Nordic Walking 26.06.2017 [303592]

[anonimizat] o provocare pentru noi a trăi o viață frumoasă intr-o lume așa de agitată.

Oamenii sunt tot mai preocupați pentru a [anonimizat] a [anonimizat], punându-[anonimizat].

[anonimizat].

Putem spune că plimbarea este o modalitate distractivă și ușoară pentru a [anonimizat] a [anonimizat], la școală sau la servici.

[anonimizat] o modalitate de a face mersul normal mai benefic prin utilizarea unor bețe.

Mersul nordic este o metodă nouă de mișcare, o modalitate de a merge pe jos care se realizează prin utilizarea unor bețe și este practicat de diferite categorii de persoane și vârste. [anonimizat] o [anonimizat].

[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], indiferent de vârstă sau gen pe tot parcursul anului.

Capitolul 1. Aspecte generale privind mersul nordic (Nordic Walking)

1.1. Scurt istoric al mersului nordic

Mersul nordic pentru prima dată a început în Finlanda în anul 1930, ca o pregătire de vară pentru cei care practicau schii fond.

Prin anii 1930 [anonimizat], din Finlanda au căutat un mod de a [anonimizat].

Pentru prima data în anul 1966 a fost introdus ”[anonimizat]’’ [anonimizat] o [anonimizat], Helsinki, Filanda și a continuat să promoveze această activitate la Facultatea de Educație Fizică de la Universitatea din Jyvaskyla.

[anonimizat] 1980 au descoperit că mersul cu bețele de schii îi ajută să își păstreze capacitatea fizică pe toată perioada verii.

Compania finlandeză numită Exel a decis să numească activitatea “Nordic Walking” în anul 1999, acest termen fiind utilizat acum în întreaga lume.

Mauri Repo a [anonimizat] o carte în anul 1979. [anonimizat], Tom Rutlin promovează mersul nordic în anul 1985.

Figura 1. Primele încercări de practicare organizată a mersului nordic (http://www.inwa-nordicwalking.com/the-history-of-nordic-walking/)

În anul 2000 în Finlanda a [anonimizat] (INWA), fiind organ de conducere la nivel mondial de promovare a mersului nordic , având scopul principal de a forma intructori, antrenori și de a dezvolta educația la nivel international.

Ca urmare a creșterii rapide și a beneficiilor multiple pe care le are asupra organismului, mersul nordic este introdus și în alte țări: Austria, Germania, Elveția, Norvegia, Suedia, Australia, Olanda, Japonia, Marea Britanie și SUA. Cercetările arată că în Finlanda peste 800.000 de oameni practică săptămânal mersul nordic. Cei care practică schi fond preferă ca pe timpul verii să practice mersul nordic, acesta fiind o alterativă în pregătirea lor.

1.2. Descrierea tehnicii mersului nordic

Tehnica mersului nordic are efecte care acționeză asupra părții superioare cât și a părții inferioare a corpului, asigurând un antrenament foarte eficient și complet. Tehnica constă în mișcarea brațelor și a picioarelor alternativ, trunchiul este pe verticală, mișcarea brațelor este executată din umeri, înainte-înapoi, umerii relaxați, coatele aproape de corp, lungimea pașilor este mai mare decât în mod normal, iar talpa piciorului ia contactul cu solul și rulează de la călcâi spre pingea.

Figura 2. Poziția segmentelor corpului în timpul practicării mersului nordic

Bețele sunt mișcate spre înainte și înapoi alternativ, corpul este propulsat spre înainte, bățul formează o linie continuă cu brațul întins în spate, iar palma mâinii este deschisă și degetele sunt întinse pentru eliberarea bățului.

În timp ce brațul drept este dus spre înainte simultan cu pășirea piciorului stâng înainte, brațul stâng este întins spre înapoi formând o linie continuă cu bățul. Vârful bățului trebuie înfipt în pământ aproximativ în dreptul călcâiului. Călcâiul ia contact cu solul prima dată, apoi urmând rularea spre înainte. Bățul trebuie prins în timp ce călcâiul piciorului opus atinge solul de fiecare dată și eliberat în momentul când este tras în spatele corpului în timpul deplasării înainte, finalizând cu palma deschisă (figura 2).

1.3. Trepte metodice în învățarea tehnicii mersului nordic

Exercițiul 1: Vârfurile bețelor trebuie să fie înapoia corpului – corpul este într-o poziție normală, brațele pe lângă corp, mers încet fără mișcarea brațelor, bețele se trag pe pamânt (figura 3).

Exercițiul 2: Antrenarea unui ritm natural de mers pe jos și mișcarea brațelor – mers în ritm alert (susținut), brațele se mișcă alternativ pe lângă corp, braț picior opus, palmele sunt deschise (figura 4).

Execițiul 3: Simțirea spijinului bețelor – palmele se vor ține deschise și bețele se împing în sol în timpul mersului.

Exercițiul 4: Rezintența bețelor – se apucă mânerul bețelor în timp ce brațele se mișcă pe lângă corp aplicând o presiune asupra lor care v-a propulsa corpul înainte, crescând automat lungimea pașilor și viteza de deplasare.

Exercițiul 5: Implicarea mușchilor din partea superioară a corpului în mișcare- întotdeauna umărul opus piciorului dinainte se mișcă înainte iar, celălalt umăr spre înapoi, ajutând la mențineare echilibrului.

Execițiul 6: Tensiunea și relaxarea mușchilor umărului și a brațelor, în momentul când mâna trece de șold înapoi brațul relaxează priza pe mâner.

1.4. Echipament și materiale necesare pentru practicarea mersului nordic

Practicarea mersul nordic necesită echipamente minime și necostisitoare. În primul rând pentru a practica mersul nordic veți avea nevoie de o pereche de adidași sau o altă încălțăminte comodă și un trening lejer sau comod și în al doilea rând veți avea nevoie de o pereche de bețe.

Bețele pentru mersul nordic sunt de două tipuri: versiuni unice, care nu se pot regla și sunt de diferite înălțimi și versiuni telescopice (figura 5), care se pot regla în funcție de înălțimea potrivită și sunt ușor de transportat. Majoritatea bețelor au un dop de cauciuc peste vârf pentru a se putea folosii și pe suprafețe mai dure.

Figura 5. Bețe regabile sau telescopice pentru practicarea mersului nordic

(https://cdn.bocp.eu/images/327/5/509_bdtrail.jpg)

Aplicând o presiune mai mare pe bețe se reduce stresul pe partea inferioară a corpului, cureaua încheieturii permite utilizatorului să dea drumul mânerului înapoi fără a pierde bățul. Există unele curele care sunt detașabile. Bețele vă ajută să vă măriți rezistența la efort, să reduceți disconfortul din genunchi, articulații și coloană, să urcați mai ușor pențile, să câștigați stabilitate la traversarea unui teren instabil și să vă mențineți mai ușor postura vertical. Bețele asigură un echilibru, o stabilitate mai mare pe orice suprafață.

Pentru a achiziționa bețele se folosește diagrama care sugerează înălțimea lor în funcție de talie (figura 6). Poziția corpul este pe verticală iar brațul și antebrațul formează un unghi de 90°

Figura 6. Lungimea bețelor pentru practicarea mersului nordic raportată la înălțimea practicantului ( sursa figura stânga: http://entrainement-sportif.fr/nordic-walking-baton.gif)

1.5. Efectele practicării mersului nordic asupra organismului

Practicarea mersului nordic este o modalitate de a atinge starea generală de sănătate, crește rezistența, pierderea în greutate este pe termen mai lung, tonusul muscular este pronunțat, aducând bucuria de a participa pe termen mai îndelungat.

Mișcările care sunt folosite în practicarea mesului nordic ajută la îmbunătățirea echilibrului și a coordonării. Este ideal pentru persoanele cu probleme de echilibru și cele mai învârstă deoarece mersul cu ajutorul bețelor asigură un echilibru și o stabilitate mai bună decât mersul fără bețe.

Angrenează în mișcare numeroase grupe musculare, fiind considerat al doilea sport, după înot, care solicită cele mai multe grupe de mușchi, apoximativ 90% din mușchii corpului (figura 7). În mișcare este angrenat atât trenul superior cât și trenul inferior al corpului. De asemenea reduce durerea și tensiunea musculară la nivelul gâtului, umerilor și îmbunătățește rezistența musculară, ajutând la efectuarea exercițiilor cu ușurință.

Figura 7. Diferența dintre grupele musculare implicate în mersul nordic și alte sporturi (https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc)

Prin utilizarea bețelor presiunea asupra articulațiilor este scăzută, fiind o activitate fizică recomandată persoanele mai în vârstă cu probleme la nivelul articulațiilor și genunchilor.

Îmbunătățește sistemul cardiovascular crescând ritmul cardiac și consumul de energie, de asemenea poate reduce riscul de boli cardiace, accidente vasculare cerebrale și alte afecțiuni cronice.

Cercetarea științifică în SUA și Europa arată că mersul nordic: dezvoltă o bună coordonare și integrează în mișcare multe grupe musculare majore, îmbunătățește mobilitatea articulațiilor și flexibilitatea musculară, asigură stabilitate crescută, îmbunătățește imaginea de sine, stimulează efectele de pierdere în greutate.

Mersul nordic este o formă eficientă de terapie de reabilitate, de asemenea este folosit în tratamentul afecțiunilor cronice, afecțiunilor neuromusculare și bolilor cardiovasculare. Beneficiile pentru reabiltate și sănătate utilizând mersul nordic sunt mai mari decât mersul pe jos regulat, jogging sau drumeții. Mulții specialiști din Australia includ această mișcare în tratamentul lor de reabilitare. Sunt cercetări care dovedesc că beneficiile mersului nordic pentru reabilitare a prejudiciului include: eficacitatea în toate etapele de reabilitate; de la acute la cronice; permite o mobilitate funcțională; reconstruiește baza de fitness, aerobic mai departe; crește flexibilitatea musculară și mobilitatea articulațiilor.

Solicitarea grupelor musculare majore aduce un consum mai mare de calorii, mai puțin efort perceput de către participant și este o metodă mai eficientă de mers pe jos pentru a pierde în greutate decât mersul pe jos regulat sau jogging.

În general mersul nordic permite socializarea, participanții pot discuta în timpul mersului, reglează sistemul cardiovascular (scade tensiunea arterială și reglează activitatea cardiacă) și sistemul respirator, combate stresul, crește rezistența la efort, arde mai multe calorii decât mersul normal, scade presiunea la nivelul articulațiilor, întărește starea fizică generală, tonifica tonusul muscular, relaxează nivelul cervical și spatele, reduce impactul asupra articulațiilor de la glezne, genunchi, șolduri și de la spate, asigură un echilibru și este usor de învățat (figura 8).

Figura 8. Beneficiile psiho-fizice pe care le are practicarea regulată a mersului nordic (https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&)

În timpul mersului impactul este mai redus, exercitând o presiune mai mică asupra articulațiilor, laba piciorului rulând dinspre călcâi talpă și vârf comparativ cu cei care aleargă și pun de 3 ori greutatea corporală în fiecare contact având o presiune mult mai mare asupra articulațiior. De asemenea reduce stresul, întărește sistemul imunitar care ajută organismul la prevenirea problemelor de sănătate. Pe lângă aceste beneficii fizice de sănătate mersul pe jos relaxează mintea, stopează efectele îmbătrânirii, ajută la întărirea mușchilor și a oaselor, îmbunătățește starea de spirit și crează o stare de bine.

Studiile arată că persoanele care suferă de boala Parkinson și care practică mersul nordic sistematic, înregistrează progrese vizibile la testele făcute după o perioadă de practicare a acestei activități fizice față de testele înregistrate inițial la începutul programului (Bombieri et al, 2017).

Consumul de oxigen (figura 9), frecvența cardiacă și concentrația acidului lactic în sânge înregistrează valori mai ridicate la o persoană care practică mesul nordic decât la o persoană care nu folosește bețele (Church et al, 2002; Porcari et al, 1997; Porcari et al, 2002; Figard- Fabre et al., 2010; Schiffer et al., 2006; Sugiyama et al., 2013; Hansen &Smith, 2009).

Figura 9. Consumul de oxigen în timpul practicării mersului nordic comparativ cu mersul normal (Pellegrini et al., 2015)

Figura 10. Valorile frecvenței cardiace în timpul practicării mersului nordic comparativ cu mersul normal (Sugiyama et al., 2013)

Cercetătorii au realizat studii privind diferențele indicilor fiziologici în cazul practicării mesului nordic, mersului normal și alergării. Au fost prelevate probe biologice și masurat VO2, frecvența cardiacă (figura 10) și lactatul sanguin după fiecare activitate fizică programată în cadrul cercetării (Schiffer et al, 2006).

1.6. Influența factorilor de mediu asupra organismului în timpul practicării mersului nordic

Organismul uman în timpul practicării mersului nordic trăiește sub influența permanentă a medului înconjurător care acționeză prin diverși factori: factori fizici, factori chimici, factori biologici și factori sociali care influențează starea de sănătate.

“Factorul de mediu sau factorul ecologic (numit și ecofactor) este un element material capabil de a produce o acțiune directă sau indirectă asupra altor elemente materiale, provocând reacții corespunzătoare”.

Acțiunea mediului înconjurător depinde de felul în care răspunde organismul la influența diferitor factori de mediu. Exemplu: din două persoane supuse în mod egal la acțiunea frigului, o persoană se îmbolnăvește iar cealaltă nu. De aici reiese că, capacitatea de adaptare a organismului la mediul înconjurător este diferită de la o persoană la alta. În prevenirea îmbolnăviriilor este importantă și întărirea rezistenței organismului, sporirea capacității lui de adaptare la acțiunile mereu schimbătoare a factorilor de mediu extern.

“Prin mediu înconjurător sau mediu ambiant se înțelege ansamblul de elemente și fenomene naturale și artificiale de la exteriorul Terrei, care condiționează viața în general și pe cea a omului în special. Sensul dat acestei noțiuni în cadrul Uniunii Europene este cel al unui ansamblu de elemente care, în complexitatea relațiilor lor, constituie cadrul, mijlocul și condițiile de viață ale omului, cele care sunt ori cele care nu sunt resimțite. O altă definiție o găsim în Legea protecției mediului, în care mediul înconjurător este ansamblul de condiții și elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul și subsolul, toate straturile atmosferei, toate materiile organice și anorganice, precum și ființele vii, sistemele naturale în interacțiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv, valorile materiale și spiritual”.

“În cadrul inter-relațiilor dintre om și mediul ambiant, acesta din urmă exercită asupra omului influențe multiple, dintre care una din cele mai importante este acțiunea asupra sănătății. Din acest punct de vedere se știe că mediul conține factori care au o acțiune favorabilă asupra sănătății cunoscuți sub numele de factori sanogeni. Mediul conține și factori care au o acțiune nefavorabilă asupra sănătății, determinând înrăutățirea sau pierderea acesteia, denumiți factori patogeni”.

Factorii fizici principali din mediul extern care acționează negativ asupra organismului în timpul practicării mersului nordic sunt:

Variațiile bruște ale factorilor meteorologici:

temperatura aerului ridicată sau coborâtă;

umiditatea crescută sau scăzută;

curenții de aer;

radiațiile solare;

presiunea atmosferică crescută sau scăzută;

praful;

Energia radiată:

razele infraroșii, luminoase și ultraviolet cu intensitate mare;

curenții de înaltă frecvență;

radiațiile ionizate;

Alți factori care pot influența organismul în timpul practicării mersului nordic sunt factorii chimici: substanțe toxice sub formă de gaze, vapori, lichide sau solide; substanțe utilizate în industria chimică. Aceștia acționează negativ asupra organismlui, dar aceste cazuri sunt foarte rare deoarece, de regulă această activitate se practică întru-un mediu curat.

Factori biologici care acționeză negativ asupra organismului sunt:

microbii și virușii;

ciupercile parazite;

Factorii sociali sunt rezultatul acțiunii omului asupra mediului.

“Sănătatea este rezultatul acțiunii dintre om și mediu, interacțiunea factorilor de mediu, care pot duce la o adaptare dintre om și mediul înconjurător”.

„Mediul în care trăiește omul este definit în primul rând de calitatea aerului, apei, solului, locuinței, alimentelor pe care le consumă, precum și de mediul în care își desfășoară activitatea. Strâns legată de acești factori, influențată și determinată imediat sau după o perioadă de timp, este starea de sănătate a populației”.

1.7. Petrecerea timpui liber prin practicarea activitaților sportive și recreeative

“Recreerea este perioada de timp care nu este dedicată activităților profesionale, casnice, de afaceri sau educaționale și este o perioadă de odihnă activă după acestea. Diferența între activitățile recreative și cele obligatorii sau necesare nu este strictă și depinde de fiecare persoană, așadar, a cânta, a dansa, a găti pentru unii poate fi o activitate făcută în scop recreativ în timp ce pentru unii pot fi sarcini profesionale. În timpul timpului liber multe persoane își ocupă timpul cu pasiuni, tabieturi. Odihna activă este un timp esențial pentru păstrarea sănătății fizice și psihice. Petrecerea timpului în mod neplăcut sau dezorganizat și care duce la plictiseală, petrecerea unui timp îndelungat la televizor, în baruri, la calculator sau în pat(lenevire) nu se consideră recreere și nu au un impact pozitiv asupra sănătății”.

Timpul liber folosit în mod distractiv, recreativ, este timpul în care se realizează, o pasiune, un hoby (practicarea unor activități, citirea unor cărți). Dacă timpul liber este folosit judicios, el devine un mijloc de formare a personalității umane, de educație permanentă. Aceste activități libere pot fi rganizate cu colegii, prietenii sau cu familia.

Putem spune că timpul liber petrecut în mod social este cel mai util pentru om deoarece prin împărtășirea experiențelor cu anumiți prieteni sau oameni poți avea o amplă perspectivă asupra vieții. În primul rând timpul liber petrecut în compania unor persoane duce la formarea unui spirit social al omului, iar în al doilea rând trebuie petrecut intr-un mod cat mai util, cât mai favorabil omului. Întregul ansamblu al activităților sportiv-recreative, organizate în scop de fortificare, compensare, destindere și agrement, cunoaște în zilele noastre o extindere din ce în ce mai mare.

Orice activitate fizică practicată regulat atrage după sine multe efecte pozitive și mai puține efecte negative asupra corpului. Lipsa activităților fizice regulate poate contribui la debutul precoce a unor boli, în special cardiovasculare, dar orice creștere al nivelului acestor activități va aduce beneficii asupra stării de sănătate. Există numeroase posibilități de petrecere a timpului liber prin practicarea anumitor activităților spre exemplu: plimbări în aer liber, plimbări cu bicicleta, drumeții, canotaj, rafting, jocuri sportive, având posibilitatea de a le practica în grupuri mari sau mici.

”Activitățile recreative produc scurte perioade de libertate când avem posibilitatea să dezvoltăm funcții psihice și intelectuale diverse: creativitatea, imaginația, simțul ludic, acumularea de cunoștințe și deprinderi, afectivitatea, să facem realitate propriile vise și planuri. Ieșirea din rutină este foarte benefică pentru psihicul nostru cât și pentru trup, rutina ne obligă să uzăm anumite organe, funcții, părți ale corpului în mod excesiv iar odihna activă are rolul de a readuce echilibrul fiziologic, metabolic și psiho-emoțional. De asemenea recreerea ne ajută pe plan social prin intrarea în contact cu alte persoane, dobândirea de noi prieteni și cunoscuți, ne ajută și în comunicare”.

”Abordarea tipurilor de activități sau plasarea activităților în diferite tipuri de clasificare este foarte vastă și a evoluat în timp, în relație directă cu evoluția cunoștințelor științifice din domeniul educației fizice și sportului dar și din domenii complementare: medicină, psihologie, sociologie etc. O clasificare cu perspectivă foarte cuprinzătoare este redată în figura” (Lucaciu, 2013, p. 37).

Practicarea activitățior fizice sportive, recreative sunt considerate instrumente de socializare importante, astfel societatea are responsabilitatea de a dezvolta și promova aceste activități. Întrucât activitățile fizice și sportul produc un tonus fizic și psihic ridicat, senzația de relaxare și bună dispoziție constituie un fel de compensare pentru constrângerile și anxietatea generată de munca propriu-zisă.

Beneficiile activităților fizice sunt valabile pentru toate categoriile de persoane indiferent de sex sau vârstă, la copii și adolescenți favorizează dezvoltarea armonioasă, iar la persoanele adulte și de vârsta a treia practicarea unor activități conferă o menținere a tonusului fizic.

În societățile moderne, putem spune că odată cu generalizarea ideii de sport ca sursă de sănătate, s-a dezvoltat și o întreagă „industrie a activităților fizice” care să-i servească pe cei care prețuiesc sănătatea, frumusețea sau pur și simplu au plăcerea de a practica sport.

Capitolul 2. Posibilități de practicare a mersului nordic

2.1. Exemple de trasee pentru practicarea mersului nordic în România

Traseele amenajate în Bucovina pentru mersul nordic și mountainbike au lungimea totală de 111,3 kilometri, în fiecare dintre aceste trei locații există câte un centru de închiriere pentru bețe și biciclete, fiind localizate în Vatra Dornei, Gura Humorului și Sucevița.

La Vatra Dornei sunt amenajate 6 trasee (figura 11) cu o lungime totală de 44,4 kilometri, dintre care pentru mersul nordic sunt amenajate 4 trasee: traseul 1 Dealu Negru, traseul 2 Runc, traseul 3 Drăncani, traseul 4 Parc, iar traseele 5 și 6 Drumul tătarilor și Căprioarei sunt destinate ciclismului.

Figura 11. Trasee pentru practicarea mersului nordic în stațiunea Vatra Dornei (http://www.turismactiv.ro/ro/harta-interactiva-vatra)

Traseul 1 Dealu Negru (figura 12) are o lungime de 9,2 kilometrii, cu o diferență de nivel de 464 m, grad de dificultate: greu, având punctul de plecare parcul municipal, străbate zona principală a stațiunii până în apropierea telescaunului, urcușul se desfășoară pe drum pietruit, printre case, unde după câteva minute de mers pe jos, se poate vedea panorama orașului. După o porțiune cu case, traseul continuă printr-o pădure de conifere, unde după 10 minute se intersectează cu pârtia de schii, ajungând la un punct unde se poate admira Bazinul Domelor. Din acest loc și până la Cabana Telescaun, unde se poate face un popas traseul are o continuitate de-a lungul pârtiei de schi, având o priveliște deosebită asupra munților Rodnei. Traseul ajunge în parcul municipal la Izvorul Ferdinand, până la punctul de sosire (fiind același loc de unde a început traseul) traseul continuă pe aleile parcului.

Figura 12. Traseul Dealu Negru pentru practicarea mersului nordic (https://www.google.com/maps/d/viewer?mid=1jxKpZ8abtk8-5_iEaFaEQfPrCFI&hl=ro&ll=47.342449935576866%2C25.382405873290963&z=13)

Traseul 2 denumit Runc (figura 13) este un traseu cu o lungime de 4,7 kilometrii, cu o diferență de nivel de 305 m, cu un grad de dificultate mediu, punct de plecare parcul municipal, în vecinătatea podului pietonal de pe râul Dorna. Traseul continuă de-a lungul râului până la baza dealului Runc, urcând până pe vârf, zonă de unde se poate admira stațiunea Vatra Dornei și Valea Bistriței. Coborârea către Drumul Tătarilor se realizează prin poieni și livezi, ajunși la drum traseul continuă urmărind cursul râului Dorna, până în punctul de sosire.

Figura 13. Traseul Runc pentru practicarea mesului nordic (https://www.google.com/maps/d/viewer?mid=1wUe8UDsruLBEMXXidDdYW3y1JRg&hl=ro&ll=47.35086734414471%2C25.347175100586014&z=14)

Traseul 3 Drăncani (figura 14) are o lungime de 5,6 kilometrii, cu o diferență de nivel de 309 m, gradul de dificultate mediu. Este un traseu scurt având posibilitatea de a observa în mod special gospodăriile și casele locuitorilor din zonă, punctul de plecare este de pe malul Bistriței, la capătul podului pietonal. Traseul trece prin partea vestică a cartierul Barnerel în vecinătatea Bisericii. După părăsirea cartierului se ajunge intr-o zonă unde se găsesc afine și zmeură. Traseul se continuă și ajunge din nou la punctul de unde a fost plecarea.

Traseul 4 Parc (figura 15) este un traseu mai scurt cu o lungime de 2 kilometrii, diferența de nivel de 39 m, gradul de dificultate: ușor. Traseul se reazlizează pe aleile parcului municipal, fiind o zonă cu nivel calitativ de aero-ionizare. Parcul este principala zonă de concentrare a izvoarelor minerale

La Gura Humorului sunt amenajate 5 trasee (figura 16) cu o lungime totală de 39.2 kilometri, dintre care pentru mersul nordic sunt amenajate 3 trasee: traseul 1 Parc Aniris, traseul 2 Varvata- Staniste, traseul 3 Lunca Moldovei-Soim, iar traseul 4 Bogdăneasa și traseul 5 Piatra Pinului – Voronet – Izvor Brusturosu sunt trasee destinate ciclismului.

Figura 14. Traseul Drăncani pentru practicarea mesului nordic (https://www.google.com/maps/d/viewer?mid=1h75Qp6_ztauRQPggL29A1vdoCGY&hl=ro&ll=47.35271086059236%2C25.36704846032717&z=14)

Figura 15. Traseul Parc pentru practicarea mesului nordic (https://www.google.com/maps/d/viewer?mid=17sSgUYn_2vZWq7Nse6s9RNkYRbo&hl=ro&ll=47.34318861035494%2C25.357271719604455&z=16)

Figura 16. Trasee pentru practicarea mersului nordic în stațiunea Gura Humorului (http://www.turismactiv.ro/ro/harta-interactiva-gura-humorului)

Traseul 1 Parc Aniris (figura 17) este un traseu mai scurt cu o lungime de 2,7 kilometri, diferență de nivel de 2 m, grad de dificultate: ușor. Acest traseu are ca punct de plecare Punctul de Informare Turistică aflat în Parcul Dendrologic ”Lunca Moldovei”, urmărind aleile acestui parc, localizat în partea de sud-vest a orașului Gura Humorului, pe malul stâng al râului Moldova. În acest parc există peste 500 de vegetale, forme lemnoase de pe toate continetele, exemple: bradul alb, bradul argintiu, plopul tremurător.

Traseul 2 Varvata- Staniste (figura 18) are o lungime de 5,3 kilometri, cu un grad de dificultate mediu, diferență de nivel: 156 m. Pornirea se face din Parcul Central al orașului Gura Humorului (Punctul de Informare Turistică) continuând pe strada Piața Republicii se ajunge la podul peste Pârâul Humor, urmând cursul acestui râu. În continuare traseul întâlnește cursul totentului Varvata și se continuă aproximativ 200 de metri pe Valea Varvata, urmează un urcuș pe Dealul Albu traversând pajiști până pe Dealul Staniste. De pe vârful acestui deal traseul continuă coborând pe strada Mănăstirea Humorului până în centrul orașului, unde se poate admira Parcul Olga Kobyleanska, Biserica ortodoxă Sfinții împărați Constantin și Elena și Biserica Romano-Catolică.

Figura 17. Traseul Parc Aniris pentru practicarea mesului nordic

(https://www.google.com/maps/d/viewer?mid=14Ze8pDZjL_nSjUevtHY567q57GM&ll=47.54614604862485%2C25.888917306884764&z=16)

Traseu 3 Lunca Moldovei-Șoim (figura 19) are o lungime de 6,4 kilometri, diferența de nivel 331 m, grad de dificultate: greu. Pe parcursul acestui traseu întâlnim două puncte atractive principale: Rezervația naturală Piatra Șoimului și Rezervația Piatra Pinului. Trseul are ca punct de plecare Punctul de Informare Turistică care se găsește în Parcul Dendrologic ”Lunca Moldovei”, continuă pe aleile parcului și travesează puntea suspendată peste râul Moldova și urcă prin pădure pa lângă Cantonul Silvic până la Piatra Șoimului. Drumul continuă până la cel mai înalt punct al pârtiei de schi ”Șoimul” loc în care se poate vedea panorama orașului, coborând spre Cabana Nemțoiu unde se poate face un popas. Urmează apoi cursul râului Moldova pe lângă Piatra Pinului ajungând din nou la puntea suspendată traseul se suprapune cu partea sa de început.

Figura 18. Traseul Varvata- Staniste pentru practicarea mesului nordic (https://www.google.com/maps/d/viewer?mid=1lTPa8vI52ljPhJo66FefSYeXgOU&ll=47.56126627567212%2C25.893303140258695&z=14)

Figura 19. Traseul Lunca Moldovei-Șoim pentru practicarea mesului nordic

(https://www.google.com/maps/d/viewer?mid=1k6EXvTziXuLzhgsJcfECaiKrRb0&ll=47.536292687811574%2C25.881376499999988&z=14)

La Sucevița sunt amenajate 5 trasee (figura 20) cu o lungime totală de 27,7 kilometri, dintre care pentru mersul nordic sunt amenajate 4 trasee: traseul 1 Neagu I, traseul 2 Neagu II, traseul 3 Furcoi, traseul 4 Cabana Dragusin și traseul 5 Dragusin este destinat ciclismului.

Figura 20. Trasee pentru practicarea mersului nordic în stațiunea Sucevița

(http://www.turismactiv.ro/ro/harta-interactiva)

Traseul 1 Neagu I (figura 21) are o lungime de 1,5 kilometri, diferență de nivel 22 m, grad de dificultate: ușor. Este un traseu ușor, punctul de plecare fiind parcarea din fața Mănăstirii Sucevița se traversează strada națională urmărind indicatorul către dreapta ocolind zidul de incintă, urcușul începe după ocolirea gardului prin dreapta care împrejmuiește biserica și cimitirul satului. Se poate admira peisajul Vârfului Furcoi. Coborârea se face pe drum forestier care ocolește gospodăria și anexele Mănăstirii și revine în punctul de plecare.

Figura 21. Traseul Neagu I pentru practicarea mesului nordic

(https://www.google.com/maps/d/viewer?mid=1q3QMfXCJf5uj7DoDEDhIygia1i0&hl=ro&ll=47.77795005842545%2C25.711792899475086&z=16)

Traseul 2 Neagu II (figura 22) are o lungime de 2,7 kilometri, diferență de nvel 89 m, grad de dificultate: ușor. Putem observa că acest traseu are o continuitate a traseului Neagu I, diferența fiind urcarea pe vârful dealului Negru, ajungând în colțul sud-vest al gardului care împrejmuiește biserica și cimitirul satului se continuă traseul pe cărarea care merge drept înainte ajungând pe coama dealulu unde se face o întoarcere spre N pentru a se putea admira Mănăstirea Sucevița, cât și valea de-a lungul căreia se află satul. Coborârea se face pe drumul forestier, la capătul drumului aflându-se DN17A care se traversează, traseul finalizându-se dupa aproximativ 250 de m în punctul de plecare.

Figura 22.Traseul Neagu II pentru practicarea mesului nordic

(https://www.google.com/maps/d/viewer?mid=1E9lqsymSfu8ME9lCCNCEEz6UOp8&hl=ro&ll=47.776538503512825%2C25.714575047637936&z=16)

Traseu 3 Furcoi (figura 23) are o lungime de 5 kilometri, diferență de nivel 211m, grad de dificultate: greu. Traseul are ca punct de plecare parcarea din fața Mănăstirii Sucevița urmând drumul de-a lungul pârâului Bercheza, înainte de podul care duce spre drumul forestier se începe urcarea pe partea dreaptă pe o cărare. Ajungând pe coama dealului după 500 de m se poate adimra Mănăstirea Sucevița și valea care coboară către est spre depresiunea Rădăuțului. Coborârea se face pe partea de sud a versantului aproximativ 150 m după care se face stânga urmărindu-se indicatoarele și se ajunge pe drumul forestier Rotar, se traversează pârâul Sucevița ajungandu-se în dreptul Primăriei. Revenirea la locul de pornire se face pe un trotuar amenajat pe partea dreaptă a drumului.

Traseul 4 Cabana Dragustin (figura 24) are o lungime de 7,5 kilometri, diferență de nivel 119, grad de dificultate: ușor. Este un traseu dus-întors pe un drum pietruit, pornirea se face din partea de vest a comunei Sucevița, locul în care este amplasat panoul de plecare care este numit Poiana Mărului. Pe parcursul acestui traseu sunt locuri amenajate unde spoate face pauză iar spre finalul drumului se găsesc fragi, zmeură, mure în funcție de sezon.

Figura 23. Traseul Furcoi pentru practicarea mesului nordic

(https://www.google.com/maps/d/viewer?mid=17kKQXcp7K4GRhvecce1T6roypJw&hl=ro&ll=47.781976157179095%2C25.713162986816428&z=15)

Figura 24. Traseul Cabana Dragusin pentru practicarea mesului nordic

(https://www.google.com/maps/d/viewer?mid=12TMjw0kGUsknsnd8PLRh6sElYVM&hl=ro&ll=47.745985280146776%2C25.69648258734128&z=13)

2.2. Exemple de trasee pentru practicarea mersului nordic în alte țări

Traseul este situat în Germania, în Hamburg- Fischebek într-o zonă rurală aproape de Neu Wulmstorf și Fischbek. Este un traseu moderat ca și grad de dificultate, cu o lungime de 7,93 de kilomertri și durează o oră și 39 de minute. Este realizat prin păduri și pașuni și traversează în două locuri granița dintre Hamburg și Lower Saxony (figura 25).

Figura 25. Traseul Germania-Hamburg Fischebek

(https://www.wikiloc.com/wikiloc/view.do?id=14619212)

Este un traseu situat în Germania, într-o zonă urbană în orașul Berlin, ușor ca și grad de dificultate, cu o lungime de 10 kilometri și durează 2 ore si 12 minute. Traseul pornește de pe o străduță din oraș continuă pe lângă Muzeul Tehnik apoi parcurge grădina zoologică, continuă spre punctul de control Charlie aproape de unde se pornește și apoi spre centru orașului (figura 26).

Figura 26. Traseul Germania-Berlin

(https://www.wikiloc.com/wikiloc/view.do?id=1934855)

Capitolul 3. Cercetarea propriu zisa

3.1. Materiale folosite

Pentru înregistrarea frecvenței cardiace s-a folosit Polar Heart Rate Analysis 5.03. Acesta dă posibilitatea de a analiza și înregistra frecvența cardiacă în timpul antrenamentelor și competițiilor. Este compus dintr-un emițător care se aplică precordial, dar și dintr-un receptor care are posibilitatea să recepționeze semnalele emise de emițător (figura 27).

Figura 27. Reprezentând modul de utilizare a Polar Heart Rate Analysis

(https://m.media-amazon.com/images/S/aplus-media/mg/7cb1ad2e-5ed4-4996-b611-974b93a6bb8c._SL300__.jpg)

Receptorul are forma unui ceas de mână și se poate fixa pe antebraț, în așa fel încât nu incomodează purtătorul. Acesta are o serie de opțiuni și poate fi setat să înregistreze frecvența cardiacă, diferența de nivel, traseul parcurs, având încorporat GPS și caloriile consumate.

Figura 28. Reprezentând emițătorul și receptorul de la Polar Heart Rate Analysis

(http://support.polar.com/en/support/RC3_GPS)

Datele din receptor pot fi transferate cu ușurință în calculator cu ajutorul unei interfațe. Pentru a putea fi prelucrate datele, este necesar să se creeze un cont pe site-ul http://www.polarpersonaltrainer.com/, iar cu ajutorul unui cablu de date care se conectează la ceas se descarcă înregistrările în acest program.

Cu ajutorul acestui program se pot prelucra informațiile, se pot întocmi grafice sau tabele referitoare la evoluția frecvenței cardiace și se poate obține procentajul de situare într-o anumită zonă de efort. Au fost create 5 zone ale ritmului cardiac de la intensitatea foarte ușoară la cea maximă. Softul permite stocarea informațiilor la un număr nelimitat de dișcipline sportive și sportivi, se pot crea fișiere individuale sportivilor unde se pot înregistra informații din timpul antrenamentelor și competițiilor pe o durată mai mare de timp, se pot nota informații legate de antrenament și date legate de starea sportivului.

3.2. Metode de cercetare folosite

Documentarea bibliografică

Studiul bibliografiei de specialitate este prima etapă a acestei cercetări. În cadrul acestei etape vor fi colectate date referitoare la tema de cercetat propusă pentru a se putea identifica nivelul cunoașterii problemei supusă cercetării. Documentarea se va realiza prin studierea publicațiilor de specialitate, dar și prin accesarea site-urilor web.

Metoda măsurătorilor prin monitorizarea frecvenței cardiace.

Metoda statistico matematica

Cu ajutorul acestei metode tragem concluzii și prelucrăm datele înregistrate cu ajutorul softului Polar. Această metodă ne ajută să reprezentăm grafic datele culese și prelucrate, în vederea determinării rezultatelor acestora.

4. Metoda reprezentării grafice

Metoda reprezentării grafice exprimă în formă vizuală datele obținute și prelucrate.

3.3. Ipoteza cercetării

Practicarea mersului nordic ca activitate fizică recreativă poate avea influență pozitivă asupra starii de sănătate a organismului.

Măsurarea valorilor frecvenței cardiace în timpul parcurgerii traseelor propuse poate furniza informații importante în legătură cu dificultatea traseelor și nivelul de solicitare fizică a practicantului.

3.4. Etapele cercetării

1. Studiu bibliografie de specialitate și documentarea în teren

Studiul bibliografiei de specialitate este prima etapă a acestei cercetări. În cadrul acestei etape vor fi colectate date referitoare la tema de cercetat propusă. Documentația se va realiza prin studierea publicațiilor de specialitate, dar și spin accesarea site-urilor web.

2. Alegerea traseelor

Primul traseu pe care l-am ales pentru propunere este în parcul Salca – Oradea, am ales acest traseu pentru că este foarte accessibil și de asemenea un loc foarte frumos și liniștit.

Al doilea traseu pe care l-am ales pentru propunere este la Cetatea din Oradea, am ales acest loc pentru că este în oraș, este o zonă turistică cunoscută chiar și de către alte persoane din alte județe.

Al treilea traseu care l-am ales pentru propunere este intr-o zonă rurală, în Valea Crișului. Acest loc l-am ales deoarece cunosc zona, este un loc frumos și este aproape de drumul principal care face legătura între Oradea și Cluj.

3. Parcurgerea traseelor și înregistrarea datelor

4. Analiza datelor

5. Concluzii și propuneri

6. Redactarea și susținerea lucrarii

3.5. Propuneri de trasee pentru practicarea mersului nordic

Traseele vor avea diferite grade de dificultate ca să fie accesibile pentru toate grupele de vârstă și gen și cu diferite diferențe de nivel. Traseele se pot parcurge în doi, în grupuri sau chiar cu familia.

3.5.1. Propunere traseu pentru practicarea mersului nordic în Parc Salca

Localizare: este situat în mediul urban, în Oradea aproape de Peța, str Meiului și de Lotus Center, la 3 minute de stația de tramvai.

Descrierea traseului: este un traseu ușor de parcurs, foarte accesibil, are o lungime de 1,20 kilometri și durează 14 minute și 32 de secunde. Se pornește de la capătul podului care traversează peste Peța, pe aleea ce înconjoară parcul spre dreapta 100 de m, după continuă cu o întoarcere la stânga încă 100 de m, apoi iar la stânga 500 de m, urmează o întoarcere spre stânga 100 de m, apoi iar spre stânga 400 de m și se ajunge din nou la punctul de plecare. Traseul poate fi parcurs spre stânga și spre dreapta și poate fi repetat de mai multe ori. Pe parcursul traseului se pot admira locurile amenajate din parc (figura 29).

Figura 29. Propunere traseu pentru practicarea mersului nordic Parc Salca (https://www.polarpersonaltrainer.com/user/calendar/item/analyze.ftl?id=882014834&r)

3.5.2. Propunere traseu pentru practicarea mersului nordic în Cetatea Oradea

Localizare: este situată în mediul urban în Oradea în aproapierea Parcului 1 Decembrie și Crișul Repede, cu o suprafață totală de 150.000 mp.

Descrierea traseului: este un traseu foarte accesibil, fiind aproape de stația de tramvai de la Parcul 1 Decembrie, ușor de parcurs, în formă de stea, cu o lungime de 1,48 kilometri și dureaza 17 minute și 13 secunde. Se pornește din spatele Catedralei Episcopală, de la capătul podului care duce spre intrare în Cetate, se continuă spre dreapta 200 de m. după care urmează o întoarcere la stânga 300 de m și se intră pe aleea ce înconjoară Cetatea, (în șanțul Cetății), apoi se face iar la stânga 250 de m. Traseul continuă cu o întoarcere spre stânga încă 350 de m parcurgând Parcul dentrologic. și apoi iar spre stânga 250 de m părăsind aleea se face la stânga și se continuă până pe pod ajungând la locul de unde s-a pornit. Traseul poate fi parcurs spre stânga dar și spre dreapta și poate fi repetat de mai multe ori. Pe parcursul traseului se poate admira zidul care înconjoară Cetatea (figura 30).

Figura 30. Propunere traseu pentru practicarea mersului nordic în Cetatea Oradea (https://www.polarpersonaltrainer.com/user/calendar/item/analyze.ftl?id=882014822&r)

3.5.3. Propunere traseu pentru practicarea mersului nordic în Piatra Craiului – Valea Crișului

Localizare: localitatea Valea Crișului este un sat în mediul rural în comuna Bratca, din județul Bihor, numele desemnând localitatea Valea Neagră, care își are originea în culoarea neagră a apei pârâului Valea Negruța, din cauza spălării zăcămintelor de cărbune.

Descriere: este un traseu cu dificultate medie, foarte accesibil, are o lungime de 9.38 kilometri și durează 2 ore, 6 minute și 33 de secunde. Traseul pornește din Piatra Craiului, de la intersecția drumurilor DN1 și drumul pietruit din spatele restaurantului Romalpin, paralel cu DN1, pe care se merge în coborâre aproximativ 600 de metri unde se intersectează din nou cu DN1 și drumul principal care duce spre Valea Crișului, drum care face legătură între Piatra Craiului și Bratca. Traseul continuă pe drumul principal care este pietruit, prin pădure aproximativ 1,7 kilometri, înainte de intrare în sat în partea dreaptă se află pășunea satului, tot din acest loc se pot admira localitățile din jur, barajul de la Lugaș și Tileagd. Până la intrare în sat se parcurg încă 500 de m. se continuă în coborâre printre casele cetățenilor 1,6 kilometri iar pe partea stângă se poate admira Biserica veche de lemn ”Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”construită în anul 1741.

După încă 250 de m se ajunge în centru satului Valea Crișului urmând drumul spre stânga pe lângă Biserica Baptistă, se continuă 1.3 kilometri până la intrare în pădure, iar pe acestă porțiune pe partea stângă se poate vedea mina de cărbuni. Imediat după intrare în pădure pe partea stângă se găsesc calcarele cu hippuriți. Urmează urcarea prin pădure 1 kilometru până la pășune unde se face la stânga 200 de m pe drumul agricol de acces la pășune apoi spre dreapta pe drumul prin pădure 800 de m care se intersectează cu drumul principal, după care traseul continuă 1,4 kilometri până la locul de unde a fost pornirea (figura 31).

Figura 31. Propunere traseu pentru practicarea mersului nordic Piatra Craiului-Valea Crișului. (https://www.polarpersonaltrainer.com/user/calendar/item/analyze.ftl?id=883379030&r)

3.6. Analiza și interpretarea datelor

3.6.1. Traseu Parc Salca

Figura 32. Reprezentând frecvența cardiacă în timpul parcurgeii traseului- Parc Salca

După cum prezintă graficul realizat în urma înregistrării ritmului cardiac (figura 32, 33), frecvența cardiacă minimă este de 105 bpm, frecvența cardiacă medie este de 120 bpm și frecvența cardiacă maximă este de 132 bpm. Se observă o evoluție constantă a frecvenței cardiace, fără modificări substanțiale pe întraga durată a monitorizării. În timpul parcugerii traseului au fost consumate 95 de kal.

Figura 33. Reprezentând altitudinea și ritmul cardiac în timpul parcurgerii traseului propus- traseu Parc Salca

După cum reiese din grafic (figura 33) altitudinea minimă înregistrată în timpul parcurgerii traseului este de 129 m, altitudinea medie este de 134 m și altitudinea maximă este de 138 m.

Figura 34. Procentajul frecvenței cardiace într-o zonă stabilită anterior în timpul parcurgerii traseului – traseu parc Salca)

Acest grafic prezentat de figura 34 arată că 41% din lungimea traseului monitorizat frecvența cardiacă se situează între 100-120 bpm având o durată de 6 minute și 58% din lungimea traseului frecvența cardiacă se situează între 120-140 bpm cu o durată de 8 minute și 27 de secunde.

Figura 35. Reprezentând zonele în care se situează frecvența cardiacă în timpul parcurgerii traseului propus – traseu Parc Salca

În acest grafic (figura 35) au fost introduse 5 zone ale ritmului cardiac de la intensitatea foarte ușoară la cea maximă. Zonele pentru ritmul inimii sunt calculate ca procente din ritmul cardiac maxim. Traseul din parcul Salca este realizat pe 2 zone: foarte ușor care reprezintă 50-60% din ritmul cardiac maxim și ușor care reprezintă 60-70% din ritmul cardiac maxim. Ritmul cardiac maxim este de 199 bpm. Timpul petrecut în zona foarte ușoară este de 6 minute și în zona ușoară este de 8 minute și 27 de secunde.

3.6.2. Traseu Cetate Oradea

Figura 36. Reprezentând frecvența cardiacă în timpul parcurgeii traseului – traseu Cetate Oradea

În urma înregistrării ritmului cardiac graficul prezentat în figura 36 arată că frecvența cardiacă minimă este de 60 bpm, frecvența cardiacă medie este de 115 bpm și frecvența cardiacă maximă este de 151 bpm. Analizând graficul de mai sus putem afirma că valorile frecvenței cardiace, pe întreaga durată a monitorizării nu prezintă oscilații semnificative. În timpul parcugerii traseului au fost consumate 104 kal.

Figura 37. Reprezentând altitudinea și ritmul cardiac în timpul parcurgerii traseului propus traseului propus – traseu Cetate Oradea

Acest grafic prezentat în figura 37 arată că altitudinea minimă înregistrată în timpul parcurgerii traseului este de 125 m, altitudinea medie este de 129 m și altitudinea maximă este de 136 m. Valorile frecvenței cardiace nu prezintă modificări semnificative datorate traseului, dealtfel nici difența de nivel nu are modificări notabile.

Figura 38. Procentajul frecvenței cardiace într-o zonă stabilită anterior în timpul parcurgerii traseului frecvența cardiacă – traseu Ceatate Oradea

Graficul prezentat în figura 38 arată faptul că 18% din lungimea traseului monitorizat frecvența cardiacă se situează intre 100-120 bpm pe o durată de 3 minute și 6 secunde, 49% din traseu frecvența cardiacă se situează între 120-140 bpm pe o durată de 8 minute și 26 de secunde și 5% din traseu frecvența cardiacă se situează între 140-160 bpm pe o durată de 55 secunde. Analinând graficul din figura 36 și 38 deducem că 28% din traseu frecvența cardiacă se situează sub 100 bpm pe o durată de 5 minute și 26 de secunde.

Figura 39. Reprezentând zonele în care se situează frecvența cardiacă în timpul parcurgerii traseului propus – traseu Cetate Oradea

Traseul din Cetate este realizat pe 3 zone: foarte ușor între 50-60% din ritmul cardiac maxim, ușor intre 60-70% din ritmul cardiac maxim și moderat între 70-80% din ritmul cardiac maxim. Timpul petrecut în zona foarte ușoară este de 3 minute și 6 secunde, în zona ușoară este de 8 minute și 26 de secunde și în zona moderată este de 55 secunde (figura 39).

3.6.3. Traseu Piatra Craiului – Valea Crișului

Figura 40. Reprezentând frecvența cardiacă în timpul parcurgeii traseului – traseu Piatra Craiului – Valea Crișului

Graficul realizat în urma înregistrării ritmului cardiac (figura 40) arată că frecvența cardiacă minimă este de 88 bpm, frecvența cardiacă medie este de 132 bpm și frecvența cardiacă maximă este de 176 bpm. În timpul parcugerii traseului au fost consumate 1006 kal.

Figura 41. Reprezentând altitudinea și ritmul cardiac în timpul parcurgerii traseului propus – traseu Piatra Craiului – Valea Crișului

După cum arată graficul prezentat în figura 41 altitudinea minimă înregistrată în timpul parcurgerii traseului este de 402 m, altitudinea medie este de 509 m și altitudinea maximă este de 584 m. Se observă o creștere semnificativă a frecvenței cardiace pe sfârșitul porțiunii de coborâre, unde se pare ca soliciarea fizică este ridicată, după care valorile frecvenței cardice se mențin ușor mai ridicate pe o porțiune ascendentă a traseului. În porțiunea cu cea mai mare altitudine a traseului, deși aceasta este după 1h,30 de minute de la începerea traseului frecvența cardiacă scade ușor până la valorile înregistrate pe prima porțiune a traseului.

Figura 42. Procentajul frecvenței cardiace într-o zonă stabilită anterior în timpul parcurgerii traseului frecvența cardiacă – traseu Piatra Craiului – Valea Crișului

Acest grafic (figura 42) arată faptul că 32% din lungimea traseului monitorizat frecvența cardiacă se situează între 100-120 bpm pe o durată de 40 de minute și 39 de secunde, 28% din traseu frecvența cardiacă se situează între 120-140 bpm pe o durată de 35 de minute și 51 de secunde, 28 % din traseu frecvența cardiacă se situează între 140-160 bpm pe o durată de 35 de minute și 55 de secunde și 9% din traseu frecvența cardiacă se situează între 160-180 bpm pe o durată de 11 minute și 6 secunde. Analinând graficul din figura 40 și 42 deducem că 2% din traseu frecvența cardiacă se situează sub 100 bpm.

Figura 43. Reprezentând zonele ritmului cardiac de la intensitatea foarte ușoară la cea maximă traseu Piatra Craiului – Valea Crișului

Traseul din Piatra Craiului – Valea Crișului este realizat pe 4 zone: foarte ușor între 50-60% din ritmul cardiac maxim, ușor intre 60-70% din ritmul cardiac maxim, moderat între 70-80% din ritmul cardiac maxim și greu între 80-90%. Timpul petrecut în zona foarte ușoară este de 40 de minute și 39 de secunde, în zona ușoară este de 35 minute și 51 de secunde, în zona moderată este de 35 de minute și 55 de secunde și în zona grea 11 minute și 6 secunde (figura 41).

Concluzii și propuneri

Studiile arată numeroase beneficii asupra sănătății celor care practică mersul nordic regulat, iar asupra persoanelor cu diferite afecțiuni cronice (cum ar fi Parkinson) se observă o ameliorare a acestora.

Mersul nordic este practicat atât în România cât și în afara țării existând un număr mare de trasee pe care doritorii le pot folosi. Exemple ar fi cele de la Vatra Dornei, Gura Humorului și Sucevița sau din strainătate, Germania zona urbană a orașului Munchen.

Mersul nordic este o activitate fizică recreativă accesibilă tuturor, poate fi practicată de toate categoriile de vârstă și gen atât în zona urbană cât și rurală. Un exemplu în acest sens ar fi cele două trasee propuse: traseu Cetate Oradea și traseu Parc Salca în orașul Oradea, iar pentru zona rurala traseul Piatra Craiului- Valea Crișului.

Confirmăm ipoteza și astfel monitorizarea valorii frecvenței cardiace poate determina gradul de dificultate al traseelor propuse astfel:

Traseul Parc Salca este un traseu cu dificultate scazută;

Traseu Cetatea Oradea este un traseu cu dificultate ușoră spre moderată;

Traseul Piatra Craiului – Valea Crișului este un traseu de dificultate medie spre grea.

Pe parcursul traseului Piatra Craiului – Valea Crișului pot fi întâlnite obiective turistice importante zonei bihorului cum ar fi biserica din lemn Sf Arhangheli Mihail și Gavril declarată Monument istoric, construită în anul 1741 și calcarele cu hipuriți de la Valea Crișului.

Pentru susținrea acestiu gen de activitate fizică propunem mediatizarea acestiu gen de activitate fizică și practicarea organizată atât în zona urbană cât și în zona rurală prin colaborarea cu Primăria, Consiliul Județean și alte instituții ale statului dar și organizații neguvernamentale.

Bibliografie

Bombieri, F., Schena, F., Pellegrini B., Barone, P., Tinazzi, M., Erro, R., (2017), Walking on four limbs: A szstematic review of Nordic Walking in Parkinson disease,Parkinsonism Relat Disord, doi: 10.1016/j.parkreldis.2017.02.004. Epub 2017 Feb 6;

Church, T.S., Earnest, C.P., Morss, G.M., (2002), Field testing of physiological responses associated with Nordic Walking, Res Q Exerc Sport 73: 296–300;

Figard-Fabre, H., Fabre, N., Leonardi, A., Schena, F., (2010), Physiological and perceptual responses to Nordic walking in obese middle-aged women in comparison with the normal walk, Eur J Appl Physiol 108: 1141–1151. doi: 10.1007/s00421-009-1315-z;

Hansen, E.A., Smith, G., (2009), Energy expenditure and comfort during Nordic walking with different pole lengths, J Strength Cond Res 23: 1187–1194;

Lucaciu, Ghe., (2013), Filozofia timpului sau viața între mod și stil, Editura Universității din Oradea, p. 37;

Pellegrini, Barbara, Peyre-Tartaruga, L., Zoppirolli, Chiara, Bortolan, L., Bacchi, Elisabetta, Figard-Fabre, Helene, Schena, F., (2013), Exploring muscle activation during Nordic Walking: a comparision between conventional and uphill walking, PLoS One, Published online 2015 Sep 29. doi:  10.1371/journal.pone.0138906

Porcari, J.P., Hendrickson, T.L., Walter, P.R., Terry, L., Walsko, G., (1997), The physiological responses to walking with and without Power Poles on treadmill exercise. Res Q Exerc Sport 68: 161–166;

Schiffer, T., Knicker, A., Hoffman, U., Harwig, B., Hollmann, W., Struder, H.K., (2006), Physiological responses to nordic walking, walking and jogging, Eur J Appl Physiol 98: 56–61;

Schiffer, T., Knicker, A., Hoffman, U., Harwig, B., Hollmann, W., Strüder, H.K., (2006), Physiological responses to nordic walking, walking and jogging, Eur J Appl Physiol. 2006 Sep;98(1):56-61. Epub 2006 Jun 24;

Sugiyama, K., Kawamura, M., Tomita, H., Katamoto, S., (2013), Oxygen uptake, heart rate, perceived exertion, and integrated electromyogram of the lower and upper extremities during level and Nordic walking on a treadmill, J Physiol Anthropol 32: 2 doi: 10.1186/1880-6805-32-2;

http://articole.famouswhy.ro/factorii_care_actioneaza_asupra_organismului/

http://entrainement-sportif.fr/nordic-walking-baton.gif

Poluarea mediului și … sănătatea umană

http://shawellnessclinic.com/shamagazine/en/10-benefits-nordic-walking/

http://support.polar.com/en/support/RC3_GPS

http://www.inwa-nordicwalking.com/the-history-of-nordic-walking/

http://www.naturalist.ro/viata-si-sanatate/un-mediu-curat-o-viata-sanatoasa

http://www.nordicacademy.com.au/index.php/about-nordic-walking/nordic-walking-poles/one-way-nordic-walking-wrist-strap-and-click-point-system

http://www.nordicwalkingfan.com/a-brief-history-of-nordic-walking

http://www.rasfoiesc.com/sanatate/medicina/Generalitati-privind-starea-de13.php#_ftnref1

5 Benefits of Nordic Walking and How to Get Started

http://www.turismactiv.ro/ro/harta-interactiva

http://www.turismactiv.ro/ro/harta-interactiva-gura-humorului

http://www.turismactiv.ro/ro/harta-interactiva-vatra

http://www.turismactiv.ro/ro/parcul-1

http://www.turismactiv.ro/ro/parcul-1-gura-humorului

http://www.turismactiv.ro/ro/parcul-1-vatra

http://www.turismactiv.ro/ro/traseul-2

http://www.turismactiv.ro/ro/traseul-2-gura-humorului

http://www.turismactiv.ro/ro/traseul-2-vatra

http://www.turismactiv.ro/ro/traseul-3

http://www.turismactiv.ro/ro/traseul-3-gura-humorului

http://www.turismactiv.ro/ro/traseul-3-vatra

http://www.turismactiv.ro/ro/traseul-4

http://www.turismactiv.ro/ro/traseul-4-vatra

https://biblioteca.regielive.ro/referate/ecologie/factorii-de-mediu-si-sanatatea-148734.html

https://cdn.bocp.eu/images/327/5/509_bdtrail.jpg

https://en.wikipedia.org/wiki/Nordic_walking

https://experiencelife.com/article/making-strides/

https://m.media-amazon.com/images/S/aplus-media/mg/7cb1ad2e-5ed4-4996-b611-974b93a6bb8c._SL300__.jpg

https://ro.wikipedia.org/wiki/Factor_de_mediu

https://ro.wikipedia.org/wiki/Recreere

Beginner’s guide to Nordic walking with poles

https://www.google.com/maps/d/viewer?mid=12TMjw0kGUsknsnd8PLRh6sElYVM&hl=ro&ll=47.745985280146776%2C25.69648258734128&z=13

https://www.google.com/maps/d/viewer?mid=14Ze8pDZjL_nSjUevtHY567q57GM&ll=47.54614604862485%2C25.888917306884764&z=16

https://www.google.com/maps/d/viewer?mid=17kKQXcp7K4GRhvecce1T6roypJw&hl=ro&ll=47.781976157179095%2C25.713162986816428&z=15

https://www.google.com/maps/d/viewer?mid=17sSgUYn_2vZWq7Nse6s9RNkYRbo&hl=ro&ll=47.34318861035494%2C25.357271719604455&z=16

https://www.google.com/maps/d/viewer?mid=1E9lqsymSfu8ME9lCCNCEEz6UOp8&hl=ro&ll=47.776538503512825%2C25.714575047637936&z=16

https://www.google.com/maps/d/viewer?mid=1h75Qp6_ztauRQPggL29A1vdoCGY&hl=ro&ll=47.35271086059236%2C25.36704846032717&z=14

https://www.google.com/maps/d/viewer?mid=1jxKpZ8abtk8-5_iEaFaEQfPrCFI&hl=ro&ll=47.342449935576866%2C25.382405873290963&z=13

https://www.google.com/maps/d/viewer?mid=1k6EXvTziXuLzhgsJcfECaiKrRb0&ll=47.536292687811574%2C25.881376499999988&z=14

https://www.google.com/maps/d/viewer?mid=1lTPa8vI52ljPhJo66FefSYeXgOU&ll=47.56126627567212%2C25.893303140258695&z=14

https://www.google.com/maps/d/viewer?mid=1q3QMfXCJf5uj7DoDEDhIygia1i0&hl=ro&ll=47.77795005842545%2C25.711792899475086&z=16

https://www.google.com/maps/d/viewer?mid=1wUe8UDsruLBEMXXidDdYW3y1JRg&hl=ro&ll=47.35086734414471%2C25.347175100586014&z=14

https://www.nordixx.com/pages/teaching-the-technique/

https://www.polar.com/us-en/products/accessories

https://www.polarpersonaltrainer.com/user/calendar/item/analyze.ftl?id=882014834&r

https://www.polarpersonaltrainer.com/user/calendar/item/analyze.ftl?id=882014822&r

https://www.polarpersonaltrainer.com/user/calendar/item/analyze.ftl?id=883379030&r

https://www.sportstek.net/nordic-walking-guide.htm

https://www.wikiloc.com/wikiloc/view.do?id=14619212

https://www.wikiloc.com/wikiloc/view.do?id=1934855

www.americannordicwalking.com/nordic-walking-today

www.inwa-nordicwalking.com/the-history-of-nordic-walking

www.nordicacademy.com.au/index.php/about-nordic-walking/benefits-of-nordic-walking/total-body-fitness

www.nordicacademy.com.au/index.php/about-nordic-walking/benefits-of-nordic-walking

www.nordicacademy.com.au/index.php/about-nordic-walking/benefits-of-nordic-walking/injury-rehabilitation

www.nordicacademy.com.au/index.php/about-nordic-walking/benefits-of-nordic-walking/weight-loss

www.nordicacademy.com.au/index.php/about-nordic-walking/nordic-walking-techniques

www.nordicwalking.se/nordic_walking_history.php

www.sanatatea.com/pub/mediu/1401-factorii-de-mediu-si-sanatatea.

www.treadmillreviews.net/all-about-nordic-walking

www.uberwalker.com/benefits-of-walking

www.wr-nw.com/cnwhistory.html

Anexe

Imagini de pe traseul Piatra Craiului- Valea Crișului