NOILE VIZIUNI CRIT ICE ÎN STUDIUL “FENOMENULUI PITE ȘTI” Academia Na țională de Informa ții “Mihai Viteazul ” Totalitarism și stat în Europa Nicolae… [613984]

NOILE VIZIUNI CRIT ICE ÎN STUDIUL
“FENOMENULUI PITE ȘTI”

Academia Na țională de Informa ții “Mihai Viteazul ”
Totalitarism și stat în Europa
Nicolae Ioana -Roxana

2 Cuprins
Scurtă istorie a “Fenomenului Pite ști” …………………………………… 3
Contextul abordărilor critice ………………………………… ………… . 6
În loc de concluzii ……………………………………………………… 10
Bibliografie ……………………………………………………………… 12

3 SCURTĂ ISTORIE A “FE NOMENULUI PITE ȘTI”

Despre lagărul de reeducare din localitatea Pitești s -au scris numeroase articole și materiale
cu valoare istorică, mai ales în ultimii zece ani. Astfel, un subiect care nu cu mult timp în urmă
părea obscur și asupra căruia nu existau referințe a devenit acum o parte veritabilă de istorie,
documentată de specialiști și intrată deja în materia școlară.
Lagărului de reeducare de la Pitești i s -au pus bazele nu la mult timp după ce Ro mânia a
intrat în sfera de influență sovietică, iar comunismul a devenit sistemul s ău de guvernare.
Comuniștii, beneficiind de sprijin sovietic, au pătruns treptat în justiție, administrație și în cadrul
guvernului, această intervenție având un scop unic: acela de a transforma comunismul, dintr -un
regim , într-o religie. În perioada anilo r 1944 -1949 acest lucru a fost aproape imposibil de realizat,
în primul rând din cauza elitelor sociale. Astfel, religia creștin -ortodoxă și emanciparea treptată ,
dar profundă a individului româ n, au facut ca, începând cu anul 1949 să se desfășoaree ceea c e
va fi cunoscut sub numele de “Fenomenul Pitești”.
Închisoarea Pitești este numele sub care este cunoscut fostul penitenciar din Pitești, renumit
pentru așa -zisele încercări de „reeducare”, efectuate sub comanda autorităților comuniste în
perioada anilor 1949 -1952. „Fenomenul Pitești a reprezentat un experiment de reeducare ce
consta în distrugerea psihică a individului. Esența metodei folosite la Pitești este transformarea
victimelor în cǎlǎi, tortura putând fi apreciatǎ drept un simplu mijloc, nu un s cop. Agresiunile
fizice brutale erau admi nistrate zilnic cu scopul de a <<reeduca total>> deținuții politici,
majoritatea studenți, membri în grupări interzise de comuniști, precum și cei inspirați de Garda
de Fier sau membri sioniști ai comunității evreiești din România. ”1

1 Historia .ro, https ://www.historia.ro/sectiune/general/articol/fenomenul -pitesti , acesat la 17.01.2020 ;

4 Scopul Experimentului Pitești era acela de a reeduca toți opozanții politici în spiritul
comunist, pr in ștergerea vechii identități a fiecăruia și înlocuirea ei cu una nouă, tipic bolșevică.
Deținutul nu trebuia să se „vindece” după eliberare, urmând a -și însuși un comportament
comunist. Datorită torturii neîntrerupte, prizionierul era forțat să denunțe a șa-ziși „colaboratori”
ai fostelor partide, mai ales ai Gărzii de Fier. Astfel, cei denunțați erau arestați la rândul lor de
către Securitate și trimiși la Pitești, pentru reeducare. O parte din deținuți deveneau din victime
torționari, adică deveneau călă i. Estimările totale referitoare la numărul celor care au suferit acest
experiment sunt cuprinse între aproximativ 1000 și 5000 de oameni. Este considerat a fi cel mai
mare și cel mai intensiv program de spălare a creierului prin tortură din blocul de Est.
Când vine vorba să îi indicăm pe cei care au creat și coordonat activitățile lagărului de
reeducare, probabil persoana cu cea mai mare răspundere este Nikolski, comandant suprem al
Securității românești timp de 16 ani (fiind la pensie se plângea că regimu l nu-i recunoaște
meritele) . Ordinele acestuia erau executate de un nucleu de deținut i, conduși de Eugen Țurcanu,
acesta din urmă punând în aplicare terori le lui Makarenko.
„Reeducarea consta, foarte simplu, în a pune pe torționar în aceeași celulă cu cel torturat și
a nu îngădui nici o pauza. Malraux spunea undeva că nimeni nu poate rezista torturii neîncetate,
dar nu știa atu nci ca în Romania avea sa fie gă sit secretul reușitei depline: era suficient ca deținuții
să fie puși să se tortureze unii pe alții .”23
În noaptea de 14 spre 15 mai 1948 a avut loc primul mare val de arestări din România
comunistă. Au fost reținute circa 3000 persoane, majoritatea studenți și elevi , dar și din alte
categorii socio -profesionale. Acesta avea să fie semnalul desființării trecutului României și al
nașterii „omului nou comunist ”. După anchete deosebit de brutale și procese înscenate, cei
condamnați au fost repartizați pe categorii, fiecare urmând a merge într -un anumit penitenciar.

2 Ierunca Virgil, Fenomenul Pitești , Editura Humanitas, București, anul 1990, pag.11 și pag. 12;

5 La închisoarea din Pitești aveau să fie aduși în mare parte studenți și tineri, întrucât aceștia
reprezentau viitorul țării, viitor ce nu mai corespundea dorințelor conducerii comuniste . La
vremea respectivă, închisoarea era nouă (construită în anii 1930), situată convenabil după ieșirea
din ora ș, cu acces de la drumul Pitești – Curtea de Argeș. Închisoarea a fost construită strategic,
astfel, izolată fiind, țipetele prizionierilor nu putau f i auzite: “Situată în afara orașului, spre partea
de nord -vest, în apropierea unui pârâu și departe de ori ce altă locuință, oferea un mediu foarte
prielnic pentru schingiuiri, nici un strigăt neputînd fi auzit de cineva. ”4
Imediat după arestare, tinerilor legionari li s -au înscenat procese în care erau acuzați că
urmăreau sabotarea “regimului democratic”. În aceste procese nu au contat probele , iar în ceea
ce privește acest mod de lucru este elocventă stenograma Consiliului de Miniștri din 27 martie
1957. Atunci s -au discutat problemele apărute în cazul judecării unui “lot” de foști polițiști
legio nari, di n cauza lipsei de probe . Chivu Stoica (prim -ministru) îl instruiește astfel pe
subalternul său: “Tovarășe, te așezi pe principiul luptei de clasă, cu toate strigătele lui. Noi știm
cine este el ( acuzatul) pentru că a făcut cutare și cutare. Care era proced eul din timpul burgheziei
față de noi? Ne băteau și ne dădeau 20 de ani de închisoare când veneam la proces, deși nu existau
piese la dosar. Să spui dumneata ce vrei, noi nu știm și te condamnăm, chiar dacă în dosar nu
există piese”5.

4 Ierunca Virgil , Fenomenul Pitești , Editura Humanitas, București, anul 1990, pag.26 și pag. 27;
5 Tiu Ilarion, 11.03.2008 în Jurnalul .ro, https://jurnalul.antena3.ro/scinteia/jurnalul -national/fenomenul -pitesti -119241.html, acesat la
17.01.2020

6 CONTEXTUL ABOR DĂRILOR CRITICE

În iarna anului 2019, la 30 de ani de la căderea regimului comunist, istoricul Mihai
Demetriade (și cercetător în cadrul Consiliului Național penru Studierea Arhivelor Securitții) a
oferit un interviu pentru Radio France Internationale (RFI) România, care combate principalele
idei abordate în literatura de specialitate referitoare la penitenciarul din Pitești.
Probabil aspectul cel mai controversat abordat de Mihai Demetriade a fost cel al negării
obligativității derulării actelor de to rtură din penitenciarul din Pitești. Astfel, acesta susține :
„Tortura nu este o excepție venită sau impusă de un terț repres or […] ea face parte din anatomia
legionară. Administrația penitenciarului a creat contextul favorabil ca acest episod violent să se
dezvolte. Asta developează Piteștiul cumva, și Suceava, într -o altă lumină. Îți dai seama că victimele
nu sunt chiar victime”6 – Mihai Demetriade .
Declarații aflate î n contradicție, în mod deloc evaziv , cu lucrarea de referință a lui Virgil
Ierunca , „Fenomenul Pitești ”, care susținea:
„Tortura este cheia reușitei” 7- Virgil Ierunca .
De asemenea, o lată ipoteză lansată de V irgil Ierunca și combătută de expertul CNSAS
are legătură cu rădăcinile particularității torturii din lagărul de reeducare, anume transformarea
condamnaților în torționari, idee abordată în scrierile sale și de pedagogul Makarenko:

6 Grigoriu George, 02.11.2019 în Universul.net, https://universul.net/experimentele -terifiante -de-la-pitesti -subiect -de-disputa -intre-
intelectualii -romani/, accesat la 20.01.2020;
7 Ierunca Virgil , Fenomenul Pitești , Editura Humanitas, București, anul 1990 , pag. 34;

7 „Nu există nicio legătură, nici de asemănare, nici structurală, nici cauzală cu operele psihologului,
pedagogului Makarenko. Nici vorbă!”8 – Mihai Demetri ade

„[…] Cond uși de Eugen Țurcanu, ce urma să pună în aplicare, în domeniul dreptului comun,
cunoscutele terori ale lui Makarenko”9 – Virgil Ierunca

În susținerea istoricul Mihai Demetriade a venit un alt cercetător din cadrul CNSAS,
anume Mădălin Hodor. Acesta din urmă a folosit un limbaj trivial în descrierea prizonierilor
lagărului de reeducare și a conchis că „ cel mai tare au sărit de cur în sus trepanații noii drepte,
vexați nevoie mare că le strică omul feng shui -iul cum că bunicuții lor mici și verzi au fost
victimele sovieticilor. Când colo ce să vezi? Legionarii ăia dre pți și buni erau doar niște c**** i
cu ochi care se torturau între ei pentru un blid în plus. ”10
Răspuns la declarați ile celor doi, CNSAS s -a delimitat de opiniile acestora, iar istoricul
Marius Oprea susține că istoricii menționați anterior „preiau pasaje din actul de acuzare al
Securității” și „i storia în stilul lui Hod or și Demetriade, este istoria <<corectă politic >> și orice
alt mod de a o scrie este susceptibil de a -ți atrage atributul de extremist sau pro -legionar, așa cum
se vede în special din reacțiile primului dintre ei ”11.

8 Totok William, 28.10.2019 în RFI .ro, https://www.rfi.ro/social -115463 -ororile -de-la-pitesti -interviu -cu-cercetatorul -cnsas -mihai –
demetriade?fbclid=IwAR1ptUrih8TbpjDCx0JO2whT -uGP2 -GwrQ7 -1eSb248QjjyelGePEXh -42A, accesat la 20.01.2020;
9 Ierunca Virgil, Fenomenul Pitești , Editura Humanitas,Bucur ești, anul 1990,pag. 11;
10 31.10.2019, în Mediafax.ro, https://www.mediafax.ro/social/scandal -in-cnsas -pe-experimentul -pitesti -consiliul -declaratiile -lui-
hodor -si-demetriade -o-ofensa -18522571, accesat la 20.01.2019;
11 Oprea Marius, 31.10.2019 în Mediafax.ro, https://www.mediafax.ro/social/istoricul -marius -oprea -despre -hodor -si-demetriade –
preiau -pasaje -din-actul -de-acuzare -al-securitatii -18522812, accesat la 20.01.2020;

8 ANALIZĂ PERSONALĂ

Personal, consider că adevărul istoric este greu de aflat, în special în situația în care vorbim
de spețe în care există structuri specializate a căror datorie este tocmai păstrarea secretă a anumitor
date și informații. Cu toate acestea, consider nefericită adoptarea unei p oziții care condamnă
persoane torturate și minimizează actele de violență, ajungând în punctul justificării torturii și
denigrării victimelor.
Pe de o parte, sunt de acord cu opinia asumată și coerent argumentată a istoricul ui Mihai
Demetriade din capitol ul „ <<Reeducare>>, <<activitate informativă>> și <<acțiunea de
diversiune>>”12, conform căreia: „ Confuziile provin, pe de o parte, dinspre o lectură monocoloră
și reactivă, explicabilă în context, a ororilor de la Pitești, aparținând memorialisticii foștilo r
deținuți implicați și continuată, de regulă în absența unor analize critice care s -o pună în discuție,
de istoricii fenomenului. Bibliografia „experimentului” Pitești urmează, în ciuda deschiderii
accesului la arhive din ultimii ani, structura interpreta tivă a memorialisticii, canonizată în lucrarea
lui Virgil Ierunca. Lucrarea lui V. Ierunca (Pitești, Madrid, Editura Limite, 1981, reeditată ulterior
sub titlul Fenomenul Pitești, București, Editura Humanitas, 1990, 2007, 2010, 2013), deși nu este
prima ca re tratează bru talul episod carceral piteștean […] a reușit să stabilească o linie de
interpretare din logica căreia nu s -a ieșit. Stabilirea unilaterală a culpabilităților, respingerea
importanței referințelor legionare în construcția violenței, refuzul de a asuma importanța
profilului ideologic al victi melor s -au constituit în mărci de identitate ale discursului istoriografic. ”

12 Demetriade Mihai, „Reeducare, activitate informa tive și acțiunea de diversiune” din cadrul Caietului CNSAS – Revistă semestrială
editată de Consiliul Națonal pentru Studierea Arhivelor Securității – Reeducare și Propagandă, anul VIII, nr.2 (16)/2015, București
2017, pag. 64;

9 Pe de altă parte, apreciez că , așa cum este greșită crearea unui curent istoric pornind de la
o singură lucrare (care prin natura ei are valențe subiective), la fel de greșită e și negarea
respectivelor materiale, cu scopul creării unei noi tendințe, care ar putea să plaseze istoricul
respectiv pe pi edestalul persoanelor „inovatoare ”. Astfel, sunt de acord cu poziția adoptată de
profesorul Dennis Deletani, conform căreia „Subiectu l Experimentului Piteș ti cere o analiză
obiectivă bazată pe cercetări serioase de arhivă. Injuriile lansate recent nu fac decât să dezonoreze
victimele crimelor odioase săvârșite și nu au ce căuta în vocabularul unui istoric cinsti t.”13 De
asemenea, susțin și poziția președintelui Colegiului CNSAS, Constatin Buchet: „ Negarea
crimelor comunismului în România constitue o crimă morală care demonstrează că nu s -a înțeles
dimensiunea suferinței din închisorile sistemului concentraționar comun ist, istorie de tristă
amintire pentru mii de familii de compatrioți ”.

13 Grigorescu Denis, Adevărul.ro în data de 4.11.2019, https://adevarul.ro/locale/pitesti/istoric -renumit -despre -contestatarii –
experimentuluipitestiinjuriile -nu-cauta -vocabularul -unui-istoriccinstit -1_5dc000245163ec4271acea7a/index.html , accesat la
21.01.2020 ;

10 ÎN LOC DE CONCLUZII

Am ales să pornesc de la un interviu dat în anul 1994 de directorul Institutului Național
pentru Studiul Totalitarismului, Radu Ciuceanu, care suținea că:
„Noi avem o axiomă. Nimeni nu are voie să scrie despre supliciile de la Pitești decît dacă a trecut
pe acolo.”

O astfel de persoană este Constantin
„Tache” Rodas, supraviețuitor al mai multor
penitenciare, printre care și cel de la Pitești.
Condamnările repetate au fost motivate de
statutul de legionar al lui Tache. Astfel, în cadrul
unor discuții cu acesta, din anul 2012 (atunci
având vârsta de 88 de ani), Tache Rodas a fost
dispus să vorbească despre ceea ce mai nou e pus
sub semnul întrebă rii: tortura exercitată la
Pitești.
„A trecut un prahovean de -al meu. Când l -am văzut p -ăla erau cu controlul tehnic prin fabrică. I –
am zis <<Nu mă cunoști, zici că ai auzit, nu știu, prin fabrică, dar pe mine nu mă cunoști! Studenții
care au trecut pe l a Pitești, cu niciunul nu vorbești! Nu sunt corecți! T e prind și după plătești și
tu!>> Ăla ca prostu’, s -a dus la altu’, și ăla de la Piteș ti prin ’43 și -i spune lu’ ăla << Ia uite dom’ne
și așa -și așa…>> Și ăla: << Dă-l dracului dom’ne! Că ăla e informato rul securității, nenor ocitul
vrea să ne facă de râs.>> Seara, intră Țurcanu. <<M -a spus ăsta.>> (în gând). Da’ mi -am dat
seama că ăla a turnat. Ți -era frică de altu’ că te spune el înainte. ”

“Timp de o săptămână , Rod as a fost torturat într -o celulă izolată . Desfig urat în urma bătă ilor, a fost
plimbat cu un sac pe cap prin mai multe camere atunci când deținuții se întorceau de la munca din
atelier , ca să le servească drept exem plu celor care ar fi încercat să deconspire acțiunea violentă .
Rodas povestește că Țurcanu îl bătea de mai multe ori pe zi și nu îl lăsa să doarmă aproape deloc,
astfel că nu își amintește toate chinurile la care a fost supus. În timp ce era bătut, un planton stătea

11 de pază la ușa care era izolată fonic cu o saltea. A fost lo vit în toate pă rțile corpului, buzele
zdrobite îi atârnau și îi curgea sânge din nas din gură și din toate rănile corpului; dus în această
stare la baie, i -au vârât capul în vasul de la toaletă și au tras apa, co nsiderând astfel că l -au spălat.14
A fost vă zut în această stare de majoritatea deținuți lor din Gherla: „era un ghemotoc. Un
mușuroi acoperit cu preșuri murdare de sub care se prelingeau câteva șuvițe de sânge. Nu s e
distingea nici un fel de formă a trupului omenesc[…]. <<Mă numesc Rodas Tache. Mă gă sesc în
situația aceasta pentru că am spus bandiților din fabrică să se ferească de cei de la Pitești, pentru
că toți sunt turnă tori.>>15
„Victima, care de -abia se mai ținea pe picioare, al c ărei chip nu se putea vedea din
cauza unui sac mare de cânep ă pus în cap, îngrozi pe toți cei ce o priveau.[…] Țurcanu îi spuse la
un moment dat s ă-și scoat ă sacul de pe cap. Ceea ce v ăzură cei din jurul victimei îi înm ărmurir ă.
Respectivul nu mai putea f i recunoscut, tot capul fiindu -i tumefiat de loviturile primite.“16
Și atunci Țurcanu spune:
„Rodaș a vorbit. (…) Eu am urechi peste tot. (…) Este primul caz, altul nu va mai putea
fia dus in fața voas tră, pentru că nu va mai trăi.”17
Totodată, în cadrul unui interviu luat în cadrul lung -metrajului „Demascarea”, fostul
deținut Nicolae Purcărea povestea:
“Tache dragă, n e-am cunoscut în ’42 -‘43 tot la Pitești. În prima parte. El e un om de mare
credință, de mare…așa. Și el tot așa, și el tot așa, s -a ferit de prieteni, dar uite ca prietenii
prietenilor l -au dat în gât și a povestit și el. Și bineînțeles că s -a ajuns la urechile lu’ Țurcanu și
Țurcanu a făcut din el morman de carne vie. L -a bătut l -a pus un sac în cap și l -a plimbat prin
cameră și a fost bătut…știi. A rămas un Tache Rodas “Am trădat marea cauză a demascării, puteți
să mă omorâți” și l -a omorât aproape. E u nu știu cum a scăpat cu vi ață de acolo. Om, de credință,
om de mare credință! Așa ți -e drag, cel puțin așa zic eu, ți -e darg…după toate câte a pățit și -a
revenit la aceeași credință.”18

14 Mureșan Alin, Pitești. Cronica unei sinucideri asistate , Ediția a II -a revăzută și readăugită , Editura POLIROM, anul 2011 , pag 235
si pag. 236
15 Măr turia l ui Oct avian V oine a redactată de G heor ghe An dreica , p a g. 121;
16 Dan Lucinescu, op. cit., pag. 170;
17 Ierunca Virgil, Fenomenul Pitești , Editura Humanitas,București, anul 1990, pag. 52;
18 Nicolae Purcărea, fragment din documentarul de lung -metraj “Demascarea” un documantar în regia lui Nicolae Mărgineanu după un
scenariu de Alin Mur eșan, Capitolul: Bonus:Despre i ertare.

12 BIBLIOGRAFIE

 Ierunca Virgil, Fenomenul Pitești , Editura Humanitas, București, anul 1990 ;
 Mureșan Alin, Pitești. Cronica unei sinucideri asistate , Ediția a II -a revăzută și readăugită ,
Editura POLIROM, anul 2011 ;
 Demetriade Mihai, „Reeducare, activitate informative și acțiunea de diversiune” din
cadrul Caietului CNSAS – Revistă semestrială editată de Consiliul Națonal pentru Studierea
Arhivelor Securității – Reeducare și Propagandă, anul VIII, nr.2 (16)/2015, București 2017;
 Documentarul de lung -metraj “Demascarea” un documantar în regia lui Nicolae
Mărgineanu după un scenariu de Alin Mureșa n;
 www.universul.net;
 www.historia.ro;
 www. jurnalul.antena3.ro ;
 www.rfi.ro ;
 www.mediafax.ro ;
 www. adevarul.ro ;