Nițescu Dorin Florian 61 A [613561]

Nițescu Dorin – Florian 61 A
1
Complexitatea tratamentului balnear și arhitectura
Fundamentare teoretică a temei „ Complex de tratament balnear în Pucioasa „

INTRODUCERE – Premisele cercetă rii
1. Premisele cercetă rii
1.1 Argument
1.2 Viziune. Obiective. Scop.
1.3 Cuvinte cheie
1.4 Metodologie

CUPRINS – Dezvoltarea cercetă rii
2. Baia publică și influența programului balnear asupra așezărilor
3.1 Băile pâna î n secolul 19
a.Orientul Antic
b. Grecia Antica
c.Civilizația Romană
d.Popoarele islamice
e.Popoarele nord europene si bania rusească
f. Japonia – sento si onsen
3.2 Băile in secolele 19 -20
3.3 Băile in secolul 21 – tendinț e actuale

3. Abordarea fenomenologică asupra programului
3.1 Percepția si arhitectura multisenzorială
3.2 Mijloace folosite in percepția multisenzorială

4. Programul balnear între s anatoriu si Spa Wellness
4.1 Perspectiva medicală in programul balnear
4.2 Programul sanatoriului
4.3 Conceptul de Spa Wellness
5. Studii de caz
5.1 Studiu de caz 1

Nițescu Dorin – Florian 61 A
2
5.2 Studiu de caz 2
5.3 Studiu de caz 3
6. Oportuniăț i de dezvoltare
6.1 Corelarea cu alte programe
6.2 Relația localitate – băi
7. Băile Pucioasa
7.1 Context – Factori terapeutici – apa, clima, structura de primire turistică,
tendințe
7.2 Oportunit ăți de dezvoltare și analiză a oportunităț ii

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE , WEBOGRAFIE

Nițescu Dorin – Florian 61 A
3

1. Premisele cercetă rii
1.1 Argument . Scop
Lucrarea de dizertaț ie iși propune să analizeze din cât mai multe aspecte , modul î n
care sursele de ape minerale ș i băile cu ap e minerale generează și modelează arhitectura prin
prisma necesităț ilor tehnice, a caracterului socio -cultural și capacității acesto r băi minerale de
a polariza în jurul lor.
Situl proiectului de diplomă se află î n oraș ul Pucioasa, stațiune balneoclimaterică , a
cărei principală resursă este apa sulfuroasă (descoper ita acum aproape 200 de ani) , și al cărei
parcurs a avut fluctuații în a fi o atracție turistică.Scopul lucrării este documentarea și
cercetarea modului î n care programul balnear contemporan poate fi implementat cu s ucces
într-o bază nouă de tratament care să devină un pol turistic al oraș ului.

1.2 Viziune. Obiective.
În urma lu crării se urmăresc a se identifica factori i ce influenț ează generarea
arhitecturii, o cercetare bazată pe studii de caz , dar și pe necesităț ile pragmatice ale
balneologiei ori pe percepția multisenzorială . Scopul este de a confirma ipoteza apei minerale
ca factor determinant al transformării/influențării arhitecturi i, cât si de a pune in evidență
factorii ce stau la baza model elor de succes și a proiecte lor ce au dat greș .

1.3 Cuvinte cheie
– baie publică , apă sulfuroas ă, balneologie , climateric , peisaj, percepție, pol, spa

1.4 Metodologie
Principalul mijloc de cercetare constă în studii de caz ; arhitect ura privită ca
experiment , iar în urma ei consemnar ea unor tipare și particularităț i. O altă metodă folosită
este fenomenologia, percepț ia materialității și a sp ațialităț ii fiind esentială in procesul
terapeutic.

2. Baia publică ș i influen ța programului balnear asupra așeză rilor
Prezentarea bă ilor orientului antic, greciei antice , romane , a popoarelor islamice, a
celor nord europene si rusești, și a celor din Japon ia. Ținând cont de cultura/civilizaț ia

Nițescu Dorin – Florian 61 A
4
respectivă voi extrage lucruri le comune ș i pe cele particulare . Se urmăreș te o analiză de tipul :
„în ce măsură arhitectura ia naștere din necesita tea tratamentului ? și în ce masură din
particularităț ile social – cultu ral-economice ale locului ? ”
a. Orientul Antic
b. Grecia Antică
c. Civilizatia Romană
d. Popoarele islamice
e. Popoarele nord europene s i bania rusească
f. Japonia – sento si onsen

3. Abordarea fenomenologică asupra programului
3.1 Percepția si a rhitectura multisenzorială
În relație cu arhitectura, în mod firesc trebuie abordată problematica percepției, rolul
acesteia fiind unul major , în special în contextul programului balnear. Conform filosoful
Maurice Merleau – Ponty, esența ființei stă în cap acitatea noastră de a simți și experimenta
lumea fizică ce ne înconjoară, iar tot ceea ce experimentăm trecem prin filtrul percepției.
Peter Zumthor afirmă faptul că arhitectura este o mașinărie capabilă să producă reacții
umane predeterminate. De asemenea , el explică demer sul,mijloacele senzoriale folosite în
proiectul Therme –Vals, si modul sau de a se raporta la materialitatea arhitecturii.

3.2 Mijloace folosite în percepția multisenzorială
În acest capitol se vor face observații pe baza unor exemple de ar hitectură
contemporană sau istorică pentru a evidenția spații / metode / materiale ce fac ca percepția sa
fie amplificată tocmai pentru a creea spații complexe, ce se relevă în fața utilizatorului prin
toate simțurile.

4. Programul balnear î ntre sanatoriu si Spa Wellness
În acest capitol se urmărește un posibil răspuns la î ntrebarea: „unde se situeaza
programul băilor cu ape minerale între sanatoriu – spațiu de interacț iune social ă – loc de
petrecere a timpului liber ?”
4.1 Perspectiva medicală in programul balne ar
Analizarea necesităț ilor tehnice, p lanimetrice, pentru a duce la îndeplinire actul
medical – în vederea observării în ce măsură și cum anume se influențează arhitectura.
4.2 Programul sanatoriului

Nițescu Dorin – Florian 61 A
5
Cercetarea programului de arhitectură al sanatoriului :cara cteristici, evoluție ș i studii
de caz. Se vor identifica punctele comune î n abordarea program elor balnear si sanatorial.
4.3 Conceptul de Spa Wellness
Analiza a tot ceea ce presupune acest concept – sănătatea fizică și psihică , activități
de relaxare ș i fitness . Particularitatea acestui mod el (spa wellness) este faptul că el nu este
dependent de apa minerală – astfel de spații fiind acomodate î n foarte multe hoteluri.

5. Referinț e
5.1 Studii de caz
Therme – Vals – arh. Peter Zumthor – 1996
Entre Cielos Hotel & amp;Spa – Mendoza – Argentina – arh.A4 estudio – 2011
Liquidrom – Berlin –gmp Architekten von Gerkan, Marg und Partner – 2001

6. Oportunităț i de dezvoltare
6.1 Corelarea cu alte programe
Cazare a – Analiza modului de cazare în jurul băilor – cum se polarizează în jurul
unor astfel de izvoare de ape minerale – de la modu l tradițional de cazare la gazdă, în vile ,
spații dedicate cazării , până la hoteluri ce au baza de tratament integrată .
De asemenea. studierea diver selor programe care se alipesc în jurul bă ilor m inerale și
oportunitatea lor : act medical/ terapie / de agrement / social.

6.2 Relația localitate / bă i
Analiza modului în care se relaționează aș ezarea (oraș /localitate) cu băile publice
(baza de tratament) . Modul și măsura î n care ele se potenț ează recipr oc – analiză ce urmărește
obsevaț ii asupra „ cât oferă o bază de tratament orașului, și cât oferă oraș ul unei baze de
tratament „ (tot bazate pe studii de caz)

7. Băile Pucioasa
5.1 Context , Factori terapeutici (apa, clima), Structuri de primire turistică,
Tendinț e
Tema proiectului de diplomă propune amp lasarea unui complex balnear cu cazare, în
orașul Pucioasa, pe malul estic al râului Ialomiț a. Punctul în jurul căruia se construiește

Nițescu Dorin – Florian 61 A
6
această temă sunt apele minerale sulfuroase – situl ales es te un platou de circa 7000 mp pe
dealul „Moțăianca” cu perspectivă asupra ora șului ș i a lacului de acumulare, situat la distanță
mică față de actuala sursă de apă minerală de cură externă, cu posibilitatea ulteriară de
utilizare a izvorului cu ape iodurate aflat pe ce alaltă parte a acestui deal (Vulcana -Pandele).

5.3 Oportunități de dezvoltare și analiză a oportunităț ii
Datorită faptului că Pucioasa este singura stațiune balneoclimaterică din județul
Dâmbovița, și beneficiaza de importanț i factori naturali terapeutici , exista potențial de
dezvolta re din p unct de vedere turistic. În acest capitol s e urmăreș te identifica rea acestor
oportunități de dezvoltare si oportunitatea unui nou compelx de tratament .

CONCLUZII
Concluziile reprezintă confirmarea ipotezei intuite la început – faptul că apele minerale
și băile cu ape minerale influenț ează arhitectura prin nece sitatea conceperii spatiilor având
valenț e simbolice, ambientale, tehnice ș i de respectare a tratamentului . De asemenea , vor f i
menționate sintetic oportunită țile generate de program și modul î n care se poate pune î n valoare
acest bagaj complex de informații relevate de cercetarea î n curs.

BIBLIOGRAFIE
STANCU, Dumitru; PUCIOASA pagini de istorie contemporană , Editat sub îngrijirea
primăriei orașului Pucioas a, 2003
PONTY, Merleau, Maurice; Phenomenology of Perception , Taylor and Francis e –
Library, 2005
ZUMTHOR, Pe ter; Thinking Architecture ,BIRKHAUSER – Publishers for
architecture, Basel, Boston, Berlin, 1998
ZUMTHOR, Peter ; Therme – Vals
ZUMTHOR, Peter ; Atmos pheres

Nițescu Dorin – Florian 61 A
7
COSMA, Jurov, Arhitectura ambianț elor: elemente de teorie cognitivă și psihologie
ambientală în arhitectura , Editura Capitel, Bucuresti, 2006
STERBERG, M.Esther – Healing Spaces : The Science of Place and Well -being , The
Belknap Press of Harvard Uni versity Press, Londra, 2009
VON MEISS , Pierre – Elements of Architecture , From form to place, , Van Nostrand
Reinhold (International) Co.Ltd ,New York, 1990
Odisea – Traducere de GEORGE MURNU – Bucuresti 1971 – Editura UNIVERS
Doctorat –“Baia ca spatiu de locuit ” – Corina Iliescu Stroe 2016

WEBOGRAFIE
https://georgiaphiles.wordpress.com/2012/10/04/taking -the-waters -the-sulfur –
baths -of-tbilisi/
http://www.caucasianchallenge.com/2014/09/tbilisis -famous -baths -one-visit/
http://www.turki shbathsharrogate.co.uk/Pages/treatments.aspx

Nițescu Dorin – Florian 61 A
8
Premisele cercetării
1.1 Argument
1.2 Viziune. Obiective. Scop
1.3 Cuvinte cheie
PERCÉPȚIE, percepții, s. f. 1. Proces psihic de cunoaștere senzorială, prin care obiectele și
fenomenele sunt reflectate ca întregi; p. ext. facultatea de a percepe fenomenele lumii
exter ioare; înțelegere, cunoaștere. sursa: DEX '09 (2009)
BALNEOLOGÍE s. f. Ramură a medicinii care studiază acțiunea profilactică și curativă a
apelor termale sau minerale și a nămolurilor. [Pr.: -ne-o-] – Din fr.balnéologie. sursa: DEX
'09 (2009)

SULFU RÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) Care conține sulf dizolvat; cu sulf dizolvat . Apă
~oasă. 2) Care ține de grupul compușilor oxigenați ai sulfului; privitor la grupul compușilor
oxigenați ai sulfului. ◊ Acid ~ acid oxigenat al sulfului. /<fr. Sulfureux sursa: NODEX (2002)

CLIMATÉRIC, -Ă, climaterici, -e, adj. Care se referă la climă, de climă; climatic. Întreg
Cîmpul și Blahnița sînt în regiunea climaterică de cîmpie. I. IONESCU, M. 59. ◊ (Mai ales
în e x p r . ) Stațiune (sau localitate sau regiune) climaterică = stațiune (localitate sau regiune)
cu climă plăcută, potrivită pentru odihnă sau pentru tratarea unor boli. Zeci de mii de oameni
ai muncii aflați în concedii de o dihnă în pitoreștile stațiuni balneare și climaterice scriu
despre zilele minunate petrecute acolo. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2715. [în U.R.S.S.] sînt
organizate în regiunile climaterice case de odihnă amenajate cu mari studiouri. SAHIA,
U.R.S.S. 157. sursa: DLRLC (1955 -1957)

PEISÁJ, peisaje, s. n. 1. Parte din natură care formează un ansamblu artistic și este cuprinsă
dintr -o singură privire; priveliște; a spect propriu unui teritoriu oarecare, rezultând din
combinarea factorilor naturali cu factorii creați de om. 2. Gen de pictură sau de grafică având
ca obiect reprezentarea cu precădere a priveliștilor din natură; (concr.) tablou, fotografie care
reprezint ă un peisaj (1). 3. Descriere, reprezentare a naturii în opere literare; compoziție
literară descriptivă. 4. Titlu dat unor compoziții muzicale descriptive imaginând prin
onomatopee tablouri din natură. [Pr.: pe-i- – Var.: peiságiu s. n.] –
Din fr. paysage , it. paesaggio. sursa: DEX '09 (2009)

POLARIZÁ, polarizez, vb. I. T r a n z . A produce fenomenul de polarizare. ♦ F i g . A
aduna, a strînge în jurul său, a concentra. sursa: DLRLC (1955 -1957)

Nițescu Dorin – Florian 61 A
9
2.Baia publică și influența programului balnear asupra așezărilor
a.Orientul ant ic
Cele mai vechi ruine ale unei bă i public e se gă sesc pe teritori ul actual al Pakistanului.
În aș ezarea Mohenjo -Daro (2600 î.Ch – 1700 î.Ch.) există o clădire dedicată ce adăposteș te un
bazin hidroizolat cu bitum – “Marea Baie ” – “probabil cea mai primiti vă baie publică din
istorie” (p22 DR Baia ca spatiu de locuit – Corina Iliescu Stroe 2016 ). Privind in context , observăm că acest
cult a l apei era foarte dezvoltat, atât la nivel public cât și privat – existând numeroase surse de
apă ș i sisteme de canaliza re.( https://www.harappa.com/blog/mohenjo -daro-city-wells -i )

b. Grecia antic ă
Cei care au dus actul îmbă ierii la un nivel mult mai avansat , creând băi în spaț ii
special construite au fost Grecii in Antichitate. Acest lucru este foarte bine documentat,
Homer scri ind in Odiseea despre ritualul îmbăierii (p377 Odisea – Traducere de GEORGE MURNU –
Bucuresti 1971 – Editura UNIVERS) . Hipocrate ( n. cca 460î.Ch.) , de asemenea a scris despre
prevenire a si vindecarea bolilor prin apă . Chiar dacă băile calde erau obișnuite pe vremea
acestuia, totuși , erau folosite pentru relaxare doar î n cazuri speciale , rolul lor fiind cel curativ .
Din punct de vedere al plasării în timp, băile publice au fost introduse în secolul 5
î.Hr., dat fiin d faptul că cea ma i mare parte a dovezilor datează din sec.4 , neexistâ nd nici o
dovadă anterioară bă ilor publice din Olympia (450 i.Hr.). Componentele principale ale unei
băi publice erau camera de îmbăiere cu vană s au bazin și un rezervor. Din acest rezervor, de
cele mai multe ori de formă ovală sau rotundă, cu picior, așa cum este reprezentat pe vase, se
lua apa cu care îți umezeai corpul cu ajutorul unui vas .A doua încăpere era cea de
ungere unde corpul era frecat cu uleiuri și părul era uns. Pe lângă aceste două încăperi, apare
și cea de -a treia, vestiarul . (Evoluția băilor publice – licenta – Cosmin Valnetin Georgescu)
Pe lâ ngă bazinele cu apă, în băile publice grecești existau și băi cu aburi (aș a num itele
„laconicum”) .Roman ii au preluat acest model din bă ile milit are din Laconia – Sparta ,
preluând inclusiv componenta socială ,atletică și militară , punâ nd bazele propriului ritual al
îmbă ierii. (p114 Peter Zumthor, Therme – Vals)
Datorită influențelor romane în sec1 î.Cr., băile cu apă fierbinte sunt intr oduse in
gymnasium -urile greceș ti „Cu timpul, b ăile au devenit dintr -o practică cotidiana, o artă – se
faceau în toate orașele antice grecești băi de nisip, băi în apă fierbinte, băi de aburi încinși în
încăperi întunecoase , boltite, și băi reci în bazine descoperite, toate urmate de ungerea
corpului cu uleiuri aromate ” (de bonneville, Francoise – „the book of the bath” New York,1198, Rizzolli)

Nițescu Dorin – Florian 61 A
10
c. Civilizatia Romana
În civilizaț ia romană, bă ile publ ice au devenit parte din cultură – acestea nu mai erau
destinate doar claselor sociale mai dezvoltate (ca la greci) , ci tuturor cetățenilor – inclusiv
femeilor și chiar ș i sclavilor. Spre deos ebire de greci – unde procesul îmbă ierii era mai
simplu, aici îm băierea i mpunea un ritual care cuprindea dezbrăcarea, îmbăierea, transpiraț ia,
masajul si odihna. (p30 DR Baia ca spatiu de locuit – Corina Iliescu Stroe 2016 ). Baia public romană avea în
componență 3 spaț ii – caldarium ( camera fierbi nte), tepidarium (cam era caldă ) si frigidarium
(camera rece), și uneori sudatorium si laconicum (bă i cu abur umed si usc at). Baile romane nu
corespund însă î ntocmai programului balnear (de sănă tate) . Băile era u construite de stat, î n
general nefiind cerut p reț pentru intrare – fapt ce aducea popularitate conducătorilor, astfel
încât ele reprezentau un mijloc de putere si de distragere a atenț iei , în special în vremuri de
criză politică. – numă rul lor ajunsese la peste 800 in vremea lui Constantin cel Mare , iar cel
mai impunăto r edificiu a fost reprezentat de băile lui Diocletian –desfășuarat pe circa 120 000
mp si putând adăposti până la 3000 de persoane simultan (p144 Peter Zumthor, Therme – Vals) .
Planul respecta succesiunea , caldarium –tepidarium – frigidarium , avâ nd și o z ona
dedicată înotului (natatio), dar si 2 curți neacoperite pentru activităț i
fizice (palaestra). De asemenea există holuri și săli mici, spaț ii de
relaxare,și aș a numitul „exoedra ” – spațiu presupus a fi destinat lecturii.
Odată cu răspândirea creștinismu lui, programul băilor și -a
început declinul ,nema ifiind conform cu noile valori promovate.

d. Popoarele islamice
Hammam -ul ( baia turceasca) este o baie cu abur umed similar saunei finlandeze, ce
s-a dezv oltat in Orientul Mijlociu odată cu expans iunea Is lamului. Chiar dacă acest concept
este prelu at de la romani, a fost adaptată propriilor nevoi și convingeri religioase, renunț andu –
se la elementele de loisir sportiv si cele culturale (biblioteca), scopul ei principa l fiind acela
de a servii curață rii meticuloase a trupului în special î naintea ritualurilor religioase. (p33 DR Baia
ca spatiu de locuit – Corina Iliescu Stroe 2016 ). Un înlocuitor parțial al exerciț iilor fizice a fost
introducerea masajului. Astfel, în această formă, hammanul s -a răspâ ndit în t ot islamul.Tot
din rațiuni ce țin de cultul religios, bă ile erau sepa rate pe sexe, iar intrarea se făcea printr -un
gang obturat (pentru a nu puta privi în interiorul bă ilor).

Nițescu Dorin – Florian 61 A
11
După o mică recepție, urmă toarele camere aveau
funcț ia de vestiare (apoditeryu m) prima pentru cei mai
puțin înstăriț i, iar ce-a de-a doua pentru cei bogați –
acolo unde pe o latură serveau cafea, ș erbet, ceai.
Al doilea spa țiu (corespondentul tepidari umului
roman ) s -a transformat într -un simplu coridor ș i lega
vestiarele de camer a principală (“harara”).
Încăperea principală este acoperit ă cu
cupolă /dom cu mi ci deschideri cu rolul de a crea un
iluminat ambiental. Î n mijloc se gasește un bazin de
marmură, în mijlocul că ruia se află o fântână arteziană
cu un jet de apă fierbinte c e se transformă în aburi (in unele băi jetul de apă iese din tavan).
Camera băii este înconjurată de spaț ii adia cente cu rol de camere de odihnă sau masaj. În
harară, umiditatea ajunge până la 100%, iar teperatura nu depășeș te 40 de grade.
Baia Mohamed II, Is tanbul (fig.xx) este singura baie turcească de tip duplex ce se mai
păstreaza astazi.

e. Popoarele nord europene și bania rusească
Având poziționare geografică și climă asemănă taore, sauna finlandeză se aseamănă
foarte mult cu bania rusească .
Sauna finla ndeză este o baie de aburi ce a fost influențată atât de băile estice cât ș i de
cele vestice, ș i care s -a modificat pe pa rcursul a doua mii de ani. La î nceputuri, saun a era cel
mai probabil o groapă săpată într -o pantă cu pietre încălzite î ntr-un colț. Ulterior s-a dezvoltat
într-o încăpere de lemn cu podeaua de pământ ș i un cuptor ce servea ca locui nță și baie.
Sauna finlandeză de astăzi este o cameră cu podeaua, pereții si tavanul din lemn.
Înauntrul acestei came re este un cuptor acoperit cu dale de piat ră naturala ce iradiază căldură.
Umiditatea este controlă prin cantitatea de apă ce este pusă pe aceste pietre fierbinți. Procesul
îmbăierii constă în încălzire, transpirare, spălare, și răcire (astăzi cel mai adesea prin înot, fie
în aer liber, fie direct în zăpadă sau în apa unui lac îngheț at) (http://www.sauna.fi/in -english –
2/finnish -sauna -culture -2/)
Genzmer (Felix Genzmer, Handbuch der Architektur IV Theil. Entwerfen, Anlage und Einrichtung
der Gebäude, Arnold Bergsträsser Verlagsbuchhandlung, Stuttgart 1899, pagina 34) , spune că în această
baie comu nă, țăranul finlandez se îmbăia gol, fără nici o remușcare și în egalitate cu toată

Nițescu Dorin – Florian 61 A
12
familia sa . Această baie avea loc zilni c în periada de recoltare, împreună cu zilieri i, iar în
restul perioadelor o dată sau de două ori pe săptămână .
Bania ruseasc ă(В ба́не помы́лся — за́ново роди́лся. Washing up in the banya is like being born again. )

f. Japonia – sento si onsen – de completat

În An glia, în Evul Mediu, existau bazine si bă i cu abu ri, fiindu -le asociate activități
sociale. Contrar credinței populare, în evul mediu , î n Anglia e xista o preocupare pentru
igienă, iar băile nu aveau încă peri separarete pentru femei si bărbați. Î n jurul se colul ui 16 –
prin prisma asocierii băilor cu prostituția, programul intră in declin. (http://porch.com/advice/brief –
history -bathroom/)

În concluzie – scopul si utilizarea acestor băi sunt foarte diverse și juxtapuse –
preocupările religioase, de igienă – prevenție, de igienă – tratament, de loisir, ori ca expresie a
puterii statului. Programul ia naștere fie printr -o investiție considerabilă (cazul romanilor) fie
spații mici amenajate pentru îmbăierea câtorva persoane (sauna finlandeză ) , fie pentru că î n
zona respectivă există o resursă importantă – foarte facil de exploatat. În ambele situații însă –
cu nuanțele de atare de la o cultură la alta – băile s-au dovedit a fi un program de succes ce
polarizează ,bineî nteles adaptat contextului socio -cultural.

Băile in secolele 19 -20
– de completat

Băile in secolul 21 – tendinț e actuale
– de completat

Nițescu Dorin – Florian 61 A
13
3. Abordarea fenomenologică asupra programului
3.1Percepția si arhitectura mutisenzorială .

Percepția este un proces psihic de cunoaștere senzorială, prin car e spațiul, timpul și
fenomenele sunt receptate. La prima vedere putem afirma că simțul vizual este cel mai
important în a percepe arhitectura, însă pe măsura aprofundării subiectului ne dăm seama că
relațiile de colaborare între simțuri sunt extrem de com plexe, reducerea percepției la un singur
simț fiind insuficienta . În cartea sa „Fenomenologia perceptiei”, Maurice M. Ponty afirma că
simțurile se traduc unul pe altul făra a fi nevoie de vreun intepret, se înteleg unul pe altul fără
a fi nevoie sa treac ă prin idee (M. Merleau -Ponty, Fenomenologia percepției, Ed. Aion, Oradea, 1999, p
285 ). Consider că cel mai concludent mod în care ar putea fi exemplificată percepția
mutisenzorială a arhitecturii este analizarea fiecărui simț in parte si rolul acestuia in percepția
arhitecturii. De altfel, am convingerea că tocmai această separare a simțurilor aduce un
argument în plus conceptului de arhitectură percepută multisenzorial.

Vizual
-de completat

Tactil
Tactilul este un concept frecvent întâlnit în discurs ul arhitectural de astăzi . Începând
cu anii 70, tactilul a fost asociat fenomenologic cu noțiunile de loc, înrădă cinare,
corporalitate , intimitate, senzualitate si mă iestrie. (Tactility and Architecture: Peter Zumthor's Thermal
Baths in Vals and the Hybrid ization of the Two Motifs of Tactility -Materiality and movement by Tonghoon Lee)
.
Tactilul este una din temele scrierilor lui Zumthor. Atunci când iși aduce aminte de
copilărie, rememorează toate acele amintiri în care simțea arhitectura, spre deosebire de
prezent în care nu se poate delimita de “a gândi arhitectura” (” there was a time when I
experienced architecture without thinking about it. Sometimes I can almost feel a particular
door handle in my hand, a piece of metal shaped like a back of a spoon. I used to take hold of
it when I went into my aunt’s garden.”). Mânerele, pământul, podelele sunt obiecte si
suprafețe ale construcției percepute prin tactil.
Conform lui Zumthor, criza în arhitectură este legată de discrepanța între ceea ce se
vede si ceea ce este real. De altfel , în toate proiectele sale, arhitecul evită vopsirea
materialelor sau alte moduri de a le acoperi, având întotdeauna are acea „sinceritate”

Nițescu Dorin – Florian 61 A
14
structurală, preferând folosirea anumitor materiale atent selectionate .Spre exemplu, la Therme
– Vals , arhitectul a reusit sa creeze un spatiu sublim do ar prin folosirea pietrei, a apei si a
luminii. „Materials react with one another and have their radiance, so that the mateiral
composion gives rise to somthing unique” (Atmospheres 25)
Atunci cand vorbeș te despre Muzeul de Arta din Bregenz, Peter Zumthor afirmă
faptul că , această cladire este exact ceea ce vedem și simț im, exact ceea c e simțim sub
propriile picioare; din nou accentul fiind pus pe percepția prin simțul tactil.
Tot în această categorie a tactilului se poate încadra și „temperatura spațiului” – o
trăsătură numită astfel de Peter Zumthor ce ține tot de materialitate și se referă la capacitatea
materialelor de a ceda și primi căldură. Faptul că materialele sunt percepute având o anumită
temperatură are atât o dimensiune a fenomenului fizic (acel coeficient al materialelor ce le
împarte in calde și reci), dar are și o dimensiune psihologica. Autorul dă exemplu pavilionul
Elvetiei de la Hanovra World Fair: faptul că era din lemn crea un spațiu răcoros (ca într -o
pădure) atunci când era cald afară, iar atunci când era frig afară devenea un spațiu cald în
comparație cu ceea ce era împrejur (chiar dacă era în aer liber).

Kinestezic
In cartea sa „Elementele arhitecturii”, Pierre vin Meiss susține faptul că
experimentarea arhitecturii se face în primul rând vizual și kinestezic ( folosind „simțul
mișcării părților corpului” ). Acest kinestezic se regăsește in filosofia lui Maurice M. Ponty
descris ca „schema corporală”: unitate senzorio – motorie ; cunoașterea în orice moment a
poziției , a deplasării sa u a oricărei alte stări a propriului corp. Astfel se pot distinge si
clasifica senzațiile ca fiind produse de stimuli exteriori, de un act sau stare a corpului, sau
chiar generate de propriul corp.
Auz
Atunci când vorbește despre „sunetul spațiului” ,Zumth or face din nou recurs la
memorie , aducandu -și aminte că în copilărie, sunetele din bucătarie îl făceau să fie fericit
,erau sunete ce îi comunicau faptul că mama sa se afla acolo, desfășurând o activitate. Fiecare
spațiu este acom paniat de o activitate specifică ce dă un sunet și de o anumită vibrație; spre
exemplu sunetul orașului sau sunetul unei gări fac parte din percepția spațiului arhitectural
respectiv – ele nu ar fi aceleași într -un spațiu „mut”. În cadrul clădirii Therme -Vals a
arhitectului Peter Zumthor, există o cameră cu numele „baia de sunet” cu adâncimea bazinului
până în zona gâtului, tocmai pentru a amplifica percepția sunetului reflectat de apa și pentru a
obține un efect de cameră de rezonanță.

Nițescu Dorin – Florian 61 A
15
In cartea sa „Elemen ts of architecture” Piere van Meisse (p15) vorbeste despre
sunetele transmise prin pardoseli, pavaje, si despre faptul ca oricat de impresionant ar fi un
spatiu arhitectural, o acustica nepotrivita anuleaza perceperea acestuia in modul in care a fost
gandi t. De exemplu, el afirma ca o biserica „moarta” din punct de vedere acustic isi pierde
caracterul religios. Asadar, este esential ca spatiul arhitectural sa fie unul coerent, in care si
acustica sa fie in concordanta cu functiunea si conformarea spatiului: „Listen! Interiors are
like large instruments […] that has to do with the shape peculiar to eatch room and with the
surfaces of the materials they contain” (Zumthor – Atmospheres p29)
Zumthor propune chiar un exercitiu de imaginatie in care toate sunetel e „straine”
dintr -o cladire ar fi anulate. In viziunea lui constructia inca ar emite un „ton” , o vibratie
proprie a ei. – la (Peter Zumthor – Amoshpheres ).
If sometimes we close our eyes to remove the dominance of the visual world in order
to listen more intently, that is the real proof of the sheer pleasure of auditory experinece.
Think of sound of a footstep” (elements of architecture, 24)

Miros – Elements of architecture
Aparent cel mai putin important simt in aceasta enumerare este cel care imi trezes te
cea mai puternica imagine asupra programului arhitectural ales. Din vizita mea la actualul
centru de tratament din Pucioasa pot spune ca cea mai puternic imprimata senzatie a fost
creată de mirosul greu de sulf și de aerul cald încărcat de umezeală, pre a plin de vapori.
Aceasta cosntatare personala este marturia faptului ca memoria senzoriala joaca un rol foarte
important in perceptie, si faptul ca anumite caracteristici ale spatiului au un impact deosebit
de puternic.

Concluzie
„Se intrezareste, la n ivelul elementar al sensibilitatii, o colaborare a stimulilor
partiali intre ei si intre sistemul senzorial si cel motor, care, intr -o constelatie fiziologica
variabila, mentine constanta senzatia” (M. Merleau -Ponty, Fenomenologia percepției, Ed. Aion, Ora dea,
1999, pag 31 -32)

3.2 Mijloace folosite în percepția multisenzorială
În acest capitol se vor face observații pe baza unor exemple de arhitectură contemporană sau
istorică pentru a evidenția spații / metode / materiale ce fac ca percepția sa fie amplifica tă tocmai
pentru a creea spații complexe, ce se relevă în fața utilizatorului prin toate simțurile.

Nițescu Dorin – Florian 61 A
16
4. Programul balnear – perspectiva medicala

4.1. Perspectiva medicală
Analizarea necesităților tehnice, planimetrice, pentru a duce la îndeplinire actul
medical – în vederea observării în ce măsură și cum anume este influentata arhitectura.

Balneo -fizioterapia poate fi considerată cea mai veche disciplină medicală – apa,
aerul si soarele fi ind primi i factori terapeutici folosiț i din cele mai vechi timpur i.
Specialitatea in titulată balneo -fizioterapie și recuperare medicală este foarte
complexă si cuprinde 6 ramuri: hidroter pie, electroterapie, masoterapie (masaj medical),
kinetoterapie, baln eologie si bioclimatologie. România este a 3 -a țară ca potențial balnear în
Europa, dupa Franța ș i Germania având în vedere numărul de stațiuni ș i varietatea factorilor
terapeutici.
*Având în vedere că lucrarea de față este elaborată ca supo rt teoretic al proiectului
„Bază de tratament în Băile Pucioasa” accentul ș i detalierea conceptelor medicale preze ntate
va fi axată pe informaț iile c e sunt relevante si aplicabile în proiectul de față .

 Balneologia
Balneologia este o r amură a medicinii care studiază acțiunea profilactică și curativă a
apelor termale sau minerale și a nămolurilor terapeutice. Este vorba de ape oligometalice,
alcaline(ș i alcalin o-feroase), clorurate, sodice(să rate), iodurate, sulfatate -feruginoase –
arsenica le, sulfuroase, carbogazoase, nă moluri terapeutice, gaze terapeutice naturale, saline
terapeutice). (Notiuni de balneofizioterapie si balneoclimatologie – ed. Medicala p117 )
Compoziț ia acestor ape este dat ă de contactul cu forma țiuni geologice în anumite
condi ții de presiune si temperatur ă, iar clasificare a chimică a compoziției apelor stă la baza
indica țiilor de tratament pentru diferite patologii prezentate de pacienț i.
Nămolurile terapeutice sunt pământuri, roci de consistență păstoasă , fiind un strat
mineral sedimentar ce conține o mare cantitate de substanț e organice si mienrale
(http://bioclima.ro/ J234r.pdf ). Acestea sunt folosite în împachetări cu nămol , cataplasme și bă i
generale hip erterme (asemeni băilor fierbinți cu apă ).

 Hidroterapia
Hidoterapia este o ramnură a medicinei naturiste ce utilizează apa (dulce , sărată,
minerală ) in scop terape utic.

Nițescu Dorin – Florian 61 A
17
Procedurile cele mai frec vent folosite sunt : comprese, împachetări, fricțiuni, bă i
terapeutice (http://bioclima.ro/J315r.pdf ). Dintre acestea, bă ile terapeutice sunt cele mai solicitate
proceduri si cele mai importante pentru proiect din punct de vedere arhitectural.
Ele pot fi: simple(cu apă obișnuită , medi camentoase, cu diferite substanțe (sare, iod
sulf), băi de aburi, complete sau parțiale (de mâini, picioare, ș ezut); la temperat ura de
indiferență (35-37°C), calde ( 38-40°C) sau reci ( sub 22°C). Băile acționează prin 3 factori:
termic, chimic si mecanic ( presiunea hidrostatică, presiunea de jos in sus, miș carea apei in
baie) (Balneo -Research Journal, Vol.3, Nr.1, 2012, http://bioclima.ro/J315r.pdf)
Băile ce fac obiectul proiectului de diplomă au spații corespondente î n schema
functională și î n planurile bazei de tratament.
În cadrul temei proiectului, ( Baza de tratament – Baile Pucioasa) hidr oterapia este
cea mai importantă piesă întrucât proiectul ia naștere având la bază apele minerale sulfuroase,
sulfatate, clorurate calcice, sodic e, hipotone de care dispune oraș ul Pucioasa. (p123)

 Kinetoterapia si Masoterapia
Kinetoterapia reprezintă o formă de terapie de recuperare prin programe de exerciț ii
fizice statice sau dinamice. Tr adus, termenul „kinetoterapie” î nsemna ter apie prin mișcare. Ea
poate fi profilactică, curatiă sau de recuperare, și cu excepția terapiei ocupaționale, necesită
spații ample dota te cu aparate specifice activităț ii fizice.
(http://cadredidactice.ub.ro/marzadoina/files/2012/12/curs -bazele -generale -ale-kinetoterapiei.pdf )
Masoterap ia / Masajul medical, reprezintă o grupa re sistematică de manipulă ri
executate man ual asupra tegumentului si a țesuturilor adiacente si acționează prin corelații
funcționale ce există î ntre toate sistemele si organele corpului uman. Acest tratament poate fi
realizat ș i prin procedee mecanice , prin utilizarea apei sau a diverse lor aparate. In cadrul să lii
de masaj, nu se impun condiț ii speciale – principalele cerințe ț in de mobilierul spe cific
tratamentului si de cerinț ele de igiena. (http://www.frf.ro/public/images/uploads/masaj%20medical.pdf)
 Electroterapia (http://spiruharet.ucoz.com/_fr/0/Electroterapie_.pdf)
Electroteapia reprezintă tratamentul bazat pe acțiunea curenților electrici ca agenț i
terapeutici ai anumitor boli (DEX ’09) . Acest lucru se realizează prin aplicarea mai m ultor
forme de c urent electric ș i a unor energi i derivate (mecani că, magnetică, luminoasă) î n scop
profilactic, curativ si de recuperare (https://ro.wikipedia.org/wiki/Electroterapie )
Tratamentul în care energia electrică se utilizează ca atare se împart e în 3 c ategorii,
cu spații destinate fiecăreia în parte – curenț i de joasă frecvență (0 -1 000 Hz), curenți de medie
frecență (1 000 -6 000 Hz), curenți de înaltă frecvență (150 000 Hz – 30000 MHz).

Nițescu Dorin – Florian 61 A
18
O alta formă de tratament este utilizarea unor forme de energie prin transformarea
curent ului electric: terapia cu radiații infraroș ii(R.I. ), cu raze ultraviolete(U.V.), ș i cu LASER.

 BioClimatologia
Climatul reprezinta ansamblul fenomenelor care caracterizează starea m edie a
atmosferei într -un anumit loc. Climatoterapia se realizează prin utilizarea climatului î n scop
profila ctic si curativ. Numeroase afecț iuni respiratorii, metab olice, reumatice, convalescențe,
anemii pot benefi cia de o cur a climatica. Dat fiind faptul că mediul climatic acționează printr –
un complex de factori la nivelul î ntregului organism, beneficiile asupra organismului nu pot fi
cuantificate calitativ si ca ntitativ foarte exact, ș i au caracter general, nespecific.
Relieful Romaniei cu prinde aproxima tiv 1 treime munț i, 1 treime dealiuri si 1 treime
câmpii . (Notiuni de balneofizioterapie si balneoclimatologie – ed. Medicala p207 ). Diferențele între aceste
climate ț in de stresul cutanat si cel pulmonar, confortul termic, aeroionizarea, si calitatea
aerului, de măsura î n care sunt posibile aeroterapia (cura de aer), helioterapia (baia de soare)
si hidroterapia (in apa de m are lacuri, bazine deschise). Până la anumite valori este
considerată benefică trecerea la un climat diferit fată de cel obiș nuit al pa cientului, întrucât
antrenează capacitatea acestuia de adaptare ( în contextul în care astăzi omul activ iși
desfășoară activitatea in microclimate confortabile controlate).
Zona montană peste 2000 de metri este considerată limita superioară a climatului cu
caracter terapeutic, dincolo de care est e recomandat doar persoanelor sănătoase, pentru
antrenament ș i pentru persoane adaptate acestui tip de climat. Sub 1400 de metri, stresul
cutanat ș i cel pulmo nar se reduc, confortul termin începe să se facă simț it, însă există 6-8 ore
considerate stresante si deshidrat ante pentru cei cu contraindicaț ii (p209).
La celă lalt pol, climatul de câ mpie este considerat bioclimat exc itant-solicitant.
Confortul crește în orele de dimineața si seara, însa î n general stresul c utanat si cel pulmonar
prezi nta valori destul de mari – numă rul de luni echilibrate este de 2 -3 (în anotimpuruile de
tranziție)(p216). Climatul litoral îmbracă anum ite aspecte particulare datorate influenț elor
maritime puternice. Aici confortul apare î n mai si durează până î n octombrie.
Climatul de dealuri si podiș uri este considerat b ioclimat relaxant, sedativ. Orașul
Pucioasa este stațiune balneoclimaterică de interes național avâ nd acest tip de climat.
Confortul termi c anual are valorile maxime pe ț ara: temperatură moderata, ierni blânde și veri
răcoroase, și o dinamică redusă a aerului cre ează condiții speciale de adă post. Valorile
stresului cutanat s i pulmonar sunt minime, iar numă rul de luni relaxante, ne solicitante sub
aspect cutanat ș i echilibrate hi dric este maxim.

Nițescu Dorin – Florian 61 A
19

Este recomandat ca, construcț iile des tinate diferitelor tratamente să fie însoțite de
„păstrarea ș i amenajarea unui peisaj relaxant, a parcurilor terapeutice cu umbră, adăpost de
vânt, tra see de dificultate, a plajelor însorite ș i a locur ilor de recreere” (p158)

Cercetarea programului de arhitectură al sanatoriului si analizarea conceptului
de spa wellness, întrebarea fiind : unde se situeaza băile cu ape minerale între sanatoriu
– spațiu de interacțiune social – loc de petrecere al timp ului liber?
4.2 Sanatoriul
Apariția programului sanatorial (î nceputul secolului 19) este legată de tratarea
tuberculozei. Condițiile insalubre din locuințe sau locurile de muncă, alimentația defectoasă,
sunt factori asociați cu apariț ia si propagarea tuber culozei. De la apariția primului sanatoriu
(construit î n Görbersdorf -Polonia) , succesiv programul a evoluat – punându -se accent din ce
în ce mai mult pe aspecte precum perioada de iluminare directa a camerelor, volumul camerei
în funcție de numărul de paturi, zonificarea funcțională – lumina, aerul și igiena devenind
factori esenț iali ai programului de arhitectură. ( î n 1917, la Moritz, dr.Bernhard publica un
„Normele pentru cura de soare” (Le sanatoriu p 21) )
Un exemplu elocvent pentru î nceputul de secol XX este Sanatoriu Schatzalp –
Davos (Elvetia) acolo un de apar verandele și balcoanele, dar ș i o serie de elemente t ehnice
inovatoare – acoperirea în terasă, instalaț ii sanitar e mod erne, încălzire în pardoseală, centrală
termică proprie si noutăț i pe plan terapeutic. Clă direa a deservit ca sanatoriu in jur de 50 de
ani, iar în 2008 a fost numit de ICOMOS – Hotelul istoric al anului (https://swiss -historic –
hotels.ch/en/hotels/davos_schatzalp.php )
https://swiss -historic -hotels.ch/images/slider/davos_schatzalp.jpghttp://www.swissinfo.ch/image/7866028/3×2/640/426/c53435770b780d64598945140dc72c47 /RD/davos -7866030.jpg

În perioada interbelică , sunt notabil e sanatoriile lipsite de decorație – principiile însoririi, ale
unei bune ventilații ș i al igienei pliindu -se perfect pe arhitectura modernistă, lipsită de
decorație si elemente nefuncț ionale. Exemplul preze ntat este Sanatoril „Bella Lui”, Montana,
(1931 -1932) proiectat de arh. Rudolf Steiger. (Le sanatoriu p 54 – de studiat planul )

Nițescu Dorin – Florian 61 A
20

http://historischehotels.ch/uploads/ima ges/berichte/Vue%20Panoramique.jpg
https://www.google.ro/imgres?imgurl=https%3A%2F%2Fwww.helveticarchives.ch%2Fgetimage.aspx%3Fveid%3D88380%26deid%3D10%26sqnznr%3D1 %26width%3
D1000&imgrefurl=https%3A%2F%2Fwww.helveticarchives.ch%2Fdetail.aspx%3FID%3D88380&docid=W31T4USFytCHyM&tbnid=_UcuPX4_Ddihn M%3A&vet=1&w=768&h=54
4&itg=1&client=opera&bih=971&biw=1920&q=hotel%20bella%20luimontana&ved=0ahUKEwi3g_icutLSAhVGlCwKHURDA7MQMwgbKAEwAQ&iact=mrc&u act=8#h=544&img
rc=_UcuPX4_DdihnM:&vet=1&w=768

Alvaro Alto – Paimio Sanatorium – Finlanda 1932

http://www.lozie.com/wp/wp -content/uploads/2015/05/PL5D4082 -2048×1365.jpg

https://s -media -cache -ak0.pinimg.com/564x/0f/c8/01/0fc801c55b32b10aea99de75b004ec96.jpg
Perioada celui de -al doilea război mondial a reprezentat o î ntrerupere brusc ă a
dezvoltă rii sanatoriilor, iar ulterior, în Rusia se adoptă sisteme cu regim foarte mare de
înălțime, ce pot găzdui până la 1000 de persoane, drept exemplu, Statiunea Masuk cu o
capacitate de 14 000 de locuri si staț iunea Golful Albastru al Crimeei (10 000 de locuri).
Aceste sanato rii s-au dezvolt at în vechile stațiuni balneare și sunt prevăzute cu
diverse facilităț i pentru copii, umbrare, chiscuri , fiind potrivite pentru toată familia.
Fotografii – statiunea Yalta
http://wiki.azw.at/sovietmodernism_database/aduploads/1242.01.ma,5.j pg
http://wiki.azw.at/sovietmodernism_database/aduploads/842.01.ma,page -20.jpg
https://s -media -cache -ak0.pinimg.com/736x/04/a8/70/04a870c08b093ed2079665062149d20a.jpg

4.2. Conceptul de Spa Wellness –de completat
Analiza a tot ceea ce presupune acest concept – sănătatea fizică și psihică , activități de relaxare
și fitness . Particularitatea acestui model (spa wellness) este faptul ca el nu este dependent de
apa minerala – astfel de spații fiind acomodate în foarte multe hoteluri.

Nițescu Dorin – Florian 61 A
21
5.1 Studii de caz
Therme –Peter Zumthor, 1996, Vals, Elvetia
Therme – Vals este un cen tru spa care ia naștere la iniț iativa comunității locale
– începând cu 1980, clădirea finalizâ ndu-se in 1996. Aceasta devine o clădire emblematică , cu
un puternic impact pentru popula rizarea staț iunii.
Procesul conce perii acestui proiect este minuț ios expl icat d e arhitect intr -o
carte dedicată. Arhitectul face o trecere în revistă a fiecărui pas, de la istoria băilor –
semnificații mitologice, vizitele în împrejurimi și inspiraț ia dat ă de loc – până la abordarea din
punct de vedere al spațialităț ii, materia lității si modu lui de utilizarea a luminii pentru a
armoniza toate aceste elemente î ntr-un concept coerent.
Ceea ce fascinează este modul î n care acest complex este integrat în context .
Însuși arhitectul spune că obiectivul a fost de la î nceput cr earea une i clădiri care, ar fi putut fi,
într-un fel, acolo dintotdeauna, o clădire care să se raporteze la topografie, care corespun de
abundenț ei pietrei din Vals, ambutisată, pliată și în parte spartă în mii de plă ci.
Materialitatea – piatra, apa si lumina . Unul din pu nctele fixe ale acestui proiect ,
stabilite din primii pași , a fost folosirea pietrei locale, folosită î n special pe ntru acoperișuri, și
modurile în care poate fi prelucrată această piatră. Acest concept a fost atât de puternic încâ t
arhitectul, preoc upat de puritatea proiectului a gâ ndit module ca fiind blocuri “de piatră”,
fiecare având un planșeu în consolă , iar pri n modul de asamblare a lor să rezulte fante de
lumină care, pe lângă rolul de rost structural definesc spațiul ș i creează un iluminat
spectaculos. The intended idea and the achieved effect see k to define spaces with stone, water,
and light p27
Aceste blo curi sunt mai mici și mai dese cu cât se pătrunde mai î n interiorul
terenului – arhitectul explicând că această densitate diferită , grad uală este gândită in acord cu
topografia terenului.
Fiecă rui bloc ii este atribuita o funcț iune –Baia “de foc” (Fire Bath) 42 oC ;
Baia “de gheaț a” (Ice bath) 14oC; Baia “florilor” (Flower Bath) ; Baia – “de sunet” 35 oC cu
adâncimea bazinului până în zona gâtului, dar și vestiarele sau băile turcești sunt alcă tuite din
astfel de module.

Nițescu Dorin – Florian 61 A
22
Entre Cielos Hotel & amp; Spa – Mendoza – Argentina – 2011 / arh:A4 estudio
Proiectul se află la marginea orașului Mendoza într -un mediu natural cu viț a de vie , pomi
fructiferi, plopi și puncte de perspectivă asupra Anzilor . Proiectul este structurat dintr -un traseu
pietonal care face legătura între clădirile sale într -o orientare est -vest. Exemplul este relevant pentru
studiul de față întrucâ t are multe puncte comune c u propunerea proiectului de diploma.
Complexul este unul pavilionar , astfel încâ t funcț iunile de h otel și spa au clă diri destinate ,
complet separate. Cele doua sunt legate de o circulație pietonală pe axa -este -vest, iar de -a lungul
acestei circulaț ii se succed o serie de spații î n aer liber.
Cele doua funcț iuni contr asteaza prin caracterul lor: – în timp ce hotelul este un spațiu
deschis spre context , cu spaț ii mari, i luminate din plin, zona dedicată spa -ului contrastează
fiind amplasată asemeni unui demisol.

Nițescu Dorin – Florian 61 A
23
Spațiul dă impresia de opacitate priv it dinspre exterior, iar modul î n care lumina
naturală intră în spaț iile interioare este realizat prin desch ideri mici – fie fante de lumină în
pereți sau pla fon, fie perforări circulare ale pereț ilor, creâ nd astfel anumite „puncte de
intensitate” (http://www.designboom.com/architecture/a4 -estudio-entrecielos -hamam -and-spa/),
(http://www.archdaily.com/185088/entre -cielos -hotel -spa-a4-estudio )

Nițescu Dorin – Florian 61 A
24
Liquidrom – Berlin –gmp-Architekten von Gerkan, Marg und Partner -2001

Liqui drom este cea de a III -a sală de evenimente î n cadrul Tempodromului din Berlin ,
având un bazin cu apă sărată , rotund, cu diametrul de 13m si capacitatea d e 50 de persoane.
Vizitatorii asistă la un “concert” făcut de instalaț ia de lumini, difuzoare subacvatice si cele 4
coloane “de sunet” . (Kramner sibylle, “Bath and Spa” -2008 – Braun)
https://media.tourispo.com/images/ecu/entity/e_spa/therme_liquidrom_n1500 -11260 -0_pan.jpg
Bazinul pri ncipal este acoperit de o cupolă de beton – având în cheia de boltă un gol
circular ce permite trecerea luminii. Ac east singur iluminat zenital cr eeaza u n foarte mare
contrast – insuflând acestui spaț iu un caracter ce aduce aminte de sacralitate. Iluminatul
artificial completează această imagine contrastantă luminând de jos î n sus perimetral – astfel
intradosul arcelor este luminat – zonele care de obicei sunt umbrite devenind luminoase si
viceversa. Spre deosebire de celelalt e exemple , aici volumul spațiului principal este particular,
ieșind din logica u nor module compuse, pentru a crea un spaț iu cu un caracter plastic.
Pe lângă acest bazin principal, există saune, băi cu aburi, un bazin cu apă fierbinte
descoperit (“Onsen” –baia tradițională japoneză), dar și un bar ș i un restaurant .

Nițescu Dorin – Florian 61 A
25

6. Oportuniăț i de dezvoltare
6.1.Corelarea cu alte programe – în lucru

 In mitologia greac ă Hygieia era zeița sănătății și curățeniei, fiica (sau, după o
altă versiune, soția) lui Eusculap , zeul medicinei (cel căruia, atât civilizația romană cât și cea
greacă i -au dedicat peste 300 de temple sacre cu izvoare terapeutice) . Igiena greacă a devenit
o disciplină specializată al că rui scop era in grijirea corpului pentru o viată sănăt oasă.
În Grecia Antică , programul bă ilor terapeutice era asociat cu ritualuri de cult – (apa –
ca mijloc de curăț are a trupului inante de ritual – “de asta nu sunt sigur”) – medicul balneolog
era in acelaș i timp si preot .
 Asclepios (la greci) si Esculap (la romani) a fost zeul căruia ambele civilizaț ii
i-au dedicat peste 300 de temple sacre cu izvoare terapeurice.
 La Romani, baia termală integra si camere a le medicilor si camere de operație
(locul unde bărbierul – chirurg isi desfăș ura activitatea)
 In jurul anului 600, Moham ed avea sa recomande băile cu abur , el crezând că
fertilitatea e potențată de că ldura hammanulu i si astfel cei ce urmau credința se vor inmulț i.
Hammanul este adaptat, capătă conotații religioase si devine anexă a moscheii ,
purita tea fizică fiind foarte importantă î n cultura islamica. Hammanul este asocia t cu
purificarea, islamicii obișnuind să se îmbăieze după o călătorie lungă, după vindecare ori la
ieșirea din închisori. Majoritatea hammanur ilor erau construite de biserică sau d e
administraț ie, sau de persaone instă rite.
De asemeneam, hammanul devine loc de socializare , fiind unul din puț inele locuri
deschise de dimineața până seara, fiind foarte popular – probabil și ca o compensație pentru
multe activităț i interzise de relig ie.

6.2.Relația localitate – băi – de completat

7. Băile Pucioasa
7.1.Context – Factori terapeutici – apa, clima, structura de primire
turistică, tendințe
7.2.Oportunit ăți de dezvoltare și analiză a oportunităț ii
CONCLUZII