la
proiectare și execu ție, posibilit ăți de acces și elemente de racord pentru executarea leg ăturilor la coborâri, la conductoarele pentru egaliz area
poten țialelor, pentru efectuarea m ăsur ătorilor (de ex. capete de arm ături, must ăți) marcate vizibil cu vopsea ro șie.
2.3.85. În cazurile în care priza de p ământ naturală este format ă din electrozi care nu ofer ă o rezisten ță de dispersie suficient de mic ă sau nu
îndeplinesc condi țiile pentru a putea fi folosi ți, se prev ăd prize de p ământ artificiale. Aceste prize se calculeaz ă și se execut ă din materiale și în
condițiile date în acest normativ și în STAS 12604/4,5.
În anexa 4 se dau rezistivit ățile solului în func ție de natura terenului (argil ă, marn ă, nisip, roc ă etc.).

2.3.87. Pentru IPT, forma și dimensiunile prizei de p ământ, pentru asigurarea disip ării în p ământ a curentului de tr ăsnet f ără provocarea unor
supratensiuni periculoase de pas, au o importan ță deosebit ă.
În acest scop se utilizeaz ă urm ătoarele tipuri de dispuneri și forme ale electrozilor prizei de p ământ (vezi fig. 14 ):
Dispunerea tip A: – electrozi radiali-orizontali; – electrozi verticali sau înclina ți;
Dispunere B: – electrozi în bucl ă;
– electrozi de funda ție.
Dispunerea A este în general aplicat ă pentru IEPT cu cel mult dou ă coborâri.
Dispunerea B este corespunz ătoare pentru IEPT cu mai mult de dou ă coborâri.
2.3.88. În cazul dispunerii de tip A se monteaz ă pentru fiecare conductor de coborâre fie:
– electrozi radiali-orizontali de aceea și natur ă și sec țiune cu conductorul de coborâre, cu excep ția aluminiului, de dimensiuni mari (7-8 m lungime)
îngropa ți la cel pu țin 0,5 m adâncime;
– un grup de mai mul ți electrozi verticali cu lungimea total ă de min. 6 m, dispu și în linie sau triunghi, având distan ța dintre ei cel pu țin egală cu
lungimea lor și lega ți printr-un conductor identic cu cel al prizei de p ământ, îngropat la cel pu țin 0,5 m adâncime.

2.3.89. În cazul dispunerii de tip B, se realizeaz ă pentru fiecare conductor de coborâre:
– o priz ă în buclă format ă din electrozi verticali din acela și material și cu aceea și sec țiune cu conductorul de coborâre, dispu și în linie sau triunghi,
dar de mai mici dimensiuni (2-3 m), îngropa ți la 0,5 m, lega ți între ei printr-un conductor identic cu cel de pr iz ă de p ământ sau
– o priz ă de funda ție.
2.3.90. Atunci când rezisten ța prizei de p ământ nu corespunde STAS 12604/5. se completeaz ă cu electrozi suplimentari pân ă la ob ținerea valorii
standardizate. 2.3.91. Când cl ădirea are o priz ă de p ământ naturală (de fundație) și o priz ă de p ământ artificial ă, prizele se leag ă între ele.
2.3.92. Se recomand ă folosirea cu prioritate a electrozilor realiza ți din mai multe conductoare repartizate uniform, ev itându-se utilizarea unui singur
electrod de lungime mare. Din tabelul 15 se pot alege lungimile l, ale electr ozilor radiali-orizontali corespunz ătoare nivelurilor de protec ție pentru diferite rezistivit ăți ale solului
care sunt date în anexa 4. Tabelul 15
Lungimile l
1 ale electrozilor prizei de p ământ în func ție de nivelul de protec ție al IPT și de rezistivitatea solului
Rezistivitatea solului
(ΩΩ ΩΩm) Lungimea minim ă a electrodului de p ământ l 1(m) (m)
Nivel II…IV Nivel I
100…500 5 5
750 5 13

1000 5 20
1250 5 28
1500 5 34
1750 5 42
2000 5 48
2250 5 56
2500 5 63
3000 5 78
Lungimea total ă minim ă a tuturor electrozilor verticali se poate stabili cu rela ția: I = 0,5·I
1
Dac ă se poate ob ține o rezisten ță a prizei de p ământ sub 10 Ω și rezistivitatea solului este sub 500 Ωm nu este necesar ă respectarea valorii l, din
tabelul 15. 2.3.93. În cazul dispunerii tip A a electrozilor, f iecare coborâre se leag ă cel pu țin la un electrod, dar priza de p ământ IPT trebuie s ă aib ă cel pu țin 2
electrozi. În general, dispunerea tip A se recomand ă pentru soluri cu rezistivit ăți joase, sub 500 Ω și construc ții mici.
2.3.94. În cazul dispunerii tip B, priza se amplase az ă pe cât posibil ca inel închis în jurul funda ției construc ției.

Raza geometric ă medie "r" a suprafe ței delimitate de un electrod în bucl ă sau înglobat în funda ție trebuie s ă fie cel pu țin egală cu valoarea l1
aleas ă din tabelul 15.
Dac ă I 1 > r, se adaug ă electrozi radiali sau verticali suplimentari. Lung imile lr (orizontale) și lv (verticale) ale electrozilor se ob țin cu ajutorul rela țiilor
urm ătoare:
Ir = I 1 – r
Iv = (I 1 – r)/2
2.3.95. În condi țiile particulare în care se impune o leg ătur ă de egalizare a poten țialelor conform art. 2.4.15, f ără a fi necesar ă IPT, pentru realizarea
prizei de p ământ pentru aceast ă leg ătur ă se poate folosi ca electrod radial-orizontal, un c onductor de lungimea l 1 sau un conductor vertical, de
lungimea 0,5l 1.
Electrodul prizei de p ământ al instala ției electrice de JT se poate folosi în acest scop d ac ă lungimea lui total ă îndepline ște condițiile de la alineatul
anterior. 2.3.96. Prizele de p ământ separate ale IPT se realizeaz ă, de regulă, folosindu-se electrozi verticali sau radiali.
2.3.97. Electrozii se instaleaz ă în exteriorul spa țiului de protejat. Electrozii verticali se repartiz eaz ă cât mai uniform posibil pe contur și se
distan țeaz ă astfel încât s ă se reduc ă la minim efectele interac țiunii lor din p ământ.
2.3.98. Electrozii se instaleaz ă la cel pu țin 1 m fa ță de funda ția construc ției respectiv fa ță de pere ți la electrozii în bucl ă.
2.3.99. Tipul electrozilor și adâncimea de îngropare a acestora se aleg avându- se în vedere și reducerea la minimum a efectelor coroziunii,
desc ărc ărilor și înghe ță rii solului (adâncimea de înghe ț se stabilște conform STAS 6054), astfel încât valoarea rezist en ței echivalente de legare la
pământ s ă fie cât mai stabil ă în timp.
Adâncimea minim ă admis ă pentru instalarea electrozilor este de 0,5 m.

Se recomand ă ca, în caz de înghe ț, în calcule s ă nu se țin ă seama de primul metru al unui electrod vertical.
În cazul rocilor practic f ără strat vegetal se recomand ă s ă se instaleze în jurul construc ției un conduct inelar la cca. 1…2 m distan ță , la care se leag ă
cel pu țin dou ă prize radiale (fasciculare orizontale) amplasate î n afara drumurilor circulabile. Conductorul inelar și electrozii radiali se fixeaz ă de
exemplu cu bride pe stânc ă și se acoper ă cu beton.
2.3.100. În cazul electrozilor radiali sau vertical i, pentru asigurarea protec ției persoanelor și animalelor, se interzice amplasarea acestora sub
locurile de acces în construc țiile cu aglomer ări de persoane sau în construc ții înalte și foarte înalte, conform P 118 și sub zonele cu circula ție
pietonală intens ă.
Se pot prevedea și acoperiri izolante peste zonele periculoase (de e x. cauciuc, material plastic, lemn impregnat hidrof ug etc.).
2.3.101. Priza de p ământ a IPT se leag ă pe drumul cel mai scurt la bara pentru egalizarea poten țialelor (BEP) prev ăzut ă în subsolul sau parterul
construc ției, cu excep ția IPT izolat ă.
2.3.102. Toate prizele de p ământ ale IPT a unei construc ții se leag ă între ele printr-un conductor formând de preferin ță un inel închis.
2.3.103. Priza de p ământ folosit ă numai pentru IPT sau comun ă se leag ă la prizele de p ământ ale altor instala ții dac ă acestea se g ăsesc la o
distan ță mai mic ă de 10 m și respectiv 20 m, conform tabelului 16 fa ță de priza IPT, cu respectarea prevederilor de la ar t. 2.3.82.
2.3.104. Elementele componente ale prizelor de p ământ trebuie s ă se g ăseasc ă fa ță de elementele metalice ale instala țiilor pozate în p ământ
(electrice, de ap ă, de gaze, de comunica ții etc.) la distan țele minime indicate în tabelul 16 și s ă nu fie conectate la leg ătura echipoten țială principală
a construc ției.
Dac ă prin zona de influen ță a prizei de p ământ a IPT trec conductoarele de legare la p ământ ale altor instala ții, acestea se izoleaz ă și se protejeaz ă
pe toat ă por țiunea de apropiere neregulamentar ă prin tuburi din material electroizolant sau se exe cut ă pe por țiunea respectiv ă din cabluri cu izola ție
corespunz ătoare tensiunii de 1000 V.
Tabelul 16

Distan țe minime între elementele componente ale prizei de p ământ a IPT și alte elemente metalice din p ământ
Elemente metalice ale altor
instala ții Distan țe minime (m)
Rezistivitatea solului
≤ 500 ΩΩ ΩΩm Rezistivitatea solului
> 500 ΩΩ ΩΩm
Re țele de IT 0,5 0,5
Re țele de JT 2 5
Prize de p ământ ale instala țiilor
electrice în cazul în care sunt comune 10 20
Conducte metalice de gaz 5 5
Ap ă 5 5
Comunica ții 5 5
Not ă: În cazul conductelor nemetalice nu este necesar ă respectarea destan țelor minime din tabel.
2.3.105. Conductele re țelelor subterane se leag ă de priza de p ământ a IPT luându-se m ăsuri pentru protejarea aparatelor de m ăsur ă instalate pe
ele prin scurtcircuitarea lor prin desc ărc ătoare.
2.3.106. La construc țiile f ără IPT se recomand ă ca supraconstruc țiile metalice (de ex. tijele antenelor) s ă se lege la priza de p ământ a instala ției
electrice prin leg ături distincte de acelea ale instala ției electrice. Fac excep ție clădirile cu schelet metalic sau din beton armat la ca re se admite
folosirea scheletului metalic sau arm ăturilor metalice drept comune.

E. Leg ături de echipoten țializare pentru masele și elementele conductoare din exteriorul construc ției
2.3.107. Se execut ă leg ături de echipoten țializare între conductoarele de coborâre și masele și elementele conductoare din vecin ătatea pe traseu
(vezi fig. 4 ), în toate punctele în care distan ța "d" dintre ele este mai mic ă decât distan ța de protec ție "S" (vezi subcap. 2.4.B.).
Chiar dac ă distan ța "d" este mai mare decât "S", avându-se în vedere c ă în timp, din motive neprev ăzute, ea se poate mic șora, se recomand ă
realizarea leg ăturilor de echipoten țializare în orice situa ție. În cazul în care nu sunt admise astfel de leg ături (de ex. la instala ții de protec ție
catodic ă), trebuie m ărit ă distan ța "d" alegând un alt traseu pentru conductoarele IP T (complet sau par țial, pentru zona de apropiere
neregulamentar ă), astfel încât condi ția d ≥S s ă fie respectat ă.
2.3.108. Leg ătura de echipoten țializare se execut ă în m ăsura posibilit ăților în punctul de cea mai mare apropiere printr-un conductor de
echipoten țializare, desc ărc ător sau un eclator legat între conductorul de cobor âre și elementul care trebuie pus la acela și poten țial.
2.3.109. Dac ă masa distan țat ă neregulamentar fa ță de coborâri nu este legat ă electric la p ământ, leg ătura echipoten țială nu este necesar ă.
2.3.110. Leg ătura prin conductor de echipoten țializare se execut ă în urm ătoarele zone:
a) La nivelul solului sau în subsol. Diferitele prize de p ământ ale construc ției, dac ă exist ă, trebuie legate între ele în condi țiile art. 2.3.104.
b) În toate punctele în care d>S nu este respectat ă.
Se folosesc conductoare de leg ătur ă având materialul și sec țiunea similar ă celor pentru conductoarele de coborâre respective, iar lungimea lor
trebuie s ă fie cât mai scurt ă.
La IPT izolat ă de construc ție leg ătura de echipoten țializare cu masele exterioare se execut ă numai la nivelul solului.
c) În cazul coloanelor de gaze situate în aval de u n man șon izolant.

Distan ța de protec ție "S" trebuie s ă fie în acest caz de min. 3 m.
2.3.111. Leg ătura de echipoten țializare trebuie s ă se fac ă prin eclator în cazul antenelor și al suportului pentru instala ția electric ă. Leg ătura se
execut ă în zona în care coborârea este mai apropiat ă de anten ă sau suport se scurtcircuiteaz ă prin eclator.
2.3.112. Condi țiile de la art. 2.3.111. de mai sus se aplic ă și pentru elementele conductoare înglobate, în m ăsura în care au fost prev ăzute borne de
leg ătur ă la elementele de construc ție respective.
F. Materiale și dimensiuni minime
2.3.113. Elementele IPT trebuie s ă fie realizate cu materialele din tabelul 17.
Pot fi folosite și alte materiale dac ă ele au o comportare la solicit ări mecanice, chimice și electrice cel pu țin echivalent ă cu a acelora din tabelul 17.
2.3.114. Dimensiunile minime ale materialelor ce po t fi utilizate pentru elementele IPT se stabilesc p e baza datelor din tabelul 17.
2.3.115. Tipul materialelor și dimensiunile lor se aleg ținându-se seama de influen țele externe (agen ți corozivi, solicit ări mecanice etc.).
Dimensiunile minime din tabelul 17 se pot m ări cu cca. 25% la conductoare de captare și cu max. 100% pentru cele de coborâre dac ă exist ă pericol
deosebit datorit ă influen țelor externe și dac ă se consider ă c ă aceast ă m ăsur ă poate contribui la cre șterea siguran ței în exploatare.
2.3.116. Materialele folosite pentru supor ții de sus ținere și pentru elementele de fixare a conductoarelor IPT se aleg astfel încât s ă corespund ă
materialelor conductoarelor (pentru a se evita peri colul coroziunii prin contact) și acoperișurilor (combustibile sau incombustibile). se poate folosi
oțelul zincat la cald, fonta maleabil ă, cuprul, bronzul pentru organe de ma șini, tabla de zinc, materialele plastice. Supor ții se dimensioneaz ă pentru
a putea asigura fixarea sigur ă și rapidă și astfel încât s ă reziste la solicit ări previzibile.
2.3.117. Elementele conductoare ale IPT și elementele metalice pentru sus ținere și fixare în IPT trebuie protejate împotriva deterio r ărilor mecanice
conform art. 2.3.H și împotriva coroziunii conform art. 2.3.I.
Tabelul 17

Materiale si dimensiuni minime pentru componente IP T
Materiale (1) (7) STAS Dispozitive de captare Conductoare de
captare pe acoperi ș
Conductoare de
coborâre (3)(5) Componente ale
prizelor de p ământ (4) Observa ții
1 2 3 4 5 6
Oțel zincat (2) la
cald
(50 µm min.) 60888
333
908
3734 * Vârfuri:
L = 0,3 m…0,5 m
Φ=18 mm min
* Tije:
L=2 m min
Φ=18 mm min
* Conductoare întinse orizontal – Cablu cu sec țiunea min. 50 mm
2 * Rotund Φ 8 mm (2)
* Band ă 20×2,5 mm * Rotund Φ 10 mm (2)
* Band ă 30×3,5 mm
* Bare tubulare Φ 27
mm exterior, g = 3,5
mm Oțelul zincat are o
rezisten ță la coroziune
în timp mai pu țin bun ă
decât cuprul și o țelul
inox.
Oțel inoxidabil * Rotund Φ 8 mm (2)
* Band ă 30×2 mm * Rotund Φ 10 mm (2)
* Band ă 30×2 mm Oțelul inoxidabil este
recomandat în atmosfer ă coroziv ă sau
în soluri agresive
Cupru electrolitic necositorit sau cositorit 2873
291-2 * Vârfuri:
L = 0,3 m…0,8 m * Rotund Φ 8 mm
(2)
* Band ă 30×2 mm * Rotund Φ 8 mm (2)
* Band ă 30×2 mm Recomandat pentru conductibilitatea sa electric ă bun ă și
rezisten ță la coroziune

Φ=18 mm min
* Tije:
L = 2 m min
Φ=18 mm min.
* Conductoare întinse orizontal – Cablu cu sec țiunea min. 50 mm
2 * Bare tubulare Φ 25
mm exterior
Grilaje cu fire de sec țiune 10 mm
2 min.
* Bare de o țel cuprat Φ
15 mm min.
Aluminiu 6499/1
3033 *Conductoare întinse: sec țiunea minim ă 80
mm
2
Band ă: grosime 4 mm
Rotund: Φ 10 mm * Rotund Φ 10 mm (2)
* Band ă 30×4 mm – Trebuie folosit pe suprafe țe din aluminiu
(pere ți etc.).
Elemente naturale 426/2
438/1

– table, țevi
rezervoare din: – – –
* o țel – grosime 4 mm (6) –
* cupru – grosime 5 mm (6) –
* aluminiu – grosime 7 mm (6) – –

– arm ături din
oțel beton (3) Φ 8 mm Φ 8 mm * min. 80 mm 2
* min. 80 mm 2
– șine
– ferme etc.
Note:
1) Sec țiunile minime în cazul folosirii o țelului nezincat sunt duble fa ță de acelea date pentru o țelul zincat.
2) Conductorul plat (band ă) trebuie preferat conductorului rotund.
3) Numai înglobat în elementele de construc ție.
4) Pentru priza comun ă, pentru IPT și instala ția electric ă, se respect ă STAS 12604/5.
5) Nu se admite folosirea cablurilor coaxiale izolate pentru conductoare de coborâre.
6) Vezi tabelul 10, art. 2.3.6.
7) Conductoarele pentru leg ături echipoten țiale se execut ă din materiale având dimensiunile minime din tabele le 19 și 20.

G. Conexiuni electrice
2.3.118. IPT se proiecteaz ă și se execut ă astfel încât num ărul conexiunilor electrice înseriate s ă fie minim.

2.3.119. Conexiunile electrice între elementele con ductoare se execut ă prin sudare, al ămire, lipitur ă tare, presare în man șoane și alte metode
similare. Se admite și executarea conexiunilor electrice prin șuruburi, nituri etc., cu condi ția lu ării de m ăsuri împotriva autodesfacerii lor și numai
dac ă prin acestea se poate asigura men ținerea în timp a calit ății electrice, mecanice și de rezisten ță la coroziune.
2.3.120. Conexiunile între conductoare – band ă sau între acestea și elementele din o țel ale construc ției se execut ă cu minimum dou ă șuruburi M8
sau un șurub M10, iar suprafa ța conexiunii trebuie s ă fie de min. 10 cm 2.
Conexiunile conductoarelor – band ă la elemente din tabl ă sub țire (cu grosime de max. 2 mm) se execut ă prin intermediul unei pl ăci de înt ărire cu
suprafa ța de min. 10 cm 2 și cu dou ă șuruburi de min. M8 sau prin lipitur ă tare.
2.3.121. Suprafe țele de contact ale conexiunilor electrice se preg ătesc înainte de executarea acestora, asigurându-se suprafe țe cur ățate de oxizi,
netede etc.
2.3.122. Elementele naturale sub form ă de tablă se consider ă c ă au realizate conexiuni cu continuitate electric ă și rezisten ță mecanic ă dac ă ele
sunt îmbinate prin fal ț, lipire, sudare, nituire, șuruburi.
Conexiunile electrice care nu pot fi verificate în timp, se execut ă prin sudare (de ex. cele ale conductoarelor înglob ate în funda ție pentru realizarea
prizelor de funda ție).
2.3.123. Pentru conexiuni prin sudare, suprafe țele conductoarelor, benzilor etc. se suprapun pe o lungime de min. 100 mm. Sudarea se execut ă pe
toate laturile și trebuie s ă aib ă cel pu țin 3 mm grosime.
2.3.124. Conexiunile electrice subterane se amplase az ă astfel încât s ă fie u șor accesibile pentru control și eventuale repara ții.
2.3.125. Se evit ă pe cât posibil, executarea de conexiuni electrice pe traseul conductoarelor instalate pe elemente de construc ție din materiale
combustibile. În cazul în care sunt totu și necesare, ele se execut ă prin sudare (luându-se, în timpul lucrului, m ăsuri de protec ție împotriva producerii
și propag ării incendiului).
2.3.126. Se recomand ă utilizarea pieselor de montare și de îmbinare (tipizate) realizate în unit ăți specializate.

Atât piesele prefabricate cât și cele realizate pe șantier se concep din punct de vedere al materialelo r, formelor și dimensiunilor astfel încât s ă nu
afecteze calitatea și eficien ța protec ției la tr ăsnet și siguran ța construc țiilor.
H Protec ția împotriva deterior ărilor mecanice sau a deplas ărilor
2.3.127. Conductoarele IPT amplasate în zone expuse pericolului de deterioare mecanic ă (de ex. în vecin ătatea solului sau a pardoselii) se
protejeaz ă:
– în interiorul construc ției, pe în ălțimea de min. 0,5 m de la pardoseal ă în zone cu pericol redus și pe în ălțimea de min. 2 m de la pardoseal ă, în
restul cazurilor;
– în exteriorul construc ției, pe în ălțimea de min. 2 m de la sol și pân ă la 0,3 m sub nivelul solului.
2.3.128. Protec ția mecanic ă a conductoarelor IPT se realizeaz ă cu profile din o țel laminat sau tabl ă din o țel fixate sigur pe elementele de
construc ție (de ex. prin praznuri și br ăță ri metalice).
Se admite protejarea conductoarelor IPT cu tuburi, țevi, jgheaburi metalice sau care formeaz ă circuite închise în jurul conductoarelor numai cu
condiția leg ării extremit ăților lor la conductoarele respective.
2.3.129. Conductoarele de captare și de coborâre se fixeaz ă pe elementele de construc ție numai cu condi ția leg ării extremit ăților lor la
conductoarele respective.
2.3.129. Conductoarele de captare și de coborâre se fixeaz ă pe elementele de construc ție în condițiile date la subcap. 2.3.B. și 2.3.C.
I. Protec ția împotriva coroziunii
2.3.130. Protec ția materialelor elementelor IPT (conductoare, supor turi, piese de fixare, de protec ție etc.) se poate asigura în medii cu agresivitate
normală ținându-se seama de datele din tabelul 18 privind do meniile de utilizare permise și comportarea la coroziune pentru diferitele materi ale.

În spa ții cu zone cu medii deosebit de agresive (de ex. zo ne poluate chimic, zona litoralului, zona de la gur a co șurilor industriale) se iau m ăsuri de
protec ție în func ție de agen ții agresivi respectivi.
Clasa de agresivitate a mediului se stabile ște conform STAS 10128, SR ISO 1925, C139.
Tabelul 18
Domenii de utilizare permise și comportarea la coroziune pentru diverse materiale folosite în IPT
Materialul* Utilizarea permis ă Comportare la coroziune
În aer liber În p ământ În beton Agen ți agresivi: Electroliz ă
Cupru Masiv Funie În înveliș
Masiv Torsadat Învelit
– – cloruri f. concentrate – compu și sulfuro și
– materiale organice
–
Oțel zincat la cald Masiv Masiv Masiv – Cu cupru
Oțel inoxidabil Masiv Funie
Masiv – Ap ă cu cloruri
dizolvate –
Aluminiu Masiv – – Agen ți bazici Cu cupru
Plumb** Masiv Masiv – Soluri acide Cu cupru

*) Materialele din care sunt executate elementele m etalice naturale folosite în protec ția împotriva tr ăsnetului se pot prezenta și sub form ă de tablă,
țevi etc.
**) Rezist ă la concentra ții mari de sulfa ți
2.3.131. În cazul în care conductoarele, elementele de montaj și de protec ție pentru IPT instalate suprateran se execut ă din oțel nezincat, se admite
pentru IPT de nivel normal de protec ție (nivel III sau IV de protec ție), aplicarea protec ției prin vopsire în condi țiile prev ăzute în STAS 10702/1,2 și
ale normativului C 139.
Vopsirea se poate face înainte de instalare, dar ce l pu țin unul din straturile de vopsea se aplic ă dup ă montarea elementului respectiv, pe toate
suprafe țele supraterane și pe acelea aflate pân ă la adâncimea de 0,3 m sub nivelul solului.
2.3.132. Locurile de conexiune și suprafe țele t ăieturilor la conductoarele din OL zincat precum și conductoarele instalate în șlițuri și rosturi din
zonele închise, inaccesibile și din înc ăperi cu mediu umed și ud se protejeaz ă și prin vopsire sau prin înf ăș urare cu band ă protectoare.
2.3.133. În IPT este interzis ă folosirea șuruburilor nezincate.
2.3.134. La locurile de intrare și ie șire din tencuial ă, zid ărie sau beton, conductoarele IPT se monteaz ă astfel încât apa s ă nu poate p ătrunde în
pere ți și s ă nu s ă le corodeze.
2.3.135. În cazul în care acoperi șurile, capitelurile, jgheaburile etc. au învelitori din tablă de cupru, conductoarelor IPT din Al sau OL se poze az ă
astfel încât apa de ploaie care se scurge peste p ărțile din cupru s ă nu poat ă ajunge și peste aceste conductoare. Dac ă aceast ă condiție nu poate fi
respectat ă, pe por țiunile respective, conductoarele se execut ă din cupru.
2.3.136. Nu se admite folosirea conductoarelor din cupru la construc ții cu p ărți constructive cu suprafe țe mari din o țel, aluminiu sau zinc (de ex.
pere ți, schelet metalic) sau învelite cu table din acest e materiale.
2.3.137. La alegerea p ărților construc ției executate din aluminiu sau o țel cu elemente IPT executate din cupru se iau m ăsuri suplimentare de
protec ție împotriva coroziunii. Supor ții de sus ținere ai conductoarelor în aceste cazuri pot fi din material plastic. La leg ături se folosesc elemente de

leg ătur ă bimetalice sau leg ăturile se protejeaz ă împotriva coroziunii electrotehnice. Folosirea plu mbului pentru protec ție în aceste situa ții nu este
permis ă.
2.3.138. Pentru prizele de p ământ se aplic ă m ăsurile de protec ție anticorosiv ă prev ăzute în STAS 12604/5.
Conexiunile electrice din p ământ se protejeaz ă prin acoperire cu un strat de bitum.
2.3.139. Conductoarele de leg ătur ă dintre prizele de funda ții folosite în IPT și conductoarele de coborâre trebuie protejate împot riva coroziunii (de
ex. pozându-se în beton sau zid ărie, învelindu-le cu band ă protectoare etc.). Dac ă leg ătura se face în p ământ, pot fi utilizate în acest scop
conductoare protejate cu material plastic sau plumb , cabluri de cupru cu manta din material plastic.
2.4. Instala ție interioar ă de protec ție împotriva tr ăsnetelor IIPT
A. Leg ături de echipoten țializare
Condi ții generale
2.4.1. Pentru reducerea riscurilor de incendiu și de explozie precum și a riscurilor de șoc electric pentru persoane, în interiorul spa țiului de protejat
trebuie s ă se execute leg ături de echipoten țializare.
2.4.2. Leg ătura pentru egalizarea poten țialelor trebuie realizat ă între p ărțile IEPT (dispozitive de captare, coborâri, priz ă de p ământ) și elementele
metalice în leg ătur ă cu p ământul ce se g ăsesc în interiorul construc ției de protejat sau în pere ții ei (conducte de ap ă, de înc ălzire, de gaze, de stins
incendiu, de ventilare-climatizare, șine de ascensoare, echipamente metalice, arm ătura construc ției, echipamente ale instala țiilor electrice și de
telecomunica ții etc.).
Elementele metalice de mai sus se leag ă între ele și la bara de egalizare a poten țialelor a IPT (BEP) care se leag ă la p ământ (vezi fig. 15 și fig. 16 ).

2.4.3. Bara pentru egalizarea poten țialelor pentru IPT (BEP) se execut ă din cupru sau dintr-un material identic cu materia lul conductoarelor de
echipoten țializare și trebuie s ă aib ă o sec țiune de min. 75 mm 2. Pe ea se prev ăd borne pentru racordarea conductoarelor de echipot en țializare a
prizei de p ământ etc.
2.4.4. Legarea elementelor metalice la BEP se poate face prin conductoare de egalizare a poten țialelor, prin desc ărc ătoare și prin eclatoare.
Pot fi utilizate drept conductoare naturale de leg ătur ă pentru egalizarea poten țialelor conductele altor instala ții, cu excep ția celor de gaze, dac ă
continuitatea lor este sigur ă și durabilă în timp pe tot traseul utilizat.
2.4.5. Echipamentele electrice și de telecomunica ții se leag ă pentru egalizarea poten țialelor numai prin intermediul desc ărc ătoarelor sau
eclatoarelor.
2.4.6. La construc țiile din beton armat la care arm ătura interconectat ă este folosit ă în IPT și la cele cu schelet metalic utilizat în IPT, nu su nt
necesare leg ături pentru egalizarea poten țialelor.
2.4.7. Conductele metalice subterane și c ăile ferate care trec, f ără conexiuni la construc ția de protejat, la o distan ță de minim 5 m de la prizele de
pământ nu se leg ă la IPT. În cazul în care este necesar ă o legare la IPT pentru egalizarea poten țialelor conform art. 2.3.105, aceasta se face numai
cu în știin țarea proprietarilor sau administratorilor instala țiilor sau c ăilor ferate respective.
2.4.8. Dac ă nu a fost realizat ă o IEPT pentru protec ția bran șamentului electric împotriva efectelor tr ăsnetului, se prevede de regul ă, o leg ătur ă de
egalizare a poten țialelor, BEP legându-se la priza de p ământ a instala ției electrice.
2.4.9. Pentru protejarea scheletului metalic exteri or al unei construc ții (împotriva coroziunii) ca urmare a realiz ării IIPT, se recomand ă cuprinderea în
leg ătura de echipoten țializare și a scheletului exterior.
Leg ături pentru echipoten țializare pentru echipamente metalice
2.4.10. O leg ătur ă de echipoten țializare trebuie executat ă:

a) La subsolul construc ției sau aproximativ la nivelul solului. Conductoare le de echipoten țializare care leag ă între ele echipamentele metalice
trebuie racordate la o BEP construit ă și amplasat ă astfel încât s ă permit ă un acces u șor pentru verific ări. BEP este legat ă și amplasat ă astfel încât
să permit ă un acces u șor pentru verific ări. BEP este legat ă la p ământ (vezi figura 4 ). În construc ții de întindere mare pot fi prev ăzute mai multe bare
de echipoten țializare pentru IPT care trebuie apoi interconectat e.
b) Deasupra solului, din 20 în 20 m, la construc ții cu în ălțimea mai mare de 20 m, BEP-urile trebuie legate și la centurile orizontale care leag ă între
ele, la astfel de construc ții, conductoarele de coborâre.
c) În zonele în care nu sunt respectate condi țiile referitoare la distan ța de protec ție "S" din construc țiile:
* din beton armat cu arm ăturile interconectate;
* cu schelet metalic;
* cu eficacitatea protec ției la tr ăsnet echivalent ă celor de mai sus.
2.4.11. La IEPT izolat ă de construc ție egalizarea de poten țial nu se recomand ă.
2.4.12. La conductele de gaz sau de ap ă care au elemente izolante, acestea trebuie scurtci rcuitate, de exemplu prin desc ărc ătoare dimensionate
dup ă condițiile de serviciu.
2.4.13. Leg ăturile de echipoten țializare care trebuie s ă suporte majoritatea curentului de tr ăsnet trebuie s ă aib ă sec țiunea minim ă conform tabelului
19.
Dac ă numai o parte, redus ă, din curentul de tr ăsnet urmeaz ă s ă treac ă prin leg ătura de echipoten țializare, sec țiunea minim ă poate fi aleas ă din
tabelul 20.
Tabelul 20

Sec țiunea minim ă a conductoarelor pentru leg ătura echipoten țial ă prin care trece majoritatea curentului de tr ăsnet
Mater ial Sec țiunea (mm 2)
Cu 16
Al 25
Fe 50
Tabelul 20
Sec țiunea minim ă a conductoarelor pentru leg ătura echipoten țial ă prin care trece o parte din curentul de tr ăsnet
Material Sec țiunea (mm 2)
Cu 6
Al 10
Fe 16
Leg ături de echipoten țializare pentru masele metalice
2.4.14. Leg ăturile pentru egalizarea poten țialelor maselor metalice trebuie s ă se fac ă cât mai aproape de intrarea lor în cl ădire atunci când ele
prezint ă o astfel de situa ție și se execut ă în acelea și condiții ca și pentru echipamentele metalice. Leg ăturile se dimensioneaz ă avându-se în vedere
că prin acestea se va scurge cea mai mare parte din c urentul de tr ăsnet.

Leg ături pentru egalizarea poten țialelor instala țiilor electrice și de telecomunica ții
2.4.15. În cazul în care construc ția nu are IPT, instala țiile electrice și de telecomunica ții, echipamentele electrice și elementele conductoare din
construc ții se leag ă la nivelul solului la o priz ă de p ământ realizat ă în condițiile art. 2.3.95.
2.4.16. La construc țiile cu IPT se execut ă leg ături pentru egalizarea poten țialelor pentru instala țiile electrice și de telecomunica ții conform
prevederilor de la art. 2.4.4. și 2.4.17. Ele se realizeaz ă cât mai aproape posibil de intrarea acestor instal a ții în construcție (vezi fig. 4 și fig. 16 ).
Conductoarele instala țiilor blindate sau pozate în tuburi metalice și în cazul în care rezisten ța chimic ă nu produce o c ădere de tensiune periculoas ă
pentru cablurile sau aparatele la care ele sunt rac ordate, este suficient ă, de regulă, numai legarea protec țiilor metalice (tuburi, mantale ale
conductoarelor) la p ământ.
2.4.17. În cazurile în care egalizarea poten țialelor trebuie aplicat ă conductoarelor instala țiilor electrice și de telecomunica ții, în egalizarea de
poten țial se cuprind toate conductoarele. Se admit leg ături directe pentru egalizarea poten țialelor pentru:
– conductoarele de protec ție (PE sau PEN) folosite în schema TN în protec ția împotriva curen ților de defect;
– instala țiile de legare la p ământ ale instala țiilor electrice cu tensiuni peste 1000 V, dac ă nu se produc astfel tensiuni de punere la p ământ care pot
pune în pericol utilizatorii sau instala țiile respective;
– conductoarele de legare la p ământ ale desc ărc ătoarelor cu rezisten ță variabilă (DRV);
– leg ăturile la p ământ pentru instala țiile de semnalizare;
– leg ăturile la p ământ pentru șin ă ale c ăilor de transport de c.a. dac ă astfel de leg ături nu contravin reglement ărilor specifice în vigoare;
– leg ăturile la p ământ ale instala țiilor de protec ție împotriva supratensiunilor pentru garduri aflate sub tensiune.
Nu se admit decât leg ături indirecte (prin intermediul eclatoarelor) la I PT, pentru:

– instala țiile de legare la p ământ ale instala țiilor electrice cu tensiuni peste 1000V dac ă este posibilă producerea unor tensiuni de punere la p ământ
care pot pune în pericol utilizatorii sau instala țiile respective;
– prizele de p ământ suplimentare pentru întreruptoarele pentru pro tec ție împotriva curen ților de defect;
– leg ăturile la p ământ prin șin ă pentru c ăile de transport de c.c.;
– leg ăturile la p ământ prin șin ă pentru c ăile de transport de c.a. pentru care reglement ările specifice nu permit leg ături directe;
– leg ăturile la p ământ pentru laboratoare în m ăsura în care au conductoare de protec ție separate;
– instala țiile de protec ție catodic ă împotriva coroziunii și în protec ția împotriva curen ților vagabonzi.
2.4.18. Instala ția electric ă sau de comand ă și de semnalizare de la consumator se include în ega lizarea de poten țial prin intermediul limitatoarelor
de tensiune și conductorelor active astfel:
– conductoarele active ale instala țiilor electrice cu tensiuni pân ă la 1000 V;
– conductorul mediu în re țele f ără conductor neutru.
Modul de realizare a leg ăturilor și tipul dispozitivelor trebuie stabilit împreun ă cu specialiștii în domeniul acestor tipuri de instala ții electrice.
NOT Ă: Nu este necesar ă legarea pentru egalizarea de poten țial a conductoarelor instala țiilor electrice de lumin ă și for ță cu sistem de prize de
legare la p ământ interconectate (de ex. la construc ții industriale).
2.4.19. Pentru fiecare conductor activ al instala ției electrice de la consumator care trebuie cuprins în egalizarea de poten țial, desc ărc ătorul din
tabloul de distribu ție se leag ă pe traseul cel mai scurt la p ământ, de regul ă, la cea mai apropiat ă BEP. Eclatorul și conductorul de leg ătur ă la
desc ărc ător se instaleaz ă astfel încât s ă poat ă fi accesibile pentru verific ări.

2.4.20. Pentru egalizarea de poten țial a instala țiilor electrice cu elemente sensibile la efectele i ndirecte ale tr ăsnetului (de ex. instala ții de
semnalizare, instala ții de comand ă, m ăsur ă și control) se aplic ă prevederile de la cap. 3.
2.4.21. Pentru protec ția la tr ăsnet a instala țiilor de semnalizare la distan ță și de telecomunica ții din interiorul construc țiilor se respect ă prevederile.
B. Distan țe de protec ție (S)
2.4.22. În cazurile în care nu pot fi realizate leg ături de echipoten țializare, pentru a evita riscul amors ării desc ărc ărilor periculoase, pentru
apropierile dintre elementele IPT și elementele metalice în leg ătur ă cu p ământul men ționate la art. 2.4.2., trebuie respectat ă condiția:
d > S S este o distan ță care se calculeaz ă cu rela ția:
[m]
în care:
n, factor dependent de num ărul de coborâri interconectate;
K
i, factor de dependent de nivelul de protec ție ales;
Km, factor dependent de materialul dintre cele dou ă extremit ăți ale buclei;
l, distan ța pe verticală între punctul în care se determin ă distan ța de protec ție și priza de p ământ a maselor sau cea mai apropiat ă leg ătur ă de
echipoten țializare.
În tabelul 21 se dau valorile factorilor n, K i și K m.

Tabelul 21
Factorul
n = 1, pentru o coborâre n = 0,6, pentru dou ă coborâri
n = 0,4, pentru trei sau mai multe coborâri

Ki = 0,1 pentru nivelul înt ărit de protec ție (I)
Ki = 0,075 pentru nivelul înt ărit de protec ție (II)
Ki = 0,05 pentru nivelul normal de protec ție III și IV
Km = 1 pentru aer
Km = 0,5 pentru un material plin

2.4.23. Nu se impune o distan ță între elementele IPT și instala țiile electrice în urm ătoarele condi ții:
– în cazul clădirilor complet metalice, cu schelet metalic sau di n beton armat, atunci când aceste elemente metalice naturale sunt folosite drept
elemente de IPT;
– în cazul instala țiilor electrice înglobate direct în structurile de beton armat, de suprafa ță mare (panouri mari prefabricate etc.) dac ă priza de p ământ
pentru IPT și pentru instala ția electric ă este comun ă.

2.4.24. Dac ă distan țele dintre elementele IPT și elementele metalice ale instala țiilor electrice, prev ăzute la art. 2.4.22. nu pot fi respectate, acestea
se leag ă între ele pe drumul cel mai scurt, direct prin con ductoare având sec țiunea minim ă prev ăzut ă în tabelul 17 sau indirect prin eclatoare,
conform art. 2.4.17.
Leg ăturile se fac cel pu țin în dou ă puncte și anume: într-un punct din zona de apropiere minim ă și într-un punct situat în apropierea barei pentru
egalizarea poten țialelor BEP.
2.4.25. Între conductoarele IPT și supor ții de acoperiș ai conductoarelor electrice neizolate aeriene se a sigur ă o distan ță cel pu țin egală cu cea de la
art. 2.4.22. Dac ă suportul de acoperi ș al instala ției electrice constituie punctul cel mai înalt al a coperișului sau dac ă distan ța dintre conductoarele
electrice la devierea lor maxim ă și conductorul IPT este mai mic ă de 0,5 m, suportul se leag ă la IPT printr-un eclator cu spa țiul disruptiv de 30 mm.
La construc țiile cu acoperi ș din material combustibil, leg ătura se face prin intermediul desc ărc ătoarelor de tip închis (de ex. desc ărc ătoare cu
rezisten ță variabilă, cu spa țiul disruptiv de 5 mm).
C. Protec ția împotriva supratensiunilor atmosferice
2.4.26. Protec ția împotriva efectelor supratensiunilor atmosferice care pot fi transmise de c ătre LEA în construc ții se asigură montând aparate de
protec ție împotriva supratensiunilor, pe LEA cu lungimi ma ri mari de 100 m care intr ă în clădirile respective, în condi țiile prev ăzute în normativul PE
109.
2.4.27. La construc țiile în care se g ăsesc instala ții cu elemente constitutive deosebit de sensibile l a supratensiuni (instala ții AMC, circuite
electronice etc.), protec ția împotriva supratensiunilor atmosferice se realiz eaz ă respectându-se prevederile de la art. 3.12.
[top ]

3. CONDI ȚII SUPLIMENTARE PENTRU PROTEC ȚIA ÎMPOTRIVA TR ĂSNETULUI A UNOR CONSTRUC ȚII ȘI INSTALA ȚII AVÂND CARACTER
DEOSEBIT

3.1. Generalit ăți
3.1.1. La proiectarea și executarea protec ției la tr ăsnet pentru construc țiile și instala țiile tehnologice exterioare având caracter deosebit din acest
capitol se respect ă condițiile generale date în capitolul 2 al normativului și complet ările și modific ările impuse acestora prin condi țiile suplimentare
prezentate în acest capitol.
3.2. Construc ții din categoria A (BE3a) sau B (BE 3b) de pericol de incendiu
A. Instala ții exterioare de protec ție la tr ăsnet (IEPT)
3.2.1. Construc țiile metalice îngropate complet în p ământ (subterane) sub un strat cu grosimea de min. 0 ,5 m nu necesit ă prevederea unei IPT.
3.2.2. Construc țiile cu structur ă complet metalic ă supraterane se consider ă c ă au constituite dispozitive de captare naturale și conductoare de
coborâre naturale dac ă leg ăturile între diferitele p ărți componente ale structurii sunt realizate prin mij loace care asigur ă men ținerea continuit ății
electrice în timp (de ex. prin sudare, nituire etc. ).
Priza de p ământ pentru IPT se realizeaz ă conform prevederilor din cap. 2, iar valoarea rezi sten ței de dispersie se stabile ște conform 3.2.10.
3.2.3. În cazul în care nu sunt îndeplinite condi țiile de la art. 3.2.1. sau 3.2.2., construc țiile din categoriile A (BE 3a) sau B (BE 3b) de per icol de
incendiu se prev ăd cu protec ția la tr ăsnet de nivelul I respectându-se și preciz ările de la art. 3.2.4. … 3.2.14.
3.2.4. Se pot utiliza drept dispozitiv de captare n atural sau ca p ărți ale dispozitivului de captare dac ă îndeplinesc condi țiile de continuitate electric ă,
rezisten ță mecanic ă, rezisten ță la coroziune (tabel 18), de fixare sigur ă precum și condițiile de materiale și dimensiuni din tabelul 17 și urm ătoarele:
– elementele metalice de pe acoperi ș (de ex. grinzi, șine, traverse);
– elementele metalice ale acoperi șului (de ex. învelitori, coame, corni șe și jgheaburi din tabl ă);
– structurile metalice portante ale acoperi șului cu învelitori din materiale izolante, incombus tibile.

Dac ă elementele metalice men ționate nu îndeplinesc condi țiile de mai sus pentru a putea fi utilizate drept e lemente de captare naturale, ele se
leag ă pe drumul cel mai scurt la dispozitivul de captare al construc ției de protejat.
3.2.5. Dispozitivele de captare se execut ă respectându-se condi țiile precizate pentru protec ția înt ărit ă (de nivel I și II) în cap. 2.
Distan ța dintre orice punct al acoperi șului construc ției de protejat și re țeaua de pe acoperi ș poate fi de cel mult 5 m.
La IPT izolat ă de construc ție, conductoarele paralele de captare se amplaseaz ă astfel încât conductoarele exterioare s ă fie întinse la 1 în afara
perimetrului dac ă suporturile au între 20 și 30 m în ălțime și la 2 m, dac ă au între 30 și 40 m.
3.2.6. Zona de protec ție se stabile ște în cazul construc țiilor cu în ălțimea H pân ă la cel mai înalt punct al dispozitivului de captar e de 20 m prin
metoda unghiului de protec ție, iar pentru restul cazurilor prin metoda sferei fictive cu raza sferei de 20 m (vezi anexa 3).
Conductoarele de coborâre
3.2.7. Se pot folosi drept conductoare de coborâre naturale, elementele verticale metalice ale constru c ției (de ex. scheletul metalic) sau arm ăturile
de o țel interconectate ale structurii dac ă îndeplinesc condi țiile de la art. 3.2.4. al. 1.
Se interzice utilizarea p ărților metalice verticale exterioare ale construc țiilor drept conductoare de coborâre naturale.
3.2.8. Num ărul conductoarelor de coborâre se stabile ște respectându-se condi ția ca pentru fiecare 5 m sau 10 m corespunz ătoare nivelului înt ărit
(inel I sau II) de perimetru de acoperi ș (m ăsura ți la marginea exterioar ă a acestuia) s ă se prevad ă un conductor de coborâre și condiția ca IEPT s ă
aib ă cel pu țin 4 coborâri.
3.2.9. Se interzice instalarea conductoarelor de co borâre în interiorul cl ădirilor sau sub tencuial ă.
Prize de p ământ
3.2.10. Prizele de p ământ se realizeaz ă conform prevederilor de la subcap. 2.3.D.

Rezisten ța de dispersie a unei prize de p ământ montat ă numai pentru IPT (care nu este priz ă comun ă) trebuie s ă aib ă valoarea de:
– în cazul IPT montat ă pe construc ția de protejat:
• max. 2,5 ohmi, pentru prizele naturale;
• max. 5 ohmi, pentru prizele artificiale.
– în cazul IPT izolat ă fa ță de construc ția de protejat:
• max. 5 ohmi, pentru prizele naturale;
• max. 10 ohmi, pentru prizele artificiale.
Dac ă priza de p ământ este comun ă, se respect ă prevederile art. 2.3.82.
3.2.11. Priza de p ământ a unei IEPT neizolat ă fa ță de construc ția de protejat se poate utiliza și pentru leg ăturile la p ământ pentru IIPT.
3.2.12. Toate conductele metalice care ies din și intr ă în construc ția de protejat se leag ă la priza IPT.
B. Instala ție interioar ă de protec ție împotriva tr ăsnetului (IIPT)
3.2.13. Se prev ăd egaliz ări de poten țial la partea inferioar ă a construc ției, la partea superioar ă și din 10 în 10 m în ălțime. Aceste egaliz ări formeaz ă
centuri închise, orizontale.
La BEP ale acestor egaliz ări se leag ă și coborârile precum și elementele metalice din exteriorul construc ției.
3.2.14. Pentru protec ția la supratensiuni atmosferice, în cazurile în car e se impune ca racordul electric al construc ției s ă se execute cu linie electric ă
subteran ă (LES), la trecerea de la linia electric ă aerian ă (LEA) la LES, se aplic ă urm ătoarele m ăsuri suplimentare de protec ție la tr ăsnet;

– pe conductoarele LEA, în trei puncte situate la 2 5 m, 50 m și 100 m fa ță de stâlpul de trecere de la LEA la LES se prev ăd desc ărc ătoare cu
rezisten ță variabilă (DRV);
– LES se execut ă cu o lungime de min. 50 m;
– arm ătura cablurilor LES se leag ă la priza de p ământ atât la intrarea cât și la ie șirea din construc ție.
Dac ă racordul electric al construc ției se face direct cu LEA, se aplic ă și urm ătoarele m ăsuri suplimentare de protec ție la tr ăsnet:
– LEA se ecraneaz ă cu IPT pe distan ța de 500 m de la construc ție;
– pe conductoarele LEA se prev ăd DRV-uri în 3 puncte situate la 25 m, 50 m și 100 m de la cl ădire.
3.2.15. Distan ța minim ă între conductoarele IPT și p ărți metalice ale echipamentelor și instala țiilor sau între conductoarele IPT și instala țiile electrice
se impune s ă fie de cel pu țin 1,5 ori mai mare decât cea stabilit ă la cap. 2.4.B.
Dac ă aceast ă distan ță nu poate fi realizat ă, p ărțile metalice ale echipamentelor și instala țiilor se leag ă la IPT în condi țiile art. 2.4.24.
Conexiunile între și la elementele IPT se execut ă de preferin ță prin sudare.
3.2.16. Pentru instala țiile electrice din construc țiile încadrate în categoria A (BE3a) și B(BE3b) de pericol de incendiu, a c ăror defectare ca urmare a
efectelor indirecte ale tr ăsnetului ar putea pune în pericol construc ția, procesul tehnologic, vie ți omene ști (de ex. instala ții AMC, instala ții de
semnalizare etc.) se aplic ă cu deosebit ă grijă m ăsuri de evitare a acestor efecte (de ex. realizând egaliz ări de poten țiale cât mai complete, folosind
cabluri și conducte electrice ecranate cu manta metalic ă, prev ăzând aparate de protec ție la supratensiuni etc.). În astfel de situa ții se respect ă și
prevederile privind protec ția la tr ăsnet din normele specifice pentru aceste categorii de construc ții.
3.3. Instala ții tehnologice exterioare supraterane pentru depozi tarea fluidelor combustibile
A. Rezervoare de fluide combustibile

3.3.1. Se consider ă c ă au constituite dispozitive de captare naturale și conductoare de coborâre naturale:
a) Rezervoarele metalice cu capac metalic fix, izol ate sau neizolate, semiîngropate sau supraterane, c are îndeplinesc simultan urm ătoarele condi ții:
– sunt complet etan șe sau sunt prev ăzute cu supape de respira ție pentru presiuni și vid și cu dispozitive opritoare de fl ăcări;
– au grosimea tablei corpului și capacului rezervorului de min. 5 mm OL;
– rezervoare pentru gaze petrolifere lichefiate GPL cu grosimea tablei mai mare de 6 mm;
– au asigurat ă o leg ătur ă electric ă sigur ă între capac și corpul rezervorului legat la p ământ;
– au toate conductele racordate la rezervor legate electric la acesta, în punctul lor de intrare.
b) Rezervoarele metalice cu capac plutitor, prev ăzute cu sistem de etan șare de tip mecanic cu elemente metalice (rezervoare cu sistem de
etan șare cu spa ții de vapori), care îndeplinesc simultan urm ătoarele condi ții:
– au grosimea tablei corpului și capacului rezervorului de min. 5 mm OL;
– au toate elementele bune conduc ătoare electric de pe capac și din interiorul rezervorului legate la p ământ prin corpul rezervorului;
– sunt șuntate c ăile conductoare electric întrerupte prin piese izol atoare ale mecanismului pantograf sau ale articula ției mecanismului;
– sunt prev ăzute între capacul plutitor și inelul de etan șare care gliseaz ă pe peretele rezervorului cu o șuntare sigur ă, printr-un sistem de banzi
metalice flexibile, fixate la intervalele de max. 3 m pe circumferin ța rezervorului;
c) Rezervoarele metalice cu capac plutitor metalic prev ăzute cu sistem de etan șare de tip elastic cu elemente metalice (rezervoare cu sistem de
etan șare f ără spa țiu de vapori inflamabili) care îndeplinesc simultan primele dou ă condiții de la pct. b.

3.3.2. Rezervoarele cu capac nemetalic sau par țial metalic precum și rezervoarele care nu îndeplinesc condi țiile de la art. 3.3.1. se prev ăd cu
protec ție de nivel I realizat ă cu respectarea preciz ărilor de la art. 3.2.4. … 3.2.9.
Nu se admite instalarea de dispozitive de captare și a conductoarelor de coborâre pe rezervor.
Părțile metalice ale capacului se leag ă la p ământ prin corpul metalic al rezervorului.
3.3.3. Toate rezervoarele, cu excep ția celor subterane care au asigurat ă o legătur ă bun ă la p ământ prin ele însele sau prin conductele lor metali ce,
se leag ă sigur la p ământ. Num ărul leg ăturilor la p ământ pentru un rezervor se stabile ște în func ție de m ărimea diametrului orizontal sau de
lungimea lui astfel:
– pân ă la 2 m … o leg ătur ă;
– peste 2 m pân ă la 10 … dou ă leg ături;
– peste 10 m pân ă la 20 m … trei leg ături;
– peste 20 m … patru leg ături.
Punctele de racord ale leg ăturilor se repartizeaz ă cât mai uniform pe circumferin ța sau perimetrul rezervorului.
3.3.4. Priza de p ământ se realizeaz ă în condițiile din cap. 2, iar rezisten ța ei de dispersie trebuie s ă aib ă valorile men ționate la art. 3.2.10 f ără a se
lua în considera ție conductele și instala țiile pentru depozitarea, transportul sau prelucrare a fluidelor combustibile chiar dac ă pentru protec ția
acestora se leag ă la priza de p ământ a IPT în condi țiile de la alineatul b) de la art. 3.3.5.
3.3.5. La priza de p ământ a unui rezervor se leag ă:
a) toate prizele de p ământ naturale sau artificiale ale altor rezervoare sau instala ții care se g ăsesc pe o raz ă de 30 m în jurul prizei;

b) toate elementele metalice de dimensiuni mari, su praterane sau subterane (de ex. conducte pentru flu ide combustibile sau incombustibile,
instala ții de prelucrare, de înc ărcare și de depozitare ale acestora etc.) și care se g ăsesc pe o raz ă de 15 m în jurul prizei de p ământ a rezervorului.
3.3.6. Rezervoarele protejate prin IPT izolate nu s e leag ă la priza de p ământ a acesteia.
3.3.7. Protec ția împotriva tr ăsnetului prin IPT izolate a rezervoarelor dintr-un parc de rezervoare se poate face individual sau pe grupuri,
respectându-se condi țiile cerute de tipul constructiv al acestora.
Suporturile (pilonii) de sus ținere a tijelor captatoare se instaleaz ă la distan ța de min. 5 m pân ă la 10 m fa ță de rezervoare.
3.3.8. Rezervoarele de gaze (gazometrele) și rezervoarele similare f ără țevi de aerisire se protejeaz ă împotriva tr ăsnetului în condi țiile
corespunz ătoare de la art. 3.3.1. … 3.3.7.
Gazometrele prev ăzute cu țevi de aerisire se protejeaz ă împotriva tr ăsnetului prin IPT independente care, în afar ă de condițiile din cap. 2, trebuie
să îndeplineasc ă și urm ătoarele condi ții:
– suporturile dispozitivului de captare s ă fie amplasate la cel pu țin 5 m distan ță fa ță de zonele încadrate în categoriile de pericol de e xplozie 0 și 1 și
la cel pu țin 3,5 m fa ță de mantaua gazometrului;
– vârfurile elementelor de captare s ă dep ăș easc ă cu min. 3 m cap ătul superior al țevii de aerisire (zona de încadrare 1 de pericol de explozie);
– priza de p ământ s ă fie realizat ă conform prevederilor art. 3.2.10.
B. Conducte din incinte
3.3.9. Conductele metalice pentru transportul fluid elor combustibile care au grosimea pere ților de min. 5 mm OL și sunt instalate la în ălțimi mai mari
de 4 m de sol se consider ă autoprotejate. Ele se leag ă la p ământ la fiecare 25…30 m lungime de conduct ă prin prize de p ământ proprii separate, de
max. 20 ohmi. Dac ă nu pot fi realizate prin separare, toate prizele p entru conductele respective se leag ă între ele.

În cazul în care astfel de conducte sunt instalate la în ălțimi mai mici de 4 m fa ță de sol, ele se leag ă la priza de p ământ de max. 30 ohmi la fiecare
200-300 m lungime de conduct ă (pentru protec ția împotriva efectelor secundare ale tr ănetului).
3.3.10. Pentru legarea la p ământ a conductelor din incinte se folosesc cu prior itate prizele naturale (de ex. suporturile metalice sau din beton armat
pentru sus ținerea conductelor) și prizele artificiale existente. Aceste prize se co mpleteaz ă la necesitate prin legarea la electrozi suplimenta ri, pentru
realizarea rezisten ței de dispersie prescrise în max. 20 ohmi, respecti v max. 30 ohmi.
C. Instala ții tehnologice
3.3.11. Instala țiile tehnologice pentru prelucrarea fluidelor combu stibile se protejeaz ă împotriva tr ăsnetului conform prevederilor de la subcap. 3.3
pentru construc țiile din categoria A (BE3a) sau B (BE 3b) de perico l de incendiu.
3.3.12. Instala țiile de înc ărcare-desc ărcare a lichidelor combustibile pentru vagoane cist erne, vase maritime sau fluviale etc. se leag ă la o priz ă de
pământ cu valoarea rezisten ței de dispersie conform art. 3.2.10. pentru IEPT iz olat ă de construc ție.
3.4. Co șuri independente sau cuplate la cl ădiri
A. Generalit ăți
3.4.1. Co șurile metalice care îndeplinesc condi țiile de îmbinare sigur ă, de continuitate electric ă între tronsoane și de sec țiune de la art. 2.3.6. al. a,
se consider ă c ă au constituit natural dispozitivul de captare și conductoarele de coborâre pentru IPT. Leg ătura la p ământ a coșului se poate realiza
prin legarea cablurilor lui de ancorare la elemente le metalice îngropate în p ământ ( șine sau bare de ancorare etc.). Dac ă acest lucru nu este posibil,
este necesar ă o priz ă de p ământ realizat ă conform prevederilor de la art. 2.3.D.
3.4.2. La co șurile metalice care nu îndeplinesc condi țiile de la art. 3.4.1. și la coșurile nemetalice (de ex. din c ărămid ă, din beton armat) se prev ăd
dispozitive de captare și conductoare de coborâre realizate în condi țiile art. 3.4.B. și 3.4.C și prize de p ământ conform art. 2.3.D.
B. Dispozitive de captare

3.4.3. Se folosesc cu prioritate drept dispozitive de captare naturale elementele metalice existente l a partea superioar ă a co șului (de ex.
deflectoarele și coroana metalic ă) dac ă îndeplinesc condi țiile de la art. 2.3.6.
În cazul în care nu se dispune de astfel de element e naturale se prevede la gura co șului un dispozitiv de captare format dintr-o centur ă executat ă
dintr-o band ă de o țel zincat, cu sec țiunea minim ă de 70 x 8 mm pe care se fixeaz ă minimum 3 tije captatoare din o țel rotund zincat cu diametrul
minim de 20 mm și lungimea de 1, înclinate la 30 o spre exteriorul co șului și amplasate la distan țe de max. 2 m m ăsurate pe perimetrul superior al
acestuia. Tijele se fixeaz ă astfel încât s ă dep ăș easc ă gura co șului cu min. 0,5 m.
În cazul utiliz ării conductoarelor sau tijelor de captare din o țel nezincat, sec țiunile lor minime trebuie s ă fie duble fa ță de cazul în care se folose ște
oțel zincat.
Atunci când exist ă pericol m ărit de coroziune (de ex. datorit ă fumului sau gazelor evacuate din co ș), elementele componente ale dispozitivului de
captare se protejeaz ă suplimentar prin plumbuire sau alte procedee care asigur ă protec ția anticorosiv ă necesar ă.
3.4.4. Elementele metalice existente la gura co șului care nu au fost incluse în dispozitivul de cap tare se leag ă la aceasta.
3.4.5. Realizarea zonei de protec ție necesar ă se stabile ște la co șurile nemetalice cu metoda sferei rotative pentru n ivelul de protec ție adoptat (nivel
I și II).
C. Conductoarele de coborâre
3.4.6. Co șurile cu în ălțimea pân ă la 20 m inclusiv necesit ă cel pu țin o coborâre. La co șurile cu în ălțimea peste 20 m sunt necesare cel pu țin 2
coborâri care se interconecteaz ă la partea superioar ă a co șului sau pân ă la 3,5 m sub acesta, la baza co șului și intermediar, la intervale egale de
max. 60 m.
3.4.7. Se folosesc cu prioritate drept coborâri nat urale sc ările exterioare montate pe co ș.

Sc ările exterioare pot constitui dou ă coborâri în urm ătoarele condi ții: în cazul unei singure sc ări, dac ă se prev ăd dou ă mâini curente metalice cu
continuitate sigur ă (executat ă de preferin ță prin sudare) sau dou ă leg ătur ă sigure între treptele sc ării precum și leg ături duble la dispozitivul de
captare și la proza de p ământ, executate cu band ă sau conductor rotund de o țel cu sec țiunea de 100 mm 2;
– în cazul a dou ă sc ări, dac ă pentru fiecare scar ă se respect ă condițiile de mai sus astfel încât o scar ă s ă constituie o coborâre.
3.4.8. Nu se admite folosirea elementelor metalice interioare (sc ări, conducte de fum, conducte pentru evacuarea gaze lor, dispozitive de ridicat etc.)
drept coborâri, dar este necesar s ă li se asigure la execu ție continuitatea electric ă și s ă fie legate la coborâri.
3.4.9. Nu se admite folosirea arm ăturilor metalice din beton armat drept coborâri, da r arm ăturile se leag ă la acestea sus, jos și intermediar la
intervale egale de max. 60 m la co șurile cu în ălțimea peste 20 m și cel pu țin jos, la cele cu în ălțimea sub 20 m.
3.4.10. În cazurile în care nu sunt îndeplinite con dițiile de la art. 3.4.7. se prev ăd conductoarele de coborâre.
Pe lungimea de la vârful co șului în jos egal ă cu de 5 ori diametrul la vârf al co șului, dar de min. 3 m, considerat ă expus ă la fumul sau gazele
evacuate pe co ș, conductoarele de coborâre se execut ă din o țel rotund zincat cu diametrul minim de 16 mm sau di n platband ă din o țel zincat de 40
x 4 mm și se protejeaz ă suplimentar cu vopsea anticorosiv ă. În rest, conductoarele de coborâre se pot executa din o țel rotund zincat cu diametru de
10 mm sau din platband ă din o țel zincat de 30 x 3 mm.
3.4.11. La co șurile prev ăzute cu dou ă conductoare de coborâre acestea se amplaseaz ă astfel:
– cel pu țin una din coborâri se monteaz ă în apropierea sc ării pe co ș, iar dac ă co șul are dou ă sc ări se monteaz ă câte o coborâre lâng ă fiecare scar ă;
– cele dou ă coborâri se a șeaz ă pe p ărțile opuse ale co șului.
Dac ă la co ș sunt prev ăzute gheare de picior, cel pu țin una din coborâri se amplaseaz ă lâng ă ghear ă. În cazul în care sunt dou ă șiruri de gheare,
lâng ă fiecare șir se monteaz ă o coborâre.

3.4.12. Elementele metalice montate pe co ș (de ex. învelitorile metalice de la gura co șului, ventilatoarele, filtrele, platformele, rezerv oarele de ap ă)
se leag ă la conductoarele de coborâre. Elementele metalice cu dimensiuni mari pe vertical ă (de ex. conducte metalice) atât la punctul cel mai de
sus cât și la punctul cel mai de jos al acestora se leag ă la coborâri (pentru egalizarea poten țialelor).
3.4.13. În cazul co șurilor industriale montate pe o construc ție cu IPT sau cuplate cu o construc ție cu IPT, se admite cu una dintre coborâri s ă se
lege la IPT a construc ției, cealalt ă fiind legat ă direct la priza de p ământ.
D. Leg ături pentru egalizarea poten țialelor
3.4.14. La priza de p ământ a co șului se leag ă pentru egalizarea poten țialelor toate elementele metalice de dimensiuni mar i în contact cu p ământul
(de ex. cazane, rezervoare, conducte, schelete etc. ) aflate pe o raz ă de pân ă la 10 m, în jurul bazei co șului, din exteriorul sau interiorul
construc țiilor.
3.4.15. Egaliz ări de poten țial între conductoare de coborâre, tuburi, conducte , echipamente metalice, o țelul arm ăturilor, scheletul metalic etc. la
co șurile cu în ălțimea peste 20 m se fac sus, jos și intermediar, la distan țe egale, de cel mult 60 m, iar la cele cu în ălțimea sub 20 m la nivelul solului.
3.4.16. Instala ția electric ă de iluminat din exteriorul co șurilor (corpurile de iluminat, conductele electrice ) se amplaseaz ă atunci când este posibil, cel
pu țin la distan ța prev ăzut ă la art. 2.4.B. fa ță de captatori și coborâri. Pentru protec ția împotriva tr ăsnetului se leag ă, partea metalic ă a instala ției
electrice de la corpul de iluminat de la partea sup erioar ă și de la partea inferioar ă ale co șului, la elementul IPT cel mai apropiat.
NOT Ă: Se recomand ă ca protec ția împotriva loviturilor laterale de tr ăsnet a instala țiilor de iluminat s ă se realizeze introducând în toate locurile de
montaj ale corpurilor de iluminat, DRV între conduc toarele active și coborârea cea mai apropiat ă. Conductoarele de protec ție se leag ă direct la o
coborâre. Pe traseul conductoarelor electrice ale i nstala ției de iluminat, între dou ă corpuri de iluminat nu este necesar ă montarea DRV când
conductoarele nu sunt întrerupte pe acest traseu.
3.4.17. Corpurile de iluminat ale instala ției de balizaj se protejeaz ă legându-se direct sau indirect la IPT în condi țiile prev ăzute la art. 2.3.E.
3.5. Construc ții în form ă de turn

A. Turnuri de r ăcire
3.5.1. Turnurile de r ăcire metalice se prev ăd cu dispozitive de captare și conductoare de coborâre, dac ă nu îndeplinesc condi țiile de continuitate
între elementele componente, de îmbinare și de sec țiune minim ă date la art. 2.3.5. Leg ătura la pământ se asigur ă conform prevederilor din subcap.
2.3.D.
3.5.2. În cazul turnurilor de r ăcire nemetalice și a celor metalice care nu îndeplinesc condi țiile de la art. 3.5.1. se poate utiliza drept dispo zitiv de
captare natural balustrada metalic ă de protec ție de la partea superioar ă a turnului. În lipsa acesteia, pe marginea superio ar ă a turnului se monteaz ă
un conductor de captare, executat din materiale avâ nd dimensiunile minime conform prevederilor din tab elul 17.
La turnuri cu în ălțimea peste 20 mm, dimensiunile minime ale materiale lor se majoreaz ă respectându-se art. 2.3.115.
3.5.3. Scheletul metalic și arm ăturile betonului armat ale structurii turnurilor de r ăcire se pot utiliza drept coborâri dac ă se iau m ăsuri de proiectare și
execu ție pentru îndeplinirea condi țiilor de la subcap. 2.3.C.
Verificarea zonei de protec ție se face cu metoda sferei rotative corespunz ătoare nivelului înt ărit de protec ție (nivel I și II).
3.5.4. La turnurile de r ăcire la care nu sunt îndeplinite condi țiile de la art. 3.5.1. sau 3.5.3. se prev ăd conductoare de coborâre executate din
materiale având dimensiunile stabilite conform prev ederilor din tabelul 17 ( ținându-se seama și de observa ția 5 din tabel) și art. 2.3.115.
La turnurile de r ăcire cu perimetrul marginii superioare pân ă la 20 inclusiv se prev ăd 2 coborâri. La perimetre mai mari de 20 m se inst aleaz ă câte
un conductor în plus pentru fiecare 20 m supliment ări.
3.5.5. Legarea la p ământ a turnurilor de r ăcire se face conform prevederilor de la subcap. 2.3 .D.
3.5.6. Egaliz ările de poten țial și interconectarea conductelor de coborâre se execut ă în condițiile prev ăzute la co șuri.
B. Castele de ap ă

3.5.7. Castelele de ap ă se prev ăd cu un dispozitiv de captare format dintr-un condu ctor montat pe marginea acoperi șului. Dac ă forma și
dimensiunile acoperi șului castelului o cer, se execut ă un dispozitiv de captare de tip re țea pe suprafa ța acoperișului. Materialele conductoarelor de
captare și dimensiunile lor minime se aleg din tabelul 17 ținându-se seama și de art. 2.3.115. Ochiurile re țelei de captare trebuie s ă fie de cel mult
10 x 10 m.
3.5.8. Zona de protec ție se determin ă la castelele cu în ălțimea peste 20 m cu metoda sferei rotative fictive, corespunz ătoare nivelului înt ărit de
protec ție (nivel II).
Pentru castelele cu în ălțimi sub 20 m se pot folosi și celelalte metode pentru stabilirea zonei de prote c ție.
3.5.9. Conductoarele de coborâre și priza de p ământ ale castelelor de ap ă se realizeaz ă conform prevederilor corespunz ătoare de la turnurile de
răcire.
C. Turle, clopotni țe și foi șoare
3.5.10. Dispozitivul de captare se poate realiza fo losindu-se învelitoarea metalic ă a acoperișului și elementele metalice naturale ale construc ției (de
ex. tije port-drapel, cruci, elemente decorative et c.) dac ă acestea îndeplinesc condi țiile de continuitate între elementele componente, d e îmbinare și
sec țiune minim ă de la art. 2.3.6.
Zona de protec ție pentru turle, clopotni țe și foișoare cu în ălțimea peste 20 m se determin ă cu metoda sferei rotative fictive corespunz ătoare
protec ției înt ărite (nivelul II de protec ție).
3.5.11. Scheletul metalic sau din beton armat se po ate folosi drept coborâre în condi țiile prev ăzute la subcap. 3.3.B.
În cazul în care nu pot fi îndeplinite condi țiile de mai sus, turlele și foișoarele se prev ăd cu conductoare de coborâre instalate în beton sau la
exterior.
3.5.12. Turlele, clopotni țele și foișoarele independente de alte construc ții, indiferent de în ălțime, se prev ăd cu cel pu țin dou ă conductoare de
coborâre.

3.5.13. Turlele și clopotnițele care fac parte dintr-o construc ție (de ex. a unei biserici) se prev ăd cu o coborâre, dac ă în ălțimea lor este de cel mult
20 m și cu dou ă coborâri, dac ă în ălțimea lor este de peste 20 m.
Cel pu țin una dintre coborâri se leag ă direct la priza de p ământ a IPT a corpului construc ției (atunci când aceast ă IPT a fost prev ăzut ă deoarece
zona de protec ție a IPT a turlei sau clopotni ței nu acoper ă și corpul construc ției).
Între IPT a turlei sau clopotni ței și IPT a construc ției se execut ă leg ături atât la partea superioar ă a acoperișului cât și la partea inferioar ă a
construc ției.
3.5.14. Conductoarele IPT se dispun fa ță de p ărțile metalice și instala țiile electrice ale turlelor la distan țe de min. 1,5 ori mai mari decât acelea
determinate pe baza subcap. 3.4.B.
3.5.15. Egalizarea de poten țial în leg ătur ă cu instala țiile electrice se realizeaz ă prin intermediul aparatelor de protec ție la supratensiuni
(desc ărc ătoare etc.) montate la partea de jos a construc ției sau la tabloul electric.
3.6. Spitale și clinici
3.6.1. La spitale și clinici care necesit ă IPT și care au în dotare echipament medicale pentru inve stiga ții și tratamente medicale în a c ăror
component ă intr ă elemente sensibile la efectele indirecte ale tr ăsnetului (de ex. elemente electronice), re țelele de captare se execut ă cu ochiuri de
max. 10 x 10 și se prevede câte un conductor de coborâre la fieca re 10 m de perimetru al acoperi șului clădirii. Arm ăturile plan șeelor se leag ă între
ele și la coborâri.
3.6.2. În construc ții care nu au structura din beton armat sau cu sche let metalic, p ărțile metalice ale instala țiilor electrice din zona înc ăperilor cu
echipamente medicale cu elemente componente sensibi le la supratensiuni se leag ă la IPT în zona prizei de p ământ, de ex. la priza de funda ție, la
bara pentru egalizarea poten țialelor din subsol sau aproximativ la nivelul solul ui.
3.6.3. Elementele metalice u șor accesibile și elementele metalice cu ac țion ări mecanice sau electrice (de ex. parasolare ac ționate mecanic sau
jaluzele ac ționate electric) se leag ă la IPT și la egalizarea de poten țial special aplicat ă în spitalele și clinicile respective, conform reglement ărilor
specifice.

Egalizarea de poten țial pentru IPT nu se admite s ă fie situat ă în acela și plan cu egalizarea de poten țial specială din spitale.
Restul m ăsurilor de protec ție împotriva efectelor indirecte ale tr ăsnetului se aplic ă conform prevederilor de la subcap. 2.3.E. și subcap. 2.4.
3.7. Cl ădiri cu acoperi șul din materiale combustibile (de gradul IV și V de rezisten ță la foc)
3.7.1. La clădiri încadrate în gradul IV și V de rezisten ță la foc nu se admite utilizarea elementelor metalic e de pe acoperi șul din materiale
combustibile drept dispozitive de captare naturale.
3.7.2. La clădirile cu acoperi șurile executate din materiale combustibile de tip p aie, trestie, șiță , șindrilă, stuf etc. dispozitivul de captare se execut ă
cu minimum de conexiuni. Conexiunile necesare se ex ecut ă numai prin sudare.
3.7.3. Pe acoperi șurile din materiale combustibile de tip paie, stuf etc. conductoarele de captare se monteaz ă bine întinse, pe suporturi din
materiale izolante și greu combustibile sau incombustibile (de ex. lemn de esen ță tare tratat ignifug, izolatori de j.t. din por țelan sau din alt material
izolant rezistent la intemperii, beton nearmat etc. ) la distan ța de min. 0,6 m fa ță de coama acoperi șului și de min. 0,4 m fa ță de suprafa ța
acoperișului (vezi tabelul 13).
3.7.4. Elementele metalice de pe astfel de acoperi șuri (de ex. giruete, sc ări stc.) se monteaz ă pe suporturi din materiale izolante și la distan ță de
conductoarele dispozitivului de captare stabilite c onform subcap. 2.4.B.
3.7.5. Dac ă pe acoperișul din materiale combustibile al cl ădirii exist ă elemente metalice proeminente (de ex. luminatoare, ferestre sau co șuri
metalice sau cu rame metalice) sau cu suprafa ța mai mare de 1 m 2, protec ția la tr ăsnet a clădirii se realizeaz ă cu IPT independent ă (cu tijă,
conductoare sau re țea).
3.7.6. Se interzice montarea antenelor și a instala țiilor electrice pe acoperi șuri din materiale combustibile de tip stuf, paie, t restie etc. la construc ții
care nu sunt prev ăzutre cu IPT.
La construc țiile cu acoperi șuri din materiale combustibile de tipurile enumerat e anterior, antenele și instala țiile electrice se instaleaz ă fa ță de
elementele dispozitivului de captare la o distan ță de cel pu țin 0,5 m.

3.7.7. Ramurile copacilor se taie de câte ori este necesar pentru a le men ține la o distan ță de cel pu țin 2 m fa ță de acoperișul din materiale
combustibile al cl ădirii. Dac ă lâng ă clădire sunt copaci care dep ăș esc coama acoperi șului, se prevede un conductor de captare pe margine a
dinspre copaci a acoperi șului.
3.7.8. Conductoarele de coborâre montate pe element ele de construc ție din materiale combustibile ale cl ădirii se instaleaz ă pe suporturi din
materiale izolante și cel pu țin greu combustibile (lemn de esen ță tare tratat ignifug, izolatori de j.t. din por țelan sau alt material izolant rezistent la
intemperii, beton nearmat) la distan ță de min. 0,4 m de acestea. Distan ța dintre conductoarele de coborâre și strea șina acoperișului combustibil s ă
fie de min. 15 cm.
3.7.9. Se interzice traversarea acoperi șului din materiale combustibile cu conductoarele IP T. În cazuri excep ționale se admite trecerea
conductoarelor IPT prin astfel de acoperi șuri cu condiția ca pe por țiunea de trecere conductorul IPT s ă fie protejat cu un material incombustibil și
izolant electric având o grosime care s ă asigure protec ția necesar ă și lungimea de min. 0,6 m de o parte și de alta a trecerii.
3.7.10. În cazul în care acoperi șul combustibil al cl ădirii este sus ținut pe schelet metalic, acesta poate fi utilizat d rept coborâri în condi țiile subcap.
2.4.B.
Leg ătura dintre conductoarele de captare și conductoarele de coborâre se execut ă prin conductoare protejate și izolate de por țiunea de trecere prin
acoperișul din material combustibil.
3.8. Depozite deschise de furaje fibroase de paie și de alte materiale similare
3.8.1. Depozitele deschise f ără acoperiș pot fi protejate prin IPT independent ă cu tije de captare fixate pe stâlpi sau prin condu ctoare de captare
întinse deasupra sus ținute de stâlpi.
Conductoarele de captare și conductoarele de coborâre se instaleaz ă la o distan ță de cel pu țin 0,6 m fa ță de materialele u șor combustibile (fân,
paie etc.).
3.8.2. La depozitele deschise cu acoperi ș conductoarele de coborâre se instaleaz ă astfel încât distan ța fa ță de materialele depozitate s ă fie de cel
pu țin 0,6 m. Dac ă nu poate fi respectat ă aceast ă distan ță în locurile de apropiere neregulamentar ă se prev ăd pere ți din materiale incombustibile cu
rezisten ța la foc de cel pu țin 15 min.

3.9. Amenaj ări pentru sport (cu public)
3.9.1. La amenaj ările pentru sport prev ăzute cu protec ție la tr ăsnet, se cuprind în aceast ă protec ție:
– toate construc țiile, inclusiv tribunele acoperite și zonele de acces;
– pilonii pentru iluminat și stâlpii pentru steaguri;
– balustradele metalice și gardurile metalice de la tribune și de la locurile spectatorilor;
– oricare parte metalic ă de mari dimensiuni (de ex. tabelele de marcaj).
3.9.2. La locurile spectatorilor din tribune și gradene neacoperite se prev ăd tije de captare care dep ăș esc cel mai înalt loc cu min. 5 m. Num ărul și
în ălțimea tijelor de captare precum și distan ța dintre ele rezult ă pe baza determin ării zonelor de protec ție conform 30 x 3 mm.
3.9.3. Drept tije de captare și conductoare de coborâre se pot utiliza tijele sau pilonii metalici pentru steaguri. Cei din material neconductor electric,
dac ă este necesar, se prev ăd cu elemente de captare și coborâre.
3.9.4. Toate p ărțile metalice care se g ăsesc în zona terenului pentru sport, a locurilor sp ectatorilor și a c ăilor de acces pentru public (de ex. pilonii,
balustradele) precum și elementele metalice mari (de ex. dispozitivele de afișaj) inclusiv p ărțile metalice ale cl ădirilor anexe se leag ă la priza de
pământ a amenaj ării sportive respective.
3.9.5. Protec ția oamenilor împotriva tensiunilor de atingere și de pas la c ăderea tr ăsnetului se asigur ă respectându-se condi țiile din subcap. 2.4.
3.9.6. La stâlpii pentru iluminat cu în ălțimi peste 20 m se iau m ăsuri în vederea egaliz ării poten țialelor între instala țiile electrice și IPT. La tabloul
principal de lumin ă și la baza fiec ărui stâlp se prev ăd aparate de protec ție împotriva supratensiunilor pentru leg ături de echipoten țializare între
părțile actele ale instala ției electrice și proza de p ământ a IPT.

Dac ă fiecare stâlp are tablou de distribu ție propriu este suficient ă prevederea aparatelor de protec ție împotriva supratensiunilor în aceste tablouri.
Mantalele metalice și învelișurile metalice ale cablurilor se leag ă la instala ția de legare la p ământ.
3.10. Poduri
3.10.1. Podurile din o țel și din cabluri de o țel nu necesit ă dispozitiv de captare și conductoare de coborâre.
3.10.2. La podurile din beton armat în punctele cel e mai înalte se prev ăd tije de captare din o țel cu dimensiunile conform tabelului 17 și cu în ălțimea
de 0,3-0,5 m. Aceste tije pot fi realizate prin cap ete de arm ături care ies din beton, l ăsate la construirea podului.
Drept conductoare de coborâre se utilizeaz ă o țelul din arm ătur ă luându-se m ăsurile necesare în timpul execu ției (de ex. executând suduri între
conductoarele verticale și cele orizontale). La necesitate se pot introduce în beton conductoarele de coborâre.
3.10.3. Se interzice legarea conductoarelor IPT la arm ăturile pretensionate ale podurilor.
3.10.4. Prizele de p ământ se realizeaz ă folosind p ărțile metalice în contact cu p ământul ale podurilor (chesoane, arm ăturile funda țiilor, arm ăturilor
funda țiilor stâlpilor etc.). Dac ă aceste p ărți nu sunt accesibile sau nu pot fi legate la IPT tr ebuie realizate prize de p ământ conform prevederilor din
cap. 2.
3.10.5. Reazemele de toate tipurile ale podurilor s e șunteaz ă prin conductoare izolate cu sec țiunea de min. 50 mm 2 Cu și se leag ă la instala ția de
legare la p ământ dac ă aceast ă legare nu s-a realizat prin construc ție.
3.10.6. P ărțile metalice care nu sunt legate la arm ături sau la scheletul metalic (de ex. balustrade, p ilonii steagurilor) se leag ă la acestea.
Întreruperile de la balustrade trebuie de asemenea șuntate.
3.10.7. Instala țiile electrice ale podurilor se includ în egalizare a de poten țial pentru IPT.

3.10.8. La podurile care au și c ăi pentru circula ția pietonilor se aplic ă m ăsuri suplimentare pentru protec ția persoanelor în locurile cu pericol datorit ă
tensiunilor de pas sau atingere, de ex. prin distri bu ția poten țialelor sau prin izolarea locurilor unde se sta ționeaz ă spre calea de acces c ătre trepte și
la rampele pentru pietoni.
3.11. Instala ții mobile de ridicat și transportat din aer liber (de pe șantiere)
3.11.1. Șinele de rulare ale macaralelor turn se leag ă la prize de p ământ la ambele capete. Dac ă șinele au o lungime mai mare de 20 m se leag ă
câte o priz ă de p ământ din 20 m în 20 m dac ă nu exist ă asigurarea continuit ății șinei la joante.
3.11.2. Șinele de rulare ale macaralelor turn se leag ă prin leg ături duble cu arm ăturile funda țiilor construc țiilor.
3.11.3. Aparatele și ma șinile cu carcase metalice, indiferent de amplasarea lor și țevile metalice care se g ăsesc pe o raz ă de 20 m în jurul șinelor
de rulare, se leag ă la acestea.
3.11.4. P ărțile metalice izolate electric fa ță de p ământ ale macaralelor turn nu se leag ă la p ământ.
3.12. Construc ții cu instala ții având componente sensibile la supratensiuni (ins tala ții AMC cu circuite electronice pentru prelucrarea s au
transmiterea de informa ții)
3.12.1. În construc țiile care au instala ții în a c ăror component ă intr ă elemente constitutive sensibile la supratensiuni a tmosferice, la realizarea
protec ției la tr ăsnet a construc ției trebuie s ă se respecte cel pu țin urm ătoarele condi ții:
– num ărul de conductoare în dispozitivele de captare și de coborâre se m ăre ște astfel încât distan țele între ele s ă fie de max. 5 m și eventual se
prev ăd chiar fa țade metalice pentru ecran ări;
– arm ăturile tuturor plan șeelor, pere ților, funda țiilor și structurile metalice de sus ținere a acoperi șului se leag ă la IPT;
– instala țiile de legare la p ământ ale tuturor instala țiilor din construc ția respectiv ă se leag ă între ele prin intermediul mantalelor cablurilor ( dac ă
mantalele au sec țiuni conform tabelului 17), conductelor de instala ții (cu excep ția celor pentru fluide combustibile) și ale altor p ărți metalice similare.

3.12.2. În instala țiile respective se recomand ă s ă se ia în afara protec ției la supratensiuni prev ăzut ă de produc ătorii echipamentelor sau aparatelor
și urm ătoarele m ăsuri:
– aparatele se ecraneaz ă sau se aleg de tip cu ecran împotriva influen țelor inductive și capacitive;
– se folosesc cabluri și conducte cu ecran metalic, poduri metalice pentru pozarea cablurilor electrice, iar arm ăturile cablurilor se leag ă electric și
continuu între ele;
– între p ărțile active ale instala țiilor electrice și priza de p ământ se intercaleaz ă aparate de protec ție la supratensiuni.
În afara acestor m ăsuri se aplic ă și acelea prev ăzute în normele specifice pentru instalarea și exploatarea echipamentelor și aparatelor respective
sau în instruc țiunile produc ătorilor acestora.
3.12.3. Aparatele cu elemente constitutive sensibil e la supratensiuni, instalate pe acoperi șurile construc țiilor sau pe p ărțile lor exterioare (de ex.
aparatura de m ăsur ă meteorologic ă, camere de luat vederi TV etc.) nu se leag ă la dispozitivul de captare. Ele se ecraneaz ă (protejeaz ă) prin una
sau mai multe tije-captator cu unghi de protec ție de 45 o sau printr-o colivie metalic ă, distan țat ă fa ță de aparatele de protejat la o distan ță stabilit ă
conform subcap. 2.4.B. și cu ochiurile re țelei având dimensiunea cel mult egal ă cu jum ătate din aceast ă distan ță . În cazurile în care nu se pot
realiza ecran ări la loviturile directe ale tr ăsnetului (de ex. la antene) respectivele elemente m etalice se leag ă la IPT și se folosesc drept elemente
ale dispozitivului de captare.
3.12.4. Dac ă ecranul de protec ție realizat prin tije-captator poate fi instalat la o distan ță fa ță de aparate stabilit ă conform art. 3.12.3. al. 1 (de ex. la
aparate de m ăsur ă din clădiri turn, co șuri) trebuie respectate prevederile de la art. 3.12 .2. îndeosebi cele referitoare la folosirea cabluri lor ecranate.
Aparatele pot fi protejate în carcase metalice.
[top ]

4. IPT CU DISPOZITIVE DE AMORSARE
4.1. Generalit ăți
4.1.1. Prezentul capitol se aplic ă la IPT cu dispozitive de amorsare (PDA) împotriva loviturilor directe de tr ăsnet ale tuturor construc țiilor care fac
obiectul prezentului normativ, cu în ălțimi mai mici de 60 m, precum și a zonelor deschise la care considerentele economi ce și estetice impun
aceast ă solu ție.
Acest capitol nu trateaz ă protec ția instala țiilor electrice împotriva supratensiunilor de origi ne atmosferic ă transmis ă prin re țele.
4.1.2. Un paratr ăsnet cu dispozitiv de amorsare (PDA) este compus di ntr-un vârf de captare, un dispozitiv de amorsare și o tijă suport pe care se
găse ște un sistem de conexiune al conductorului de cobor âre.
4.2. Determinarea zonei de protec ție
4.2.1. Pentru determinarea zonei de protec ție a unui PDA, se
utilizeaz ă metoda electromagnetic ă (sfera fictiv ă).
4.2.2. PDA se instaleaz ă, de preferin ță , pe locul cel mai înalt al construc ției, respectiv al zonei care o protejeaz ă.
4.2.3. Un PDA este caracterizat prin avansul propri u al amors ării ( ΔT). Acesta este determinat de c ătre produc ător prin încerc ări de laborator și in
situ. Prin aceste încerc ări se compar ă un PDA cu o tij ă simplă de aceea și în ălțime, amplasat ă în acelea și condiții ( fig. 17 ).
Avansul amors ării ΔT, care serve ște la calculul razei de protec ție se determin ă cu rela ția:
ΔT = T PTS – TPDA
TPTS – timpul de amorsare mediu al unui lider ascendent pentru un paratr ăsnet cu tijă simplă;

TPDA – idem pentru paratr ăsnet cu dispozitiv de amorsare.
4.2.4. Volumul de protejat este delimitat de supraf a ța de revolu ție care are aceea și ax ă cu PDA și este delimitat ă de razele de protec ție R p
corespunz ătoare diferitelor în ălțimi h, conform figurii 18 .
4.2.5. Raza de protec ție a unui PDA, R p, depinde de nivelul de protec ție ales, de lungimea suplimentar ă determinat ă de avansul amors ării ΔL ( fig.
17b ) și de în ălțimea sa de instalare h.
ΔL este lungimea suplimentar ă determinat ă de avansul ΔT al PDA și se calculeaz ă cu rela ția:
ΔL = v(m/ µs) x ΔT( µs) în care:
ΔT = avansul amorsarii al PDA dat de producator si e ste caracteristic tipului de PDA;
v[m/ µs] – este viteza de propagare a liderului ascendent si descendent; in calcule se poate adopta valoarea medie v = 1 m/ µs; experimental s-a
constatat ca v = 0,9÷1,1 m/ µs
Inaltimea de instalare h reprezinta inaltimea varfu lui PDA in raport cu planul orizontal care trece pr in elementul de constructie protejat ( fig. 18 )
Raza de protectie se calculeaza cu relatia:
pentru h ≥ 5m
Pentru h ≤ 5m, R p se determina cu ajutorul abacelor din fig. 19a , fig. 19b , fig. 19c , fig. 19d .
R raza sferei fictive:
20 m – pentru nivelul intarit de protectie (II)

30 m – pentru nivelul intarit de protectie (II)
45 m – pentru nivelul normal de protectie (III)
60 m – pentru nivelul normal de protectie (IV)

4.2.6. PDA pot fi din cupru, o țel cuprat sau o țel inox. Tija și vârful au o sec țiune conductoare mai mare de 120 mm 2.
4.2.7. Vârful unui PDA trebuie s ă fie cu cel pu țin 2 m deasupra zonei pe care o protejeaz ă (de ex. inclusiv antenele, turnurile de r ăcire,
acoperișurile, rezervoarele etc.).
4.2.8. Atunci când IPT con ține mai multe PDA pentru aceea și construc ție, acestea se leag ă între ele printr-un conductor, conform tabelului 1 7, cu
excep ția situa țiilor în care acesta trebuie s ă ocoleasc ă obstacole (corni șe, aticuri) denivel ări pozitive și negative mai mari de 1,5 m (vezi fig. 10).
4.2.9. Dac ă trebuie protejate suprafe țe deschise (terenuri de sport, campinguri, piscine etc.), PDA se instaleaz ă pe supor ți speciali: stâlpi, catarge,
piloni, sau pe alt ă construc ție învecinat ă care permite acesteia s ă acopere întreaga zon ă de protejat.
4.2.10. Atunci când catargele sunt ancorate cu hoba ne, acestea se leag ă în punctele de ancorare de jos, la conductoarele d e coborâre prin
conductoarele conform tabelului 17. 4.2.11. La proiectarea unei instala ții de protec ție la tr ăsnet, trebuie s ă se țin ă seama de elementele arhitecturale favorabile insta lării unui PDA.
Acestea sunt de regul ă elementele cele mai înalte ale construc ției.
4.3. Conductoarele de coborâre 4.3.1. Fiecare PDA este legat la p ământ prin cel pu țin o coborâre.

Sunt necesare cel pu țin dou ă coborâri în urm ătoarele cazuri:
– dac ă proiec ția pe orizontal ă a conductorului de coborâre este mai mare decât pr oiec ția pe verticală (vezi fig. 20 ).
– dacă în ălțimea construc ției este mai mare de 28 m.
Acestea trebuie dispuse pe fa țade opuse.
4.3.2. Conductoarele de coborâre trebuie s ă aib ă dimensiunile minime din tabelul 17.
Este interzis ă utilizarea cablurilor coaxiale izolate drept condu ctoare de coborâre.
4.3.3. În cazul în care se utilizeaz ă un contor de lovituri de tr ăsnet, acesta trebuie amplasat pe conductorul de cob orâre cel mai scurt și deasupra
piesei de separa ție.
4.3.4. Dac ă se utilizeaz ă coborâri naturale, PDA se leag ă la partea superioar ă direct la structura metalic ă, iar aceasta se leag ă la partea inferioar ă
la priza de p ământ.
Coborârea natural ă trebuie s ă îndeplineasc ă condițiile de la scubcap. 2.3.E.
4.4. Prize de p ământ
4.4.1. Fiecare coborâre a PDA trebuie s ă aib ă cel pu țin o leg ătur ă la o priz ă de p ământ.
4.4.2. Prizele de p ământ artificiale sunt din:
a) conductoare care se dispun radial-orizontal, de mari dimensiuni (7-8 m lungime) îngropate la cel pu țin 50 cm adâncime ( fig. 14a );

b) mai mulți electrozi verticali cu lungimea total ă de minimum 6 m dispu și în linie sau triunghi, distan țați între ei la o distan ță cel pu țin egală cu
lungimea electrozilor lega ți între ei.
Se recomand ă forma triunghiular ă pentru electrozii verticali ( fig. 14b ).
4.5. Reguli particulare 4.5.1. În cazul în care în volumul de protejat se a flă o anten ă individuală sau colectiv ă, catargul antenei trebuie legat prin intermediul u nui dispozitiv
de protec ție împotriva supratensiunilor sau desc ărc ător, la conductoarele de coborâre ale IPT.
4.5.2. Se poate utiliza, ca suport comun pentru PDA și anten ă, un catarg obi șnuit în urm ătoarele condi ții:
– catargul este din țeav ă suficient de rezistent ă și nu necesit ă ancorare prin hobane;
– PDA se fixeaz ă în vârful catargului;
– vârful PDA dep ăș ește cu cel pu țin 2 m antena cea mai apropiat ă;
– fixarea conductorului de coborâre se face prin in termediul unui colier de leg ătur ă fixat direct pe tij ă;
– traseul cablului coaxial al antenei este în inter iorul catargului sau într-un tub metalic.
4.5.3. În cazul acoperi șurilor de paie, PDA se amplaseaz ă pe co ș. Conductoarele de coborâre trebuie s ă aib ă diametrul de 8 mm, din cupru și se
instaleaz ă pe acoperiș, pe supor ți izola ți, distan țați la 0,4 m.
4.5.4. Datorit ă în ălțimii mari și ioniz ării aerului produse de fum și gaze calde, co șurile uzinelor sunt puncte de impact predilecte ale tr ăsnetului.
La partea superioar ă a acestora se instaleaz ă, în direc ția vântului, PDA, confec ționat din materiale rezistente la coroziune, temper atur ă ș.a.

4.5.5. Pentru co șuri cu în ălțimi mai mari de 40 m sunt necesare cel pu țin dou ă coborâri, repartizate uniform, dintre care una pe direc ția vântului
dominant. Aceste coborâri se leag ă între ele prin centuri în p ărțile de sus și jos la baza co șurilor. Fiecare coborâre se leag ă la priza de p ământ.
4.5.6. Toate elementele metalice exterioare și interioare se leag ă la conductoarele de coborâre în locul cel mai apro piat, conform subcap. 2.3.E.
4.6. Zone de stocaj a produselor inflamabile sau ca re determin ă încadrarea în categoriile A, B pericol de incendiu
4.6.1. Dispozitivele PDA se monteaz ă pe catarge, stâlpi, piloni sau alt ă structur ă exterioar ă perimetrului de protejat, astfel încât s ă domine aceast ă
zon ă. Locul de amplasare al acesteia trebuie s ă țin ă seama de raza de protec ție determinat ă conform prezentului normativ.
4.7. Turle, clopotni țe și foi șoare
4.7.1. Turlele, clopotni țele și foișoarele sunt puncte preferen țiale ale tr ăsnetului, datorit ă formelor proeminente.
4.7.2. Atunci când construc ția are mai multe proeminen țe, PDA se instaleaz ă pe proeminen ța cea mai înalt ă. PDA se leag ă direct la p ământ printr-
un conductor de coborâre al c ărui traseu este în lungul acestei proeminen țe.
4.7.3. Un al doilea conductor de coborâre dispus pe coama naosului bisericilor se prevede atunci când este îndeplinit ă una din urm ătoarele condi ții:
– în ălțimea totală a clopotniței, turlei sau foi șorului (H) este mai mare de 28 m;
– lungimea naosului dep ăș ește volumul de protec ție.
În acest caz, a doua coborâre va porni din vârful t urnului principal.
4.7.4. Dac ă la extremitatea naosului exist ă o cruce sau o statuie nemetalic ă și biserica este echipat ă cu dou ă coborâri, pe aceasta se va instala o
tijă de captare.
[top ]

5. VERIFIC ĂRI
5.1. Între ținerea și verific ările periodice ale unei instala ții de protec ție împotriva tr ăsnetelor sunt obligatorii deoarece în timp, unele e lemente ale IPT
își pot pierde eficacitatea datorit ă coroziunii, intemperiilor, șocurilor mecanice și loviturilor de tr ăsnet. Caracteristicile mecanice și electrice ale unei
IPT trebuie s ă fie men ținute conform prevederilor normei pe toat ă durata de via ță a IPT.
5.2. Instala ția de protec ție împotriva tr ăsnetelor trebuie s ă fie verificat ă:
– inițial, la punerea în func țiune;
– periodic în exploatare (vezi tabelul 22). 5.3. La recep ția construc ției, pentru IPT se va prezenta un document privind calitatea execu ției IPT.
Verific ări ini țiale
5.4. Proiectul de execu ție pentru IPT se verific ă de c ătre persoane fizice atestate de c ătre MLPAT privind exigen țele de performan ță în construc ții.
5.5. La recep ția IPT se verific ă:
– natura, sec țiunile și dimensiunile dispozitivelor de captare;
– natura și sec țiunea materialelor utilizate pentru conductoarele d e coborâre;
– traseele, amplasamentul și continuitatea electric ă a conductoarelor de coborâre;
– fixarea mecanic ă a diferitelor elemente ale instala ției;

– compatibilitatea, din punctul de vedere al corozi unii, între materialele utilizate;
– respectarea distan țelor de protec ție și/sau a leg ăturilor de echipoten țializare;
– rezisten ța prizelor de p ământ;
– interconectarea prizelor de p ământ;
– documentele de agrementare ale elementelor noi al e IPT (de ex. PDA, dispozitive de protec ție la supratensiuni).
Dac ă IPT este echipat ă cu PDA se verific ă dac ă PDA dep ăș ește cu cel pu țin 2 m în ălțime ansamblul zonei de protejat.
În cazul în care un conductor al IPT nu este vizibi l par țial sau în întregime pentru a putea fi verificat, s e recomand ă m ăsurarea continuit ății sale
electrice. Verific ări periodice
5.6. Se recomand ă ca periodicitatea verific ărilor în func ție de nivelul de protec ție s ă fie conform tabelului 2.2.
Tabelul 2.2.
Periodicitatea verific ărilor la IPT
Nivelul de protec ție
Periodicitatea normal ă
– ani – Periodicitatea sever ă
– ani –
Înt ărit (I) 2 1
Înt ărit (II) 3 2

Normal (III) 3 2
Normal (IV) 4 3
NOT Ă: În zone cu atmosfer ă coroziv ă se recomand ă verificarea cu periodicitate sever ă.
5.7. Verificarea IPT este obligatorie și dup ă fiecare modificare sau reparare a construc ției, dup ă toate loviturile de tr ăsnet pe construc ție, dup ă
seisme sau explozii în apropierea construc ției.
Not ă: Pentru a se cunoa ște exact dac ă o construc ție a fost sau nu lovit ă de tr ăsnet, se recomand ă instalarea pe o coborâre a unui contor de
înregistrare a loviturilor de tr ăsnet.
5.8. Toate defec țiunile constatate la verificarea unei IPT trebuie r emediate f ără nici o întîrziere.
Modul de efectuare a verific ărilor
5.9. Verific ările se efectueaz ă:
– prin inspec ția vizuală;
– prin m ăsur ări.
5.10. Inspec ția vizuală se face pentru a constata dac ă:
– eventualele modific ări sau extinderi ale construc ției impun completarea IPT existente;

– continuitatea electric ă a conductoarelor vizibile este conform ă cu cerin țele;
– fixarea diferitelor componente și protec ția mecanic ă sunt în stare bun ă;
– nici o parte a IPT nu a fost afectat ă de coroziune;
– distan țele de protec ție sunt respectate și leg ăturile echipoten țiale sunt suficiente și în stare bun ă.
5.11. M ăsur ările trebuie efectuate pentru a se verifica:
– continuitatea electric ă a conductoarelor ascunse;
– func ționarea PDA;
– rezisten ța de dispersie a prizelor de p ământ.
5.12. La verificarea continuit ății electrice a unui conductor de coborâre, m ăsurarea se face dup ă separarea acestuia de priza de p ământ prin piesa
de separa ție (cu ajutorul unui megohmmetru de 500 V sau a alt ui aparat corespunz ător pentru m ăsurarea rezisten țelor).
5.13. Rezisten ța de dispersie a prizei de p ământ se m ăsoar ă cu echipamente și metode agrementate.
5.14. Func ționarea PDA se verific ă cu aparatele și metodele indicate de produc ător.
5.15. Rezultatele fiec ărei verific ări periodice trebuie consemnate într-un raport care mai trebuie s ă cuprind ă:
– data efectu ării verific ărilor și m ăsur ătorilor;
– condițiile meteo în timpul efectu ării acestora;

– metoda și aparatele folosite;
– deficien țele constatate și m ăsurile de remediere a acestora.
[top ]

ANEXA 1
PRESCRIP ȚII CONEXE NORMATIVULUI
1. SR CEI 60099-1 Desc ărc ătoare. Partea 1. Desc ărc ătoare cu rezisten ță variabilă cu eclatoare pentru
re țele de curent alternativ.
2. SR CEI 60104 Sârme de aliaj de aluminiu-magneziu-siliciu pentru conductoarele liniilor aeriene
3. SR CEI 60227 Conductoare și cabluri izolate cu PVC de tensiune nominal ă pân ă la 450-750 V, inclusiv.
Standard pe p ărți.
4. SR CEI 60364 Instala ții electrice în construc ții. Standard pe p ărți.
5. SR CEI 60888 Sârme de o țel zincate pentru conductoare cablate.
6. SR CEI 60889 Sârm ă de aluminiu tras ă la rece în stare de ecruisare tare pentru conducto arele liniilor
aeriene.
7. SR CEI 61024-1 Protec ția structurilor împotriva tr ăsnetului. Partea 1: Principii generale
8. SR CEI 61024-1-1 Protec ția structurilor împotriva tr ăsnetului. Partea 1:Principii generale. Sec țiunea 1: Ghid

A – Alegerea nivelurilor de protec ție pentru instala țiile de protec ție împotriva tr ăsnetului
9. SR EN 485-4 Aluminiu și aliaje de aluminiu. Table, benzi și table groase. Toleran țe de form ă și la
dimensiuni pentru produse laminate la rece.
10. SR EN 754-3 Aluminiu și aliaje de aluminiu. Bare și țevi trase. Partea 3. Bare rotunde, toleran țe la
dimensiuni și de form ă.
11. SR EN 754-5 Aluminiu și aliaje de aluminiu. Bare și țevi trase. Partea 5. Bare dreptunghiulare,
toleran țe la dimensiuni și de form ă.
12. SR EN 755-3 Aluminiu și aliaje de aluminiu. Bare, țevi și profile extrudate. Partea 3. Bare rotunde,
toleran țe la dimensiuni și de form ă.
13. SR EN 755-5 Aluminiu și aliaje de aluminiu. Bare, țevi și profile extrudate. Partea 5. Bare
dreptunghiulare, toleran țe la dimensiuni și de form ă.
14. SR EN 10143 Table și benzi de o țel acoperite termic continuu. Toleran ța la dimensiuni și de form ă.
15. SR EN 60099-4 Desc ărc ătoare. Partea 4. Desc ărc ătoare cu oxizi metalici f ără eclatoare pentru re țele de
curent alternativ.
16. STAS 291-2 Bare rotunde din aliaje cupru-zinc. Dimensiuni.
17. STAS 333 Oțel laminat la cald. O țel rotund.
18. STAS 391-2 Bare rotunde de cupru. Dimensiuni.
19. STAS 392-2 Bare dreptunghiulare de cupru. Dimensiuni.
20. STAS 426-2 Table din cupru. Dimensiuni.

21. STAS 438-1 Produse de o țel pentru armarea betonului. O țel beton laminat la cald. M ărci și condiții
tehnice de calitate.
22. STAS 889 Sârm ă rotund ă trefilat ă din o țel, utilizat ă în scopuri generale.
23. STAS 908 Oțel laminat la cald. Band ă.
24. STAS 1946 Oțel laminat la cald. Tabl ă neagr ă.
25. STAS 2612 Protec ția împotriva electrocut ărilor. Limite admise.
26. STAS 2873 Sârme și bare dreptunghiulare din cupru și benzi din cupru pentru scopuri elecrotehnice.
27. STAS 2873-1 Sârme și bare dreptunghiulare din cupru pentru electrotehn ic ă.
28. STAS 3033 Sârm ă rotund ă din aluminiu pentru electrotehnic ă.
29. STAS 3734 Linii aeriene de energie electric ă. Conductoare de o țel zincate.
30. STAS 3999 Aparate de protec ție contra supratensiunilor. Clasificare și terminologie.
31. STAS 4102 Piese pentru instala ții de legare la p ământ de protec ție.
32. STAS 6499-1 Sârm ă și bare dreptunghiulare de aluminiu pentru scopuri e lectrotehnice.
33. STAS 6499-2 Benzi de aluminiu pentru scopuri electrotehnice.
34. STAS 8275 Protec ția împotriva electrocut ărilor. Terminologie
35. STAS 10128 Protec ția contra coroziunii a construc țiilor din o țel supraterane. Clasificarea mediilor
agresive.

36. STAS 10166-1 Protec ția contra coroziunii a construc țiilor din o țel supraterane. Preg ătirea mecanic ă a
suprafe țelor.
37. STAS 10702-1 Protec ția contra coroziunii a construc țiilor din o țel supraterane. Condi ții tehnice generale.
38. STAS 10702-2 Protec ția contra coroziunii a construc țiilor din o țel supraterane. Acoperiri protectoare
pentru construc ții situate în medii neagresive, slab agresive și cu agresivitate medie.
39. STAS 12604-4 Protec ția împotriva electrocut ărilor prin atingere indirect ă. Instala ții electrice fixe.
Prescrip ții generale.
40. STAS 12604-5 Protec ția împotriva electrocut ărilor prin atingere indirect ă. Instala ții electrice fixe.
Prescrip ții de proiectare și execu ție.
41. I 7 Normativ pentru proiectarea și executarea instala țiilor electrice cu tensiuni pân ă la 1000
V c.a. și 150 V c.c.
42. I 18 Normativ pentru proiectarea și executarea instala țiilor interioare de telecomunica ții din
clădirile civile și industriale.
43. ID 17 Normativ pentru proiectarea, executarea, verificare a și recep ționarea instala țiilor
electrice în zone cu pericol de explozie.
44. P 118 Normativ de siguran ță la foc a construc țiilor.
45. C 139 Instruc țiuni tehnice pentru protec ția anticorosiv ă a elementelor de construc ții metalice.
46. ND 910 Normativ pentru proiectarea și executarea liniilor de telecomunica ții.
47. PE 109 Normativ privind alegerea izola ției, coordonarea izola ției și protec ția instala țiilor
electroenergetice împotriva supratensiunilor.

[top ]
ANEXA 2
NUM ĂRUL MEDIU ANUAL DE ZILE CU ORAJE (FURTUNI) (1961-19 90)
Nr. crt. Sta ția meteorologic ă Nr. zile
1. Alexandria 39.6
2. Baia Mare 39.3
3.. Bistrița 42.4
4. Bârlad 36.4
5. Boto șani 29.8
6. Bra șov 40.0
7. Bucure ști-Băneasa 36.6
8. Calafat 33.7
9. Ceahlău (vârf 1900 m) 42.5
10. Câmpina 45.8
11. Câmpeni 38.4
12. Câmpulung Mold. 34.7
13. Câmpulung Muscel 55.3
14. Constan ța 24.8
15. Craiova 35.2

16. Curtea de Arge ș 41.4
17. Deva 47.2
18. Drobeta Tr. Severin 42.8
19. Făgăra ș 45.2
20. Fete ști 29.2
21. Gala ți 32.1
22. Giurgiu 33.5
23. Grivița 33.7
24. Gurahon ț 48.2
25. Ia și 37.8
26. Miercurea Ciuc 35.5
27. Odorheiu Secuiesc 46.5
28. Parâng 46.8
29. Piatra Neam ț 37.0
30. Platforma Gloria 6.7
31. Polovragi 40.2
32. Predeal 43.8
33. Răușeni 28.6
34. Rădăuți 33.9
35. Ro șiori de Vede 41.0

36. Satu Mare 38.1
37. Semenic 42.3
39. Sinaia 1500 46.2
40. Sf. Gheorghe (Delta) 18.1
41. Suceava 32.7
42. Timișoara 37.9
43. Târgu Mure ș 41.8
44. Tg. Logre ști 41.4
45. Târgoviște 45.5
46. Tg. Jiu 48.8
47. Tg. Ocna 36.1
48. Toplița 44.3
49. Turnu M ăgurele 35.1
50 Turda 38.5
51. Țarcu (2200 m) 33.6
52. Vf. Omu 40.8
53. Vlădeasa (1800 m) 43.8
54. Zalău 37.7

Harta cu numarul maxim anual de zile cu oraje (1961 -1990)
Harta cu numarul mediu anual de zile cu oraje (furt uni)
[top ]

ANEXA 3
VOLUMUL PROTEJAT PRINTR-UN DISPOZITIV DE CAPTARE
1. Aplicarea metodei electrogeometrice (a sferei fi ctive)
Punctul de impact al tr ăsnetului este determinat de obiectul care se va g ăsi primul la distan ța de amorsare (egal ă cu diametreul sferei fictive) R.
Fenomenul se produce ca și cum în vârful liderului se afl ă centrul sferei fictive de raz ă R care se deplasez ă solidar cu acesta. La apropierea de sol,
primul obiect care va atinge sfera va determina pun ctul de impact.
În practic ă, pentru amplasarea corect ă a dispozitivului de captare se procedeaz ă astfel:
O sfer ă fictiv ă cu raza R, determinat ă de nivelul de protec ție, este rostogolit ă pe sol, în toate direc țiile, f ără a pierde contactul cu solul și/sau obiectul
de protejat. Dac ă, în cursul acestei mi șcări, sfera intr ă în contact cu dispozitivele de captare (tije verti cale, conductoare întinse orizontal, re țea), f ără ca
niciodat ă s ă ating ă construc ția de protejat, atunci protec ția ei este asigurat ă.
Dac ă în cursul acestei mi șcări, sfera intr ă în contact cu una dintre construc țiile de protejat, IPT trebuie regândit ă (neproiectat ă) pân ă când nici un alt
contact nu mai este posibil.

EXEMPLU: Aplicarea metodei: "sferei fictive" la tij a de captare.
Se consider ă o tijă simplă, verticală, de în ălțime H, amplasat ă pe sol.
Fie un tr ăsnet c ăruia îi sunt asociate un curent I, conform tabelulu i 8 și în consecin ță o sfer ă fictiv ă de raz ă R.
În cursul traiectoriei sale de coborâre, sfera va p utea atinge p ământul în urm ătoarele trei cazuri:
1. Dac ă ea intr ă în contact unic cu tija de captare (cazul A din fig. 21 ), aceasta va constitui punctul de impact al tr ăsnetului.
2. Dac ă ea intr ă în contact cu solul, f ără a atinge tija (cazul B), lovitura de tr ăsnet va c ădea pe sol în punctul S B.
3. Dac ă ea intr ă simultan în contact cu tija și cu solul (cazul C), lovitura de tr ăsnet va avea loc în oricare din punctele de contact , dar impactul este
pu țin probabil s ă se produc ă în zona ha șurat ă din figura 21 , care constituie deci, zona protejat ă de tija de captare. Aceast ă zon ă de protec ție se
ob ține pentru o raz ă R și o intensitate a curentului I.
Loviturile de tr ăsnet a c ăror curen ți au valori mai mici decât valoarea l, pot lovi con struc țiile aflate în zona de protec ție, dar cu riscuri mici pentru
acestea. 2. Volumul protejat printr-o tij ă de captare vertical ă
Volumul protejat de o tij ă de captare vertical ă este de forma unui con a c ărui ax ă este tija de captare, iar unghiul α din
fig. 22 are valorile din tabelul
12 din cap. 2, corespunz ătoare nivelului de protec ție.
3. Volumul protejat printr-un conductor de captare întins
Volumul protejat de un conductor de captare întinse se face prin compunerea volumelor de protec ție ale celor dou ă tije virtuale amplasate la
extremit ățile conductorului și ale c ăror vârfuri se afl ă pe acesta (vezi figura 23 ), iar unghiul α din figura are valorile din tabelul 12 din cap. 2,
corespunz ătoare nivelului de protec ție.

4. Volumul protejat printr-o re țea de conductoare captatoare
Volumul protejat printr-o re țea de conductoare captatoare (vezi figura 24 ) este definit prin:
– volumul inclus în re țea;
– volumul general prin deplasarea unui segment de d reapt ă în lungul conductorului periferic care face un ung hi α cu tija fictiv ă.
Unghiul α din figura 24 are valorile din tabelul 12 din cap. 2, corespunz ătoare nivelului de protec ție.
EXEMPLE DE CALCUL: 1. Se consider ă o clădire amplasat ă în Constan ța, într-un cartier cu cl ădiri de în ălțimi aproapiate și arbori. Clădirea are forma și dimensiunile din
fig.
25 , respectiv L = 25 m, l = 20 m, H = 30 m, cu destin a ția centrală telefonic ă și sec ție de proiectare cu arhiv ă jude țean ă.
Folosind metodologia de la cap. 2.2. din normativ, se evaluaeaz ă riscul de tr ăsnet pentru aceast ă clădire.
a) Se determin ă suprafa ța echivalent ă de captare a construc ției A e folosind rela ția:
Ae = L x l + 6H(L + l) + 9 πH2 = 34034 m 2 (2.1.4)
b) Se determin ă frecven ța de lovituri directe de tr ăsnet pe construc ție N d:
Nd = N g x A e x C 1 x 10 -6 = 0,019
în care:

Ng este densitatea anual ă a loviturilor de tr ăsnet din regiunea în care este amplasat ă construc ția. Pentru ora șul Constan ța, din harta keraunic ă, din
anexa 2 se determin ă indicele keruanic N k = 25 zile/an, cu ajutorul c ăruia se alege din tabelul 2, cap. 2.2. valoarea par ametrului N g = 2,24 nr.
impact/an km 2.
C1 este coeficientul ce ține seama de mediul înconjur ător și se alege din tabelul 3 din cap. 2.2. Pentru o con struc ție înconjurat ă de alte construc ții și
arbori C 1 = 0,25.
c) Se determin ă parametrul N c:
Nc = (5,5 x 10 -3)/C = 0,00055
în care: C = C
2 x C 3 x C 4 x C 5 = 10
Valorile coeficien ților C2, C 3, C 4, C 5 sunt date în tabelele 4, 5, 6, 7 din cap. 2.2: C 2 = 1; C 3 = 2; C 4 = 1; C 5 = 5.
d) Se compar ă valorile parametrilor N d și N c.
Deoarece N d > N c este necesar ă instalarea unei IPT cu eficacitate E.
e) Se determin ă eficacitatea E a IPT cu rela ția:
E = 1 – (N c/N d) = 0,97 (2.1.10)
Din tabelul 8 se alege nivelul înt ărit de protec ție (nivelul I), deoarece 0,95 < E < 0,98.
Pentru acest nivel de protec ție raza sferei fictive, conform tabelului 8, este R = 20 m și curentul de tr ăsnet asociat I este 2,8 kA.

Verificarea IPT cu metoda sferei fictive arat ă c ă protec ția cu tije de captare clasice nu este posibil ă, cea mai eficient ă solu ție este protec ția cu re țea
de captare cu ochiuri de 5 x 5 m conform tabelului 12, iar distan ța medie dintre conductoarele de coborâre este 10 m conform tabelului 14 din cap.
Dac ă se opteaz ă pentru o solu ție de protec ție cu PDA se alege un dispozitiv cu ΔT = 25 µs respectiv cu avans de amorsare care se calculeaz ă cu
rela ția 4.2.3. cu v = 1m/s și ΔT = 25 µs se ob ține ΔL = 25 m. Acesta se monteaz ă în centrul terasei de în ălțime H = 30 m pe o tij ă cu în ălțimea h = 4
m (vezi fig. 25 ).
Pentru acest dispozitiv se calculeaz ă razele de protec ție pentru nivelul terasei și la nivelul solului.
Pentru teras ă având în ălțimea fa ță de sol H 1 = 30 m și h 1 = 4 m fiind în ălțimea reală a PDA fa ță de suprafa ța terasei, raza de protec ție este:

Pe diagonala terasei, distan ța maxim ă a unui colț al terasei fa ță de centrul terasei unde este montat dispozitivul d e captare este D/2 = 16m.
Cum D/2<R p rezult ă c ă toate elementele terasei sunt în raza de protec ție a dispozitivului de captare.
La nivelul solului, în ălțimea reală a PDA fiind h 2 = H 1 + h 1 = 34 m, rezult ă raza de protec ție a IPT la nivelul solului:

Laturile clădirii la sol fiind L = 25 m și l = 20 m mai mici decât R p2 , rezult ă c ă și la acest nivel este asigurat ă protec ția înt ărit ă (de nivel I).
2. Construc ția este identic ă din punct de vedere al dimensiunilor cu cea din ex emplul 1, dar cu destina ția de birouri. Construc ția este amplasat ă în
Pite ști, într-un cartier de locuin țe, fiind înconjurat ă de construc ții cu în ălțimi aproapiate și de arbori.
a) Se determin ă suprafa ța echivalent ă de captare a construc ției A e:

Ae = L x l + 6H(L + l) + 9 πH2 = 34034 m 2
b) Se determin ă frecven ța loviturilor directe N d
Nd = N g x A e x C 1 x 10 -6 = 0,0396
în care: N
g este densitatea anual ă a loviturilor de tr ăsnet din regiunea în care este amplasat ă construc ția. Pentru ora șul Pite ști, din harta keraunic ă, din
anexa 2 se determin ă indicele keraunic N k = 45 zile/an, cu ajutorul c ăruia se alege din tabelul 2, cap. 2.2. valoarea par ametrului N g = 4,66 nr.
impact/an km 2.
C1 este coeficientul ce ține seama de mediul înconjur ător și se alege din tabelul 3 din cap. 2.2. Pentru o con struc ție înconjurat ă de alte construc ții și
arbori C 1 = 0,25.
c) Se determin ă parametrul N c:
Nc = (5,5 x 10 -3)/C = 0,00275
în care: C = C
2 x C 3 x C 4 x C 5 = 2
Valorile coeficien ților C 2, C 3, C 4, C 5 sunt date în tabelele 4, 5, 6, 7 din cap. 2.2: C 2 = 1; C 3 = 2; C 4 = 1; C 5 = 1
d) Se compar ă valorile parametrilor N d și N c.
Deoarece N d > N c este necesar ă instalarea unei IPT cu eficacitate E.

e) Se determin ă eficacitatea E a IPT cu rela ția:
E = 1 – (N c/N d) = 0,93
Din tabelul 8 se alege nivelul înt ărit de protec ție (nivelul II), deoarece 0,90 < E < 0,95.
Pentru acest nivel de protec ție raza sferei fictive, conform tabelului 8, este R = 30 m și curentul de tr ăsnet asociat I este 5,2 kA.
În urma verific ărilor cu metoda sferei fictive rezult ă c ă o solu ție de protec ție este cea cu re țea de dimensiunile 10 x 10 m și unghi de protec ție α =
25 o, distan ța dintre conductoarele de coborâre fiind de 15 m. Î n aceast ă situa ție, raza de protec ție este:
Rp = h x tg α ≈ 14 m
Dac ă se opteaz ă pentru o solu ție cu PDA rezult ă ca necesar ă utilizarea aceluia și dispozitiv cu ΔT = 25 µs, respectiv cu avans de amorsare ΔL =
25m. Pentru nivelul II de protec ție razele de protec ție rezultate în urma calcului vor fi mai mari deoar ece raza sferei fictive este de 30 m în loc de 20 m .
Dispozitivul de protec ție se monteaz ă pe o tijă cu în ălțimea de h
1 = 2 m. În aceste condi ții, raza de protec ție la nivelul terasei este:

La nivelul solului, în ălțimea PDA fiind h 2 = H + h 1 = 32 m, rezult ă raza de protec ție a IPT la nivelului solului:

Atât în exemplul 1 cât și în exemplul 2, în situa ția utiliz ării PDA, conform normativului, sunt necesare doar d ou ă conductoare de coborâre.

3. Se consider ă o clădire amplasat ă în Bucure ști, într-un cartier cu cl ădiri de în ălțimi apropiate și arbori. Clădirea are forma și dimensiunile din fig.
25 , respectiv L = 25 m; l = 20 m; H = 30 m, cu destin a ția de produc ție de echipamente electronice.
a) Se determin ă suprafa ța echivalent ă de captare a construc ției A e:
Ae = L x l + 6H(L + l) + 9 πH2 = 34034 m 2
b) Se determin ă frecven ța loviturilor directe de tr ăsnet pe construc ție N d
Nd = N g x A e x C 1 x 10 -6 = 0,029
în care: N
g este densitatea anual ă a loviturilor de tr ăsnet din regiunea în care este amplasat ă construc ția. Pentru ora șul Bucure ști, din harta keraunic ă, din
anexa 2 se determin ă indicele keraunic N k = 35 zile/an, cu ajutorul c ăruia se alege din tabelul 2, cap. 2.2. valoarea par ametrului N g = 3,41 nr.
impact/an km 2.
C1 este coeficientul ce ține seama de mediul înconjur ător și se alege din tabelul 3 din cap. 2.2. Pentru o con struc ție înconjurat ă de alte construc ții și
arbori C 1 = 0,25.
c) Se determin ă parametrul N c:
Nc = (5,5 x 10 -3)/C = 0,0055
în care: C = C
2 x C 3 x C 4 x C 5 = 1
Valorile coeficien ților C 2, C 3, C 4, C 5 sunt date în tabelele 4, 5, 6, 7 din cap. 2.2: C 2 = 1; C 3 = 1; C 4 = 1; C 5 = 1

d) Se compar ă valorile parametrilor N d și N c.
Deoarece N d > N c este necesar ă instalarea unei IPT cu eficacitate E.
e) Se determin ă eficacitatea E a IPT cu rela ția:
E = 1 – (N c/N d) = 0,81
Din tabelul 8 se alege nivelul înt ărit de protec ție (nivelul III), deoarece 0,80 < E < 0,90.
Pentru acest nivel de protec ție raza sferei fictive, conform tabelului 8, este R = 45 m și curentul de tr ăsnet asociat l este 9,5 kA. În urma verific ării
instala ției de protec ție la tr ăsnet cu metoda sferei fictive, rezult ă solu ția clasic ă de protec ție cu re țea având dimensiunile rezultate din tabelul 12,
respectiv 15 x 15 m 2, unghiul de protec ție α = 35 o și distan ța medie între conductoarele de coborâre, rezultat ă din tabelul 14, de 20 m.
În aceast ă situa ție, raza de protec ție este R p = h x tg α = 21 m (conform tabelului 12).
Și în aceast ă situa ție este posibil ă protejarea construc ției utilizând PDA cu acelea și caracteristici ca în exemplele anterioare și numai dou ă
conductoare de coborâre. 4. Se consider ă o clădire amplasat ă în Bcuure ști, într-un cartier de construc ții mici. Clădirea are forma și dimensiunile din
fig. 26 , respectiv L = 10
m; l = 8 m; H = 15 m, cu destina ția magazin.
a) se determin ă suprafa ța echivalent ă de captare a construc ției A e (2.1.4):
Ae = L x l + 6H(L + l) + 9 πH2 = 8058 m 2
b) Se determin ă frecven ța de lovituri directe de tr ăsnet pe construc ție N d (2.1.4):
Nd = N g x A e x C 1 x 10 -6 = 0,0137

în care: N
g este densitatea anual ă a loviturilor de tr ăsnet din regiunea în care este amplasat ă construc ția. Pentru ora șul Bucure ști, din harta keraunic ă, din
anexa 2 se determin ă indicele keraunic N k = 35 zile/an, cu ajutorul c ăruia se alege din tabelul 2, cap. 2.2. valoarea par ametrului N g = 3,41 nr.
impact/an km 2.
C1 este coeficientul ce ține seama de mediul înconjur ător și se alege din tabelul 3 din cap. 2.2. Pentru o con strucție înconjurat ă de alte construc ții și
arbori C 1 = 0,25.
c) Se determin ă parametrul N c:
Nc = (5,5 x 10 -3)/C = 0,0055
în care: C = C
2 x C 3 x C 4 x C 5 = 1
Valorile coeficien ților C 2, C 3, C 4, C 5 sunt date în tabelele 4, 5, 6, 7 din cap. 2.2: C 2 = 1; C 3 = 1; C 4 = 1; C 5 = 1
d) Se compar ă valorile parametrilor N d și N c.
Deoarece N d > N c este necesar ă instalarea unei IPT cu eficacitate E.
e) Se determin ă eficacitatea E a IPT cu rela ția:
E = 1 – (N c/N d) = 0,6
Din tabelul 8 se alege nivelul înt ărit de protec ție (nivelul IV), deoarece 0 < E < 0,8.

Pentru acest nivel de protec ție, raza sferei fictive, conform tabelului 8, este R = 60 m, curentul de tr ăsnet asociat, respectiv I este 14,7 kA, iar
unghiul de protec ție α = 55 o. Pentru a asigura acest nivel de protec ție, construc ția cu amplasarea și dimensiunile prezentate mai sus, poate fi
protejat ă cu o tijă clasic ă de captare tip Franklin montat ă la o în ălțime de minim 7 m fa ță de nivelul terasei, având înâl țimea totală fa ță de sol h = 22
m. În aceast ă situa ție, în urma verific ării cu sfera fictiv ă rezult ă o asigurare bun ă a construc ției cu aceast ă solu ție.
Raza de protec ție în acest caz este:
Rp1 = h 1 x tg α = 31,4 m
O alt ă solu ție clasic ă de protec ție este aceea de tip re țea, cu dimensiunile 20 x 20 m, în cazul de fa ță fiind o centur ă de captare montat ă pe conturul
terasei, cu dou ă coborâri montate diametral opus.
Pentru aceast ă solu ție, raza de protec ție este:
Rp2 = h 2 x tg α = 31,4 m
Și în cazul acestei construc ții se poate adopta solu ția de protec ție cu PDA, cu ΔT = 25 µs, respectiv cu avans de amorsare ΔL = 25 m montat ă la o
în ălțime h = 2 m fa ță de teras ă, respectiv 17 m fa ță de sol.
Raza de protec ție la sol este R p3 = 73,3 m.

ANEXA 4
Rezistivitatea diferitelor soluri și ape

Nr.
crt. Natura solului Rezistivitatea ρρ ρρs
[ΩΩ ΩΩm]
Domeniul de varia ție în
func ție de umiditatea și
con ținutul de s ăruri Valori recomandate pentru
calculele preliminare
1 Solu ție de sare și ape acide 0,01 0,01
2 Ap ă de mare 1…5 3,0
3 Ap ă de pârâu și râu 10…50 20,00
4 Ap ă de iaz sau izvor 40…50 40,00
5 Ap ă subterane 20…70 50,00
6 Ap ă de munte (pârâuri, râuri, lacuri) 100…1200 700,00
7 Pământ, hum ă, turb ă (foarte umede) 15…20 20,00
8 Cernoziom 10…70 50,00
9 Hum ă vân ătă cu con ținut de sulfur ă de fier 10…20 10,00
10 Pământ arabil 40…60 50,00
11 Pământ argilos, argil ă 40…150 80,00

12 Pământ cu pietri ș 100…500 200,00
13 Loess, p ământ de p ădure 100…300 200,00
14 Argilă cu nisip 100…300 200,00
15 Pământ nisipos 150…400 300,00
16 Nisip foarte umed 100…500 400,00
17 Balast cu p ământ 500…6000 1000,00
18 Nisip, nisip cu pietri ș 100…2000 1000,00
19 Roci, bazalt 10000 10000,00
20 Stânc ă compact ă 100000 100000,00
[top ]