Nevoia de Capital Uman Specializat In Gestiunea Afacerilor

Introducere

De ce este nevoie de cultura antreprenoriala?

Cultura antreprenorială joacă un rol important pentru dezvoltarea activității antreprenoriale, iar România stă excelent din acest punct de vedere, având un capital uman dezvoltat și o atitudine pozitivă față antreprenoriat.

Atunci când ne uităm însă la categoriile de oameni care influențează opinia generală asupra antreprenoriatului, observăm că antreprenorii de succes, media, evenimentele și prietenii au un impact pozitiv ridicat:

Antreprenorii de succes influenteaza opinia generala asupra antreprenoriatului prin consum ostentativ (consumul ostentativ reprezentad cheltuielile financiare pentru achiziționarea de bunuri și servicii de lux în scopul afișării publice a bunăstării cumpărătorului); mass-media de asemenea influenteaza opinia generala prin faptul ca informeaza, este un mijloc de socializare intre viitori antreprenori, de asemenea ofera educatie pentru formarea antreprenorului prin diverse studii si cercetari de piata, prin reportaje, articole de specialitate.

La polul opus se situează însă profesorii, consilierii de carieră, părinții și familia, care influențează negativ probabilitatea unui tânăr de a deveni antreprenor.(sursa www.sisc.ro)

Acestia influenteaza negativ probabilitatea unui tanar de a deveni antreprenor de exemplu parintii si familia sunt foarte reticenti in privinta deschiderii si investitiei intr-o afacere,ei nesustinand psihic si financiar tinerii.

Profesorii de asemenea influenteaza tinerii sa aplice spre facultati, scoli postliceale in urma carora sa dobandeasca o meserie pe care sa o profeseze in companii, ministere, spitale, institutii publice etc. Consilierul de cariera este cel care are rolul de a facilita, consulta, coordona, fiind de asemenea si furnizor de informatii si persoana de legatura intre tineri si piata de munca, acestia neincurajand antreprenoriatul.

În România se dezvoltă comunități antreprenoriale puternice în orașele mari, însă acestea nu sunt încă suficient de prezente. Tinerii sustin de asemenea și lipsa de conexiuni de business și mentori relevanți pentru ei.

Exemple de mentori relevanti pentru tinerii antreprenori se gasesc atat la nivel local, national, mondial:

Modele locale : Mihai Panfil-fondatorul Origo, Razvan Crisan- fondatorul M60, Dani Ursan si Vlad Buda fondatori Steam Coffee Shop, Floriana Vlaicu si Paul Ungureanu fondatori Bucharest School of Coffee.

Modele nationale :Florin Talpes- Bitdefender, Dragos Anastasiu presedintele grupului Eurolines Romania, Cristina Batlan, fondator Musette, Marius Ghenea fondator Fit Distribution, Dragos si Adrian Paval, fondator Dedeman, Dragos Petrescu- Trotter Prim, Jean Valvis-Valvis Holding, Dan Sucu-Mobexpert, Florin Talpes-Softwin, Camelia Sucu-Class Living.

Modele internationale :Bill Gates-fondator Microsoft, Amancio Ortega- patronul Zara, Liliane Bettencourt-fondatoarea L’Oreal, Warren Buffett, presedintele Berkshire Hathaway, Larry Ellison, fondatorul Oracle, Larry Page, fondatorul Google., Jeff Bezos, fondator Amazon, Michael Dell, fondatorul Dell, Phil Knight, fondatorul Nike, Donald Trump-mogul imobiliar.

Influente pentru zona antreprenoriatului : 

Sunt doua mari ramuri care influenteaza antreprenoriatul :

INFLUENTELE INFORMALE :societatea, modele, mentori, norme sociale, cutume.

INFLUENTELE FORMALE : legi, institutii :

OPC (Oficiul pentru protectia consumatorului)

CC (Consiliul Concurentei)

ANAF (Agentia Nationala de Administrare Fiscala)

Scoli+Universitati

ONG (Organizatii Non-Guvernamentale)

Institutiile sunt de 2 feluri :

1.REGLEMENTEAZA + CONTROLEAZA- influenteaza comportamentul antreprenorial

2.FORMEAZA comportamentul antreprenorial.

Pe parcursul prezentei lucrari voi discuta despre FORMAREA comportamentului antreprenorial.

Viteza cu care afacerile sunt create și dispar, cresc sau descresc reprezintă ceea ce economiștii numesc dinamism economic, factor critic pentru îmbunătățirea

standardului de viață. Standardul de viata se refera la demografie, piata muncii, nivel de venit, consum de bunuri si servicii, modele de consum. (sursa:www.iccv.ro)

Printre factorii care pot susține acest dinamism se află cultura și educația antreprenorială. De asemenea, ambele pot fi influențate în mod critic prin educația universitară. Este stiut faptul că universitățile au un impact economic important prin educație și cercetare.

Dar, pentru a susține creșterea economică prin antreprenoriat, universitățile trebuie să creeze în cadrul lor un mediu cultural propice antreprenoriatului, prin programe, cursuri, competiții, relații cu investitori și oameni de afaceri etc.

In scopul sustinerii antreprenoriatului se doreste ca invatamantul universitar si preuniversitar sa cuprinda relatari despre mediul antreprenorial si contributii in vederea sustinerii acestuia.

Efectiv dezvoltarea abilitatilor antreprenoriale se refera la implementarea unor scheme care se bazeaza pe practica aplicata, de exemplu crearea de microintreprinderi conduse de elevi/studenti.

Se doreste ca in licee, modulele se vor focaliza pe partea de solutionare de manangement si prin exemple practice de modalitati de înfiintare si desfasurare a unei mici afaceri cu un accentuat profil tehnic si bineinteles prin exemple iar in ceea ce priveste învatamântul universitar se va pune accent pe aplicatii practice privind înfiintarea si gestionarea firmelor.

Un aspect pozitiv privind sustinerea mediului antreprenorial in universitati se refera la faptul ca Ministerul Educatiei si Cercetarii sustine promovarea spiritului antreprenorial prin introducerea manualelor ce definesc Educatia Antreprenoriala cat si prin introducerea in curriculum a unor discipline noi legate de dezvoltarea spiritului de initiative si orientare profesionala.

De asemenea sustinerea culturii antreprenoriale in invatamantului superior este un demers mai putin sistematic decat in cazul invatamantului preuniversitar, iar universitatile cu profil tehnic din Romania sunt foarte preocupate in ceea ce priveste extinderea si diversificarea formelor de cooperare cu firmele si societatile comerciale.

Universitățile concentrate pe antreprenoriat, tehnologie și cercetare au un impact semnificativ asupra economiilor din care fac parte, prin ecosistemul antreprenorial creat în aceste universități, start-up-urile create de studenți și spin-off-urile desprinse din cercetarea universitară.

De exemplu in UPB in perioada 1990-2014 s-au construit si modernizat un anumit numar de laboratoare pe care le voi ilustra in continuare:

Tabel 1. Tabel cu laboratoarele existente/ create

Lucrarea de fata ridica problema daca in prezent mai exista manageri care detin suficienta pregatire pentru a conduce mari intreprinderi, modelul fiind al institutilor care isi desfasurau activitatea inainte de 1989.

In opinia vicepresedintelui A.O.A.R (Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania), Cristian Parvan, in anul 1989 in Romania numarul de angajati depasea 8 milioane, iar in prezent numarul total de angajati s-a diminuat la 4,3 milioane.

In cei 23 de ani Romania nu a beneficiat de nici o cugetare economica in sensul schimbarii situatiei financiare.

Pentru constructia de tractoare, vagoane, camioane, masini agricole era folosita in anul 1996 industria otelului, iar pana la momentul actual in Romania nu se mai produce absolut nimic din aceste industrii.

Se considera faptul ca ar fi necesara stabilizarea bazelor pe care le detinem in prezent insa cei care sunt la putere depun cat mai multe eforturi pentru a face comert cu tot ceea ce mai este de vanzare in tara.

In Romania zilei de astazi nu mai exista managerii sau directorii care erau in anii 89’.Acei directori de fabrici, uzine, intreprinderi care reuseau sa conduca intreaga activitate a mii de angajati. Acei manageri nu mai exista deoarece nu mai exista sistemul acela de invatamant si de altfel nici acea industrie care in aniii 89’-90’ era in floare.

Inainte de Revolutie partea de industrie era regasita in fiecare diviziune: industraia constructiei de armament, industria creatoare de textile, industria constructoariilor de masini, industria petrochimica si siderurgica si de prelucrare a lemnului.

In ceea ce priveste agricultura, Romania se situa pe prima pozitie la nivel european, avand ca procentaj 30%.

Insa privitor la sectorul serviciilor care slujesc piata, Romania detine un procentaj de aproximativ 60%, industria reprezintand un procent de 10%.

In acest sens cu privire la cele notate mai sus observam urmatoarele:

1)Economia Romaniei s-a modificat structural in favoarea serviciilor si agriculturii.

2)Sistemul de invatamant nu s-a adaptat suficient de rapid la modificarile pietei.

Din punctul de vedere al specialistilor care se ocupa cu studierea si analiza fenomenelor economice situația prezenta in aceea perioada nu se aseamana deloc cu ceea ce se întâmplă in momentul actual.

Crearea și creșterea de afaceri noi stau la baza inovației și a creșterii economice.

In cele ce urmeaza voi analiza imaginea ansamblului antreprenorial romanesc in momentul actual in scopul obtinerii unei examinari asupra situatiei dinainte de 1989 si situatia actuala.

Analiza ansamblului antreprenorial romanesc actual

In ceea ce priveste antreprenoriatul romanesc actual acesta este clasat destul de bine, informatiile fiind furnizate de Global Entrepreneurship Monitor și Comisia Europeană.

In scopul demararii zonei antreprenoriale România se situeaza pe primul loc din Uniunea Europeană, ceea ce reprezinta un punct forte pentru aceasta tara care se afla intr-un impas financiar. Faptul ca aproximativ 27% dintre cetatenii români doresc sa infiinteze o afacere pe cont propriu este imbucurator deoarece ne arata faptul ca Romania este situata dublu fata de media nivelului european.

Problemele sunt identificate in ceea ce priveste durabilitatea ideilor de afaceri deoarece in Romania mai mult de jumatate din afacerile nou infiintate nu reusesc sa depaseasca perioada critica de 4 ani sfarsind prin a-si suspenda activitatea.

Pentru a dezvolta o afacere in contextul actual trebuie analizat modul in care s-a dezvoltat economia nationala in special domeniul industrial din Romania dupa anul 1990.

In luna decembrie a anului 1989 situatia din Romania in ceea ce priveste PIB-ul se ridica la 800 miliarde de lei adica aproximativ 53,6 milioane de dolari iar exporturile insumau 5,9 miliarde de dolari.

Parte de industrie realizata inainte de 1989 era de aproximativ de 58% din venitul total național in timp ce procentul de 15% era realizat din agricultură.

Din totalul populației tarii peste 73% era populatia salariată.

In perioada anului 1989 in portretul bancar romanesc existau patru organizatii printre care se numara:

Banca Națională a României

Banca Română de Comerț Exterior

Banca pentru Agricultură și Industrie Alimentară

Banca de Investiții și Casa de Economii și Consemnațiuni

Evolutia Romaniei dupa anul 1989. Depasirea perioadei de tranzitie

În anul 1989, producția naționala avea ca parti predominante sectoarele din industrie și construcții, acesta fiind principalul motiv pentru care tot in aceasta perioada s-au inregistrat cresteri semnificative a venitului national rezultat din industrie spre deosebire de venitul national provenit din agricultura care a scazut.

Investițiile din perioada 1950-1989, volumul in ceea ce priveste industria a primit cea mai semnificativa parte, spre deosebire de  investitiile in agricultura care au primit cea mai mica parte.

In ceea ce priveste anul 1990 România a avut de parcurs o perioada de tranzitie la economia de piață care a durat aproximativ 10 ani, de asemenea in aceasta perioada a parcurs si un un ciclu economic complet-este perioada cuprinsă între alternanța succesivă a fazelor de diminuare și de creștere a activității economice, este complet deoarece activitatile economice nu evolueaza uniform, lunar, ci cunosc anumite fluctuatii care sunt sezoniere, accidentale), in urma caruia a aparut o perioada de recesiune mai exact in anul 2009. Aceasta tranzitie a aratat mai exact faptul ca aceste modificari economice dese care ulterior devin foarte costisitoare se datoreaza necorelatiei dintre politicile economice ale tarii si partile politice aferente acesteia.

Din perspectiva prezentei lucrari consider ca principalul risc al economiei si societatii romanesti, la începutul unui nou ciclu economic, este dublu:

Principalul motiv este opinia publica deoarece nu s-a exprimat cu privire la obiectivul pe care Romania il urmareste pe termen lung din acest motiv se continua sa se piarda capitalul uman inclusiv si cel financiar in investitii care se dovedesc a avea doar rezultate anuale.

Un al doilea motiv este deficita planificare a modului de gestionare a managementul crizei care poate avea urmari asupra capitalului uman.

Circumstantele particulare ale trecerii din perioada anterioara Revolutiei si posterioara acesteia in contextul romanesc.

In ceea ce priveste evoluția economica a Romaniei și inclusiv a societății românești după 1989 aceasta prezintă unele caracteristici des intalnite in cazul majorităților țărilor foste comuniste.

In continuarea acestei lucrari pentru a identifica modul cel mai concret in care domeniul industrial s-a dezvoltat in Romania dupa anul 1990 fiind marcata aceasta perioada de tranzitia de la regimul comunist la regimul democrat aceasta tranzitie afectand industria tarii si inclusiv situatia economica a ei.

Sectorul industrial din Romania de dupa anul 1990

In prezent industria se afla intr-un val de închideri care afectează creșterea economică.

Pentru a intelege mult mai bine care sunt motivele pentru care industria care era prezenta in anul 1989 nu se mai regaseste la nivel national in prezent, de ce in toata aceasta perioada nu s-a reusit atragerea investitorilor, de ce s-a privatizat prea mult sau prea putin, vom analiza intrarile pe piata fortei de munca sau iesirile a diverselor transnationale care au creat sau au inchis locuri de munca.

In timpul celor 26 de ani au avut loc inchideri in industrie spre exemplu:

Oltchim

Arpechim

Mechel

Exemple de ceea ce s-a intamplat in ultimii ani este oprirea activității la Oltchim si posibila demolare a Arpechim, de asemenea si amenințarea cu închiderea a unui grup siderurgic cu peste 6.000 de angajați – Mechel.

arată o scădere a industriei în trimestrul IV din 2012 cu 2,4% față de aceeași perioadă de anul trecut, în condițiile în care în 2010, 2011 și primele trei sferturi din 2012 a fost necontenit pe creștere. Cea mai mare parte a întreprinderilor de stat au fost privatizate, dar, privatizate sau nu, cu capital privat românesc sau străin, puține companii industriale au rezistat în România, iar acum cel mai important sector din economie trece printr-un nou val de închideri.

Ce se va alege de industria românească în acest ritm și ce se mai poate face, dacă se mai poate face ceva? De ce s-a ajuns aici?

"În 1989 România era a patra țară din lume care încerca să producă totul la nivel intern și când încerci să produci tot nu poți să le faci performante. Industria electronică din România a fost prima care a dispărut după '89, într-un an, pentru că au venit Sony, Philips, Panasonic cu prețuri mai mici și o calitate superioară și au ras tot. Platforma de tuburi de la Pipera și altele au dispărut. Noi nu țineam cont de costuri până în 1989 și nu aveam o piață concurențială. Pe noi ne-a lovit mai puternic decât alte state precum Cehia sau Polonia pentru că economiile acestora aveau o oarecare deschidere înainte de liberalizarea pieței", spune Petru Ianc, fost director în Ministerul Economiei.

El spune că cererea internă, care susținea marile combinate, se sprijinea până în 1989 pe investiții.

"Noi aveam în plan să facem cinci centrale nucleare la Cernavodă. După 1990 banii de investiții s-au risipit, s-au dus pe protecție socială și pe altele în loc să se facă căi ferate, metrou și să dea de lucru la oameni. S-au făcut trei stații de metrou în 23 de ani. Noi am vrut să fim unici și să facem totul când toate investițiile pe care le-am făcut după '89 trebuiau să fie în armonie cu Europa și cu toată lumea", consideră Petru Ianc.

El spune că înainte de '89 firmele aveau un puternic rol de protecție socială, iar locurile de muncă au dispărut în urma eficientizării.

Pe de altă parte, închiderile de uzine au avut un impact puternic social și nefavorabil asupra orașelor și industriile care au mai rămas sunt puține la număr.

"Combinatul de oțeluri speciale de la Târgoviște a fost concepută în anii '70 pentru că aveam o industrie de armament foarte dezvoltată, aveam fabrici de rulmenți, camioane și automobile, toate consumând oțeluri speciale. După '90 toate au dat faliment și combinatul a ajuns să producă oțel beton, care este cel mai ordinar produs al siderurgiei", a spus Petru Ianc, fost director în Ministerul Economiei.

"În 1990 siderurgia era criticată că exportă oțel beton și acum am ajuns să importăm oțel beton din Turcia. Mechel spune că poate să producă în Turcia și Rusia, că nu are restricții ca în România impuse de Uniunea Europeană, precum reguli de poluare și altele", a mai spus Pârvan.

Există desigur și exemple de privatizări care au avut rezultate bune, cum ar fi Dacia, Aerostar, Silcotub și Azomureș, companii care au reușit să rămână pe piață, să se impună și să creeze noi locuri de muncă și să contribuie la creșterea economică a României.

"În 1989 aveam peste 8 milioane de angajați și acum 4,3 milioane, deci am pierdut peste 3 milioane de locuri de muncă. Timp de 23 de ani n-am avut nicio gândire economică pentru România. În 1996 am pus întrebarea dacă România mai vrea să facă tractoare, mașini agricole, vagoane sau camioane pentru că altfel nu mai avem nevoie de oțel și siderurgie. Mi s-a răspuns că nu așa se pune problema. Acum nu mai producem aproape nimic din acestea. Când Năstase a privatizat Petrom la pachet cu Arpechim trebuia să se gândească că omoară Oltchim-ul. Noi susținem că ar trebui să consolidăm pilonii pe care-i mai avem, dar statul se străduiește acum să vândă ce mai poate", conchide Cristian Pârvan, vicepreședinte la AOAR.

Industria de armament

După 1989, România a pierdut aproape toate piețele tradiționale și o dată cu restructurarea armatei de la 300.000 de militari la aproximativ 100.000, a căzut și piața internă. În anul 2000, exporturile de produse strategice au fost în valoare de doar 37 milioane de dolari, comparativ cu 700 milioane de dolari, cât a exportat România în 1989.

În anul 2001, România mai exporta armament sau produse strategice doar în Turcia, India și Pakistan[9]. Până în anul 2001, nu s-a luat o decizie de restructurare masivă a industriei de apărare din motive sociale. În general, companiile producătoare de armament se găseau în zone monoindustriale. Orașele respective trăiau, practic, doar de pe urma acestor industrii.

În anul 2008, industria românească de armament a făcut exporturi de peste 141 milioane de euro.

Numărul angajaților din industria de apărare a fost de 3.410 în anul 2006 și de 2.625 în anul 2007.

Industria usoara

În anul 2003, producția industriei ușoare a realizat 3% din Produsul Intern Brut și 9,8% din volumul total al producției industriale, iar 84% din producția industriei ușoare a fost exportată, față de 26% în anul 1989. Ponderea la export a industriei ușoare reprezenta 34,5%, din care cea a industriei textile era de 25%. Valoarea exporturilor din industria ușoară a fost de 5,3 miliarde de euro în 2003. Față de 1989, forța de muncă angajată în industria ușoară s-a redus la jumătate, de la 800.00 de persoane la 450.000 în 2003. La nivelul anului 2003 activau în industria ușoară aproape 9.000 de întreprinderi, din care peste 5.000 în domeniul confecțiilor.

În anul 2008, numărul de angajați din industria lemnului era de 150.000.

Industria texitlă

În anul 2007, numărul angajaților din industria textilă era de 342.000, ajungând în anul 2008 la 312.000.

Octombrie 2012 – Numărul angajaților din industria textile-pielărie este de 220.200. Cei mai mulți salariați sunt în sectorul articolelor de îmbrăcăminte, respectiv 141.200. "În anii anii '90 erau 900.000 de angajați, cu mai puține companii, însă firme foarte mari. S-au închis companiile mari, iar în 2004 am ajuns la 450.000 de angajați. S-au înjumătățit, dar a crescut numărul de companii, pentru că au apărut micro-întreprinderile. Vârful în ceea ce privește numărul companiilor din această industrie s-a atins în 2004, când activau circa 11.000. 

România ar putea atrage până în 2011 investiții străine directe anuale de 7,7 miliarde de dolari, situându-se, astfel, pe locul 30 din cele 82 de state incluse într-un top realizat de Economist Intelligence Unit (EIU) și Columbia Program of International Investment. Stocul de investiții va urcă de la 47,1 miliarde de dolari în acest an la 75,8 miliarde de dolari în 2011.[113] Se poate menționa că în anul 2010 capitala a realizat aproximativ 22,7% din Produsul Intern Brut al României și împreună cu județul Ilfov 25,3% conform datelor instituțiilor de specialitate. Dar produsul intern brut pe locuitor din București este aproximativ egal cu al municipiilor de mărime mare din țară cum ar fii : Timișoara, Cluj Napoca,Constanța, Brașov.

In continuarea prezentei lucrari voi detalia amanuntit tipurile de investitii straine care au fost in Romania dupa 1989.

Investițiile companiilolor străine in Romania dupa anul 1989

Dupa cum se observa in tabel investițiile străine directe în România s-au redus cu 48,4% în 2009 față de 2008.

In ceea ce priveste investitiile atrase România a locul 15 dintre cele 27 state membre ale Uniunii Europene.

Un volum-record al investițiilor străine s-a inregistrat in anul 1998 acesta depasind două miliarde de dolari.

Însa in perioada 1999 – 2002, acestea au scăzut la 1-1,2 miliarde de dolari pe an.

Printre cele mai mari investiții străine în România in anul 2008 se numara :

Renault – 676 de milioane de euro

Egger – 210 milioane euro

Calsonic Kansei – 120 de milioane de euro

Saint Gobain – 120 de milioane de euro

Delphy Diesel – 100 de milioane de euro

Nokia – 60 de milioane de euro

Clasamentul tarilor care in anul  2009 au investit cei mai mulți bani în mediul economic din România este: 

Olanda

 Austria

Germania 

Franța.

Investițiile în România au inceput in anul 2001 principalul investitor in aceea perioada fiind cei din grupul Michelin, al doilea producător de anvelope din lume, acestia au reusit sa investeasca milioane de euro si sa creasca forta de munca prin crearea locurilor de munca, crescand numarul angajatilor in anul 2014 la 300 de mil de euro.

În 2014 OMV Petrom Româniaa investit 600 de milioane de euro în modernizarea rafinăriei Petrobrazi deoarece grupul acesta investește redezvoltarea zăcămintelor mature.

  In perioada cuprinsa intre anii 1975-1989 companiile nationale si-au imbunatatit activitatile prin aceste lucru transformandu-se in companii transnationale.

Analizand perioada din 1990 pana in prezent aceasta este caracterizata de inmultirea numarului de fuziuni si achizitii acestea fiind primul semn al globalizarii.

Cele mai multe fuziuni si achizitii au avut loc in urmatoarele sectoare: bancar, asigurari, industria chimica, farmaceutica, de automobile si de telecomunicatii.

In urma analizarii principalelor investitii in Romania dupa 1990 sectoarele din economie s-au modificat in altele noi sau s-au format alte sectoare din altele mai vechi.

Clasificarea sectoarelor formate in economie dupa anul 1990

In ceea ce priveste ramura industriei printre elementele principale se numara:

industria constructoare de mașini

chimică

petrochimică,

amaterialelor de construcții

prelucrare a lemnului.

In cadrul industriei constructoare de mașini fac parte:

utilaje petroliere pentru platforme de foraj terestru și marin in locatii precum Ploiești, Târgoviște, Bacău, București și Galați

utilaje miniere: Baia Mare și Petroșani

mașini-unelte:București, Oradea, Arad, Râșnov și Târgoviște.

In tabelul urmator sunt exemplificate sectoarele de productie existente in Romania in prezent:

In urma inchiderii uzinei din Brasov in anul 2007, productia interna de tractoare a scazut semnificativ.

Deoarece in interiorul tarii in unele zone detinem materii prime diversificate ca de exemplu: sulf, potasiu, lemn de rășinoase, cantități de sare, gaz metan.

Referitor la industria petrochimică aceasta isi desfasoara activitatea de  producere a cauciucului sintetic in interiorul combinatelelor petrochimice de la Brazi și Borzești.

Industria materialelor de construcții se refera la  producerea de ciment, sticlă, ceramică pentru construcții, var. Cele mai multe intreprinderi de ciment se află la Bicaz, Brașov, Fieni, Comarnic, Turda.

Industria de prelucrare a lemnului este cea mai de succes industrie deoarece aceasta dispune de resurse forestiere considerabile, cele mai importante centre fiind Suceava, Focsani, Ramnicu Valcea, Targu Jiu, Reghin, Satu Mare.

Inainte de anul 1990 industria siderurgica a Romaniei se situa pe locul 13 in lume in ceea ce priveste cantitatea produsa de otel (14,4 milioane tone).

In ceea ce priveste puterea economica a Romaniei in prezent cat si principalele industrii care au mai ramas situatia nu este una imbucuratoare.

In prezent principalele industrii ale României care au supravietuit perioadei de criza sunt:

textilă și de încălțăminte

industria metalurgică

de mașini ușoare și de asamblare de mașini

minieră, de prelucrare a lemnului

a materialelor de construcții

chimică

alimentară

rafinare a petrolului.

Industriile farmaceutica si masini grele, aparate electrocasnice au o importanță mult mai scăzută fata de cele de mai sus.

Industria constructoare de mașini (ca de exemplu Dacia Logan) este foarte raspandita pe piata interna cat si externa si este orientata catre profit

Dupa cum putem observa puterea economică a României in prezent se axeaza in primul rand pe producerea de bunuri de către întreprinderile mici și mijlocii în industrii precum cea a mașinilor de precizie, vehiculelor cu motor, industria chimică, farmaceutică, a aparatelor electrocasnice și a îmbrăcămintei.

CAPITOLUL 2

Sistemul educational din Romania-Cerintele pietei muncii in raport cu ce pregatiri ofera scolile tinerilor.

In cele ce urmeaza se studiaza sistemul educational din Romania pentru a putea observa ponderea cursurilor de formare pentru antreprenoriat si gestiunea afacerilor, de la ce varsta se incepe educatia antreprenoriala atat cea care se invata in scoli cat si educatia antreprenoriala non formala.

Conform Legii nr. 288 din 24 iunie 2004 privind organizarea studiilor universitare si anume studii universitare de licență invățământul superior este organizat pe trei cicluri.

Sistemul de invatamant romanesc a fost incă de la Revoluția română din 1989 într-un continuu proces de reorganizare.

Invatamantul superior

In ceea ce priveste invatamantul superior ca in orice țară acesta este momentul adevărului pentru intreaga tara.

Deoarece partea tehnica a evoluat foarte rapid exista o dificultate în proiectarea învățămâtului superior acest lucru fiind si foarte costisitor pentru o țară.

Un lucru deloc imbucurator este faptul ca si Romania se afla in acelasi caz deoarece sistemul de învățământ romanesc are încă multe lacune fata de ceea ce exista in afara tarii unde sunt aplicate sisteme de educație bine stabilite ca de exemplu in SUA,Canada sau țările din Europa de Vest.

Pentru a ajunge la acestui nivel al educatiei din tarile externe Romania mai are insa foarte mult de asteptat

Primele universități moderne din România sunt:

Universitatea din Iași (1860)

Universitatea din București (1864)

Universitatea din Cluj (1919)

Primul tip de institutii din România după 1990 in care s-au inceput reformele de democratizare a educatiei au fost universitățile.

Spre deosebire de segmentul pre-universitar universitățile au autonomie deplină.

Fiecare activitate a universitatilor inclusiv administrarea acesteia cat si organizarea decursuri este liberate de decizie a universitatii.

Multe universități aplica această autonomie pentru fiecare departament in parte de aceea există diferențe între diverse universități și chiar între facultăți individuale în interiorul aceleasi universități.

In România in anul 2009, existau aproximativ un milion de studenți.

De unde provine ideea sistemului de invatamant si ce realizeaza acesta mai exact
Denumirea de sistem provine din limba greaca –systema, care inseamna ansamblul unor parti, corelate intre ele.
Sistemul de invatamant al unei tari este oferit de ansamblu de institutii scolare de diferite grade, profile si forme rezultate in urma dezvoltarii educatiei, in general, si cea a invatamantului.
Sistemul de invatamant reprezinta ansamblul institutiilor scolare ce cuprind toate gradele, profilele si formele, dintr-o anumita tara care functioneaza pe baza unor standarde educationale.

Sistemul de invatamant ofera rezolvarea in ceea ce priveste unul dintre cele mai grele si importante probleme socio-umane – educatia si pregatirea tinerei generatii. In Romania invatamantul este o prioritate nationala.

Sistemul de invatamant din Romania este caracterizat de deschiderea si dinamismul pentru nou, acesta incercand constant sa fie in armonie cu cerintele economico-sociale, stiintifico-tehnic si cultural, cu sperantele si aspiratiile poporului roman.

De asemenea este necesar ca managementul educational sa fie constient de faptul ca educatia este un fenomen care realizeaza cel mai valoros caracteristic al individului. Managementul educational se refera si la necesitatea de a asigura un raport intre numarul persoanelor pregatite din punct de vedere al studiilor si numarul personalului specializat de care este nevoie pe piata muncii.

Modul in care este structurat sistemul de invatamant romanesc

Structura sistemului de invatamant evidentiaza in principiu organizarea invatamantului romanesc pe diferite nivele, profile si forme de institutii scolare. Acesta doreste sa combine realizarile invatamantului romanesc cu realizarile care se gasesc in domeniul respective atat pe plan european si mondial.

Invatamantul universitar are rolul de a pregati specialisti care sa detina certificare superioara pentru toate domeniile ca de exemplu-stiinta, cultura, invatamant, arte, economie (industrie, agricultura, comert, finante, banci, etc), ordine publica, aparare nationala, sport, turism, justitie, politica, culte, management.

Invatamentul superior isi desfasoara activitatea in urmatoarele genuri de institutii:

Universitati

Institute

Academii de studii.

In Romania univesitatile private existente sunt in numar de 39 facultati iar

universitatile publice de stat sunt in numar de 47 facultati.
Dintre formele de invatamant existente in Romania vom studia in cele ce urmeaza invatamantul universitar in special invatamantul cu profil economic si antreprenorial.
In Romania invatamantul destinat culturii antreprenoriale si profilului economic se numara printre 12 universitati.

Invatamantul destinat culturii antreprenoriale se numara printre facultatile:

12 sunt universitati cu specific profil economic si anume:

1.Universitatea Ștefan cel mare, Suceava

2. Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj

3. Universitatea Lucian Blaga, Sibiu

4. Universitatea Transilvania, Brașov

5.Universitatea Titu Maiorescu, Targu-Jiu

6. Academia de Studii Economice, București

7.Universitatea Nicolae Titulescu, Bucuresti

8. Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași

9. Universitatea Româno-Americana, București

10. Universitatea Petrol și Gaze, Ploiești

11. Universitatea Dunărea de Jos, Galați

12. Universitatea Gheorghe Barițiu, Brașov

Dintre aceste facultati 2 au ca specializari Gestiunea Afacerii, unde exista cel putin un curs.

Exista si o zona a invatamantului nonformal care realizeaza cursuri, traininguri, intalniri. Un exemplu este fundatia LEADERS care s-a infiintat in anul 2000 si se poate descrie ca fiind o imbinare de aspiratii, experiente si valori. Fundatia sustine ca leadership-ul este componenta esentiala in bussines. Leadership-ul se invata direct de practicieni promovand modelul de leadership unde schimbarea porneste de jos.

Insa sistemul educational din Romania este insuficient in raport cu cerintele pietei, in privinta aceasta in primavara anului 2010 s-a infiintat in cadrul Universitatii Politehnica din Bucuresti o facultate noua provenita in urma transformarii Departamentului de Management al UPB si anume Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria si Managementul Afacerilor (FAIMA).

Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria si Managementul Afacerilor este un produs educational specific pietei domeniului industrial-economic, tehnic.

FAIMA ofera studentilor sai o pregatire inginereasca si manageriala fiind singura facultate de acest profil care ofera studentilor sanse reale de promovare pe piata fortei de munca, in special in zona antreprenoriala.

Facultatea uneste cunostiinte de inginerie cu cele de management, antreprenoriat fiind singura de acest profil din Romania, din acest motiv aceasta a devenit foarte cautata in cadrul UPB dar si la nivel national deoarece promoveaza atat mediul economic-financiar prin planul de invatamant foarte diversificat unde intalnim materii de profil financiar, economic, marketing, inginerie, fezabilitate, tehnici de evaluare a riscurilor, comunicare in afaceri, managementul resurselor umane, managementul calitatii.

Inca din numele facultatii putem observa cumulul de cunostiinte pe care aceasta facultate le ofera studentilor sai: Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria si Managementul Afacerilor- Reprezinta cunostiintele necesare pentru a avea o idee de afacere (antreprenoriat), cum si in ce fel sa o proiectezi (ingineria) si in ultimul rand cum sa o manageriezi sau sa o conduci eficient si cu rezultate cat mai bune (managementul afacerii).

In prezenta lucrare voi detalia mai amanuntit FAIMA analizand-o din perspectiva istoricului sau, a numarului de absolventi, filiere.

Studiu de caz- FAIMA

Pentru a ilustra modul in care facultatea acorda invatamantul formal destinat culturii antreprenoriale se prezinta istoricul acestei facultati, filierele, specializarile pe care aceasta le ofera in cei 4 ani de studii.

Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria si Managementul Afacerilor a fost infiintata in anul 2010, fiind desprinsa din Departamentul de Management in calitate de principal fondator.

Din anul 2010, Catedra Inginerie Economica a devenit parte integranta a nou infiintatei Facultati de Antreprenoriat, Ingineria si Managementul Afacerilor (FAIMA).

Incepand cu anul 2011, ca urmare a prevederilor noii legi a educatiei si prin hotararea consiliului facultatii, catedra a devenit Departamentul Inginerie Economica.

In anul 2010 FAIMA avea o singura filiera si anume Ingineria si Managementul Afacerii, urmand sa se introduca ulterior in anul 2011 urmatoarele specializari pentru care se poate opta:

2.Inginerie Economica in Domeniul Electric, Energetic si Electronic.

3.Inginerie economica in industria chimica si de materiale.

In anul infiintari Facultatii de Antreprenoriat, Ingineria si Managementul Afacerilor 2010 numarul de admisi au fost 50 la studii cu taxa si 50 la studii finantate din bugetul statului.

Specializarile pe care aceasta facultate le ofera sunt:

1.Ingineria si Managementul Afacerilor

2.Inginerie Economica in Domeniul Electric, Energetic si Electronic.

3.Inginerie economica in industria chimica si de materiale.

Acestea sunt filierele si directiile de studii axate pe chimie, electronica, management-consultanta.

Fiecare avand planuri de invatamant diferit.

Planul de invatamant al programului de studii „Ingineria si Managementul Afacerilor” cuprinde in cei 4 ani materii precum:Analiza matematica, Algebra liniara, Chimie, Fizica, Programarea Calculatoarelor, Bazele economiei, Bazele managementului, Comunicare manageriala, Informatica aplicata, Contabilitate financiara, Managementul resurselor umane, Modelarea si simularea afacerilor, Management financiar, Management de proiect, Managementul calitatii, Cadrul legislativ al comportamentului organizational, Cercetari de marketing, Bani, banci, piete de capital, Statistica economica, Drept, Logistica, Organizarea productiei, Fezabilitatea si eficienta investitiilor, Auditul firmei, Ingineria Calitatii.

Planul de invatamant al programului de studii „Inginerie Economica in Domeniul Electric, Energetic si Electronic” cuprinde in cei 4 ani de studiu materii precum: Analiza Matematica, Bazele electrotehnicii 1, Chimie generala, Teoria probabilitatilor si statistica matematica, Electronica, Grafica asistata de calculator, Desen tehnic si infografica, Initiere in tehnologie electronica, Programare obiect orientata, Microeconomie, Materiale, Masurari electrice si electronice, Negociere in afaceri, Circuite electronice fundamentale, Semnale si sisteme, Managementul resurselor umane, Arhitectura microprocesoarelor si microcontrolere, Analiza economico-financiara, Management financiar, Baze de date, Antreprenoriat, Informatica manageriala, Marketing, Sisteme cu microprocesoare, Sisteme de comunicatii, Managementul organizatiei, Calitate si fiabilitate.

Planul de invatamant al programului de studii „Inginerie economica in industria chimica si de materiale.

” cuprinde in cei 4 ani de studiu materii precum: Analiză matematică, Fizică, Chimie generală, Programarea calculatoarelor și limbaje de programare I, Rezistența materialelor, Mecanică, Macroeconomie, Chimie fizică, Tehnologii, echipamente și instalații electrice și electronice, Elemente de drept, Grafică asistată de calculator, Teoria probabilităților și statistică matematică, Comunicare managerială, Legislație comercială, Management general, Materiale anorganice, Bazele ingineriei chimice, Economia întreprinderii, Electrochimie și coroziune, Tehnologia substanțelor organice, Tehnologia materialelor plastice, Operații unitare in industriile de proces, Control analitic al calității produselor, Managementul producției, Managementul riscurilor industriale, Reactoare chimice, Managementul afacerilor economice internaționale.

Absolventii IMA pot accesa in vederea angajarii la finalul absolvirii facultatii diferite posturi variate de la manageri pana la ingineri.

Codurile COR(Clasificarea Ocupatiilor din Romania) reprezinta sistematizarea functiilor populatiei active din Romania, ocupatia fiind clasificata o singura data..

Codurile COR ce pot fi accesate de catre studentii absolventi de la FAIMA, domeniul fundamental: Stiinte Ingineresti, domeniul de studiu: Inginerie si Management, programul de studii: Inginerie si Management, sunt:

Lista cuprinzand ocupatiilepropus ce urmeaza a fi incluse in COR este descrisa in urmatorul tabel:

Domeniile ocupatiilor posibile conform codului COR care pot fi accesate de catre studentii absolventi ai FAIMA sunt prezentate in urmatoarea diagrama:

Dupa cum se poate observa in diagrama de mai sus printre ocupatiile care pot si cele mai accesate de catre absolventii FAIMA se numara: Sef birou, manager, specialist, inginer, sef serviciu.

In diagrama urmatoare sunt detaliate domeniile ocupațiilor noi propuse pentru a fi incluse în COR pentru studentii absolventi ai FAIMA sunt:

Se poate observa in urma diagramei de mai sus faptul ca cea mai mare pondere a calificarilor ce se doresc a fi introduse in COR o au analistii de sistem urmand apoi managerul, inginer si consilier.

Competențele profesionale ale absolventilor de la FAIMA dezvoltate in timpul celor 4 ani de studiu sunt urmatoarele:

C 1 -Efectuarea de calcule, demonstrații si aplicații pentru rezolvarea de sarcini specifice ingineriei si managementului  pe baza cunoștințelor din științele  fundamentale și inginerești

C2-Elaborarea și interpretarea documentației tehnice, economice și manageriale

C3-Utilizarea aplicațiilor software și a tehnologiilor informaționale pentru rezolvarea de sarcini specifice ingineriei și managementului afacerilor

C4-Proiectarea și analiza tehnico-economică și managerială a produselor, proceselor și sistemelor de afaceri.

C5-Evaluarea și valorificarea produselor și a rezultatelor proiectelor de cercetare –dezvoltare – inovare și managementul transferului tehnologic.

C6-Inițierea, dezvoltarea și managementul unor afaceri sustenabile

Cunostinte ale absolventilor FAIMA dobandite pe parcursul celor 4 ani de studii:

Cunoașterea, înțelegerea conceptelor, teoriilor și metodelor de bază ale domeniului și ale ariei de specializare; utilizarea lor adecvată în comunicarea profesională.

C1.1-Definirea principiilor, teoremelor și metodelor de bază din matematică, fizică, chimie, economie, mecanică și știința materialelor

C2.1-Identificarea și descrierea reprezentărilor grafice și alfanumerice, tehnice, economice și manageriale în comunicarea profesională.

C3.1-Descrierea elementelor caracteristice ale pachetelor software pentru asistarea activităților din ingineria și managementul afacerilor.

C4.1-Identificarea principiilor și metodelor de bază ale proiectării și analizei tehnico-economice și manageriale privind produsele, procesele și sistemele de afaceri

C5.1-Identificarea principiilor și metodelor privind inițierea, dezvoltarea și managementul afacerilor sustenabile

C6.1-Identificarea principiilor și metodelor privind inițierea, dezvoltarea și managementul afacerilor sustenabile

Utilizarea cunoștințelor de bază pentru explicarea și interpretarea unor variate tipuri de concepte, situații, procese, proiecte etc. asociate domeniului.

C1.2-Utilizarea cunoștințelor din disciplinele fundamentale pentru explicarea și interpretarea unor rezultate teoretice, a unor teoreme, fenomene sau procese specifice domeniului

C2.2-Explicarea și interpretarea documentației tehnice, economice și manageriale, a desenelor de execuție și de ansamblu, a diagramelor, imaginilor și graficelor, precum și a notațiilor asociate acestora care descriu situații, procese și proiecte specifice domeniului

C3.2Interpretarea și explicarea oricărei situații generate la dezvoltarea de proiecte de procese și sisteme tehnice, economice sau manageriale specifice ingineriei și managementului afacerilor, în regim asistat de calculator.

C4.2-Utilizarea cunoștințelor de bază pentru explicarea și interpretarea metodelor și tehnicilor de proiectare și analiză tehnico-economică și managerială a produselor, proceselor și sistemelor de afaceri

C5.2-Explicarea și interpretarea conceptelor și situațiilor privind managementul transferului tehnologic în conexiune cu evaluarea și valorificarea produselor și rezultatelor proiectelor de CDI.

C6.2-Utilizarea cunostiintelor de baza pentru initierea, dezvoltarea si managementul afacerilor sustenabile

Concluzii

Din perspectiva prezentei lucrari, rezulta faptul ca necesitatea capitalului uman care sa detina cultura antreprenoriala este imensa, atat firmele care sunt in Romania, prestatoare de serviciii sau de produse cat si pentru dezvoltarea propriului bussines. Cultura antreprenoriala este punctul forte al acestei lucrari, este fiind raspunsul tuturor intrebarilor pe care si le poate pune un manager, deoarece aceasta este unul dintre factorii cei mai importanti pentru antreprenoriat. Cultura antreprenoriala joaca un rol cheie in dobandirea tuturor competentelor antreprenoriale, avand un impact major favorabil asupra spiritului intreprinzator al tinerei generatii, asupra optimismului pentru initiativa privata.

In scolile din Romania nu se pune accent foarte mult pe initiativa antreprenoriala, tinerii studenti fiind indrumati spre specializarile si calificarile clasice, multe dintre ele deja nemaiexistand pe piata muncii.

In Romania zilei de astazi este nevoie de antreprenori tineri, gata sa inceapa o afacere noi, sa o construiasca, dar care sa fie capabili sa o si managerieze corespunzator. De altfel firmele, companiile multinationale au nevoie de astfel de manageri, manageri care sa vina cu o idee, sa si-o sustina, argumenteze, si sa o managerieze.

Nu este suficient sa ai doar o idee de afaceri, este nevoie de cunoasterea domeniilor si a zonelor de interes, de cercetare, studii de fezabilitate, tehnici de negociere. Doar cu o idee de afaceri este greu sa te mentii la cerintele pietei, care sunt tot timpul in schimbare, si gradul de satisfactie creste treptat.

Din perspectiva prezentei lucrari consider ca Romania are nevoie de tineri antreprenori care sa fie dispusi sa investeasca, sa promoveze, sa vanda si sa managerieze o afacere.

Si din pacate exista foarte putine facultati care sa formeze astfel de antreprenori, care sa detina pregatire intr-o gama larga de domenii.

In general antreprenorii sunt caracterizati prin faptul ca isi asuma riscuri, ei devenind in prezent piatra de temelie a economiei deoarece au inceput sa produca si sa inoveze.

Un antreprenor ar putea aduce o importanta ridicata economiei unei tari, deoarece o firma care dezvolta si inoveaza cu siguranta detine spiritul antreprenor.

In ceea ce priveste antreprenoriatul si cultura antreprenoriala sistemul educativ din Romania este insuficient in raport cu cerintele pietei, neexistand foarte multe cursuri si facultati de profil care sa sustina acest tip de „meserii”.

Insa exista un produs educational specific pietei in cadrul Universitatii Politehnica din Bucuresti, care s-a infiintat in 2010 dorind sa satisfaca cerintele pietei orientandu-se spre o gama larga de domenii, oferind specializari in domeniul afacerilor, chimiei, electronicii si electrotehnicii.

Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria si Managementul Afacerilor este un produs educational care acopera o gama larga de domenii de interes, aceasta oferind studentilor pregatire inginereasca de cea mai buna calitate combinata cu pregatirea economica, manageriala, antreprenoriala.

Produs educational creat pentru economia zilelor noastre, in care firmele au nevoie de manageri care sa detina cunostiinte in vaste domenii pe care le-am descris in continutul acestei lucrari, care sa fie capabili sa gaseasca o solutie inovatoare la timpul si momentul potrivit.

Insasi numele acestei facultati descrie pregatirea pe care o ofera studentilor sai.

„Antreprenor’’-Idee de afaceri.

„Ingineria”-Cum sa o proiectezi

„Managementul”- Cum sa o conduci .

BIBLIOGRAFIE

Danalache Florin, Anca A. Purcarea, Cezar Scarlat, „Business and economics”, 2006, Editura Printech, Bucuresti, pp

Niță Dobrotă și colab., “Economia politică’’,1995, Editura economică.

V. Axenciuc ‚’’Introducere în istoria economică a României: epoca modernă’’, 1997 , Editura Fundației "România de Mâine"..( Axenciuc V,. Introducere în istoria economică a României, Ed. Fundației "România de mîine", București, 1995).

’’Industria trece printr-un val de închideri care afectează creșterea economică. Care sunt cauzele dezindustrializării de după ‘89 și unde s-a greșit? Am privatizat destul sau prea puțin? De ce nu am atras destui noi investitori?’’, publicat in Ziarului Financiar din data de 07.03.2013, disponibil la:’’ http://www.zf.ro/analiza/industria-trece-printr-val-inchideri-afecteaza-cresterea-economica-cauzele-dezindustrializarii-dupa-89-unde-s-gresit-privatizat-destul-prea-putin-atras-destui-investitori-10648895’’.

Akerlof G.’’Cartea de povești a unui economist. Eseuri despre consecințele noilor ipoteze în teoria economică’’, 2009, Editura Publica, București.

Învățământul românesc între tradiții și perspective, Stan Munteanu, 2002, Editura Eminescu,

Sanse de acces la educatie in societatea romaneasca actuala, Gabriela Neagu, 2012, Editura Lumen.

Enciclopedia română – publicată din însărcinarea și auspiciile Asociațiunii pentru literatură română și cultura poporului român de dr. C. Diaconovich – Tomul III: Kemet-Zymotic – 1904; Sibiu, Editura și tiparul lui W. Krafft

Alain Fazolle – Entrepreneurship and New Value Creation The Dinamic of the Entrepreneurial Process

Ghidul Tânărului Întreprinzător, realizat de Ministerul pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii și Cooperație în cadrul Programului finanțat de Guvernul Federal al Austriei

.(sursa:www.bnr.ro)