Nivel I- Postuniversitar [305942]

[anonimizat] (D.P.P.D.)

Programul de studii: Modulul de Formare Psihopedagogică

Portofoliul Final

Nivel I- Postuniversitar

Coordonator: Candidat: [anonimizat]

2020

Cuprins

1. Capitolul 1 – Eseuri

1.1. Este școala pentru toată lumea?

1.2. Ce anume din activitatea didactică mă motivează?

2. Capitolul 2 – Ora de educație plastică

2.1. [anonimizat]

2.2. [anonimizat]

2.3. [anonimizat]

2.4. [anonimizat]

3. Capitolul 3 – Proiecte

3.1. Atelierul de educație plastică

3.2. Muzeul de artă al copiilor

4. Bibliografie

Capitolul 1

Este școala pentru toată lumea?

Dreptul la educație și a [anonimizat], orientarea religioasa sau sexuala, a [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat], psihice,vizuale, auditive, surdocecitare, somatice, mintale, HIV/SIDA si boli rare; [anonimizat] a cursurilor într-o [anonimizat].

Dreptul la educație într-o scoală, înconjurat de copii de vârsta lui, a [anonimizat], excluzând astfel un foarte mare procentaj de bullying ce îl găsim in școlile secolului XX. [anonimizat] a [anonimizat], excluși sau luați in derâdere de către colegi cat si a profesorilor. [anonimizat], depresivi, fără stima de sine si chiar în punctul in care sa comită suicidul. [anonimizat].

[anonimizat] a [anonimizat], deoarece in cele mai multe cazuri aceștia au copii acasă si au nevoie de o cultura generala pentru a contribui la educația si dezvoltarea copilului.

[anonimizat], financiar, fizic sau a [anonimizat], ei sunt amprenta acțiunilor noastre si a contribuției noastre in societate atât fizica cat si psihica. [anonimizat], relațiile umane ale fiecăruia sau a alegerilor greșite făcute într-o anumita perioada a vieții lor; consider ca dezvoltarea unei tari începe prin dezvoltarea oamenilor ce o populează, dezvoltarea școlilor atât formale cât si non-formale.

Ce anume din activitatea didactica mă motivează

De-a lungul timpului si a dezvoltării mele ca om – mai întâi ca școlar, licean si student al unei facultății, am trecut prin mana mai multor profesori, am avut parte de experiențe plăcute, cat si neplăcute, însă acest lucru mă format si ajutat sa înțeleg de ce îmi doresc sa lucrez cu copii diagnosticați cu tulburări de spectru autist.

Sa lucrezi cu un copil cu autism este un adevărat challenge, autismul fiind diferit la fiecare copil. Trebuie sa fii foarte creativ, plin de energie si sa ai foarte, foarte multa răbdare, dedicare și înțelegere asupra problemelor întâlnite.

Metoda ABA este un program de învățare, care își propune să modifice comportamentul autist al copilului, în mod sistematic și intensiv, obiectivul final fiind integrarea socială a copilului. Sistemul are obiective clar formulate, împărțite în sarcini mici, astfel încât evoluția copilului să poată fi măsurată permanent. Întărirea comportamentului se face cu recompense, întreg sistemul funcționând pe baza acestor întăritori fie materiali, fie sociali. Programul este foarte strict, iar copilul, este necesar sa fie stimulat pe parcursul întregii zile. Programul este strict tocmai pentru că acești copii au nevoie mai mare de activități stricte, de predictibilitate și de rutină.

ABA se bazează pe observarea comportamentului, recompensare pozitivă și prompt (ajutorul minim dar suficient oferit copilului pentru a îndeplini o sarcină). Comportamentul unui copil este întărit cu o recompensă atunci când răspunsul este corect. Comportamentele nedorite sau cele care interferează cu învățarea abilităților sociale sunt observate cu atenție. Scopul este determinarea trigger-ului (factor declanșator) pentru comportamentul respectiv, precum și observarea a ceea ce se întâmplă după manifestarea acelui comportament, ce anume întărește comportamentul respectiv.

Pentru mine aceasta experiența este vindecătoare, o terapie reciproca. Chiar daca uneori sunt lucruri simple, procesul de învățare poate sa fie dificil, autismul fiind diferit pentru fiecare copil in parte, dar fiecare victorie este o experiența de neprețuit. Știind ca tu poți sa faci diferența si ca ai făcut parte din dezvoltate unui copil. Fiecare zi este o lecție, de la fiecare copil primești lecții minunate. Sunt fascinanți! Iar momentul in care obții rezultate este un o experiența de neprețuit, aceasta fiind activitatea didactica ce mă motivează de fiecare data când lucrez cu acești copii.

Capitolul 2

2.1. Atelier de creație

Copii cu autism

Abstract

Prezenta lucrare urmărește evoluția și dezvoltarea copiilor diagnosticați cu tulburare de spectru autist prin artă. Se urmărește dezvoltarea psihică, activitatea fiind supervizata de psihoterapeut, printr-un program interdisciplinar cu activități mixte a persoanelor cu vârste cuprinse între 14-16 ani.

Cuvinte cheie:

Art-terapie, autism, experiment, dezvoltare.

Prezentul proiect este destinat unui grup de 3 copii diagnosticați cu tulburare de spectru autist cu vârste cuprinse între 14-16 ani, activitatea desfășurându-se într-un atelier de creație. Avand acest diagnostic, elevii au lacune în ceea ce privește dezvoltarea limbajului, exprimare, avand dificultati in integrarea in societate. Timpul acordat acestui proiect va fi de 4 ore, câte o oră pe saptămână. Activitatea este una non-formală și va fi coordonată de profesorul de arte plastice, specializat în metodele ABA cat si supervizarea psihoterapeutului. Profesorul va îndruma elevii în realizarea activităților plastice, prin comunicarea și observare sistematică a temelor realizate, iar psihoterapeutul va urmări evoluția lor pe tot parcursul activității și a comportamentului elevilor. Se va pune accent pe principiile pedagogiei Freinet-cooperarea, individualizarea, libera exprimare, tatonarea experimentală și comunicarea; prin activități practice artistice urmărind o dezvoltare a capacităților cognitive. „Profesorul urmărește dezvoltarea copiilor din toate punctele de vedere, printr-o învățare centrată pe aceștia, prin dezvoltarea și consolidarea relațiilor interumane.”.

Obiectivele și temele propuse de profesor pentru fiecare oră în parte, sunt atent personalizate grupului de referință, în funcție de gradul de dezvoltare a fiecarui copil – motiv pentru care grupul este compus din copii cu vârste cuprinse intre 14 și 16 ani. Tema propusă de coordonator va urmării îmbunătățirea stării emoționale, a abilităților motrice și cognitive și consolidarea unei vieți sănătoase prin art-terapie. Din punctul meu de vedere, domeniul artterapiei este un proces artistic, ce se bazează pe limbajul vizual și creativ, constituind o modalitate de comunicare și relaționare a copilului cu cei din jur.

Pentru această activitate, profesorul și-a propus atingerea urmatoarelor obiective: dezvoltarea capacitații de exprimare, reglarea motorică, coordonarea mană- ochi, facilizarea socializării și realționarii cu ceilați copii și dezvoltarea atenției; respectând standardele intervenției bazate pe dovezile practice, și anume, identificarea, implementarea și evaluarea.

Susținerea activităților va fi însoțită de materiale didactice – videoproiector, prezentari PowerPoint, fotografii, creioane colorate, coli, pensule, acuarele, creioane, burete, carioci, markere, carbune.

Desfășurarea activității se va realiza după cum urmează:

În contextul desfășurării primei ore, am alocat primele 30 de minute, pentru socializarea și acomodarea elevilor cu profesorul și colegii de grupă, pregatirea materialelor de lucru și explicarea temei propuse – Pictăm cu degetele, prin prezentarea unor poze reprezentative și interactionand cu acestia cu urmatoarele întrebari: Ce vedem în imagine? Ce culori se folosesc?

Exemplele propuse:

În urmatoarele 30 de minute elevii vor fi asezați în cerc, în centru vor fi asezate materialele de lucru (acuarelele) și va primi fiecare in parte cate o coala alba. Profesorul va face cunoscute regulile temelor – se vor folosi doar mainile pentru realizarea desenului. Elevii vor fi indrumați de catre profesor sa reprezinte animale, flori, personaje cu ajutorul mâinilor prin amprentare. Pe tot parcursul realizarii lucrarilor, elevii vor fi ajutati și indrumati de catre profesor in permanentă – fapt realizabil datorita organizarii in cerc a copiilor;vor fi indrumați sa duca sarcina pana la capat, captarea atentiei asupra propriei lucrari prin suport vizual, fizic dar si comunicare. La final temei, acestia vor fi intrebati ce reprezinta lucrarea realizata, moment in care profesorul va nota raspunsul, comparand ulterior cu tema propusă și desenul final realizat de elev. În functie de rapunsurile primite, cât și a fisei cu evolutia copilului pana în acel moment, profesorul va putea evalua capacitatea cognitivă a elevului prin această amprentare, facand sau nu un progres în captarea și reglarea atentiei elevului.

Urmatoarea ora, se va desfasura in acelasi mod ca prima data, prima jumatate de ora profesorul va prezenta PowerPoint picturi reprezentand diverse animale, solicitand elevilor sa rapsunda ce animal le arată. În ultimele 10 minute din cele 30, profesorul va organiza un joc de maxim 15 minute, si anume: va aduce buretei in forma de animale iar elevii isi vor alege 2 dintre acestea si vor raspunde la urmatoarele intrebari: Ce animal repezinta forma aleasa? De ce ai ales acest animal? Buretei vor fi de culori diferite, fapt ce va ajuta profesorul sa stabileasca in functie de insemnatatea culorilor, emotia resimtita de fecare elev in parte.

În urmatoarea jumatate de ora elevii vor fi asezati tot in cerc avand in mijloc acuarele pentru imbibarea buretelui ales, pensule si o coala alba. Copiii vor realiza mediul in care vor consideră ei ca traieste animalul respectiv, cu ajutorul pensulelor dupa care se vor folosi de buretelul in forma de animal pentru pozitionarea si numarul de animale dorit in plansa folosind tehnica stampilarii.

In urmatoarea intalnirea cu elevii – cea de a treia; profesorul va urmari dezvoltarea deficientelor motorii ale fiecarui elev in parte prin exercitii grafice. Elevii vor primi in prima jumatate a orei 5 planse cu diferite forme: animale, litere, cifre, obiecte; in dreptul carora elevii vor continua cu acelasi obiect ajutati de creioane, carioci, markere. Plansele vor fi realizate cu ajutorul elementelor de limbaj plastic – linia, punctul, pata.

Exemple de planse grafice:

In urmatoarea jumatate de ora elevii vor primi o planșă si vor fi indrumati de profesor, pe baza a ceea ce au lucrat in prima jumatate de ora – folosirea elementelor de limbaj plastic; sa urmeze instructiunile de pe plansa data cu ajutorul culorilor și a acuarelelor, si anume: in partea dreapta elevii vor avea incadrate culorile ce contin diverite forme si elemente de limbaj plastic, restul plansei avand o un desen grafic. Ilustratia propusa este conturata iar interiorul acesteia cuprinde formele si elementele de limbaj plastic corespunzatoare unei anumite culori, acestia trebuie sa ofere atentie plansei si cereri de a umple zonele corespunzator tabelului de culori propus in partea dreapta a lucrarii.

Acest exercitiu va oferi elevilor un mediu relaxant, fara presiune, consolidand relatia dintre profesor si elev prin indrumarea oferita, dar si reglarea atentiei prin realizarea elementelor de limbaj plastic. – pentru o persoana cu autism realizarea si ducerea la bun sfarsit a unui lucru este motivatia necesara pentru oferirea increderi in sine, relaxare cat si calmare si eliminarea starilor anxioase.

Ultima ora acordata acestei activitati va avea la baza comunicarea si exprimarea emotiilor elevilor. In primul sfert de ora elevii vor urmarii secvente din filmuletele artistului Jackson Pollock, inspirate din tehnica stropiri , expunerea tehnici de lucru si tema propusa pentru ora respectiva. In urmatoarele 45 minute elevii vor lucra in echipa, sala va fi amenajata cu o plansa 50cm latime, 140cm lungime, elevii vor avea la dispozitie acuarele, pentru realizarea stropirii se vor folosi de pensule si maini. Elevii isi vor alege o culoare si vor stropii plimbandu-se in jurul plansei circular, rezultand totodata un joc si comunicarea intre elevi.

Temele propuse in aceasta activitate dezvolta copiilor capacitațile de exprimare, reglarea motorică cu ajutorul folosirii exercitiilor grafice, coordonarea mană- ochi, dezvoltarea comunicarii, exprimarea emotiilor fata de cei din jur și dezvoltarea atenției.

Competentele urmarite de profesor in realizarea acestui proiect sunt:

1.2. Observarea elementelor de limbaj în lucrări de artă și în compoziții proprii

2.1 . Utilizarea adecvată a diferitelor instrumente, materiale și tehnici specifice artelor vizuale, plastice și decorative

2.2. Explorarea registrului expresiv al limbajului plastic utilizând tehnici specifice

3.1. Crearea de produse artistice prin elementele de limbaj plastic, amestecurile cromatice, efectele emotionale ale acordurilor culorilor si experimentarea diferitelor tehnici de lucru.

Fiind o activitate de dezvoltare a atentiei, emotiilor, simturilor copiilor diagnosticati cu tulburari de spectru autist, evaluarea se va face individual, prin comunicarea continua, observarea diferentelor de comportament, rezultand eliminarea treptata a deficitului de atentie asupra lucrurilor, concentrarea, finalizarea unei teme, ameliorarea deficitului de coordonarea mana-ochi, cat si diminuarea axietății si a dezorientarii.

2.2.Atelier de creatie

Copii cu ADHD

Abstract

Prezența lucrare urmărește evoluția și dezvoltarea copiilor diagnosticați cu tulburare de comportament și impulsivitate prin expunerea la lucrările lui Pablo Picasso. Se urmărește dezvoltarea psihică a elevilor printr-un program interdisciplinar cu o activitate de dobândire a priceperilor și deprinderilor destinate copiilor cu vârste cuprinse intre 10-12 ani, activitatea fiind supervizată de psihologului colaborator.

Cuvinte cheie:

Colaj, cunoastere, control, produs creativ, motivatie

Proiectul este construit de un profesor de arte vizuale, specializat în lucrul cu copii cu tulburari de comportament și se raporteză unui grup de maxim 8 elevi de clasa a V-a cu varste cuprinse intre 9-12 ani. Întreaga activitate didactică se desfasoara in cadrul unui atelier de creatie cu un program non-formal, interdisciplinar și are la bază dezvoltarea unor activități educative ce îl ajută pe elev să își dezvolte un set de competențe specifice activitații de dobândire a priceperilor și deprinderilor. Activitatea a fost concepută cu sprijinul psihologului

Elevii diagnosticati cu ADHD (tulburarea hiperactivă cu deficit de atenție), prezinta un deficit de atentie, comportamente de impulsivitate fara a tine cont de consecintele asupra anumitor actiuni pe care acestia le dezvolta, comportamente perturbative și hiperactivitate. Fiind este o tulburare mintală de tip neurologic, aceste simptome sunt vizibile in mare parte inainte de implinirea varstei de doisprezece ani, cauzate si resimtite in mediul scolar si activitatile recreationale. Exista insa si posibilitatea ca acestia sa ofere o atentie constanta in vederea unor sarcini pe care le percep ca fiind interesante sau profitabile pentru ei – Fenomenul hiperfocus.

Pentru desfasurarea acestui proiect, profesorul amenajeaza mesele de lucru in cerc, impartindu-le in 2 grupe a cate 4 elevi. Tema plastica propusa de coordonator se desfasoară intr-un interval de 2 ore, avand ca medode didactice, explicatia, demonstratia, experimentul și conversatia.

In primele 15 minute ale intregii activitatii se va urmari captarea atentiei elevilor, profesorul creand o atmosfera deschisa si interesanta, prin prezentarea urmatoarelor imagini, intreband elevii ce elemente de limbaj observa.

Etapa de predare va fi însoțită de materiale didactice, materiale video, fotografii și prezentări PowerPoint, urmărind clarificarea unor noțiuni de cultură artistică (cubismul). Profesorul ca se va adresa elevilor cu intrebarea „Ce anume vedem in imagine?” stabilind astfel creativitatea acestora, dar si pentru a analiza cunoștințele elevilor raportându-se la tema; mentinand astfel atentia elevilor asupra temei.

In urmatoarele 20 minute elevii vor urmari fimulete reprezentative colajului – realizate de professor special pentru desfasuarea acestei teme; o prezenatare PowerPoint despre un mare reprezentant al metodei „colajului” – Pablo Picasso; definitia termenului; profesorul va explica tehnica folosita in realizarea colajelor – presupune aplicarea unor materiale fabricate, imprimate sau materiale găsite cum ar fi bucăți de ziar, țesătură, tapet, lemn, nisip, carton, etc., pe un panou sau pe o pînză, foarte frecvent în combinație cu picture.

Partea teoretica este marcata de notiunea de cultura artistica pe care artistul – Pablo Picasso, a adus-o la viata, si anume cubismul. In aceasta parte a predarii elevii vor viziona fotografii cu diverse lucrari cubiste ale artistului, fiind totodata o inspiratie pentru umatorul pas al activitatii si anume – partea practica.

In minutele ramase ale acestei ore elevii vor primi ziare si reviste impreuna cu o foarfeca de hartie, din care elevii vor decupa diferite forme geometrice dupa desenarea acestora cu ajutorul markerelor colorate – folosite pentru conturarea formei. Acestea vor fi folosite ulterior in cea dea doua ora. Profesorul va demonstra practic acest exercitiu, urmand sa ii ajute individual in decuparea formelor geoemtrice alese.

Exemple aratate elevilor referitore la arta cubista:

In cea de a doua ora elevii vor lucra practic, avand ca baza partea teoretica. Pe tot parcursul orei profesorul va difuza fotografiile reprezentative temei. Elevii vor primi o coala A3, unde vor realiza o compozitie plastica cu ajutorul elementelor de limbaj plastic – linia, punctul, pata; cu ajutorul urmatoarelor materiale: pensule, acuarele, culori colorate, carbune, markere, linere. Acest lucru se desfasoara intr-un interval de 25 de minute.

Pentru a oferi timp lucrarilor realizate de elevi sa se usuce acolo unde este cazul profesorul va prezenta o expozitie a artistului Pablo Picasso cu ajutorul videoproiectorului, timp in care va distribui materiale adezive la cele 2 grupuri a cate 4 elevi. Dupa vizionarea si amenajarea mesei de lucru cu adeziv si formele decupate in ora anterioara elevii vor aplica bucatile de ziare si reviste pe compozitia proprie.

Fiind un mediu non-formal cu o activitate interdisplinara elevii nu vor fi evaluati conform unei programe scolare formala. Evaluarea va consta în adoptarea unei priviri critice asupra propriei lucrari. În alta ordine de idei, elevii sunt evaluați de către profesor prin conversație, feed-back pe tot parcursul activitatii.

Pe parcursul intregii activitati, relaționarea profesor-elev are un rol important: îl ajută pe elev să obțină o formare a cunoștințelor, îndrumarea profesorului oferă conștientizarea și rezolvarea problemelor întâlnite de elev pe parcursul temelor teoretice și practice.

Acest proiect de activitate interdisciplinară a urmărit dezvoltarea sociala și culurală a elevului prin comunicare, exploatare, cunoșterea oamenilor cu care intră în contact, dar și dezvoltarea creativitații artistice – „În concluzie , Freinet a constatat că munca școlară nu îi interesa pe elevi datorită faptului că activitatea școlara nu se mai înscria în lumea lor. El transformă astfel școala într-un laborator de experimentare a unei activități școlare noi. Freinet adoptă în linii mari atitudinea sociologilor care gândesc că educația nu își atinge cu adevărat scopurile decât dacă se află în raporturi directe cu sistemul economic, social și politic al epocii. ”.

2.3. Atelier de creație

Copii cu handicap fizic

Abstract

Prezenta lucrare urmărește să pună în discuție atitudinea creativă văzută prin prisma experiențelor artistei contemporane Heather Hansen si a artistului polonez Stanislaw Kmiecik. Se urmareste motivarea perosoanelor cu dizabilitati fizice printr-un proces artistic, avand ca scop dezvoltarea abilităților plastice.

Cuvinte cheie:

Comportament creativ, produs creativ, motivație, experimentare.

Prezenta activitate se adreseaza unei anumite categorie de oameni, si anume, a persoanelor cu dizabilitati fizice (senzitivo-motorie), in special persoanelor fara maini, integrandu-i in ateliere de creatie alaturi de copii ce nu prezinta dizabilitati fizice sau psihice. Strategiile de dezvoltare si realizarea unui rezultat pozitiv in cadrul activitatii constau in desfasurarea temei impuse de profesorulul coordonator cu ajutorul urmatoarelor metode didactice: explicatia, demonstratia, brainstorming-ul, experimmentul și conversatia. Explicatia va fi utilizată in ce mai mare parte in prima parte a activitatii – prezentara notiunilor teoretice. Pentru a stabiliza si provoca elevii in realizarea temei profesorul va exemplifica realizarea temei, astfel elevii vor capata incredere si vor fi dornici sa duca tema la bun sfarsit. Prin intermediul temelor fără restricții de timp sau finalizare ne propunem să încurajăm manifestarea liberă a copiilor – elevii vor realiza tema propusa de cadrul didactic prin impulsul emotiilor traite in moment respectiv. Experimentul, conversatia si demonstratia vor fi metodele didactice prezente pe tot parcursul celor 2 ore alocate realizarii activitatii.

Activitatea propusa de profesorul de arte plastice se adresează unui grup de 5 elevi ce prezinta dizabilitati fizice – lipsa unui membru superior sau a ambelor și 5 elevi fara dizabilitati fizice sau psihice, cu varste cuprinse intre 14-17 ani; se va desfasura intr-un spatiu special amenajat pentru desfasurarea activitatii – un atelier de creatie, nonformal si interdisciplinar. Functionalitatea activitatii are la baza dezvoltarea și integrarea copiilor cu cerinte educationale speciale – CES.

Datorita faptului ca activitatea se desfasoara intr-un grup destul de rastrans, se va asigura comunicarea si socializarea intre elevi, prin actiunile teoretice si practice din cadrul desfasurarii activitatii. Tema propusa de profesor va fi impartita in 2 parti.

În prima parte – 30 de minute, alocata etapei de informare asupra celor 2 artisti (Heather Hansen si Stanislaw Kmiecik), profesorul se va folosi de urmatoarele materiale didactice: videoproiector, laptop, prezentare PowerPoint, materiale video si foto. Prezentarea PowerPoint va contine opere realizate de Heather Hansen si Stanislaw Kmiecik si o scurta descriere a celor doi si a evolutiei artistice. Acestia vor fi motivati in permanenta de profesorul coordonator prin exemplificarea realizarii operelor de arta ale de artistului polonez Stanislaw Kmiecik si a modului de exprimare a artistei contemporane Heather Hansen.

Heather Hansen foloseste tehnica performance-uli – foloseste corpul ei ca intrument de desen la o scara mare folosind carbune si pasteluri, prin dans asupra asupra plansei folosite.

Exemple de opere artistice realizate de Heather Hansen:

Artistului polonez Stanislaw Kmiecik este un exemplu important pentru copii cu dizabilitati fizice datorita vointei de care da dovada invingandu-si conditia fizica – nascut fara brate; sfidand handicapul prin realizarea operelor de arta cu ajutorul degetelor de la picioare si gura. Profesorul va face referire la acest artist pentru a le ofei incredere si motivatie ca isi pot depasi conditia fizica.

Exemple de picturi realizate de Stanislaw Kmiecik pe care profesorul le va prezenta elevilor in partea teoretica:

In urmatoarele 60 de minute elevii se vor echipa corespunzator pentru realizarea temei. Fiecare copil va primi cate o plansa 50⁄70 cm, acuarele, carbune si pasteluri ( in functie de dorinta fiecarui elev a materialelor ce urmeaza sa le foloseasca in realizarea temei ). Profesorul va difuza muzica intrumentala, pe tot parcursul timpului acordat probei practice, cu ajutorul unui laptop si a boxei portabile ( pop, clasica, rock ). Elevii vor fi motivati de catre profesor sa isi depaseasca dizabilitatea prin aceasta tema prin puterea exemplului – toti elevii se vor folosi doar de picioare pentru realizarea temei – Exprimarea sentimenelor. Acestia au dreptul la libera exprimare, in creerea si finalizarea temei, singura regula impusa de catre coordonator fiind detasarea de conditia fizica.

Evaluarea copiilor va fi una continua prin comunicarea si urmarirea realizari lucrarii, miscarilor folosite in functie de muzica redata la momentul respectiv, capacitatea de orientare a acestora, memoria vizuala, starea emotionala resimtita in momentul realizari plastice.

Evaluarea se va face prin feed-back-ul elevului, vis a vis de realizarea temei, exprimandu-si parerea si emotia resimtita prin dezoltarea unei activitati imposibile impusa de catre societatea in care traiesc. Profesorul va nota si analiza rezultatele elevilor urmand sa stabileasca daca acest exercitiu este un mod productiv de dezvoltare si integrare a persoanelor cu handicap fizic. Rolul profesorului este acela de a asigura un mediu sigur și propice învățării și dezvoltării de abilități și competențe din aria sa de expertiză (în cazul tău, arte plastice).

Plansele realizate de elevi vor fi expuse in cadrul unei expozitii publice, organizate de asociatii colaboratoare cu atelierul privat al profesorului, promovand astfel integrarea in societate, depasirea conditiei fizice a acestora, sustinerea psihica si emotionala a persoanelor cu dizabilitati fizice (senzitivo-motorie).

2.4. Atelier de creație

Copii nevazatori

Abstract

Prezenta lucrare urmărește punerea in discuție a tehnici de imprimare 3D a operelor de arta, sculpturile artistului Constantin Brancusi. Se urmareste motivarea perosoanelor nevazatoare printr-un proces artistic, avand ca scop dezvoltarea simturilor tactile și a competențelor pedagogice.

Cuvinte cheie:

Constantin Brancusi, sculptura, persoane cu deficient de vaz, dezvoltarea simtului tactil.

Prezenta activitate are denumirea „Simt arta” – nume sugestiv pentru persoanele cu deficit de vaz (nevăzători), se adreseaza unui numar de maxim 10 copii, cu varste cuprinse intre 15-17 ani, activitatea dezvoltandu-se in cadrul unui atelier special amenajat al Asociatiei C.O.P.I.I. din Bucuresti; este o activitate non-formala, interdisciplinara.

Atelierul urmareste dezvoltarea de abilități ale copiilor cu dizabilitati de vaz cu ajutorul simturilor tactile ale acestora. Centrul impreuna cu profesorul de arte, au organizat activitatea – Simte arta, in care elevii vor putea „vedea” anumite sculpturi ale artistului Constantin Brancusi cu ajutorul unor machete realizate special realizate pentru aceasta tema. Machetele sunt realizate de studentii anului II-licenta, in cadrul sectiei de sculptura a Facultatii de Arte Decorative si Design din Bucuresti sub indrumarea profesorului de arte (persoana care a gandit desfasurarea acestei activitati); fiind o activitate extra-curriculara, se vor implica maxim 10 studenti, fiecare realizand o miniatura diferita. Acestea vor fi trimise Asociatiei urmand sa se sustina atelierul sub indrumarea profesorului si a trei terapeuti din cadrul asociatiei – acestia vor ghida si ajuta elevii in functie de necesitatea cursului. Timpul acordat acestei teme este de o ora jumatate, prima jumatate de ora este destinate partii teoretice – scurta istoric al artistului, exemplificarea sculpturilor folosite in cea de a doua parte ; in ora ramasa copii vor fi ajutati de catre profesor si terapeuti sa pipaie miniaturile specificand ce opera cred ei ca este.

In prima jumatate de ora elevii vor fi organizati in semicerc, profesorul urmand sa le povesteasca despre artistul Constantin Brancusi si a operelor prezentate in urmatoarea ora.

Poze reprezentative ale sculpturilor artistului Constantin Brancusi ce vor fi realizate de studentii facultatii de Arte, Bucuresti:

In urmatoarele 60 de minute elevii vor fi indrumati pe rand sa pipaie fiecare macheta alegandu-si una dintre acestea. Profesorul si elevul vor vorbi timp de 5 minute despre alegerea fiecaruia – ceea ce crede ca este, ce este de fapt, ce forme simte. Materialele didactice folosite de profesor pe parcursul acestei activitati sunt machetele realizate special pentru acesta tema.

Fiind o activitate interdisciplinara organizata intr-un mediu non-formal evaluarea se realizeaza prin relationarea profesor-elev, dezvoltand astfel noi cunostinte asupra artistului roman – Constantin Brancusi. Aceasta tema urmareste dezvoltarea socio-culturala a copiilor cu dizabilitati de vedere si integrarea acestora in societate prin cunoasterea si dezvoltarea psihico-vizuala a acestora, perceptia obiectelor atinse si creerea unei imagini specifice a fiecarei machete atinse.

Capitolul 3

3.1. Atelierul de educație plastică

O componeta importanta in dezvoltarea artistica a elevilor, indiferent de varsta, consider ca o reprezinta atelierul de desfasurare a activitatilor teoretice cat si cele practice. Relatia atelier-artist este una cat se poate de reala, deoarece este locul in care se cladeste lumea imaginara a artistului, un spatiu intim, locul de transpunere a ideilor, trairilor si a energiilor, in operele artistului.

Avand la baza aceste idei am conceput cele doua sali de clasa in cadrul unei scoli gimnaziale private, cu organizare curriculară vocațională – Arte, spatiu educational non-formală. Am ales sa rezerv doua sali Educatiei Plastice deoarece doresc o dezvoltare teoretica⁄practica si o abordare de exprimare libera intr-un mediu favorabil si prietenos. Scoala adopta pedagogia alternativa bazata pe principiile Freinet, ce pune accent pe dezvoltarea copilului, libera exprimare si cooperarea profesor-elev.

Prima sala (sala A) este destinata ariei curriculare teoretice – istoria artei, limbaj plastic si vizual, teorii de compozitie etc.; insa poate fi folosita si ca atelier atunci cand elevii lucreaza la o scara mica (folosesc planse A4 si A3), in special schite de idee. Clasa este destinată unui numar de maxim 20 de copii, fiind un numar decent, orele se vor susține într-un mediu favorabil atât pentru profesor cât și pentru elevi.

Mobilierul este ales în nuanțe de alb și bej, oferind posibilitatea organizării unor expoziții pe peretele din partea stângă, cat si ideea de curat si aerisit. Tabla este una performantă ce oferă posibilitatea scriei cu markere cât și vizionarea prezentarilor si a materialelor foto-video, cu ajutorul unui videoproiector. Sala este dotată în partea din față cu 2 biblioteci, partea stângă contine cărți de istoria artei, filosofia artei, enciclopedii, artiști celebri și operele sale, manuale, etc.; de unde elevii se vor putea documenta. Pe partea draptă sunt amenajate 3 rafturi suspendate, cu materiale didactice auxiliare, cât și un panou unde elevi vor nota neclaritațile urmând ca profesorul să le clarifice cât mai rapid posibil.

Peretele de pe partea dreaptă are 4 ferestre mari, permițând luminii naturale să patrundă în clasă. Peretele de pe partea stângă v-a fi peretele de expunere a lucrarilor elevilor de-a lungul semestrului.

Mesele de lucru ale elevilor sunt de 130cm pe 80cm, oferind elevilor spațiul necesar de lucru. Fiecare masă este dotată cu un dulap pe partea stangă pentru creioane, pensule, markere, linere, carioci, etc.; respectiv două în partea dreaptă pentru materiale, acuarele, caiete, manuale etc.. Banca scolarului este reglabila oferind posibilitatea elevilor să lucreze corespunzător înălțimii lor. ( reglarea se va realizeaza de catre profesor in functie de fiecare elev în parte). Fiecare masă este dotată cu lampă fară cablu, pentru a nu deranja și a nu predispune elevii la eventualele pericole. Scaunele vor fi din lemn masiv cu spatar și sezut corespunzător orelor de teorie/lucru practic.

În partea din spate elevii vor avea spațiul verde – plante și spațiul viețuitoarelor – acvariu cu pești. Lângă spațiul verde vor fi înrămate diplomele opținute de elevi în cadrul concursurilor școlare, iar lângă spațiul viețuitoarelor vor fi afișate resposabilitățile elevilor în fiecare săptămână, regulile de ordine interioară și desene extracurriculare ale elevilor – opțional.

Poze reprezentative realizate personal:

Cea dea doua sala de clasa-B, a Educatiei plastice, este destinata ariei curriculare practice, aici elevii se vor exprima liber prin tehnicile artelor plastice, dar si sub indrumarea profesorului. Sala este asezată in continuarea salii A – peretele stang, facilitand astfel transferul elevilor in atelierul de creatie (B).

Clasa este de asemenea destinata unui numar de maxim 20 de elevi, astfel elevii vor avea spatiul necesar dezvoltarii si creeri operelor proprii sau a celor impuse de programa scolii. Mobilierul ales pentru aceasta sala este in acelasi ton cromatic – nuante de bej⁄maro. Sala este organizata diferit, fața clasei fiind paralelă cu peretele stang al Sali A, facilizand astfel o mai mare desfasurare a celor 20 de sevalete destinate elevilor participanti la orele de creatie. Sevaletele sunt reglabile, in functie de inaltimea elevilor sau a lucrarilor pe care acestia le realizeaza.

Atelierul este compus din 20 de sevalete ce dispun de cate un dulap in care elevii isi pot tine diverse materiale – acuarele, pensule etc.; avand totodata si rol de masa pentru acestea in momentul lucrului efectiv.

Peretele de pe partea stanga are 13 geamuri mari ce permit luminii naturale sa intre, cat si 4 chiuvete destinate igienii elevilor si mentinerea ustensilelor curate. Tot pe acest perete sunt amenajate dulapuri in dreptul chiuvetelor, pentru depozitarea materialelor de igiena. Peretele de pe partea dreapta este fata atelierului unde avem amenajat un postament, in dreptul tablei ce umple o buna parte din perete, destinat obiectelor, modelelor etc.( realizarea unei compozii plastice dupa model viu). În partea din spate elevii vor avea un spatiu de recreere compus din 3 canapele si o masa destinata anumitor activitati recreative si sociale ( exemplu: odata pe saptamana scoala le ofera copiilor o gustare timp in care profesorul organizeaza diferite activitati recreative). Peretele ce permite intrarea in atelier este dotat cu rafturi destinate depozitarii materialelor auxiliare ale profesorului, paralel elevii vor avea dulapuri special amenajate depozitarii materialelor cat anumitor lucrari. Sala mai dispune langa usa de un colt verde ce ofera un aer proaspat si totodata o responsabilitate elevilor. Atelierul mai este folosit si in diverse activitati extracuriculare sau a expozitiilor semestriale sau finale.

Poze reprezentative realizate personal:

In spatiu special amenajat pentru expunerea lucrarilor si a distinciilor elevilor este amenajat panoul unde elevii isi vor expune lucrarile la finalul activitatilor.

3.2. Muzeul de artă al copiilor

In Romania, in momentul de fata, nu există un muzeu dedicat copiilor, a lucrarilor premiate si apreciate national, cat si international al acestora, ramand astfel la o simpla apreciere din partea unui public restrans – apreciera parintilor, profesorilor, a apropiatilor sau in cel mai fericit caz, anumiti blogeri scriu articole de aprecire despre expozitiile scolare sau publice ale unora dintre acesti mici artisti.

Prin acest proiect doresc infiintarea unei astfel de institutii in care copii, de toate varstele, ce au excelat in anumite ramuri artistice sa aiba parte de o expunere, in fata unui publicului larg, cu lucrari ce au fost apreciate la o scara mare – critici de arta, jurii ale concursurilor nationale si internationale. Totodata, acest muzeu doreste expunerea lucrarilor copiilor cu nevoi speciale – cu dizabilitati fizice, psihice, vizuale, auditive, somatic, mintale, etc., dar si amenajarea muzeului in concordanta cu cerintele acestor dizabilitati. Se doreste dezvoltarea unui proiect de acceptare si integrare a copiilor in toate ramurile artistice pe care acestia sunt capabili sa le inteleaga si realizeze.

Muzeul isi propune dezvoltarea unui plan de vizitare de tip labirit – copii trec de la o ramura la alta a artelor vizuale si auditive datorita compartimentarilor constructiei cu un numar mare de camere; dezvoltand astfel un joc pentru acestia, dezvoltarea orientarii, si rezolvarea incurcaturilor intalnite pe parcursul vizitarii muzeului – camera de oglinzilor aflata in mijlocul muzeului are 4 cai de acces si doar o iesire duce la continuarea turului muzeului.

Pentru mine un muzeu ce raspunde si la nevoile copiilor cu dizabilitati reprezinta un pas spre acceptare si integrare sociala, cat si promovare dezvoltare a tuturor copiilor ce sunt dotati cu un adevarat potential si talent.

Bibliografie

Capitolul 1 – 1.2.

HELP autism – Terapia ABA .Disponibil la: https://www.helpautism.ro/tipuri-de-terapie/terapie-aba/terapia-aba (accesat în data de 08.05.2020)

Capitolul 2 – 2.1.

Art-terapia (2015) Terapia prin arta in autism – de la teorie la practica. Disponibil la: https://cursuriautism.ro/terapia-prin-arta-in-autism.php (accesat în data de 14.04.2020)

Vasile Chiș, Ion Albulescu, Horațiu Catalano (coordonatori), PEDAGOGIILE ALTERNATIVE – conceptualizări, dezvoltări curriculare, exemple de bune practici –, Editura EIKON, Cluj-Napoca, 2013

James K. Luiselli, Dennis C. Russo, Walter P. Christian and Susan M. Wilczynski – Effective practices for children with autism, educational and behavioral support interventions that work. Editura OXFORD UNIVERSITY PRESS, 2008

Youtube – Pollock. Disponibil la: https://www.youtube.com/watch?v=JZ3glUYHa3Q (accesat in data de 10.05.2020)

Youtube – Jackson Pollock in action, Pollock dipinge. Disponibil la https://www.youtube.com/watch?v=eycL8JMaxRw (accesat la data de 10.05.2020)

Capitolul 2 – 2.2

Kooij JJ, Bijlenga D, Salerno L, Jaeschke R, Bitter I, Balázs J,…, Updated European Consensus Statement on diagnosis and treatment of adult ADHD, European Psychiatry, Volum 56, pp. 14–34, publicat online de Cambridge University Press în data de 16 noiembrie 2018. Disponibil la: https://doi.org/10.1016/j.eurpsy.2018.11.001 (accesat în data de 10.05.2020)

Youtube – Picasso and Paper: virtual exhibition tour. Disponibil la https://www.youtube.com/watch?v=oOOY6GbV9Ks (accesat in data de 10.05.2020)

Vasile Chiș, Ion Albulescu, Horațiu Catalano (coordonatori), PEDAGOGIILE ALTERNATIVE, Editura EIKON, Cluj-Napoca, 2013, p. 194

Capitolul 2 – 2.3.

EDICT Revista Educației⁄ ISSN: 1582-909X, Laura Maria Harpa, Strategii de integrare a copiilor cu C.E.S., postat în data de 20 mai 2018. Disponibil la: https://edict.ro/strategii-de-integrare-a-copiilor-cu-c-e-s/.( accesat in data de 12.05.2020)