Nivelul de cultură politică a Rom âniei [615442]

Nivelul de cultură politică a Rom âniei

Am ales această temă pentru a observa nivelul de cultură politică a rom ânilor și cum înțeleg ei
politica, dar și pentru a afla c ât de informați sunt. Unii rom âni nu știu că sunt cărți care îi pot
ajuta să înțeleagă politica și să observe importanța s -a. Eu consider că ei ar trebui să știe c âteva
cărți care ar putea să îi ajute, cum ar fi: Amintiri și povestiri cu cenzura comunista, autor Ion T.
Morar, Trăgători si mistificatori. Contrarevoluția Securității in decembrie 1989, autor(i): Andrei
Ursu , Roland O. Thomasson, Madalin Hodor, Constituția Rom âniei, etc. Nu este neapărat ca un
om să citească doar cărți, el mai se poate informa și din filme politice, ziare, reviste, știri și alte
modalități de informare. Am vorbit adineauri despre constituția României , ea este bazată pe
modelul Constituției celei de a cincea Republi ci Franceze, și a fost acordat prin referendum
național pe data de 8 decembrie 1991. În anul 2003 a fost ținut un referendum în care Constituției
i-au fost aduse 79 de amendamente, devenind conformă cu legislația Uniunii Europene. Conform
Constituției, Rom ânia este un stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil. Forma de
guvernământ a statului român este republică . Statul este organizat potrivit principiului
separației și echilibrului puterilor — legislativă, executivă și judecătorească — în cadrul unei
democrații constituționale. Președintele este ales prin vot direct, egal, universal, secret și liber
exprimat. În urma amendamentelor din 2003, mandatul de președinte a fost prelungit de la 4 la 5
ani. Președintele numește primul -ministru d in partidul sau coaliția care a câștigat în Parlament,
care la rândul său numește Guvernul. În timp ce șeful statului își are reședința la Palatul
Cotroceni, primul -ministru împreună cu Guvernul își desfășoară activitatea la Palatul Victoria.
Proba bil mulți se întreabă ce este o cultură politică, și ce înseamnă a spune că o populație nu o
are? O cultură politică are de a face cu un comportament colectiv al unui grup. Astfel de
fenomene sunt studiate pe larg în mai multe domenii ale științei, începând evident cu științele
politice, dar continuând cu antropologia, științele economice, biologia sistemelor , și chiar în
fizica statistică.
Cultura poate fi de mai multe tipuri:
– cognitivă ;
– afectivă sau emoțională , care au un rol în formarea atitudinilor, a crezului politic;
-dimensiunea evaluativă exprimată în judecățile de valoare cu referire la evenimentele și
procesele politice în funcție de scara de valori la care individul a aderat.
Aceste trei dimensiuni ale culturii politice sunt corelate sistemic și funcțional rezultând trei stări
de spirit ale populației în raport cu politicul: aprobare, apatie și alienare. Î n funcție de modelul în
care se combină elementele cognitive ale culturii politice cu cele afective și evaluative, rezultă

următoarele tipuri de cultură politică:
Cultura politică parohială specifică societăților tradiționale, comunităților care nu conștie ntizează
importanța problemelor de interes național și mondial și nu au interese pentru valorile și
mecanismul sistemului politic național. Adică este cultura politică a satului, a etniei, a regiunii
unde biserica, școala și primăria sunt instituțiile de r eferință. Cunoștințele, sentimentele și
judecățile de valoare sunt orientate spre aceste structuri locale.
Cultura politică de supunere unor comunități reglate de valori naționale. În cadrul societăților,
agenții acțiunii politice sunt conștienți de existe nța sistemului politic dar se mulțumesc cu o
atitudine de pasivitate în privința participării la viața politică, la luarea deciziilor. Aceasta pentru
că ei cred că sistemul politic este astfel clădit încât le va fi protejată viața și personalitatea fără
a-și exprima inițiative și cerințe în raport cu autoritatea de stat. Adică sistemul va funcționa bine,
avantajele vor fi bune pentru toți cetățenii dacă vor respecta deciziile și regulile corespunzător
unei etici a supunerii.
Cultura politică participativă, care corespunde sistemelor democratice, este rezultatul proceselor
educaționale dezvoltate și a unui grad înalt de organizare, reflectând și experiențele
politico -sociale specifice tărilor democratice. Cetățenii posedă un ansamblu de mijloace
subiective și de abilități, de priceperi și deprinderi de a le utiliza rațional în scopul de a influența
luarea deciziilor, desfășurarea evenimentelor politice, reprezentarea sau de a opri acele decizii
administrative care le -ar afecta negativ interesele.
Realitatea e ste că noțiunea de cultură politică nu este specifică anumitor grupuri, și nici măcar
ființei umane. Orice grup care are capacitatea de a acționa coerent în interes comun are o cultură
politică. Aceasta intervine în momentul în care se ia decizia de a lan sa respectiva acțiune comună,
și în timp ce acea acțiune comună este pusă în execuție. Procesul prin care se ia decizia poate
varia puternic, acesta poate fi centralizat sau distribuit, direct sau indirect, bazat pe autoritate sau
pe consens, inclusiv sau exclusiv, și poate fi brusc sau gradual, dar în toate cazurile este vorba
despre stabilirea unui interes comun al membrilor unui grup, rezultat dintr -un proces formal de
consens . Rom ânii au o cultură politică, la fel ca orice altă societate umană. Necunosc uta,
deocamdată, este de a identifica în ce constă, și care sunt mecanismele reale ale acestei culturi
politice. Acestea sunt întrebările importante asupra cărora elita politico -academică ar trebui să se
aplece. Lipsa acestei preocupări, și insistența elit ei pe ideea de „lipsă de cultură politică” sunt
simptomele unei înghețări în proiect de tip „drobul de sare” extrem de periculoase în acest
moment istoric. De fapt, acest blocaj ar putea fi interpretat și ca un pretext și o scuză a elitei
pentru a explica propriul eșec de a înțelege cetățenii pe care pretinde să -i păstorească. Fractura
reală în România de azi este așadar nu o fractură între diferitele clanuri politice, ci o fractură
profundă și totală. Un aspect extrem de interesant în această ecuație este că acest concept de
cultură politică, deși pare să fie complet străin elitei politice, face parte din vocabularul elementar
al elitei din zona afacerilor. Pentru orice manager cu experiență, importanța înțelegerii culturii
specifice companiei sale este un element esențial al activității, fără de care orice acțiune

managerială este lipsită de fundament. Importanța acestui aspect este recunoscută chiar în
contextul startup -urilor. Decizia care trebuie luată în aceste cazuri nu este dacă se merită creată o
cultură a companiei – ea se va defini oricum, în mod organic – ci doar dacă este important ca ea
să fie ghidată într -o anumită direcție, către un anumit sistem de valori, sau poate fi lăsată să își
găsească singură echilibrul natural.
Din acest punct de veder e, mesajul articolului va părea un truism pentru orice manager cu
experiență, dar va veni ca o surpriză pentru mulți comentatori politici, analiști politici și
politicieni, deoarece aceștia în general consideră că înțeleg românii, și că știu ce își doresc ei.
Realitatea este că toată această elită nu înțelege decât ceea ce dorește să înțeleagă, și nu a depus
niciodată un efort real de a studia contextul social și istoric al românilor. A fost mereu mai ușor a
prelua idei prefabricate din diferite ideologii s au evenimente istorice sau din diferite modele de
succes, în general occidentale. Această tendință a fost agravată considerabil și de fenomenul unic
în Europa al Războiului Rece Civil întreținut de Securitate în România comunistă timp de 2
generații. Întoa rcerea cetățenilor unii împotriva celorlalți și transformarea unui procent
semnificativ al populației într -o poliție politică omniprezentă, a condus la situația paradoxală în
care românilor le e mai frică unii de alții decât de străini. Această xenofilie, foarte prezentă în
special la nivelul elitelor, conduce la o orientare aproape exclusiv orientată către exterior, pentru
găsirea soluțiilor la problemele interne. Privind lucrurile obiectiv însă, este evident că această
abordare este sortită eșecului. Nime ni nu ne va rezolva problemele în locul nostru, și cu atât mai
puțin fără o înțelegere reală a cine suntem și ce ne dorim de fapt.
Aceste tipuri de culturi politice coexistă în societățile contemporane, se combină, se influențează
reciproc, fuzionează ori se împletesc în rândul indivizilor care formează comunitatea politică a
țării respectivUn sistem politic trebuie să țină seama de toate categoriile sociale și
socioprofesionale, nu numai de cei inteligenți, potenți material, sănătoși, ci și de cei dezavant ajați
social.Dacă natura, Dumnezeul creștin este de dreapta, în sensul că dă unora talent, minte,
frumusețe, bogăție în exces, dacă Fiul este de stânga prin faptul că s -a apropiat de oamenii de
rând, a osândit bogații cufundați în abisul averii, și a vinde ccat pe cei bolnavi și nevoiași,
politicienii trebuie să se situeze undeva la mijloc, să fie arbitri etici, să conceapă legi care să
echilibreze lucrurile. Toate partidele, fie ele de stânga sau de dreapta sunt justificate într -un
sistem democratic. Oricar e dintre ele poate face bine sau rău.Dreapta poate strâmba, iar stânga
poate îndrepta, după cum putem avea o dreaptă care îndreaptă și o stângă care strâmbă.Istoria
consemnează astfel de fenomenalități. Nu e posibilă democrația fără proiecte din ambele dir ecții
ale eșicherului politic. Esen ța unei forme politice este dată de definirea, asumarea, internalizarea,
recunoasterea, respectarea, apărarea, promovarea, căutarea binelui comun, dar și de mijloacele de
realizare a acestuia.Diversitatea opțiunilor, subi ectivismul etc. fac dificilă găsirea unui numitor
comun pentru ceea ce ne unește.
Am f ăcut un chestionar pentru a le adresa c âteva întrebări rom ânilor și pentru a ne da seama
subtil dacă au informații despre politica din Rom ânia și despre ce este vorba c ând vorbim de
politică.

Pentru a cunoaște părerile dvs. despre cultura politică a românilor vă rugăm să participați la un
sondaj de opinie. Mentionez că ați fost ales la întâmplare, alături de alte 100 de persoane din
Romînia.

1.Vă rog să răspundeți, cu care dintre următoarele persoane vă petreceți cel mai mult timpul:

2. Ce vă place s ă faceți în timpul liber?
1- Să citesc o carte.
2- Să ascult muzică.
3- Să mă uit la TV.
4- Altele.

3. Cariera dvs. vă face fericit?
1- Da
2- Nu

8- Nu știu
9- Nu răspund

4. Credeți în prietenie adevărată?
1- Da
2-Nu

8-Nu știu
9- Nu răspund

5. Ce carte ați citit ultima dată?

6. Credeți că politica este importantă ?
1- Da
2- Nu

3- Nu știu
4- Nu răspund

7. De ce credeți că politica este importantă ?
1- Pentru că de aceasta depinde creșterea economică și dezvoltarea României.
2- Pentru că fără politică nu funcționeaza România.

1- Nu știu
2- Nu răspund

8. Sunte ți mulțumit/ă de activitatea politică a României ?
1- Da
2- Nu

8- Nu știu
9- Nu răspund

9. Dacă ați avea șansa să întrați in politică, ce orientare ați alege ?

1 – Nu știu
2 – Nu răspund

1- Stânga
2- Dreapta
3- Centru
4- Ambele
10. Ce ar trebui schimbat în politica României ?

11. Vi se pare că liderii politici își fac treaba ?
1- Da
2- Nu

8- Nu știu
9- Nu răspund

12. Dacă ați primi bunuri de la candidați, v -ați simți obligați să votați cu el ?
1- Da
2- Nu

8- Nu știu
9- Nu răspund

13. Urmați des știrile politice ?
1- Da
2- Nu

8- Nu știu
9- Nu răspund

14. Politica poate fi asimilată ideologiei partidului ?
1- Da
2- Nu

8- Nu știu
9- Nu răspund

15. După părerea dumneavoastră, ce este politica ?

16. După părerea dumneavoastră partidele fac parte din politică ?
1- Da
2- Nu

8- Nu știu
9- Nu răspund

17. Credeți că politiceni îsi vor binele personal sau binele alegătorilor ?
personal alegatorilor
N.S. NR.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
88 99
18. Părerea dumneavoastră față de pol itica României este bună ?
1- Da
2- Nu

8- Nu știu

9- Nu răspund

20. Care au fost motivele principale care v -au determinat să mergeți la vot ?

21. În care categorie de vârstă vă înregistrați ?
1- 18-30 ani
2- 30-45 ani
3- 45-60 ani
4- Peste 60 ani
8- Nu știu
9- Nu răspund

22. Sexul dumneavoastră :
1- Feminin
2- Masculin
23. Ultimele studii terminate :
1- Școala generală
2- Liceu
3- Facultate
24. Care este stare dumneavoastră civilă ?
1- Căsătorit
2- Necăsătorit
3- Altele
25. În ce categorie de venit vă încadrați ?
1- 500-1000 lei
2- 1000 -2000 lei

3- Mai puțin de 500 lei
4- Mai mult de 2000 lei

Chestionarul acesta nu a fos t încă testat pe teren datorită pandemiei din ziua de azi.
În concluzie, nivelul de cultură politică a rom ânilor,

Bibliografie
CHELCEA, Septimiu, Metodologia cercetării sociologice, Editura Economică, București, 2001
ROTARIU, Traian, ILUT, Petre, Ancheta sociologică și sondajul de opinie, Editura Polirom, Iași,
1997
Politica Rom âniei – ro.wikipedia.org › wiki ›
Despre cultura politica a romanilor – Hotnewswww.hotnews.ro
Cultură politică – Wikipediaro.wikipedia.org
Despre nevoia de cultură și spirit ecumenic în politica … – adevarul.ro

Lupașcu Claudia -Vasilica
RISE 1.