Nevoile Informationale Specifice Imm Urilor

CUPRINS

INTRODUCERE

Consider că tema „Nevoile informaționale specifice IMM-urilor” este o temă de actualitatate, informația fiind cea mai importantă resursă a întreprinderii. Peter Drucker care este supranumit „părintele managementului” afirma că „în epoca modernă a informației, știința este capitalul fundamental, costul central și resursa esențială a economiei”. În acest sens se poate spune că știința fără informație nu are suport. Atât informația, cât și sistemul informațional pot contribui atât la creșterea economică a organizațiilor, cât și la dezvoltarea lor. Se cunoaște faptul că nu poate exista dezvoltare fără ca informația să nu aibă un rol important, în același fel în care nu poate avea loc nici creștere economică fără dezvoltare.

Același Peter Drucker spunea că „managementul este sângele vital al unei organizații” și că resursa economică de bază care este foarte importantă într-o organizație este cea informațională, deoarece „astăzi știința, informația științifică, este mai important pentru bunăstarea organizațiilor decât capitalul sau forța de muncă”

În „secolul vitezei”, sistemul informațional folosește toate informațiile disponibile în diverse forme care nu sunt altceva decât niște resurse strategice și foarte dinamice ale schimbării. Vorbim deci despre dezvoltarea, emanciparea și modernizarea unei organizații în ansamblul ei, dar și a produselor și serviciilor acesteia. Astfel, în partea a doua a lucrării va fi prezentat sistemul informațional în general, dar și al Societății Comerciale Ronedania Baron Park care este o societate cu răspundere limitată. Va fi descris și sistemul informatic al acesteia, care este foarte important în modelarea tendințelor.

Informația și sistemul informațional sunt și vor deveni din ce în ce mai mult factori de creștere economică deoarece după cum afirma conf. univ. dr. Adrian Florea informația înseamnă putere, deoarece cel care deține informația are și puterea.

Sistemul informațional poate fi comparat cu aparatul circulator al omului, deoarece și în cadrul întreprinderilor mici și mijlocii acesta oferă materia primă informațională necesară în stabilirea și îndeplinirea sarcinilor, competențelor, aobiectivelor și responsabilităților, atât manageriale, cât și de execuție.

Dezvoltarea IMM este mai mult decât necesară. Cu siguranță, tehnologiile informaționale contribuie în mod cert la creșterea performațelor întreprinderilor mici și mijlocii, singurele bariere din prezent fiind natura umană și organizațională și nu cele tehnice.

CAPITOLUL I. ÎNTREPRIDERILE MICI ȘI MIJLOCII ÎN ROMÂNIA

1.1.Definirea întreprinderilor mici și mijlocii

În anul 1996, Comisia Europeană a adoptat o recomandare ce stabilea prima definiție a IMM-urilor. Ea a fost aplicată în întreaga Uniune Europeană, în data de 6 mai 2003, Comisia adoptând o nouă recomandare datorită dezvoltării economice care a început după 1996. Recomandarea aceasta a intrat în vigoare în 1 ianuarie 2005, ea fiind aplicată tuturor programelor, politicilor și măsurilor inițiate de Comisie pentru IMM.

Înainte IMM-urilor erau considerate întreprinderi care angajează un număr mai mic de 500 de salariați, acesta fiind singurul criteriu care le distingea de firmele mai mari. Această definiție care încă mai este răspândită în unele lucrări avea la bază doar un singur factor: numărul de salariați care nu era de ajuns, alți factori precum cifra de afaceri sau activele totale făcând de multe ori diferența.

Noua definiție a propune diferențierea pe baza a patru criterii și nu doar a unuia cum era în trecut, aceste patru criterii fiind: numărul total de angajați, tipul de proprietate sau balanța globală și independeța firmei, volumul de afaceri sau cifra de afaceri anuală a firmei.

Conform noii definiții, o întreprindere este încadrată în categoria IMM-urilor atunci când aceasta are un număr mai mic de 250 de salariați și nu 500 ca în trecut. Comisia Europeană a mers mai departe pentru a defini precis IMM-urile, adică firmele cu un număr între 50 și 249 de salariați sunt considerate întreprinderi mijlocii doar atunci când cifra de afaceri sau volumul de afaceri nu depășește 40 de milioane de € sau atunci când are o balanță globală mai mică de 27 de milioane €.

„Micile afaceri reprezintă catalizatorul principal al creșterii economice”. Toate aceste mici afaceri contribuie la îndeplinirea unor obiective importante ale oricărei economii naționale. Uniunea Europeană a făcut mari eforturi pentru a pune bazele unei economii noi, tocmai de aceea aceste eforturi vor fi încununate de succes numai dacă micile întreprinderi vor fi considerate prioritare.

Noua definiție, fragment din cel de-al doilea articol al anexei din Recomandarea 361/2003/CE: IMM reprezintă „categoria Întreprinderilor Micro, Mici și Mijlocii formată din întreprinderile care angajează mai puțin de 250 de persoane și care au o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 de milioane de € și/sau dețin active totale de până la 43 de milioane de €”. (tabelul 1.1)

Microîntreprinderile au până la 9 salariați și realizează o cifră de afaceri anuală netă sau dețin active totale de până la 2 milioane de €, echivalent în lei.

Întreprinderile mici se caracterizează prin faptul că au între 10 și 49 de salariați și realizează o cifră de afaceri anuală netă sau dețin active totale de până la 10 milioane €, echivalent în lei.

Întreprinderile mijlocii au între 50 și 249 de angajați și realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 de milioane de €, echivalent în lei sau dețin active totale care nu depășesc echivalentul în lei a 43 de milioane de €.

Tabel nr.: 1.1

Sursa http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/facts-figures-analysis/sme-definition/index_ro.htm

1.3 Clasificarea întreprinderilor mici și mijlocii din România

O investigație făcută de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din țara noastră pe bază de chestionar evidențiează vârsta acestora. Cea mai parte au vârsta între 5 și 10 ani, adică 32,45%, urmând firmele sub 5 ani (26,86%), iar cele mai vechi de 15 ani (26,59%). Cele care au între 10 și 15 ani sunt în proporție de 14,10% la noi în țară.

Figura 1.

Sursa: Carta Alba a IMM-urilor din România 2013, București 18 iulie 2013

În România microîntreprinderile reprezintă 82,08% din totalul IMM-urilor anchetate, cele mici fiind de 14,37%, iar cele mijlocii doar 3,55%

Figura 1.

Sursa: Carta Alba a IMM-urilor din România 2013, București 18 iulie 2013

Ca și formă de organizare juridică, în țara noastră 90,47% din firme sunt societăți cu răspundere limitată, 6,89% au alte forme de organizare juridică, iar 2,64% sunt societăți pe acțiuni.

Figura 1.

Sursa: Carta Alba a IMM-urilor din România 2013, București 18 iulie 2013

În fucție de sectorul de activitate, 34,39% din întreprinderi activează în comerț, 29,66% în domeniul serviciilor, 23,79% sunt companii industriale, 4,41% își desfășoară activitatea în construcții, 4,14% operează în turism, iar 3,61% sunt din transporturi. De multe ori atunci când se înregistrează multe întreprinderi vizează mai multe domenii de activitatea, „în caz că…”, adică datorită faptului că vor sa se focalizeze pe identificarea și valorificarea oportunităților de afaceri, care reprezintă o caracteristică de bază a IMM-urilor din România, dar și din alte țări. Trebuie menționat faptul că pentru fiecare firmă a fost luat în considerare codul CAEN al domeniului de activitate principal.

Figura 1.

Carta Alba a IMM-urilor din România 2013, București 18 iulie 2013

1.2.Locul si rolul întreprinderilor mici și mijlocii

IMM-urile au un rol foarte important în economia europeană. Ele sunt o sursă de abilități antreprenoriale, de inovare și creare de locuri de muncă. În UE, aproximativ 20,3 milioane de întreprinderi mici și mijlocii asigură aproximativ 90 de milioane de locuri de muncă, ele reprezentând 99% din toate întreprinderile.

Ele sunt principalele promotoare ale ocupării forței de muncă și ale inovației, ale integrării europene sociale și locale și tocmai de accea au nevoie de crearea unui mediu optim. Acestea se caracterizează printr-o foarte bună capacitate și flexibilitate de adaptare la nou, fiind o ramură remarcabilă a progresului economic în România.

În țara noastră, Guvernul apreciază și recunoaște importanța sectorului IMM, ca dovadă fiind existența Ministerului IMM, Comerțului și mediului de Afaceri, acesta ocupându-se de problemele acestora. Ele sunt considerate foarte importante pentru dezvoltarea economiei moderne. Experiența UE demonstrează clar că sectorul IMM poate avea o contribuție esențială la realizarea PIB, să stimuleze creșterea exporturilor și să creeze noi locuri de muncă. De asemenea, au abilitatea de a răspunde flexibil pe piețe puternic competitiv și au capacitatea de a se adapta rapid la schimbările structurale și ciclice ale economiei globale putând să sprijine creșterea și stabilitatea macroeconomică.

Întreprinderile micro, mici și mijlocii au un rol înseamnat în economie din mai multe motive:

Se pot integra destul de ușor într-o rețea industrială regională, ceea ce contribuie pe de o parte la reducerea șomajului și creșterea nivelului de trai pentru că oferă locuri de muncă, iar pe de altă parte la dezvoltarea economică a regiunii respective;

Mărimea lor relativ redusă care contribuie la evitarea birocrației excesive și o capacitate mai mare de a se adapta la fluctuațiile mediului economic;

Formează un ansamblu mult mai ușor de controlat/condus la nivel individual.

Importanța lor reiese din mai multe trăsături precum:

Ele stimulează concurența;

Sunt locuri unde personalul se poate perfecționa și îndrepta apoi spre întreprinderile mari;

Întreprinderile mari sunt ajutate la buna funcționare de acestea, IMM-urile prestând diferite servicii sau producând subansamble.

IMM îndeplinesc mai multe funcții economice, tehnice și sociale, argumentele că acestea contribuie la dezvoltarea economică și socială fiind următoarele:

Reprezintă 99% din întreprinderi;

Genereză o mare parte, de fapt cea mai mare parte a produsului intern brut din fiecare țară, de obicei, între 55% și 95%;

Oferă locuri de muncă pentru cea mai mare parte a populației;

Sunt generatoare într-o mare proporție de inovații tehnice aplicabile în economie, acestea favorizând flexibilitatea și inovarea;

În foarte mare parte a statelor lumii incluzând și Uniunea Europeană sunt singurele care în ultima perioadă au generat noi locuri de muncă;

Produsele și serviciile sunt realizate de acestea la prețuri mai mici decât firmele mari, pricipalii factori care determină această diferență fiind costurile constant convenționale mai reduse, volumul și intensitatea superioare a muncii în condițiile permanenței prezențe a întreprinzătorului în firmă și, de regulă, motivarea mai ridicată a personalului;

Fiind favorizate de talia mai redusă, procesul decizional rapid, specific întreprinzătorului și de implicarea sa continuă în activitățile curente, ele dovedesc adaptabilitate și flexibilitate ridicate la schimbările și cerințele pieței;

Principalele surse de venituri ale bugetului de stat vin din partea IMM-urilor (taxa pe valoarea adăugată, impozite ș.a);

În prezent, tendințele de natură economică, tehnică și socială au favorizează crearea cu precădere de IMM-uri, aceste tendințe fiind: informatizare, robotizare, dezvoltarea comunicațiilor și transporturilor, creșterea gradului de pregătire a salariaților, reducerea rapidă a diferențelor de condiții de viață dintre zone și localități, descentralizarea administrativă, care, în primul rând, prin firme mici și mijlocii, generează performanțe economice superioare;

Ele sunt embrionii viitoarelor întreprinderi mari, mai ales în domeniile noi ale economiei, în ramurile sale de vârf, bazate pe tehnologie și tehnică performante;

Statul oferă IMM diferite avantaje precum:

Înființarea Fondului Național de Garantare a creditelor pentru IMM-uri pentru îmbunătățirea accesului acestora la finanțare;

Prin lentreprinzătorului și de implicarea sa continuă în activitățile curente, ele dovedesc adaptabilitate și flexibilitate ridicate la schimbările și cerințele pieței;

Principalele surse de venituri ale bugetului de stat vin din partea IMM-urilor (taxa pe valoarea adăugată, impozite ș.a);

În prezent, tendințele de natură economică, tehnică și socială au favorizează crearea cu precădere de IMM-uri, aceste tendințe fiind: informatizare, robotizare, dezvoltarea comunicațiilor și transporturilor, creșterea gradului de pregătire a salariaților, reducerea rapidă a diferențelor de condiții de viață dintre zone și localități, descentralizarea administrativă, care, în primul rând, prin firme mici și mijlocii, generează performanțe economice superioare;

Ele sunt embrionii viitoarelor întreprinderi mari, mai ales în domeniile noi ale economiei, în ramurile sale de vârf, bazate pe tehnologie și tehnică performante;

Statul oferă IMM diferite avantaje precum:

Înființarea Fondului Național de Garantare a creditelor pentru IMM-uri pentru îmbunătățirea accesului acestora la finanțare;

Prin legea bugetului de stat, în fiecare an, sunt alocate fonduri în valoare de 0,2% din produsul intern brut pentru înființarea și finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii, atât la la nivel local, cât și la nivel național;

În fiecare an Guvernul aprobă programe de stimulare și încurajare, în vederea înființării și dezvoltării IMM-urilor, prin diferite programe elaborate de Agenția Națională pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație;

Ele beneficiază de asistență tehnică gratuită pentru facilitarea accesului la servicii de specialitate în domeniul achizițiilor publice;

Au acces prioritar la concesionarea, închirierea și leasingul activelor disponibile ale regiilor autonome, companiilor sau societăților naționale și societăților comerciale cu capital majoritar de stat.

Beneficiază de reduceri de 50% pentru criteriile legate de cifra de afaceri, de garanția de bună execuție, cerute în achizițiile publice de lucrării, produse și servicii;

IMM prezintă și anumite dezavantaje precum:

Sunt dependente, de regulă, ca existență a firmei de o singură persoană, întreprinzătorul;

Un nivel tehnic de cele mai multe ori mai scăzut, comparativ cu companiile mari;

Au o masă mică a resurselor încorporabile și rezervelor de care dispun sunt mai mici.

De asemenea, pot apărea unele neajunsuri în activitatea acestora, neajunsuri precum:

Resurse financiare reduse sau chiar lipsa acestora;

Managerii să nu aibă pregătirea necesară;

Activitate de marketing ineficientă;

Prezintă o anumită instabilitate, adică au o rată mare de dispariție și apariție;

Salariile sunt mai reduse, mai nemotivante față de firmele mari;

De multe ori pot apărea dificultăți în recrutarea personalului.

1.4 Perspective de dezvoltare a întreprinderilor mici și mijlocii în România

Întreprinderile mici și mijlocii au fost, sunt și vor fi un pilon extrem de important al dezvoltării României, nu doar prin prisma importanței acordate de Uniunea Europeană acestora, ci și prin rolul și importanța pe care le au în creșterea economică. Prin urmare, întreprinderile mici și mijlocii favorizează creșterea capacității de inovare, contribuie la crearea unui mediu concurențial încurajator, ajută la crearea locurilor de muncă noi, generează cea mai mare parte din produsul intern burt. De asemenea ele ajută desfășurarea activităților din cadrul firmelor mari ș.a

După revoluție, adică în anul 1990, a început să se manifeste și în România fenomenul antreprenorial, odată cu apariția primelor întreprinderi mici și mijlocii, evoluția fenomenului fiind următoarea:

între anii 1990 și 1995, IMM-urile s-au dezvolatat destul de repede datorită faptului că mediul economic, social și politic din perioada comunistă a devenit mai permisiv, au început să se deschidă mici afaceri cu diferite oveicte de activitate, statul a acordat diferite facilități pentru înființarea și dezvoltarea firmelor, s-a intensificat concerența ș.a;

în perioada anilor 1996 și 2000, întreprinderile mici și mijlocii au înregistrat o perioadă de amânare a dezvoltării, acest lucru s-a datorat faptului că odată cu intensificarea concurenței a început să apară și un fenomen de saturație al pieței, dar și datorită faptului că statul nu a adaptat facilitățile acordate fiecărei întreprinderi ăn funcție de dimeniunea și vechimea lor;

după anul 2000 și până în anul 2008, firmele au beneficiat de o perioadă de relansare datorită integrării României la Uniunea Europeană, dar și datorită schimbărilor pe plan economic, politic și social;

din anul 2008 până anul trecut întreprinderile mici și mijlocii au avut o evoluție oscilantă în anul 2008 debutând, la nivel mondial, criza economico-financiară, care a avut un impact negativ asupra acestora până spre începutul anului 2012 când a început să se înregistreze o creștere a numărului IMM-urilor.

Evoluția operatorilor economico-sociali din economia națională, pe clase de mărimi, în perioada 2004-2012

Table nr. 1.

Sursa: www. insse.ro (Anuare statistice făcute de Institutul Național de Statistică)

După cum putem observa din tabelul de mai sus în anul 2012, față de 2004, numărul întreprinderile mici și mijlocii a crescut cu 15 puncte procentuale, aceasta fiind o creștere relativ mică, creștere care este însă justificată, deoarece începând cu anul 2008 țara noastră a fost afectată de o criză economică, astfel că în perioada 2008-2001, IMM-urile au înregistrat o scădere care a avut un ritm rapid, de la 553.206 la 450.521 firme. Toate acestea s-au datorat crizei economice, criză care a determinat schimbarea mediului social, instabilitatea regimului fiscal, intensificarea activităților economiei „negre” sau economiei subterane, creșterea inflației, un sistem bancar reticent la creditarea firmelor mici ș.a. În anul 2012, față de anul anterior, numărul întreprinderilor mici și mijlocii a crescut cu 5 p.p datorită măsurilor care au fost adoptate de către managerii întreprinzători, măsuri prin care aceștia au reușit să se adapteze schimbărilor impuse de criză, dar și unor măsuri adoptate de stat, prin care s-a dorit sa se creeze un mediu economic mai prietenos.

Dificultățile care au urmat în anii 2009-2010, după Strategia Consiliului Național al IMM din România 2012-2016 (un proiect mai nou), au fost: scăderea cererii interne, fiscalitatea excesivă, birocrația, întârzierile care se înregistrau la încasarea contravalorii facturilor de la firmele private, costurile mari ale creditelor, inflația, o relativă instabilitate a monedei naționale, accesul destul de dificil la credite, corupția, concurența produselor din import, creșterea nivelului cheltuielilor salariale, angajarea, pregătirea și menținerea salariaților, controalele excesive, neplata facturilor de către instituțiile de stat, o slabă calitate a infrastructurii țării, scăderea cererii la export, obținerea consultanței și training-urilor necesare firmei ș.a

Tipul operatorilor economico-sociali

Sursa: Institului Național de Statistică (Anuarul Statistic al României 2013)

Indicatorii de performanță și cei demografici ai țării noastre ce caracterizează întreprinderile mici și mijlocii au întregistrat valori îngrijorătoare:

în perioada anilor 2009-2013, în jur de 360.000 de întreprinderi au fost închise sau și-au suspendat activitatea temporar;

în 2012, cele mai multe întreprinderi înființate au aveut ca obiecte de activitate comerțul (29,2%) și agricultura 16,5% din total înregistrări

cele mai multe au fost înmatriculate în regiunea București-Ilfov, adică 18% din totalul pe țară, apoi regiuea noastră de Nord-Vest cu 16% și regiunea de Vest cu 10%, regiunea de Sud-Vest Olenia având și ea tot 10%.

precum se poate observa în tabelul de mai sus cea mai mare pondere în totalul IMM-urilor este reprezentată de microîntreprinderi

în perioada anilor 2011-2012 cele mai multe întreprinderi au fost identificate în cadrul industriei prelucrătoare, a construcțiilor, a reparării autovehiculelor și motocicletelor, a comerțului cu ridicata și cu amănuntul, activități profesionale, științifice și tehnice;

ponderea cifrei de afaceri realizate de IMM-uri în cifra de afaceri a întreprinderilor din construcții, industrie, comerț și alte servicii prestate, pe unele activități ale economiei naționale a înregistrat o scădere de la 59,4% în anul 2010 la 57,9% în următorul an, 2012;

ponderea de 88% a microîntreprinderilor din totalul întreprinderilor mici și mijlocii se situează sub valorea medie a Uniunii Europene care e de 92,2%;

valoare adăugată brută creată de IMM a întregistrat o scădere de la 88% în 2011 la 87,6% în următorul an, 2012;

cea mai ridicată pondere din totalul activităților care contribuie la crearea valorii adăugate este cea reprezentată de servicii, adică de 45,3% în anul 2012;

creșterea cu 5 puncte procentuale a IMM în 2012 față de 2001 a determinat o diminuare a ratei șomajului de la 7,4% (2011) la 7% (2012) și o creștere cu 1 punct procentual a ratei ocupării forței de muncă din anul 2011 când era 58,5% la 59,5% în anul 2012

Țara noastră a înregistrat o capacitatea destul de scăzută de inovare care este un element cheie pentru creșterea performanței antreprenoriale;

Fundația Post Privatizare (FPP) a întocmit un raport confrom căruia „România are un număr prea redus de întreprinderi, care se traduce printr-o densitate scăzută a Întreprinderilor Mici și Mijlocii, respectiv doar 23 de întreprinderi la 1000 de locuitori, reprezentând 56% din media europeană de 41 de IMM-uri/1000 de locuitori.”

Consiliul Național al IMM din România a realizat o analiză anul trecut (2013) în primul semestru, analiză care a scos în evidență următoarele aspecte:

mediul de afaceri a avut o creștere satisfăcătoare față de anul 2012, primul semestru;

indicele de apreciere a situației economice a firmelor proprii de către întreprinzători a scăzut în anul 2012 de la 24 la 21 în 2013;

sectorul IMM a înregistrat o evoluție de ansamblu destul de nesatisfăcătoare față de anul 2012, primul semestru;

pentru a rezuma putem spune că indicele intreprenorial, adică al IMM a avut o evoluție nesatisfăcătoare în primul semestru al anului 2013 față de primul semestru al anuluji 2012 datorită faptului ca la nivelul țării există în continuare o instabilitate politică, socială, economică și fiscală.

În viitor, analiștii consideră că țara noastră trebuie să-și asigure o creștere economică pe baze sănătoase care să încurajeze consumul, încrederea cumpărătorilor în produsele autohtone, trebuie să îmbunătățim absorbția fondurilor europene și atragerea de investiții străine, concentrându-și atenția catre sectoarele care ar putea să-ți creeze un avantaj competitiv, per total și prin creșterea valorii adăugate brute la nivel național.

Comisia Națională de Prognoză, conform prognozelor oferite de aceasta, în perioada anilor 2014 și 2016 ar trebui să se înregistreze următoarele fenomene, care să aibă indicatorii aferenți: produsul intern brut ar înregistra o evoluție crescătoare de la 2,2% în 2014 la 2,8% în anul 2015 și 3% în următorul an 2016, iar ponderile cele mai mari pe categoriile de resurse se vor înregistra pentru acele sectoare din industrie de 29,2% în anul 2014, 29,4% în 2015 și 29,7% în anul 2016 și servicii cu 42,9% în anul 2014, 42,7% în anul 2015 și 42,5% în 2016, cosumul populației scăzând de la 71% (2014) la 69,1% în 2016.

Concluzionând, luând în considerare prognozele făcute de Comisia Națională, dar și părerile specialiștilor și analiștilor în domeniul, statul țării noastre ar trebui să creeze un mediu antreprnorial favorizant pentru dezvoltarea și înființarea întreprinderilor mici și mijlocii, premizle acestuia fiind înșiși pilonii de creștere economică, piloni care au fost amintiți mai sus.

Un articol interesant a apărut în Forbes România: „IMM-urile europene, mai verzi în 2013”. Adică ele au avut cu 5% mai multe locuri de muncă verzi față de 2012 îmbunătățindu-și și eficiența resurselor potrivit Comisiei Europene care a realizat un sondaj Eurobarometru.

În 2013, 42% din acestea aveau cel puțin un loc de muncă verde, adică cu 5% mai mult decât în 2012. În total ele cumulând peste 20 de milioane de locuri de muncă verzi, dintre care peste 50% sunt în sectorul serviciilor și produselor ecologice: energia din surse regenerabile, eficiența energetică, controlul poluării aerului, materiale reciclate, managementul deșeurilor, servicii prietenoase cu mediul.

Dar ce înseamnă un loc de muncă verde?

Un loc de muncă verde este definit ca fiind o activitate lucrativă dintr-un anumit domeniu cum ar fi producția manufacturieră, cercetare dezvoltare, agricultură, sectorul admisitrativ și activitățile de servicii care contribuie în mod substanțial la conservarea sau la refacereamediului a calității lui, Aici sunt incluse și job-urile care contribuie la protecția biodiversității, la protecția ecosistemelor, la reducerea cosumui de apă, energie și materiale prin diferite strategii de efiencitizare, cât și la evitarea totală sau minimizarea generării oricăror forme de poluare și deșeuri.

CAPITOLUL II. SISTEMUL INFORMAȚIONAL IN CADRUL ÎNTREPRINDERILOR MICI ȘI MIJLOCII

2.1 Definirea sistemului informational

„Sistemul informațional-managerial poate fi definit ca ansamblul datelor, informațiilor, fluxurilor și circuitelor informaționale, procedurilor și mijloacelor de tratare a informațiilor menite să contribuie la stabilirea și realizarea obiectivelor organizației.”

O definiție a sistemului informațional are un caracter cuprinzător, adică ea include, spre deosebire de definițiile apărute în alte cărți și mijloacele de prelucrare a datelor, informațiile și fluxurile infomaționale. Autorul consideră că definirea sistemul informațional are un rol foarte important în înțelegerea corectă a problematicii informaționale, dar și a celei manageriale.

Se pune accentul pe faptul ca sistemul informațional e mai cuprinzător decât cel informatic și unii informaticieni adestea pun semnul egalității între acestea două.

SISTEMUL INFORMAȚIONAL

SISTEMUL INFORMATIC

Figura 2.1 Sistemul informațional și cel informatic

Sursa: Ovidiu Nicolescu, Sistemul informațional-managerial al organizației, Editura Economică, pagina 26, fig. nr. 1

MIJLOACE

Automatizate Mecanizate Manuale

FAZE

Figura 2.2 Raportul dintre sistemul informațional și cel informatic

Sursa: Ovidiu Nicolescu, Sistemul informațional-managerial al organizației, Editura Economică, pagina 26, fig. nr. 1

DATE INFORMAȚII

SISTEM

DECIZII INFORMAȚIONAL

DATE DECIZII

AUTOMATIZATE

Figura 2.3

Sursa: http://www.zota.ase.ro/simp/Sistem%20informational.pdf accesat în 15.06.2014, ora 23:01

În prezent se manifestă o tendință cu intensitate progresivă care are rolul de a amplifica utlizarea mijloacelor automatizate care tratează informațiile, toate acestea manifestîndu-se în același timp cu restrângerea celor mecanizate și manuale. Caracteristicile acestora, cele funcționale, economice și tehnice sunt tot mai performante și se manifestă într-un mod foarte rapid. Drept urmare se observă o creștere din ce în ce mai mare atât a ponderii, cât și a rolului sistemului informatic în ansamblul sistemului informațional. În întreprinderile competitive din țările dezvoltate acesta încorporează cea mai mare parte a elementelor sistemului informațional. Cel mai probabil este că sistemul informatic va reuni cât de curând aproape 100%, peste 90% din totalitatea elementelor informaționale din organizație. Un bun exemplu ar fi facturile care ajung să fie atât trimise, cât și plătite online, în format electronic. Trebuie să ținem cont de faptul că mereu vor exista elemente informaționale, adică cele care țin strict de natura umană, cu un caracter informal mai pronunțat, cele care nu pot face parte din sistemul informatic. Toate acestea, deși nu pot fi cunatificate, sunt foarte importante, având un rol major în asigurarea calității sistemului managerial și cel informațional.

Această definiție a sistemului informațional are, de asemenea și un caracter realist, prin faptul că nu condiționează ca ansamblul elementelor încorporate să fie mai strict integrate și organizate. Trebuie făcută această precizare deoarece în multe definiri ale sistemului informațional, elaborate de unii specialiști străini și autohtoni, se includ și caracateristicile de calitate, adică judicios, riguros, integrat ș.a. Aceste definiții nu sunt întocmai corecte pentru că într-o organizație există un sistem informațional chiar dacă nu toate elementele sale sunt integrate sau organizate riguros, lucruri care se reflectă bineînțeles în diminuarea funcționalității sale de ansamblu.

Odată cu creșterea complexității, a dimensiunii și importanței sistemului informațional din ultimele două decenii a început să se reflecte și așa numitul management al informației. După cum afirma Larry English, „managementul informației desemnează folosirea principiilor manageriale referitoare la previziune, organizare și încadrare cu personal, coordonare și control în domeniul informațiilor.” Aceasta include, de asemenea, trei componente principale: managementul tehnologiei informaționale, al resurselor de date și al proceselor informaționale.

Alți autori care au o abordare diferită sunt Lockett și Boaden precum rezultă din următoarea figură (figura 2.2) . Cea mai mare diferență rezultă din faptul că tehnologia informațională este „sustrasă” din sistemul informațioal, ceea ce, în opinia autorului Ovidiu Nicolescu este cel puțin discutabil.

Figura 2.4 Relația dintre tehnologia informațională, managementul informației și sistemul informațional

Sursa: R. Boaden, G. Lockett, Information Technology, Information System and Information Management: Definition and Development, în Information System, vol. 1, nr. 1, anul 1991

Apare însă o nouă paradigmă la baza conceperii și funcționării sistemului informațional al organizației și a managementului informației. Aceasta utilizată până acum câțiva ani se referea la focalizarea sistemului informațional pe clasificarea și identificarea informațiilor ca bază a asigurării accesului la acestea. „Noua paradigmă a sistemului informațional se referă la concentrarea asupra identificării necesităților de informații și a modalităților de satisfacere a lor, concomitent cu abordarea utilizării informațiilor într-o viziune concomitent strategică și economică, centrată pe eficiență.”

Paradigma aceasta este o predicția a evoluării spre întreprindere bazată pe cunosștințe, care, scoate în evidență același autor, este tipul de organizație ce se dezvoltă cel mai rapid într-o parte semnificativă a lumii. Abordarea acestei definiri, a funcționării, proiectării și perfecționării sistemului informațional al organizației pornind de la această nouă paradigmă reprezintă premisa asigurării funcționalității sale.

2.2 Componentele sistemului informațional

După cum se poate observa în următoarea figură (figura 2.3) sistemul informațional al întreprinderilor este format din mai multe elemente strâns legate între ele:

Figura 2.5 Componentele sistemului informațional

Sursa: Ovidiu Nicolescu, Sistemul informațional-managerial al organizației, Editura Economică, pagina 28

1. Data este o descrire cifrică sau letrică a unui proces, obiect, fenomen, fapt, eveniment sau a unei acțiuni din afara sau din cadrul întreprinderii. Data este constituită dintr-un grup de mai multe simboluri structurate unei sintaxe prestabilite, întregistrată pe un suport material și care se poate prelucra electronic, manual, mecanic sau combinat.

2. Informațiile sunt acele date care aduc un plus de cunoaștere și servesc pentru luarea unor decizii sau la traducerea în viață a acestora prin acțiunea ce urmează. Informația este un element fundamental al sistemului informațional, ea este materia primă de bază în fundamentarea și elaborarea deciziilor. Ca rezultat al proceselor informaționale, informația reprezintă elementul de cunoaștere care este definit prin semnificația, utilitatea și funcțiile sale din cadrul mecanismului de conducere și funcționare a întreprinderii. La toate aceste caracteristici de bază se mai pot adăuga și altele ca de exemplu: veridicitate, stare, oportunitate, vârstă, frecvență, timp de răspuns ș.a. Acestea contribuie la o definire mai completă a noțiunii de informație și a calităților ei.

Întrucât în cadrul firmelor sunt foarte multe informații, atât ca obiect de referire, cât și ca sursă de proveniență, s-a impus o clasificare a acestora în funcție de mai multe criterii:

În funcție de proveniența lor, informațiile pot fi externe și interne. Cele externe

sunt cele care vin din afara întreprinderii, de la ministere, de la alte sisteme care întrețin relații cu întreprinderea, cum ar fi proiectare și cercetare, dar mai ales de la piață. Informațiile intern sunt generate de totalitatea activităților desfășurate în întreprindere, adică la nivelul verigilor structurale. Aceste informații reflectă desfășurarea producției, a desfacerii și a aprovizionării, stadiul realizării planului ș.a.Firma nu este doar un captator de informații provenite de la alte organisme, sisteme de piață, ci și un transmițător de informații pentru alte sisteme și organisme, deci, la nivel de economie națională, ea apare ca treaptă sau o verigă în cadrul sistemului informațional economic.

În funcție de modul de exprimare, există trei feluri de informații: scrise, orale

și audio-vizuale. Cele orale sunt cele mai expuse, direct, prin viu grai în cadrul diferitelor ședințe, consfătuiri, reuniuni sau în cadrul contactului direct dintre cadrul de conducere și executant. Tipul acesta de informații are următoarele avantaje: circulă rapid, precizează conținutul direct, nu necesită procedee și timp pentru prelucrare. Informațiile orale sunt cele mai eficiente, având direcția de circulație de la cadrul de conducere la cel executant. Ele apar sub forma de instrucțiuni, ordine, dispoziții ș.a.

Informațiile scrise se pot prezenta sub diferite forme, cum ar fi: note de serviciu, evidența tehnico-operativă, dări de seama ș.a, acestea fiind înregistrare pe hârtie, fapt ce permite păstrarea penru a putea fi utilizate și în viitor și prelucrarea lor corespunzătoare.

Informațiile relativ recente care au apărut ca urmare a perfecționării tehnicii de comunicare sunt informațiile audio-vizuale. Acest tip de informații se încadrează în cele transmise prin sistemele de radio, film, televiziunea ș.a. Ele circulă extrem de rapid și sunt deosebit de complete.

În funcție de sensul circulație, ele se împart în: 1) informații orizontale;

2) informații ascendente;

3) informații descendente.

Informațiile orizontale circulă între compartimentele care sunt situate pe același nivel ierarhic, cele ascendente circulă pe verticală de la verigile inferioare spre cele superioare fiind emise de de către executanți, iar cele descendente au de regulă un caracter autoritar, un sens de circulație invers.

După gradul de prelucrare, avem: 1) informații semiprelucrate

2) informații prelucrate

3) informații primare

Informațiile semiprelucrate sunt trecute prin câteva etape de prelucrare și pot fi utilizate de cadrele de conducere de pe nivelele intermediare sau inferioare.

Informațiile prelucrate au un grad ridicat de complexitate și un caracter sintetic deosebit. Acestea sunt utlizate în procesul decizional, mai ales în elaborarea deciziilor strategice.

Informațiile primare se mai numesc și neprelucrate servesc de regulă executanților și în mai mică măsură aparatului de conducere. Ele pun în evidență aspecte din activitatea unității.

După sursa de obținere, se împart în: 1) contabile

2) statistice

3) tehnico-operative

Informațiile contabile provin de la evidența contabilă a întreprinderii, ele au un caracter sintetizator și se referă în special la mișcarea mijloacelor financiare, la rotația lor și a materialelor exprimate valoric. Acestea servesc în primul rând eșalonului superior al conducerii pentru fundamentarea deciziilor pe termen lung, dar și pe termen mediu.

Informațiile statistice sunt furnizate de către evidența statistică , au un carcter post-factum, iar prin intermediul lor se reflectă rezultatele de ansamblu obținute de întreprindere sau de anumite părți componente diferite ale acesteia într-o anumită perioadă, respectiv starea sistemului întreprinderii la un anumit moment.

Informațiile tehnico-operative provin de la evidența tehnico-operativă a întreprinderii, evidență ce furnizează conducerii date curente privind starea resurselor, desfășurarea proceselor tehnologice, starea locurilor înguste ș.a. Ele sunt utile conducerii inferioare pentru elaborarea deciziilor de corecție, dar și a celor curente.

3. Fluxul informațional

Este un ansamblu sau o categorie de informații care sunt necesare desfășurării unei anumite operații, activități sau acțiuni, ce se poate transmite între emitent și destinatar, fiind necesară precizarea punctelor intermediare de trecere. Acesta este caracterizat prin volum, conținut, frecvență, calitate, formă, suport, direcție ș.a.

4. Circuitul informațional

Cuprinde drumul pe care circulă o anumită informație de la generare până la arhivarea sau distrugerea ei, în funcție de caracteristicile organizatorice ale emițătorului și beneficiarilor de informații. Ea constituie mijlocul de transmitere a fluxurilor informaționale și are, în comparație cu acestea, o mai mare stabilitate. Prin lungimea, dinamica și viteza lor, fluxurile și circuitele informaționale dau forma sistemului informațional, fiind foarte importante pentru funcționalitatea sa.

Este necesar ca informațiile să circule de la sursa producerii lor până la cei interesați. Această circulație a informațiilor dă naștere circuitului informațional, repectiv traseului pe care îl parcurg anumite categorii de informații de la cel care le emite sau de la sursă până la destinatar. Circuitele informaționale se pot asemăna sistemului vascular al omului, prin importanța și rolul pe care îl au în întreprinderile moderne.

Întreprinderile au circuite informaționale oblice, verticale și orizontale, în funcție de direcția de circulație a informațiilor. Este de preferat ca aceste circuite informaționale să se interfereze cât mai puțin cu putință și să fie cât mai directe, acest lucru putându-se realiza printr-o organizare corespunzătoare, la nivel de întreprindere, a sistemului informațional.

Circuitele informaționale aminte dețin „canale” proprii de circulație, de transmitere a mesajelor. Aceste canale dispun de o anumită capacitatea care reprezintă un număr maxim de informații ce se pot transmite într-o unitate de timp. Pentru a putea fi mărita capacitatea canalului este necesar ca, la intrarea în acesta, informațiile să fie codificare în conformitate cu tipul canalului folosit. Această codificare presupune existența unui dispozitiv de traducere a datelor într-un anumit sistem de impulsuri specifice naturii fizice a canalului. Ele se decodifică, la ieșirea din canal, pentru a putea fi utilizate.

5. Procedura informațională

Se referă la ansamblul de elemente prin care se stabilesc ordinea operațiilor și mijloacelor de tratare a informațiilor, suporții de informații utilizați și operațiile concrete ce se aplică asupra informațiilor, împreună cu metodele și formulele de calcul utilizabile la prelucrarea acestor informații.

Calitatea acestor proceduril informaționale este dată de măsura în care se asigură satisfacere cerințelor de informații ale beneficiarilor care sunt cadre de conducere sau de execuție ori beneficiari externi. Ele reflectă cel mai bine progresele în realizarea sistemelor informaționale prin creșterea gradului lor de sofisticare și formatizare, precum și economicitatea lor. Conținutul procedurilor informaționale reflectă toate necesitățile de informare și decizionale ale managerilor pentru exercitarea atribuțiilor ce le revin.

În condițiile limbajelor de programare și a calculatorului electronic, aceste proceduri sunt automatizate, dar pot fi și manuale în întreprinderile care dispun de sisteme informatice care nu sunt foarte evoluate. Procedurile acestea sunt în general: proceduri de culegere a datelor, sortare și control; de generare a bazei de date; de regăsire a informațiilor, proceduri de afișare, de prelucrare.

6. Mijloacele de tratare a informațiilor

Sunt o componentă tehnico-materială a sistemului informaționa, cuprinzând toate instrumentele și echipamentele care sunt implicate în tratarea, adică culegerea, prelucrarea, înregistrarea, transmiterea și stocarea informațiilor, începând cu cele mai simple cum sunt pixul, creion, hârtia și încheind cu cele mai complicate sisteme automate de calcul

Figura 2. Fluxul prelucrării datelor

Sursa: http://www.zota.ase.ro/simp/Sistem%20informational.pdf accesat în 15.06.2014, ora 23:45

2.3 Deficiențe în sistemul informațional

Deficiențele care apar cel mai frecvent în cadrul sistemului informațional sunt:

filtrajul, care este un obstacol al comunicării primind forma unei trieri făcute cu intenție a informațiilor, având scopul de a-l face pe recepor să privească în mod defavorabil sau favorabil mesajul;

distorsiune sau modificarea parțială, neintenționată a conținutului, a mesajului unei anumite informații, pe parcursul culegerii și transmiterii ei de la emițător la receptor, fiind generată de folosirea de suporți informaționali necorespunzători, de diferențele de pregătire sau manipularea neglijentă a acestora, precum și de utilizarea de mijloace necorespunzătoare de transmitere și înregistrare a informațiilor;

supraîncărcarea canalelor de comunicare cu unele informații inutile care se generează prin nerespectarea caracterului piramidal al sistemului informațional;

redundanța care se referă la înregistrarea, prelucrarea și transmiterea repetată a unor informații fiind cauzată de coordonarea defectuasă a anumitor segemente ale sistemului managerial sau chiar de absența acestora.

2.4 Dezvoltarea sistemului informațional

Sistemul informațional este un element dinamic care se dezvoltă într-un ritm accelerat. Este foarte importantă prevederea direcțiilor hotărâtoare pentru managementul societății comerciale. Proiectarea de structuri care să permită încorporarea eficace a tehnicilor și a noilor concepte informaționale, precum și pregătirea aparatului de specialitate, reprezintă aspectele principale ale managementului, în care e necesară o cunoaștere a tendințelor de perfecționare a sistemului informațional managerial.

Succesul aplicării noilor concepte și mijloace manageriale va fi condiționat în viitor de existența unui sistem informațional în continuă perfecționare, pricipalele direcții fiind:

lărgirea sferei de cuprindere a sistemului informațional care se poate face prin introducerea unui număr mai mare de dispozitive și aparaturi periferice care să aibă destinații multiple;

adaptarea acestuia la fluxul real al informațiilor;

creșterea rapidității acestuia prin folosirea unui număr mai mare de aparatură electronică;

utilizarea pe scară tot mai largă a fișierelor și creșterea continuă a capacității de memorare a sistemului informațional;

creșterea ponderii cunoștințelor informaționale în procesul formării managerului;

cel care conduce firma, managerul, să poată comunică în mod direct cu sistemul mijloacelor automate de culegere, prelucrare și transmitere a informațiilor.

Sistemul informațional managerial, existența și perfecționarea continuă a acestuia creează posibilitatea pentru fiecare manager de a aplica cele mai bune tehnici și metode manageriale care sunt bazate pe utilizarea aparatului statistico-matematic.

CAPITOLUL III. PREZENTAREA FIRMEI S.C. RONEDANIA BARON PARK S.R.L.

Date de identificare; scurt istoric

Firma S.C RONEDANIA BARON PARK S.R.L a fost înființată în anul 1998, având o experiență în serviciile hoteliere de peste 16 ani. Are sediul în orașul Aleșd, județul Bihor, fiind înregistrată la Registrul Comerțului cu număr de înregistrare J05/463/21.04.1998, având Codul Unic de Înregistrare RO10678940.

Firma lucrează cu două bănci: Banca Comercială Română și Banca Italo Romenă, având conturile RO94RNCB0033021965430001 la BCR și RO74BITRBH1ROL015990CC01 la banca Italo Romenă. Telefonul și faxul sunt 0259/342.216, iar email-ul [anonimizat] și [anonimizat], al doilea mail fiind al casei de oaspeți deținute de corporația HOLCIM S.A care în țara noastră are sediul în București, pe Calea Floreasca, nr. 69 A fiind întregistrată la Registrul Comerțului cu numărul de înregistrare J40/399/2002, cu Codul Unic de Înregistrare RO12253732, având unul din punctele de lucru la fabrica de ciment Aleșd, strada Viitorului, nr. 2, sat Chistag, județ Bihor.

Firma S.C RONEDANIA BRAON PARK S.R.L are sediul pe strada 1 Decembrie nr. 54/B, unde în anul 1996 a fost achiziționat un teren de 2 hectare pe care ulterior a fost construit între anii 1996-1998 motelul-restaurant Manhattan, lucrările fiind finalizate în primăvara anului 1998, întreprinderea fiind amplasată în orașul Aleșd, județul Bihor. Aceasta mai are un punct de lucru tot în orașul Aleșd, chiar înainte de intrarea în satul Peștiș și este cu același specific, doar mai restrâns și mai elegant. Este vorba despre casa de oaspeți a fabricii de ciment Holcim S.A, casa construită special de aceștia în anul 2002 pentru a oferi cazare angajaților Holcim din toată lumea, dar și din România care vin în delegație la fabrica de ciment din zonă. Casa de oaspeți a fost luată în chirie în anul 2013, luna iulie și a intrat sub administrarea S.C Ronedania Baron Park S.R.L fiind situată într-o zonă restrasă, liniștită, ferită de agitația orașului. Aceasta este dotată cu camere moderne, piscină, sală de fitness, masă de biliard, darts, saună și alte facilități care asigură confortul clienților.

Menționez că accesul clienților a fost restricționat de către conducerea fabricii altor clienți în afara celor angajați Holcim, orice alt oaspete putându-se caza strict cu aprobarea conducerii fabricii.

Structura personalului la S.C RONEDANIA BARON PARK S.R.L:

3 barmani care au și rolul de recepționeri

6 ospătari

5 bucătari

4 cameriste

De asemenea firma are contract de colaborare cu:

1 zidar

1 instalator

1 electrician

Motelul-restaurant Manhattan din orașul Aleșd și-a primit denumirea de la renumită insulă a Statelor Unite ale Americii care este centrul cultural și economic al acestora. Pentru a continua puțin cu istoria denumirea „Manhattan” derivă din cuvântul „Manna-hatta” care provine de la americanii care acum trăiesc și în Canada și în SUA, numiți și „Lenape” sau „Indienii din Delaware”. Proveniența cuvântului a fost scrisă în jurnalul de bord al lui Robert Juet care era un ofițer pe iahtul lui Henry Hudson, iaht numit „Halve Maen”, adică „Semilună”. De asemenea pe o hartă din 1610 apare de două ori denumirea de „Manna-hata”, atât de coasta de est, cât și pe casta de vest a râului Mauritius, râu care mai târziu avea să se numească Hudson. Cuvântul a fost tradus ca și „insula cu multe dealuri”.

După 3 ani de activitate, respectiv în anul 2001 profitul societății a fost reinvestit într-o altă clădire formată din 12 camere tip garsonieră și 2 apartamente pentru cazarea clienților.

În anul 2004 a fost construită o altă clădire cu spălătorie, vulcanizare, stație gas având contract de prestări servicii și cu Holcim S.A., Beton Construct S.R.L, Transmatecom S.R.L. ș.a.

În anul 2007 au fost executate lucrări pentru pavajul curții cu suprafață de 8.000 mp și s-a mai achiziționat un teren de 4 hectare împrumutându-se un credit pe termen lung în valoare de 500.000 de euro de la Banca Italo Romenă.

În anul 2008 au fost executate lucrări de izolație termică a clădirilor și schimbarea tâmplăriilor din lemn în templărie din PVC.

În perioada 2008-2010 societatea noastră a construit un număr de 10 case cu parter și masardă în suprafață de 150 mp pe terenul de 4 hectare recent achiziționat, având și aici un contract de închiriat imobile cu S.C Holcim S.A, constructorul de drumuri, OHL ŽS, Ice Company S.R.L și alții.

În anul 2013 s-a mai semnat un contract de închirere între S.C Holcim S.A și S.C Ronedania Baron Park S.R.L privind casa de oaspeți deținută de fabrica de ciment din anul 2002, aceasta fiind administrată de Societatea Comercială Ronedania Baron Park S.R.L până în prezent.

Obiectul de activitate

Obiectul de activitatea al Societății Comerciale Ronedania Baron Park S.R.L, conform codului de clasificare a activităților din economia națională este următorul:

Domeniul principal: hotelulri și alte facilități de cazare similare – 5510

Domenii secundare:

facilități de cazare pentru vacanțe și perioada de scurtă durată – 5520

parcuri pentru rulote, campinguri și tabere – 553

1.3 Informații financiare

Table 3.

Sursa: https://membri.listafirme.ro/ronedania-baron-park-srl-10678940/ + anul 2013 accesat în 15.06.2014, ora 17:45

Diagrama 3.1 privind cifra de afaceri, profitul și datoriile firmei S.C RONEDANIA

După cum se poate observa în diagrama de mai sus cifra de afaceri și datoriile fost mai mari în anul 2013 față de 2010, cea mai ridicată valoare înregistându-se în anul 2013.

Diagrama 3.2

Firma a angajat constant începând cu anul 2010 până în prezent când are 19 angajați.

Diagrama 3.

Putem observa că firma analizată a avut datorii foarte mari în anul 2010 de peste 1,4 mil lei, datorii care au scăzut semnificativ, cu aproape 50% în doar patru ani, aspect favorabil din punct de vedere economic.

Profitul a avut oscilații scăzând semnificativ de la 74.806 în anul 2010 la sub jumătate în următorul an, dar crescând apoi în următorii trei ani cu aproape 500%, aspect pozitiv din punct de vedere economic. Această creștere se datorează în mare parte semnării contractului de administrare a casei de oaspeți deținută de Holcim S.A.

1.4 Colaboratorii și concurenții firmei

1. Colaboratori

Firma Ronedania Baron Park SRL are mai mulți colaboratori dintre care cel mai important este S.C Holcim (România) S.A. Aceasta este o companie modernă și dinamică, care și-a dovedit spiritul inovator și profesionalismul lansând pe piața din România produse și servicii care au fost mereu extrem de apreciate. În România compania deține și operează două fabrici de ciment la Aleșd și Câmpulung, o stație de măcinare la Turda, 3 stații de agregate, un terminal de ciment la București și altul la Turda, 2 stații de lianți speciali, o rețea de stații ecologice de betoane.

Firma a colaborat cu aceștia încă de la deschidere cumpărând ciment pentru a putea începe construcția hotelului și a restaurantului, apoi a celor 12 camere de tip garsonieră și două apartamente care sunt amplasate în spatele clădirii principale, a celor 10 case construite pe terenul achiziționat în anul 2007, diverselor lucrări de renovare și alte construcții precum doua locații de spălătorie, o vulcanizare și un birou ș.a

Societatea analizată a mai colaborat cu Holcim S.A prin diversele contracte de închiriere privind cazarea elevilor de la școala postliceală înființată de aceștia. Acest program, numit „Training center” a început în anul 2004 fiind continuat până în prezent, acesta fiind ultimul an în care se va face. Prin acestui program în care Holcim S.A oferea celor admiși instruire gratuită la fabrica de ciment și la liceul din Aleșd, burse lunare, cazare și mâncare la firma noastră timp de doi ani pe fiecare generație de elevi. Acest contract a adus venituri anuale de peste 200.000 lei.

Un alt colaborator este Metro Cash & Carry International care este pricipalul jucător pe piața cash and carry internațională, fiind și prima companie care a introdus pe piața locală sistemul de vânzare cash & carry (adică clientul alege marfă, o plătește și pleacă cu ea, fiind un sistem de magazine similar depozitelor en-gross, costurile fiind mici pentru angrosist și prețurile ajung să fie scăzute pentru clienți), cea mai modernă formă de comerț angro, care se face cu plata la ridicarea mărfii. În prezent în România Metro are 32 de magazine, anul trecut având un număr de 5325 de angajați cu o cifră de afaceri de 977 milioane Euro.

S.C Ronedania Baron Park S.R.L a colaborat cu magazinul din Cluj, iar din anul 2005 când s-a deschis și în Oradea, de acolo își face aprovizionarea în mare parte.

Un alt colaborator este S.C Transmatecom S.R.L care are ca obiect de activitate comerțul cu materiale de construcții, de la acesta și de la Holcim S.A achiziționându-se materialele pentru construcțiile făcute pe parcursul activității firmei.

S.C Ice Meat Company S.R.L are contract de închiriere pe o casă contruită de firma analizată. Chiar dacă obiectul de activitate e comerțul cu ridicata a cărnii și produselor din carne, contractul făcut cu aceștia e doar de închiriere imobil; imobil în care locuiește managerul firmei.

2. Concurenți

Principalul concurent al firmei Ronedania Baron Park S.R.L este S.C Olimptom Impex S.R.L situat la doar aproximativ 1000 de metri aceasta. Acesta are același obiect de activitate, adică „Hoteluri și alte facilități de cazare similare” fiind înființat mai repede cu 6 ani decât societatea analizată, adică în anul 1992.

Un alt concurent asemănător cu cel menționat anterior este S.C Axon Spedition S.R.L care deși are ca obiect de activitate principal „Transporturi rutiere de mărfuri” deține și două restaurante, acestea aflându-se la 9 km distanță.

Concurent în ceea ce privește furnizarea de gas pentru alimentarea automobilelor este și compania petrolieră S.C Lukoil România S.R.L care activează în România de peste 15 ani cu o cotă de aproximativ 20% din piața totală de produse petroliere din țara noastră. Acestă companie are un punct de lucru și la aproximativ 500 de metri de firma prezentată.

În ceea ce privește spălătoria auto și vulcanizarea firma analizată are nouă concurenți în orașul Aleșd.

CAPITOLUL IV. SISTEMUL INFORMAȚIONAL IN CADRUL S.C. RONEDANIA BARON PARK S.R.L.

4.1 Sistemul informational al S.C. RONEDANIA BARON PARK S.R.L.

Societatea comercială Ronedania Baron Park, care este o societate cu răspundere limitată, deține restaurantul Manhattan. După cum se cunoaște foarte bine toate toate restaurantele au cel puțin bucătărie, bar și sală de mese. În cazul restaurantului nostru există trei săli de mese, una în zona barului, alta puțin mai mare și o a treia care este cea mai mare și unde de obicei se țin anumite evenimente: nunți, botezuri, zile de naștere ș.a. Afară mai există două terase de unde ospătarii pot fi anunțați de sosirea clienților prin intermediul unei sonerii. Într-o zi normală clienții sosesc, se așează la masă, în unele restaurante mai selecte sunt conduși de către un ospătar la masă, dar în cazul nostru nu e cazul. Ospătarul îi oferă clientului lista de meniu, comanda care ulterior va fi introdusă în sistemul informatic al restaurantului. Aplicație trebuie să fie rapid și ușor de folosit, ceea ce și este. Comanda va fi transmisă apoi locației corespunzătoare: barul pentru băuturi și bucătăria pentru mâncare. Când, de exemplu, bucătaria termină de preparat felul comandat, acesta este marcat ca servit. Atunci când totul e gata ospatarul este informat printr-o altă soneria care se găsește în bucătaria noastră. Acesata merge și aduce comanda clientului. Din calculatorul electronic comanda poate fi schimbată sau anulată în caz că un client nu este mulțumit sau se răzgandește sau din orice alte motive refuză comandă. Dacă totul este în regulă, în final, la comanda ospătarului sau a barmanului, sistemul tipărește nota de plată care poate fi achitată numerar sau cu card de credit. POS-ul deținut de firma noastră este primit de la banca Italo Romenă deoarece comisioanele de administrare impuse au fost mai mici decât la BCR.

Plata se poate face pentru fiecare sortiment în parte în caz că sunt mai multe persoane care vor să plătească separat de exemplu sau pentru comanda întreagă, în final tipărindu-se chitanța și la cerere factura. Deocamdată doar contabila cu ajutorul sistemului informatic din biroul acesteia are posibilitatea de a printa facturile gata completate în mod electronic, dar fiindcă vine la firmă doar de două ori pe săptămână, adică marțea și vinerea facturile se fac în general de mână, cu ajutorul pixului pe formulare tipizate.

Din lista de meniuri clienții pot alege ce doresc, iar dacă doresc ceva în plus pe lângă, de exemplu o porție extra de cartofi, porție dublă de piept de pui, totul trebuie specific în sistem. Se pot introduce, de asemenea, prețuri speciale, de exeplu 10% reducere la toate sortimentele alimentare după ora 23:00. Toate acestea trebuie să fie conscute de sistemul care trebuie să și modifice prețurile. De asemenea sistemul informatic al restaurantului știe care este cel mai consumat articol și orele specifice, orele la care se fac cele mai mari vânzări, dar și cele mai puține, așa numite „ore moarte” putându-se astfel introduce anumite promoții, putându-se calcula când este nevoie de mai mult sau mai puțin personal.

Fiecare persoana din cadrul firmei dorește cele mai bune rezultate, astfel că ospătarul dorește un sistem cât mai ușor de folosit, mai ales că majoritatea personalului angajat este trecut de vârsta de 40 de ani, fiind puțin reticenți la tehnologie. Personalul dorește și un sistem rapid, fără întârzieri în prelucrare fiecărei comenzi.

Directorul și administratorul doresc funcționarea perfectă a sistemului informatic, fără blocări și întreruperi, iar în caz de acestea asistență tehnică non-stop, mai ales că din anul 1998, de când s-a deschis restaurantul funcționează în regim de non-stop, 24 din 24 de ore, 7 zile din 7. Aceștia sunt conștienți că timpul înseamnă bani, iar calitatea înseamnă timp câștigat, tocmai de aceea încearcă ca prin calitate să obțină un profit mai mare.

Figura 4. Grafic din context

Sistemul are diferite caracteristici precum:

prelucreză comenzile corect și rapid

comunicarea dintre diferitele locații să fie rapidă, fără întârziere (aici putem aminti un caz al firmei în care imprimanta din bucătărie a făcut un scurt circuit, dar nimeni nu și-a dat seama fiindcă părea să funcționeze conform led-urilor de notificare, dar nu funcționa. Soluția imediată a fost modificarea setărilor imprimantei din bar pentru a putea scoate și bonurile pentru bucătărie, ceea ce necesita un timp mai îndelungat de procesare doarece ospătarul era nevoit să meargă personal cu fiecare bon în bucătărie, ceea ce înseamna implicit un timp mai îndelungat de așteptare a clienților care uneori ducea la nemulțumiri)

autentificarea în sistem trebuie să prezinte siguranță și totodată fiabilă

înregistrarea și stocarea datelor se face eficient și securizat

execuția comenzilor este făcută rapid și fără erori

identificarea clienților care au diferite bonusuri în funcție de anumite ore sau orice alt program impus de restaurant precum am menționat mai sus și calculul notelor de plată se fac în mod corect

interfața cu utilizatorul este prietenoasă, vizibilă și ușor de manipulat (aici aș vrea să mai menționez o altă problemă apărută cu ecranul tactil din barul restaurantului care nu a mai funcționat, comenzilor trebuind să fie înregistrate cu ajutorul mouse-ului și a tastaturii care din nou implica un timp mai îndelungat și uneori nemulțumiri din partea clienților în privința timpului de așteptare.)

Datele care sunt introduse în sistem precum: felul de băutură, felul de mâncare, felul de serviciu oferit, prețul fiecărui articol ș.a trebuie verificate astfel încât să fie introduse corect înainte de fiecare finalizare a comenzii.

De asemenea sunt anumite restricții pentru sistem precum sunt cerințele privind interfața cu utilizatorul unde monitoarele folosite pentru manipulare și afișare trebuie să corespundă standardelor internaționale, să aibă un afișaj vizibil, fără neclarități sintactice sau semantice.

Se recomandă posibilitatea afișării în mai multe limbi pentru a putea arăta și clienților străini comenzilor spre exemplu înainte de finalizare.

Se recomandă utilizarea calculatoarelor de ultima generație pentru o funcționare cât mai bună, fără blocaje a sistemului. Din păcate la firma descrisă unitatea centrală din bar s-a defectat recent și a fost înlocuită cu una la mâna a două, dar care funcționează în parametri foarte buni, dar nu știm pentru cât timp, iar din fericire atât calculatorul, cât și monitorul contabilei care avea peste 9 ani, dar funcționa destul de bine au fost schimbate cu unele de ultimă generație.

Pot fi mai mulți utilizatori precum: managerul, ospătarul, bucătarul, clientul intervenind mai multe cazuri de utilizare precum:

clientul face comanda alegând felurile dorite din meniul care îi este pus la dispoziție de către ospătar;

clientul plătește după aceea nota în numerar sau prin card de credit, unde de obicei se introduce o parolă, dar am observat anul trecut la anumiți străini că există și carduri care necesită doar introducerea lor în POS și tastarea sumei fără a fi nevoie de un anumit PIN. Ulterior POS-ul scoate două chitanța pe care clientul le semnează, prima rămânând la ospătar sau barman și cea de-a două acestuia;

trimiterea comenzii de către ospătar, adică după ce clientul a spus ceea ce dorește, ospătarul transmite comanda locațiilor specifice;

managerul are dreaptul de a modifica meniul; de obicei pentru modificarea meniului, anularea lui sau adăugarea unui sortiment nou se cere o anumită parolă pe care doar managerul o știe, de aceea este nevoie de acesta pentru orice modificări (acest lucru l-am putut observa cu toții și în marile supermaketuri unde e nevoie de o altă persoana pentru modificări precum sotrnarea, persoana care are de obicei o cheiță care ține loc de parolă și care îi permită să facă anumită modificări)

managerul poate modifica sau adăuga prețuri speciale

acesta trebuie identificat și autentificat de către sistem înainte de toate acestea precum am spus și mai sus.

Analiza flxului de date:

După ce fiecare client alege felurile dorite din lista de meniuri, ospătarul trimite comenzile către locațiile specifice. Dacă un anumit sortiment nu există pe stoc, sistemul trebuie să-i indice acest lucru ospătarului care îi comunică ulterior clientului faptul că va trebui să-și modifice comanda, după care acesta estimează, dacă clientul dorește acest lucru, cât timp va dura prepararea comenzii.

Opțiunea de comandă prin telefon sau plata separată nu necesită modificare specială. Fiecare fel de mâncare are oricum un anumit preț, iar plata separată implică modificări minime, iar în ceea ce privește comenzile telefonice, aceasta se poate face în mod separat și se poate nota în timp real ca și cum clientul ar fi în sală

Figura. 4.

Există mai multe clase în cadrul sistemului precum: clasa ospătar, client, manager, comandă, meniu, fereastră, locație, plată.

Clasa ospătar va avea interfața specifică, adică permisiunea de a comunica cu diferite locații, eliberare chitanță, servire, notă de plată.

Clasa client conține metode privint inițierea comenzii, modificarea acesteia, solicitarea notei de plată, plata notei în numerar sau cu cardul.

Clasa manager cuprinde metode pentru accesarea securizată a sistemului si cere o nouă parolă pentru autentificare, ea permite modificarea meniului, anularea, adăugarea de prețuri speciale, modificarea prețurile ș.a

Clasa comanda este una dintre cele mai importante pentru că de implementarea ei corectă depinde funcționarea sistemului. Ea conține metode pentru adăugarea unei comenzi, adică a unui anumit articol, scoaterea unui anumit articol din comandă, înregistrarea într-o anumită baze de date a informațiilor privind articolele, adică frecvența, ora, data, calcului sumei totale.

Clasa plată, după cum îi spune și numele efectuează operațiunea de plată a notei. Ea are metode de calcul a costului total, eliberarea chitanței și semnalarea plecării clientului, adică a eliberării mesei.

Clasa locație conține clasele pentru locațiile barmanului, bucătarului, ele conținând metode pentru comunicarea cu ospătarul, de exemplu dacă o anumită este validă sau nu, daca este în curs de prepare, dacă este gata pentru servire ș.a

Clasa fereastră are toate ferestrele specifice fiecărei locații.

Figura 4.

4.2 Particularitățile sistemului informational al S.C. RONEDANIA BARON PARK S.R.L.

Sistemul informatic a fost implementat la Societatea Comercială Ronedania Baron Park S.R.L de către Ghidushu Software S.R.L, care a fost înregistrată în data de 27 decembrie 1994 la Registrul Comerțului cu J08/347/1994, având codul unic de înregistrare RO6620567 fiind situată în Brașov, pe Bd-ul Saturn, nr. 1A, Ap. 2. Aceasta are 10 angajați fiecare având o bogată experiență în dezvoltarea de programe profesionale de calculculator pentru întreprinderi, restauarante și hoteluri.

La firma noastră a fost implementat acest program având funcții de gestiune și contabilitate.

Pentru a putea intra în grila de restaurant a programului avem nevoie de nume de utilizator și parolă, apoi se va da click pe login.

Figura 4.1

Fereastra nouă deschisă conține interfața propriu-zisă a programului cu produse, personal, liste, rapoarte, promoții, carduri magnetice (client fidel), facturi, grile mese, mese active, ospătari ș.a.

Figura 4.2

În fereastra de personal se poate autenfica fiecare angajat printr-o parolă proprie, managerul având o altă parolă cunoscută doar de acesta care îi permite să facă modificări precum: adăugare de sortimente noi, șteregere, modificarea prețurilor ș.a.

Figura 4.3 Figura 4.4

Figura 4.5

În fereastra „GRILĂ MESE” avem toate mesele existente în restaurant, cele active fiind evidențiate cu culoarea roz:

Figura 4.6

Pentru a înregistra o nouă comandă se va apăsa pe masa care este ocupată, iar a adăuga comenzi se va selecta sau reselacta masa evidențiată cu culoare. La selectarea fiecărei mese

va selecta și ospătarul care servește.

Figura 4.7

După alegerea ospătarului se va intra în fereastra de „comenzi”:

Figura 4.

În cazul în care există și comenzi pentru bucătărie, în momentul în care se adaugă comanda, informația este transmisă spre imprimanta din bucătărie care scoate bonul pe care vor fi afișate comenzile ce necesită preparare, astfel câștigandu-se timp prețios, fără acest sistem, ospătarul fiind nevoit să meargă personal pentru a face comanda.

Atunci când clientul cere nota de plată, ospătarul alege din nou masa și felul în care acesta va plăti, adică în numerar, cu cecul, cardul banca ș.a..

Figura 4.

Pentru finalizarea comenzi se va selecta, de exemplu, opțiunea „notă – cash”, ceea ce va transmite informația spre imprimanta și casa de marcat din bar care vor scoate: nota de plată și bonul fiscal.

La cerere clientului se face și factură fiscală. Din păcate, în bar nu avem aparatura necesară pentru a printa o factură, acest lucru putându-se face doar în biroul contabilei. Astfel, de cele mai multe ori facturile se fac de mână.

Există și posibilitatea verificării celor mai vândute produse, într-o anumită perioadă, la o anumită oră, astfel putându-se modifica oferta. După cum se poate observa la firma analizată cel mai vândut produs din ultima lună a fost apa minerală de 0,5 L în nr. de 162 buc.

Figura 4.

Programul mai are opțiunea de verificarea a stocurilor în care se poate intra tot pe bază de autentificare prin nume de utilizator și parolă.

Există mai multe opțiuni, precum: aprovizionare, gestiune, producție, desfacere, finanțe, contabilitate ș.a.

Figura 4.

Aici se înregistrează facturile având o bază de date a mărfii intrate, a tot ceea ce s-a cumpărat, a ceea ce s-a facturat, a notelor de plată, a bonurilor, băncile care colaboreză cu firma, cei mai importanți furnizori, adresa furnizorilor ș.a.

Figura 4.

4.3 Studiu empiric asupra firmelor din Oradea cu privire la implentarea unui sistem informatic

Cu ajutorul dl. conf. univ. dr. Horia Demian, a dl. lect. univ. dr. Remus Roșca și a domnișoarei Ioana Iancu, studentă în anul I la master, a fost efectual un studiu asupra firmelor din zona noastră. Studiul a constat din aplicarea unui chestionar mai multor firme cu privire la implementarea unui sistem informatic, aproximativ 20% dintre firmele chestionate aveau implementat un soft de tip ERP (Enterprise Resource Planning), atât varianta web, cât și desktop.

Sistemul deținut de firma Ronedania Baron Park S.R.L este și el unul de tip ERP. Un sistem de tip ERP reprezintă o soluție software complexă, bazată pe arhitectura client-server ale cărei elemente sunt integrate într-o platformă comună, pentru gestionarea resurselor companiei, prelucrarea tranzacțiilor și facilitarea integrării tuturor proceselor necesare în cadrul unei afaceri, centralizându-le, facilitând împărtășirea datelor și eliminând redundanța.

Marea parte a firmelor care utilizează acest soft au o cifră de afaceri medie anuală de peste jumătate de milion de euro, respectiv întreprinderi mari și mijlocii, ele activând în domeniul producției sau distribuției.

Repondenții au spus că principalele avantaje sau facilități așteptate de la firma care face oferta pentru acest tip de soft, în plus face de ceea ce oferă acesta în sine ar fi:

consultanță privind infrastructura hard necesară (52% din cei chestionați);

adaptarea aplicației la noile nevoi ale clientului (70% din cei chestionați);

asigurarea operativă a mentenanței (78% din cei chestionați);

pregătirea angajaților în ceea ce privește utilizarea acestuia (80% din cei chestionați)

Firmele din zona noastră au ca softuri de gestiune și contabilitate în proporție de 67%, respectiv 70%. Din totalul acestora, 30% au serviciile de contabilitate externalizate și consideră în proporție de 40% că o aplicație online de tip Cloud le-ar putea reduce timpul de prelucrare și ar evita dubla înregistrare a documentelor.

Aproximativ 41% din întreprinderi ar opta pentru implementarea unei aplicații de tip online. Profilul acetora este caracterizat prin cifra de afaceri sub 2 milioane de Euro, din domeniul distribuție. Dintre firmele care ar opta pentru implementarea programului, 12% au declarat că ar avea o inteție ridicată sau foarte ridicată de a achiziționa o astfel de aplicație.

Avantajele principale așteptate de către aceste firme prin implentarea acestei tehnologii sunt:

creșterea productivității personalului (40% din firmele chestionate)

diminuarea timpului de prelucrare, procesare a documentelor (42% din firme)

diminuarea costurilor (56% din companiile chestionate)

Aceștia au mai declarat că principalele impedimente în calea împlementării acestei tehnologii sunt nivelul de instruire al angajaților, lipsa timpului și rezistența la schimbare, Probleme de securitate nu ocupă un loc principal în rândul preocupărilor întreprinderilor.

După interpretarea rezultatelor studiului efectuat, putem afirma că tendințele de evoluție ale tehnologiei Cloud în mediul de afaceri din Oradea și din orașele din apropiere vor fi pozitive deoarece:

firmele care oferă acest gen de aplicații depun un efort semnificativ de promovare a acestor produse, de informare și educare a factorilor decizionali cu privire la importanța și utilitatea lor;

s-a observat o creștere a optimismului în mediul de afaceri local și în economia românească, ceea ce ar putea duce la o repornire a consumului și a investițiilor. Conform unui studiu realizat de Forbes România, Oradea s-a clasat în topul celor mai bune orașe pentru mediul de afaceri din România, fiind pe locul 5 (conform „Forbes Best Cities 2014”);

de asemenea s-a observat o creștere a nevoii de competitivitate a firmelor și implicit a gradului de conștientizare a factorilor decizionali din cadrul acestora cu privire la importanța și utilitatea programelor moderne, programe care să ofere accesul facil și în timp real la informații.

Figura 4.

Firmele chestionate așteaptă mai multe facilități de la furnizorul de program informatic clasic, facilități pe care o aplicație online le poate oferi într-un mod mult mai ușor decât programele tradiționale cum ar fi:

O parte semnificativă, adică 40% din firmele cu servicii de contabilitate externalizate, consideră că o astfel de aplicație de contabilitate on-line le-ar reduce timpul de prelucrare a informațiilor și ar evita dubla înregistrare a documentelor. După părerea noastră, o astfel de aplicație ar putea simplifica foarte mult procesul contabil, prin faptul că documentele ar ajunge într-un timp mult mai scurt la firma de contabilitate sau departamentul contabil, scurtându-se astfel timpul alocat pentru înregistrarea, contarea și elaborarea situațiilor financiare.

Timpul economisit ar putea fi alocat de contabil într-un alt scop ca de exemplu pentru o mai bună cunoaștere a activității firmei, pentru elaborarea de analize financiare, analize de fluxuri de numerar (cash flow). Toate aceste activități putându-se întreprinde mult mai ușor prin accesul automat la date.

Trebuie să se țină seama că volumul informațiilor și al documentelor crește odată cu dezvoltarea unei afaceri, tocmai de aceea companiile ar trebui să dețină soluții contabile care să corespundă nevoilor funcționale odată cu creșterea dimensiunilor. De aceea este foarte important ca toate acestea să fie conștiente de nevoile pe care le au încă din faza inițială. Pe piața din zona noastră, firmele au înțeles beneficiile pe care le-ar putea obține prin utilizarea unei aplicații de tip Cloud prin faptul că un procent de aproape jumătate (41%) din firme ar opta pentru implementarea unei astfel de aplicații, majoritatea din acestea fiind companii mici, cu o cifră de afaceri sun 2 milioane de Euro.

Avantajele pe care le așteaptă firmele din Oradea și din apropiere se înscriu în cele prezentate de literatura de specialiate, dar se poate observa că acestea au o reticență în implementare deoarece consideră că aceasta ar putea dura prea mult, iar ele nu dispun de timpul necesar tranziției și se tem ca angajații lor să nu fie pregătiți pentru migrarea în aplicația Cloud.

În continuare vom prezenta chestionarul care a fost împărțit întreprinderilor din Oradea și din orașele din apropiere, chestionar completat și de firma analizată în această lucrare S.C RONEDANIA BARON PARK S.R.L

Chestionar

Scopul acestui chestionar este acela de a identifica nevoile firmei Dvs. legate de un soft de tip ERP (Enterprise resource planning – sistem informatic integrat destinat managementului resurselor companiei în scopul optimizării proceselor) care să vă permită îmbunătățirea performanțelor comerciale și financiare ale firmei.

Date socio-demografice:

Denumirea firmei: ___S.C RONEDANIA BARON PARK SRL_____

Adresă sediu: ___str. 1 Decembrie nr. 54/B, oraș Aleșd, județ Bihor______

Date de contact (tel, e-mail): ______0744963147___, [anonimizat]___

Număr de filiale / puncte de lucru: ____________________2_____________________

Persoană de contact / funcție: Dana Moscu – contabil șef (0742023936)

Care este domeniul de activitate al firmei?

Câți angajați are firma?

Care este cifra de afaceri a firmei Dvs în ultimul an fiscal?

Până la 500.000 euro

Între 500.001 – 2.000.000 euro

Peste 2.000.000 euro

Care sunt principalele avantaje așteptate de la un soft de tip ERP (maxim 3 variante de răspuns):

Reducerea costurilor

Creșterea vânzărilor

Reducerea timpului de producție / livrare a unui produs / prestare a unui serviciu

Reducerea defectelor / erorilor de prelucrare / neconformităților

Creșterea gradului de satisfacție a clienților

Creșterea productivității angajaților

Diminuarea debitelor restante ale clienților

Altul. Care: _________________________________________________________________

Care dintre modulele unui soft de tip ERP le folosiți în prezent în firmă?

ERP (softul cu toate modulele)

Modul dedicat vânzărilor și relațiilor cu clienții – CRM (Costumer Relationship Management)

Modul de producție

Modul de gestiune

Modul de contabilitate

Modul salarizare

Modul mijloace fixe

Magazin virtual – e-shop

Altul. Care: __________________________________________________________________

Niciunul

Care sunt furnizorii Dvs. pentru aceste softuri / care este denumirea softurilor:

_ Ghidushu Software S.R.L, Brașov___

__________________________

__________________________________

__________________________________

Cât de necesar este pentru firma Dvs. utilizarea unui soft de tip ERP sau module ale acestuia?

(1 – nu este necesar; 5 – este foarte necesar)

ERP (softul cu toate modulele) ______

Modul dedicat vânzărilor și relațiilor cu clienții – CRM ___5___

Modul de producție ______

Modul de gestiune ____5__

Modul de contabilitate ___5___

Modul salarizare ___4___

Modul mijloace fixe ______

Modul specific unui magazin virtual – e-shop ______

Altul. Care: ____________________ ______

Care este intenția Dvs. în ceea ce privește achiziționarea unui soft de tip ERP sau module ale acestuia în următorul an? (1 – lipsit de intenție; 5 – intenție foarte mare):

ERP (softul cu toate modulele) ______

Modul dedicat vânzărilor și relațiilor cu clienții – CRM ___3___

Modul de producție ______

Modul de gestiune ______

Modul de contabilitate ______

Modul salarizare ___3___

Modul mijloace fixe ______

Modul specific unui magazin virtual – e-shop ______

Altul. Care: ____________________ ______

În cazul achiziționării unui soft de tip ERP sau a anumitor module specifice acestuia, care ar fi bugetul pe care l-ați aloca în acest scop (lei)? ______6.000 lei_________

Care sunt principalele bariere / impiedimente în calea achiziționării și implemnetării unui soft ERP sau module ale acestuia în cadrul firmei Dvs.?

Nu există nici un fel de impiediment

Resursa financiară

Gradul prea mare de încărcare cu muncă a angajaților

Lipsa timpului

Nivelul de instruire a angajaților

Rezistența la schimbare a angajaților

Altul. Care: ____________________

În cazul achiziționării unui soft de tip ERP, care ar fi avantajele / facilitățile pe care le așteptați de la firma ofertantă în plus față de softul în sine:

Consultanță privind infrastructura hard necesară

Trainingul angajaților

Consiliere privind obținerea de finanțare

Asigurarea operativă a mentenanței pentru menținerea aplicației în stare de funcționare

Adaptarea aplicației la noile nevoi ale clientului

Achitarea în rate a contravalorii aplicației și serviciilor achiziționate

Alta. Care: ______________________________________________________________________

Ce tip de aplicație corespunde nevoilor firmei Dvs.?

Vă mulțumim

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

În concluzie aș vrea să spun că ………….

…………….

În urma studiului efectuat prin analiza chestionarelor completate de aceste firme, putem afirma că tehnologia „Cloud Computing” are influențe pozitive asupra mediului de afaceri din țara noastră prin intermediul facilităților pe care le oferă. Transmiterea informațiilor în timp real, accesibilitatea datelor, creșterea productivității, reducerea costurilor sunt factori care influențează decizia de a utiliza sau nu această nouă formă de abordarea a contabilității numită „on-line accounting.”

În scurt timp, un număr tot mai mare de întreprinderi vor utiliza aplicațiile on-line. Din acest studiu realizat rezultă foarte clar acest lucru care este și demonstrat de faptul că firmele încep să se îndrepte spre acest gen de aplicații. Aceste aplicații permițându-le să-și eficientizeze activitățile.

Cea mai mare provocare va fi reprezentată de faptul că, prin automatizarea proceselor, prin implementarea acestui sistem informatic, lucrul cu documentele fizice se va reduce tot mai mult, contabilii fiind nevoiți să-și regândească abordarea de lucru prin renunțarea treptată la procesele repetitive și prin îndreptarea atenției spre rolul de consultant și analist.

………………………

În prezent accesul la informații a devenit foarte facil, aproape fiecare om având informația la îndemână, după cum spunea și ziaristul Pamfil Șeicaru „Astăzi, măturătorul de pe stradă care își cumpără ziarul dimineața de la chioșc este mai informat de ceea ce se petrece pe toată suprafața globului decât era Ludovic al XIV-lea într-un an.”

În final aș vrea să închei cu aceste cuvintele ale inventatorului și scriitorului Sir Arthur Charles Clarke Tehnologiile de comunicare, sunt necesare, dar nu suficiente, pentru ca noi oamenii să ne înțelegem unul cu celălalt. Acesta este motivul pentru care încă avem multe dispute și conflicte în lume. Instrumentele tehnologice ne ajută să adunăm și să răspândim informațiile, dar avem nevoie de asemenea de calități precum toleranța și compasiunea pentru a obține o mai bună înțelegere între oameni și națiuni. Am mare încredere în optimism ca și principiu călăuzitor, chiar și numai pentru că ne oferă posibilitatea de a crea o profeție care se auto-împlinească. Așa că eu sper că am învățat ceva de la cel mai barbar secol din istorie – secolul 20. Mi-ar plăcea să ne văd că vom depăși diviziunile tribale și să începem să ne gândim și să acționăm ca și cum am fi o singură familie. Asta ar fi globalizare reală…

analiza SWOT a firmei sc Ronedania Baron Park SRL

BIBLIOGRAFIE

1. Mirela BUCUREAN, ANTREPRENORIATUL și managementul micilor afaceri, Editura Universității din Oradea, 2009

2. Mirela BUCUREAN, Management genereal, Editura Universității din Oradea, anul 2008

3. Drucker, Peter, Inovația și sistemul antreprenorial, Editura Enciclopledică, București, 1993

4. Ovidiu Nicolescu, Sistemul informațional-managerial al organizației, Editura Economică

5. Larry English, Turning Information Management Into an Effective Business Enabler, în Information Strategy, vol. 12, nr. 6, anul 1996.

6. R. Boaden, G. Lockett, Information Technology, Information System and Information Management: Definition and Development, în Information System, vol. 1, nr. 1, anul 1991

7. Kalseth, Re-inventing Information Management: Bridging the Gap Between Information Needs and Knowledge Resurces, în FID Bulletin, nr. 48, 1998

8. Coord. științific: prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu, autori: prof univ. dr. Alexandru Isaic-Maniu, conf. dr. Irina Maria Drăgan, conf. univ. dr. Ciprian Nicolescu, drd. Oana Mihaela Bâra, drd. Mirabela Lavinia Borcoș, drd. Victor Lavric, Georgiana Stoian (prelucrarea informații partea I), Carta Alba a IMM-urilor din România 2013, București 18 iulie 2013

9. Florea, Adrian Elemente de macroeconomie, Editura Universității din Oradea, 2008

10. Doina Fotache și Luminița Hurbean, Sisteme informatice integrate pentru gestiunea afacerilor, colecția „Societatea informațională”, anul 2004

11. Dumitrescu, M., Introducere în management și management general, Editura Eurounion, Oradea, 1995

12. Manolescu, A., Management general, Editura Keysys GrafX, Oradea, 1997

13. Mihuț, I., Pop, I., S., Lazăr, I., Popa, M., Mortan, M., Lungescu, D., Management general, Editura Carpatica, Cluj-Napoca, 2003

14. Petrescu, I., Domokos, E., Management general, Editura Hyperion XXI, 1995

15. *** Studiul de caz a fost realizat pe baza informatiilor furnizate de cercetarea realizată de către firma SOFTSTUDIO SOLUTIONS SRL din Oradea, prin programul POS CCE AXA 2, Proiect ”Realizarea unui software revoluționar/SRB”, Nr. Înregistrare Cod SMIS – CVNR 42477, Contract nr. 467/29.04.2013

16. Pamfil Șeicaru, Istoria presei, editura Paralele 45, Pitești 2007

SITOGRAFIE

1. GreenJobs (ne angajăm pentru viitor): http://proiect.locuridemuncaverzi.ro/ accesat în 11.06.2014 ora 15:17

2. Forbes România (IMM-urile europene, mai verzi în 2013): http://www.forbes.ro/imm-urile-europene-mai-verzi-in-2013_0_9986-16060/2 accesat în 10.06.2014 ora 16:20

https://membri.listafirme.ro/ronedania-baron-park-srl-10678940/ accesat în 15.06.2014, ora 17:45

3. http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/facts-figures-analysis/sme-definition/index_ro.htm accesat în data de 12.06.2014, ora 15:23

4. http://www.zota.ase.ro/simp/Sistem%20informational.pdf accesat în 15.06.2014, ora 23:45

5. http://www.zota.ase.ro/simp/Sistem%20informational.pdf accesat în 15.06.2014, ora 23:01

6. https://membri.listafirme.ro/ronedania-baron-park-srl-10678940/ + anul 2013 accesat în 15.06.2014, ora 17:45

7. http://www.insse.ro/ (Anuare statistice făcute de Institutul Național de Statistică) accesat în data de 15.06.2014, ora 20:50

8. http://www.holcim.ro/despre-noi.html, accesat în data de 19.06.2014, ora 03:30

9. http://www.metro.ro/public/Povestea%20METRO%20in%20Romania accesat în data de 19.06.2014, ora 04:12

10. http://ro.wikipedia.org/wiki/Cash_and_carry accesat în data de 20.06.2014, ora 04:30

11. http://www.motel-manhattan.ro/ accesat în 20.06.2014, ora 06:23

BIBLIOGRAFIE

1. Mirela BUCUREAN, ANTREPRENORIATUL și managementul micilor afaceri, Editura Universității din Oradea, 2009

2. Mirela BUCUREAN, Management genereal, Editura Universității din Oradea, anul 2008

3. Drucker, Peter, Inovația și sistemul antreprenorial, Editura Enciclopledică, București, 1993

4. Ovidiu Nicolescu, Sistemul informațional-managerial al organizației, Editura Economică

5. Larry English, Turning Information Management Into an Effective Business Enabler, în Information Strategy, vol. 12, nr. 6, anul 1996.

6. R. Boaden, G. Lockett, Information Technology, Information System and Information Management: Definition and Development, în Information System, vol. 1, nr. 1, anul 1991

7. Kalseth, Re-inventing Information Management: Bridging the Gap Between Information Needs and Knowledge Resurces, în FID Bulletin, nr. 48, 1998

8. Coord. științific: prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu, autori: prof univ. dr. Alexandru Isaic-Maniu, conf. dr. Irina Maria Drăgan, conf. univ. dr. Ciprian Nicolescu, drd. Oana Mihaela Bâra, drd. Mirabela Lavinia Borcoș, drd. Victor Lavric, Georgiana Stoian (prelucrarea informații partea I), Carta Alba a IMM-urilor din România 2013, București 18 iulie 2013

9. Florea, Adrian Elemente de macroeconomie, Editura Universității din Oradea, 2008
10. Doina Fotache și Luminița Hurbean, Sisteme informatice integrate pentru gestiunea afacerilor, colecția „Societatea informațională”, anul 2004

11. Dumitrescu, M., Introducere în management și management general, Editura Eurounion, Oradea, 1995

12. Manolescu, A., Management general, Editura Keysys GrafX, Oradea, 1997

13. Mihuț, I., Pop, I., S., Lazăr, I., Popa, M., Mortan, M., Lungescu, D., Management general, Editura Carpatica, Cluj-Napoca, 2003

14. Petrescu, I., Domokos, E., Management general, Editura Hyperion XXI, 1995

15. *** Studiul de caz a fost realizat pe baza informatiilor furnizate de cercetarea realizată de către firma SOFTSTUDIO SOLUTIONS SRL din Oradea, prin programul POS CCE AXA 2, Proiect ”Realizarea unui software revoluționar/SRB”, Nr. Înregistrare Cod SMIS – CVNR 42477, Contract nr. 467/29.04.2013

16. Pamfil Șeicaru, Istoria presei, editura Paralele 45, Pitești 2007