Nevoia de a Se Recrea, a Se Odihni Si a Dormi

I.1. Definitie

I.1.1. Recreere

Sociologul Joffre M. Dumazadierdefinește recreerea drept ”un ansamblu de activități cărora individul li se dedică în mod liber, de bună voie și cu plăcere, fie pentru a se odihni, fie pentru a se distra și a-și satisface nevoile estetice, fie pentru a-și îmbogăți informația sau a-și completa în mod dezinteresat formația, pentru a-și lărgi și dezvolta participarea socială voluntară sau capaciatea creatoare, dupa ce s-a eliberat de obligațiile profesionale, sociale și familiale”. Recreerea este o activitate voluntară realizata fără obligatie și care are ca rezultat revitalizarea mintii si a trupului. Se poate defini ca o activitate în afara muncii, destinată plăcerii , savurată în timpul odihnei.

Este o necesitate a omului de a se relaxa, de a se distra, apeland, pentru aceasta, la activitati placute, cu scopul de a obtine o relaxare fizica si psihica. Recreereaeste perioada de timp care nu este dedicată activităților profesionale, casnice, de afaceri sau educaționale și este o perioadă de odihnă activă după acestea. Deosebirea între activitățile recreative și cele impuse sau necesare nu este strictă ci depinde de fiecare persoană, așadar, a cânta, a gati, a dansa pentru unii poate fi o activitate făcută în scop recreativ în timp ce pentru altii pot fi sarcini profesionale. Petrecerea timpului în mod dezagreabil sau dezorganizat,a unui timp îndelungat la televizor, în baruri, la calculator sau în pat(lenevire) nu se consideră recreere și nu au un impact pozitiv asupra sănătății.

I.1.2. Odihna

Este procesul indispensabil care alterneaza cu activitatea intelectuala si fizica, prin repaus realizandu-se micsorarea efortului si concentrarii.

Odihna poate fi de doua feluri, odihna acti – prin alternarea unui fel de activitate cu alta si odihna pasi – prin somn. Cine stie sa se odihneasca echilibrat, imbinand in mod inteligent odihna acti cu odihna pasi, cine isi acorda suficient timp pentru odihna, acela se dovedeste apt sa indeparteze orice urma de oboseala, sa inceapa o noua zi in deplinatatea resurselor sale fizice si intelectuale.Un corp odihnit este mult mai bine pregatit pentru a-si pune in valoare resursele naturale de aparare impotriva bolilor.

I.1.3. Somn

Nevoia de a dormi este necesitatea organismului de a face pauza mintal și fizic, calitativ si cantitativ, suficient pentru diminuarea tensiunii si pentru a preveni oboseala pentru conservarea energiei.

Somnul este o stare fiziologică reversibilă si periodica, definita prin abolirea parțială a sensibilității, prin suprimarea temporară a conștiențeiși încetinirea funcțiilor vieții organice (ritm respirator, relaxare musculară, ritm cardiac,scăderea funcțiilor secretorii, scăderea temperaturii cu aproximativ 0,5 grade C). Somnul este forma particulara de odihna prin absenta starii de veghe.Mulți dintre noi cred că somnul este o întindere temporală în care nu se petrece nimic,darsomnul este, de fapt, cel puțin din punct de vedere neurologic, o perioadă de timp foarte aglomerată. Somnul este forma particulara de odihna prin absenta starii de veghe.

I.2. Notiuni generale

I.2.1. Recreere

Recreerea, ca si odihna,este importanta în menținerea sănătății și caracterului frumos al vieții. Cu totii avem, periodic, nevoie de relaxare adanca, de recreere, de amuzament, de bucurie, de o mică pauză care ne ajută să ieșim din stresul, grijile și agasarile vietii cotidiene. Să nu uităm că în fiecare ființă umană există un copil, care ar trebui să fie viu, să nu moară niciodată. La acest lucru facea referire sculptorul roman Constantin Brancusi cand spunea ca ”In momentul in care incetam sa mai fim copii, suntem deja morti.” Copiii știu instinctiv că atât relaxarea, cât și inventarea diferitelor jocuri pline de imaginație le însuflețește ființa.

Recreerea estegandita ca o revenire a individului prin folosirea timpului de odihnă într-unasemenea mod încât să refaca sau să reconstruiască ceea ce s-a consumat în procesul muncii șisă potriveasca cunoștințele și calitățile personale în direcția unei vieți cât mai deplin.Recreerea are tendința de a întări și zidi iar prin întreruperea grijilor noastre obișnuite, permite refacerea minții și a trupului și ne face astfel în stare să ne întoarcem cu forte noi lamunca serioasă a vieții.

Recreerea inseamna a fi relaxat iaraceasta notiune comportă trei aspecte:

Primul se referă la cortexul cerebral tensionat unde gândurile și stările noastre de spirit au nevoie de relaxare;

Al doilea aspect se referă la articulațiile corpului, în special talia, ceafa și umerii ce au nevoie derelaxare;

Cel de-al treia aspect se referă la organele interne și ele avand nevoie de relaxare.

Activitati de recreere

Activitățile recreative si relaxante fac parte din viata fiecarui individ,fiind esențiale în menținerea echilibrului sau interior asigurând relaxarea fizică și psihică.

Jocul și activitățile placute au, în general, implicații benefice categorice în desfășurarea proceselor afectiv emoționale (sentimentul de satisfactie, fericire, plăcere) asigurând condiții proprice de afirmare a personalității, simplificand interrelaționarea cu indivizi cu interese asemănătoare:electronică, bricolaj, pictură, desen, muzică, dans,drumeții, ieșiri în aer liber, înot, grătar, băi de soare, practicarea unor sporturi sau jocuri ( fotbal, tenis, fitness, alergare în aer liber, șah, table, rummy, albinărit, pescuit),participarea la spectacole (teatru, concerte), shopping, petrecerea timpului liber în baruri, restaurante, centre comerciale, jocuri de noroc, discoteci, înfrumusețare, masaj, petrecerea timpului într-un parc de distracții, vizite la prieteni, rude, vizionarea filmelor, învățarea unei limbi străine, mersul la bibliotecă, citirea unei cărți, activități caritabile (în scopuri ecologice, ajutarea celor nevoiași)

Fig.1La pescuit

Beneficiul activitătilor recreative

Activitățile recreative produc scurte perioade de libertate când avem posibilitatea să dezvoltăm funcții intelectuale si psihice precum creativitatea, imaginația, acumularea de cunoștințe și deprinderi, afectivitatea, să realizam propriile vise și planuri. Rutina ne obligă să uzăm anumite organe, funcții, părți ale corpului în mod excesiv dar, atat pentru psihicul nostru cat si pentru trup, ieșirea din rutină este prielnica iar odihna activă are rolul de a readuce echilibrul fiziologic, metabolic și psiho-emoțional.De asemenea, recreerea ne ajută atat in comunicare cat si pe plan social prin intrarea în contact cu alte persoane, dobândirea de noi cunoscuți si prieteni.

I.2.2 Odihna

Odihna esteindispensabila pentru refacerea energiei consumate și pentru a ne putea continua activitățile si pentru aceasta este nevoie să respectăm obiceiurile legate de odihnă, astfel încât să beneficiem de o bună sănătate a organismului.

  Odihna se prezinta in două forme: activă, realizata prin schimbarea unui tip de activitate cu un altul sau prin practicarea diferitelor exerciții fizice sau a diferitelor forme de sport și pasivărealizata prin somn.

Odihna activa are un efect deconectant foarte puternic, care pregateste omul pentru somnsi pentru activitatea din ziua urmatoare. De aceea organizarea odihnei are o valoare la fel de mare ca si sistematizarea muncii iar fiecare om, indiferent de tipul de activitate desfasurate, trebuie sa dea o importanta deosebita organizarii odihnei active. Pentru aceasta este necesar sa se tina cont de urmatorii factori: starea de sanatate, varsta, necesitatea schimbarii unui fel de activitate cu altul, activitatea profesionala desfasurata, timpul liber avut la dispozitie. Pentru odihna activă, multe persoane au diferite pasiuni, asta însemnând că le interesează și o altă ocupație decât cea profesională.

Principiile odihnei active:

a). una și aceeași activitate, de aceeași intensitate trebuie să se adreseze, alternativ unor organe simetrice;

b). activitățile bazate în mod predominant, pe primul sistem de semnalizare, cum sunt mimica si gestica, trebuie să fie alternate cu cele bazate, în mod predominant pe cel de-al doilea sistem de semnalizare, cum este limbajul;

c). avându-se însă grijă ca alternare a activității să nu se facă prea târziu, este important să nu se treacă la inceputul activității de variație mai înainte de a semnala oboseala în activitatea principală;

d). activitatea secundară să nu fie mai extenuanta decât cea principală.

Intotdeauna unei activități statice trebuie să-i corespundă și un hobby dinamic. Cateva forme de odihna activa sunt mersul pe jos, grădinăritul, ciclismul, gimnastica sau înotul si pot fi pot fi practicate oricand, de catre oricine, fara un antrenament deosebit si fara un echipament prea complicat.

Mersul pe jos are urmatoarele avantaje:
– se poate modifica ritmul, durata si efortul cerut in functie de timpul liber avut la dispozitie;
– are o puternica actiune stimulatoare asupra intregului organism si se pun in miscare aproape toti muschii corpului;

-creierul obosit de munca intelectuala este linistit mai mult decat orice medicament, favorizand astfel atentia;

– este la indemana oricui si nu cere nici un fel de pregatire speciala

-sileste echilibrul intre cele doua procese principale – inhibitia si excitatia;
– clarifica problemele urmarite, favorizeaza procesele de creatie si linisteste gandurile;
– schimba in bine dispozitia sufleteasca prin crearea un anumit climat emotional,;

-echilibreaza sistemul nervos;
– contribuie la intarirea relatiilor interpersonale de aceea, nu intamplator, prietenia sau dragostea incita la plimbare.
Cu toate acestea si cu toata hotararea, trebuie combatute recreerea si destinderea facute in baruri, cu cartile de joc pe masa, unde norii de fum de tutun sunt cauza unei atmosfere aproape sufocant iar consumul de cafea si alcool depaseste limitele rezonabile. Este clar ca acest mod de a petrece timpul liber nu ofera posibilitatea unei recreari efective si nu poate contribui la mentinerea starii de sanatate ci, dimpotriva, inrautateste atat starea de oboseala cat si oboseala.

Organismul uman are nevoie de trei feluri de odihna si anume:
– odihna zilnica, inseamnand pauze scurte in timpul si la locul de munca (ridicari de pe scaun, plimbari scurte, cateva miscari de gimnastica) si odihna dupa incetarea programului de lucru;
– odihna saptamanala, reprezentand zilele de la sfarsitul saptamanii ce trebuie rezervate odihnei complete. Fiecare om este liber sa-si aleaga felul de odihna preferat, insa, trebuie obligatoriu sa uite de problemele de la locul de munca, de griji si de probleme. Este foarte important sa facem ce ne place, sa ne relaxam, sa petrecem timp impreuna cu familia, sa ne apropiem cat mai mult de copii, sa ne deplasam in mijlocul naturii in afara orasului sau, daca nu, in parcuri, pe malul apelor, sa ne intalnim cu prietenii, sa ne plimbam in aer liber, sa practicam jocuri sportive,sa renuntam la filmele de groaza, de actiune, sa preferam lecturile linistitoare, spectacolele bune care sa favorizeze buna dispozitie, sa ne culcam la timp, pentru a fi veseli si bine dispusi pentru inceputul unei noi saptamani de lucru;
– concediul anual de odihna. Acesta trebuie organizat din timp si cu mare grija pentru aduce maximum de folos, deoarece in acest concediu trebuie sa ne odihnim, in asa fel incat rezervele de energie adunate sa ne ajunga pentru un an intreg.Inainte de a pleca in concediu este necesara o consultatie medicala pentru ca medicul sa ne poata da indicatii referitoare la locul unde sa ne petrecem concediul si la activitatile pe care putem sa le desfasuram, pentru ca zilele de odihna sa fie folosite la maximum. Este recomandata schimbarea totala a mediului ambiental, adica plecarea din localitatea unde ne-am desfasurat indeletnicirileun an de zile sivizitarea unor locuri noi, cu oameni noi, cu privelisti noi, unde putem fi solicitati de emotii si senzatii schimbate, ceea ce are o actiune tonifianta asupra organismului. Este necesara obisnuirea organismul cu noile conditii de viata prin respectarea unui regim de adaptare, deconectare completa si umplerea zilei dupa dorinte si dispozitie. De asemenea, somnul trebuie facut la o ora convenabila.A doua zi a concediului esteplacuta numai daca suntem odihniti. Priviti concediul ca pe o intrerupere a rutinei, oricat de scurt ar fi. Este bine sa va relaxati trupul si mintea fara a va simtiti vinoti ca leneviti. Dupa terminarea concediului, este de preferat intoarcerea acasa cu o zi mai devreme, pentru a ne reacomoda mai usor si pentru a fi pregatiti sa ne reluam munca.
Pentru a avea larg deschisa calea spre o viata sanatoasa si a stapani una din regulile de baza ale artei de a trai este important a sti sa respectam alternanta muncii si odihnei si a sti sa le organizam rational pe amandoua.

I.2.3 Somnul

Individul este eliberat de tensiuni fizice si psihologice de catre somn ce ii permite să găsească energia necesară activității cotidiene. Poziția preferată în somn este poziția ventrală deoarece crește expirația, ușurează drenajul traheal, previne apariția durerilor cervicale și lombare la trezire si induce repaus al coloanei vertebrale. Somnul sporește secreția hormonilor de creștere, mai ales la pubertate, activitățile fiziologice descresc in timpul somnului, are loc diminuarea metabolismului bazai, tonusului muscular, a respirației, pulsului si tensiunii arteriale. Aceste reactii sunt mai reduse în timpul somnului diurn și mai evidente în timpul somnului nocturn.

Stadii ale somnului:

Adormirea este,în general, o trecere de scurtă durată, în care eficacitatea stimulilor senzitivo-senzoriali este foarte scazuta iar trezirea rapidă și facilă. In acest stadiu, se opresc activitățile motorii, apar modificări particulare pe electroencefalogramă, scade frecvența respiratorie, pot să apară manifestări senzoriale cu zgomote,manifestări ca descărcări clonice sau viziuni care pot duce la întreruperea somnului.

Stadiul 2 in care se prezinta o expresie particulară pe electroencefalogramă iar stimulii senzoriali provoacă anumite modificări pe traseul înregistrat. Trezirea survine la stimuli reduși ca intensitate.

In stadiul 3 traseul electroencefalografic se îmbogățește cu unde lente – delta.

Stadiul 4este caracterizat prin somn profund cu respirație zgomotoasă, bradicardie, mioză, bradipnee, reflexe osteotendinoase scăzute si vasodilatație cutanată iar pentru trezire sunt necesari stimuli intenși.

Inlocuirea unei activități cerebrale cu stare de veghe sustinuta de sistemul reticular activator ascendent, cu un alt tip de activitate cerebrală în care intră în acțiune neuronii localizați median bulbo-protuberanțial, bogați în serotonină reprezinta mecanismul de producere a somnului. În faza paradoxală a somnului, ce dureaza 30-49 minute, sunt implicate structuri pontine cu neuroni bogați în dopamină.Clinic,aceasta faza se manifestă prin somn profund, cu rezistență mare la trezire, puls și respirație neregulate, mișcări oculare rapide, neregulate si în salve, rezoluție musculară completă; apar visele și, rar, survin incidente de enurezis.

Teorii ale somnului:

Teoria adaptivă care spune ca cei ce se obisnuiesc sa doarma conform modului lor de viata au sanse mai mari de supravietuire.

Teoria conservării energiei in care cei cu un stil de viata alert dorm mai mult decat cei care ard caloriile mai incet, astfel pastrandu-si energia pentru a doua zi.

Teoria restaurării in care corpul se restaureaza pe parcursul somnului.

Teoria programării-reprogramării ce sustine ca informatia inutila este stearsa iar cea importanta este imprimata într-o memorie mai puternică.

Aspecte biologice:

Necesitate indispnsabilă;

Condiție de bază a existenței;

Mijloc de redobandire a energiei organismului;

Formă absolută de odihnă.

Aspecte stiintifice:

Modulări dinamice ale tonusului centrilor de veghe și somn ce produc un fenomen activ;

Nu este continuu, egal, omogen, unitar;

Este compus din doua tipuri care alternează, cu semnificații biologice și fiziologice variate, în perioade inegale, începând cu somn lent (cca. 80% din total), apoi somn rapid cu vise, modificări respiratorii și circulatorii;

Somnul este variat in functie de individ si de perioadă.

Aspecte practice:

Somnul are caracter individual privind volumul, intervalul, secvența fazelor.

Somnul hipnotic (clasic)

Somnul oniric cu vise (rapid)

Sensul psihiatric al somnului:

Poziția verticală → complex de inferioritate

Poziția ghemuită → izolare, nevoia de sprijin moral

Poziție dorsală → onoare, personalitate in exces

Cu plapuma peste cap → pesimism

Cu perna în brațe → tendința spre prietenie

Poziție ventrală → poziție favorită deoarece crește expirație, reduce inspirația, facilitează trenajul toracic, pune în repaus coloana vertebrală

Tipuri comportamentale de somn:

Somnul lent sau faza clasica a somnului (faza NREM-non-rapid eye movement) este caracterizat electroencefalografic prin unde lente de mare voltaj și sincrone cu frecvența 12-14 cicli pe secundă. În această fază se produc o serie de modificări funcționale precum diminuarea frecvenței mișcărilor respiratorii cu scăderea ventilației pulmonare, ușoară scădere a presiunii arteriale prin scăderea volumului sanguin și vasodilatație periferică, bradicardie, ușoară creștere a debitului sanguin cerebral, creșterea eozinofilelor sanguine și a STH-lui, modificări minime în concentrația principalilor constituienți sanguini, ușoară hipotermie, scăderea fluxului sanguin renal, menținerea reflexelor spinale sau reducerea tonusului mușchilor scheletici.În afara modificării conștiinței, se produc și importante modificări în activitatea sistemului nervos central precum creșterea pragului multor reflexe, posibilitatea apariției reflexelor patologice, diminuarea reflexelor osteo-tendinoase, contracția tonică a sfincterelor vezicii urinare și anal.

Somnul cu unde rapide sau paradoxal (faza REM – rapid eye movement) alternează cu perioadele de somn lent. Este caracterizat electroencefalografic prin unde frecvente de 2-6 cicli pesecunda, cu voltaj redus si ocazional cu ritm alfa.Fazele de somn rapid apar la fiecare 80-120 minute, sunt regulate, durează 5-30 minute si sunt putin mai scurte în prima parte a noptii, cu tendintă de mărire spre dimineată. Denumirea de somn paradoxal se datorează faptului, că în această perioadă subiectul este foarte agitat, cu mișcări oculare și cu modificări fiziologice diferite de cele din faza clasica a somnuluiși care, în ansamblu, sugerează un somn superficial, deși în realitate profunzimea somnului este mai mare.În aceasta faza de somn se constată suprimarea totală a activității musculare scheletice, modificări ale ritmului cardiac și respirator, modificări ale ECG, ușoară creștere a presiunii arteriale, vasoconstricție periferică, diminuarea motilității și creșterea secreției acide gastrice la bolnavii cu ulcere gastro-duodenale, scăderea volumului și creșterea osmolarității urinare.

Cele două modalităti de somn sunt strans legate între ele, în sensul că somnul lent actioneaza ca un mecanism primar de inducere a somnului paradoxal sau ca o preconditie a acestuia.

Tulburari ale somnului:

Dereglarile somnului sunt des întâlnite iar o privare de somn sau o perturbare a ritmului circadian,o serie de modificări intrinseci sau extrinseci (mediu, medicamente sau afecțiuni) potduce la o degradare importantă a activitătii zilnice.

Insomnia este o tulburare a naturii si duratei somnului care se referă la dificultăți legate de adormire cu incapacitatea de a adormi din nou sau cu trezire devreme.Aceasta tulburare a somnului se referă de asemenea la somn în etape, cu treziri frecvente în timpul somnului și cu stare de încordare fiind însoțite de nevoia de somn în timpul zilei. Cauzele insomniei sunt stresul,obsesia asupra unor probleme fără soluție, unele boli somatice (ex. cancer, infecții, prurit) sau unele boli psihice (ex. depresia, anxietatea, consumul abuziv de alcool și droguri). Insomnia este mai frecventă la femei decat la barbati. Tratamentul insomniei se face cu produse farmaceutice, hipnotice de tip benzodiazepine și non benzodiazepine, aplicare unor reguli de țin de igiena somnului, psihoterapie și tehnici de relaxare iar, cateodata, îmbunătățirea rutinelor legate de somn și schimbarea stilului de viață tratează insomnia.

Hipersomnia se referă la un somn prelungitcare diferă de cel normal prin durată, fără ca persoana să se simtă refăcută și odihnită la trezire, urmată de o continua somnolență după trezire.Aceasta trebuie diferențiată de starea comatoasă prin caracterul reversibil al somnului. Hipersomnia idiopatică apare într-o serie de boli cerebrale organice, precum encefalita, encefalopatiile toxice sau metabolice, tumori, accidente cerebrale vasculare sau leziuni traumatice iar, spre deosebire de comă, din care pacientul nu mai poate fi trezit, în hipersomnia simptomatică somnul este discontinuu.Hipersomniile functionale pot tinede la câteva ore pana la cateva saptamani si pot să apară la intervale de o lună până la cătiva ani. Principalele cauze ale hipersomniei pot fi narcolepsia sau apneea de somn,abuzul de alcool sau de droguri,tumori ale creierului,anumite medicamente sau întreruperea bruscă a administrării unor medicamente,screloza multiplă, depresia, epilepsia, obezitatea, diabetul sau hipotiroidismul. Printre simptomele hipersomniei se numara anxietatea, iritabilitatea, energia scăzută, agitația,gândirea încetinită,scăderea apetitului,halucinațiile.Pentru a diagnostica somnolența excesivă, medicul va pune întrebări pentru a afla istoricul personal și medical al pacientului, acesta ar putea să fie supus la diverse teste pentru identificarea motivelor hipersomniei iar investigatiile comune includ analizele de sânge, tomografia computerizată a creierului, imagistică prin rezonanță magnetică, encefalogramă și polisomnogramă. Tratarea hipersomniilor se face cu stimulenți și antidepresive prescrise de medic.

Narcolepsia este definită ca necesitatea neasteptata de somn urmata de pierderea tonusului muscular. Poate să apară în plina activitate, în timp ce persoana vorbește, citește, muncește, chiar și în timpul conducerii unui autovehicul. Narcolepsia este nediagnosticată putând trece ani până la un diagnostic corect.

Parasomnia reprezinta o anomalie ce poate aparea atat la inceputul somnului cat si în timpul somnului.Daca se petrece la inceputul somnului, persoana poate avea halucinatii sau paralizia din timpul somnului, ce consta in incapacitatea de a se misca timp de cateva secunde sau minute. Paralizia in somn poate speria pacientul, mai ales daca este insotita de halucinatii.Aceasta anomalie include somnambulismul, coșmarurili (palpitații, transpirații, trăiri dramatice, strigăte sau injurii exprimate în timpul somnului) sau sindromul picioarelor neliniștite (așa numitul Sindrom Restless Legs).

CAPITOLUL II

Necesitatea organismului de a se odihni- conditii necesare si suficiente pt a obtine un randament maxim

In secolul nostru, totul se petrece cu o viteza uimitoare, careia oamenii obisnuiti, stresati se lupta sa-i faca fata.Avem cu totii nevoie de timp pentru a ne odihni corespunzator si pentru a ne pregati de lupta contra oboselii cronice. Adevarata odihna ne reface,este cea care ne ofera cele mai bune conditii pentru a ne reincarca bateriile deja consumate. Somnul reprezinta un aspect foarte important al odihnei deoarece pe tot parcusul acestuia multe functiiale organismului sunt regenerate. De exemplu, sistemul nervos prezintaun randament maxim dupa o noapte de somn de aceea posibilitatea de intelegere a lucrurilor mai complexe si mai profunde este mai mare dimineata decat seara. Totodata persoanele ce adorm la ore tarzii nu ofera organismului sansa de a se regenera dupa o zi solicitanta si stresanta.

Durata medie de somn este intre 6 si 8 ore, iar ora la care ar trebui sa ne pregatim de somn nu ar trebuie sa treaca de miezul noptii, insa aceastea depind de ceasul biologic al fiecarei persoane. Astfel, atunci cand organismul nostru ne ofera semnale precum imposibilitatea de concentrare, reactii incete, cascatul la intervale mici de timp, comunicare deficitara, este cazul sa ne indreptam spre dormitor unde trebuie sa fim siguri ca avem conditii optime pentru ca organismul nostru sa se regenereze.

Conditii necesare unui spatiu optim pentru somn:

• temperatura camerei trebuie sa fie setata la 18-20 de grade ;

• camera sa fie aerisita cu minim 15 minute inainte de a merge la somn;

• salteaua sa fie de calitate superioara, pentru ca doar un produs bun poate sa-ti ofere un confort maxim (mentinerea temperaturii corpului, sustinerea coloanei in pozitie naturala, evitarea efectului de balans, eliminarea centrilor de presiune);

• reducerea surselor generatoare de electrosmog ("fum electric" provenit de la prize, calculatoare, telefoane mobile, antene GSM, ceas desteptator electronic). Undele electromagnetice provenite de la aceste aparate pot dauna organismului prin aparitia migrenelor, slabirea sistemului imunitar fapt care favorizeaza aparitia diverselor boli;

• se recomanda ca lenjeria patului sa fie din tesaturi si materiale naturale;

• este recomandata reducerea mediului propice dezvoltarii alergenilor (capusele de praf de casa – acarienii, mucegaiul) prin mentinerea cureteniei si a aerisirii permanente atat a camerei cat si a saltelei!

Somnul recreativ de dupa o zi de lucru este una din cele mai meritate avantaje pentru organismul uman. Valoarea somnului consta in refacerea organismului obosit si in reechilibrarea bioritmica circadiana a speciei umane.

Dacă dormim prea puțin:

riscam să facem diabet;

riscam să avem probleme cu greutatea și să devenim obezi;

riscam să avem probleme de natură psihică;

putem avea probleme cu memoria;

pavem reactii mai lente;

putem dezvolta, treptat, oboseală cronică, dar și diverse disfuncții psihice.

Sexul si varsta ne impune necesarul de somn de care avem nevoie în fiecare noapte.În plus, există și cativa factori externi ce influențează nevoia de a dormi si anume starea de sănătate, sportul, munca grea și stresul. Așadar, cei ce suferă de anumite boli sau pur și simplu sunt mai slăbiți vor resimți mai puternic starea de somnolență.

Tab.1 Necesarul orelor de somn pe grupe de varsta

Pentru a avea un somn linistit si reconfortant se pot urma urmatoarele sfaturi:

Se stabilește un program de somn care să fie respectat aproximativ în fiecare seară;

A nu se neglija importanța exercițiului fizic, însă nu chiar înainte de somn pentru că poate altera calitatea somnului;

Fără cofeină după ora 16:00 deoarece afectează somnul;

Relaxare înainte de culcare;

Atmosfera din cameră trebuie sa fie optima si anume o temperatură medie, întuneric și liniște pentru un somn odihnitor.

CAPITOLUL III

Odihna- factor sanogen esential

Odihna, ca si activitatea,este o parte esențială a ritmului vieții. Cele două parti ale fiintei noastre ne structurează ritmurile biologice fundamentale.Toate organele au nevoie de odihnă. Chiar și inima, care în aparență bate fără oprire, se odihnește, astfel ca, după fiecare contracție numită sistolă, urmează o pauză de odihnă numită diastolă si fără această odihnă ritmică, inima nu ar putea munci o viață întreagă într-un ritm atât de susținut.

Starea de sănătate este condiționată de respectarea alternanței perioadelor de activitate și odihnă. Odihna nu influențează numai performanțele noastre fizice și intelectuale, profesionale, relațiile interumane ci are consecintechiar și asupra calității și duratei vieții, influențand în mod semnificativ longevitatea. Este importanta în menținerea unei stări de sănătate optime fiind comparabilă cu cea a unei alimentații echilibrate, a menținerii greutății corporale normale, a practicării cu regularitate a exercițiului fizic, a evitării tutunului și a altor droguri cunoscute.

Odihna este un agent terapeutic necesar si aproape universal, cu toate că deseori este subapreciata sau nu este menționată în mod explicit. De asemenea, încetarea activității obișnuite este prima pe lista măsurilor recomandate în majoritatea afecțiunilor, de la cele mai ușoare și până la cele mai grave. De exemplu, uneleboli precum pneumonia, gripa sau răceala obișnuită răspund pozitiv dacă bolnavul respectă repausul la pat iar odihna este remediul ce permite organismului să lupte și să învingă infecția. De asemenea, repausul fizic este necesar și în cazul unor traumatisme precum fracturiledar si la bolnavii cardiaci, mai ales în anumite stadii critice ale bolii, unde este o măsură ce trebuie respectată cu maximă strictețe si orice abatere poate să pericliteze însăși viața pacientului.

CAPITOLUL IV

Somnul- element esential; ritmul somn-veghe

Somnuleste fundamental vietii! Ciclul de veghe si somn este legat de temperatura corpului si anume cu cât temperatura este mai mare, cu atât suntem mai activi si invers, cu cât temperatura scade, starea de somnolentă începe să apară. Se pare ca ritmurile corpului se bazeaza pe două perioade de somn în fiecare zi si anume una lungă pe parcursul noptii si una scurtă, la amiază, când multi oameni obisnuiesc să doarmă sau cel putin să se odihnească, oprindu-se din agitatia obisnuită din celelalte momente ale zilei.

Veghease prezinta ca o starea functionala cerebrala determinata de cresterea tonusului sistemuluireticulat activator descendent, paralel cu orientarea constiintei spre o anumita activitate.Incepe odata cu stabilirea contactului constient cu mediul inconjurator sau cu propriile ganduri si se termina cand acest contact se opreste.

Somnul este definit ca o pierderenaturala periodica si reversibila a relatiilor senzitivo-motorii cu mediul exterior.

Conditii pentru un somn bun:

Respectarea orarului de somn

Asigurarea condițiilor igienice de adormit → așternut, ținută de noapte

Temperatura ambiantă între 14-180C

Aer nepoluat

Ritmul somn-veghe coincide la om cu ciclul zi-noapte, de aici denumirea de ritm circadian sau nictemeral. In timpul somnului se producmodificari vegetative precum scaderea debitului ventilator, afrecventeivegetative, a activitatilor digestive si excretorii, a debitului cardiac, a tensiunii arteriale, modificari somatice cum ar fi scaderea tonusului muscular si incetareaactivitatii locomotorii dar si modificari electrice.Funcția veghe-somn se reprezintă caun proces biologic a cărei periodicitate este legată de ciclul zi-noapte iar schimbareaacestei alternanțe poate fi explicatia perturbărilor funcției veghe-somn apărute la cosmonauți sau muncitori care lucrează în ture.

Tulburări de ritm somn-veghe afectează sincronizarea sau punctualitatea somnului. Persoanele sunt incapabile să adoarmă sau să se trezească la orele de program normale pentru muncă,școală sau alte nevoi sociale din cauza acestor dereglari de ritm. În general,aceste persoane sunt capabile să doarmă necesarul zilnic, atât timp câtîl pot obține în intervalul preferat de ei. Aceste dereglari de ritm sunt:

Pe o perioadă de 24 de ore. Oamenii au un fel de ceas biologic iar lumina naturală este primul semnal care anuntă creierul uman că este timpul de trezire iar odată cu scăderea intensității luminii naturale creierul primește informații cum că vine timpul de culcare. Datorită acestui ceas circadian, starea de somnolența nu crește continuu pe măsură ce timpul trece. Pe de alta parte, nevoia de somn urmeazăun ciclu și corpul este pregatit de somn sau de trezire în diferite momente ale zilei.  

Dezorientarea si oboseala însoțită de nevoia de somn ce apar în timpul muncii în schimburi, munca pe timp de noapte, în timpul călătoriilor cu schimbări semnificative de fus orar ce duc la tulburări de somn, dureri de cap, dureri de stomac, amețeală, oboseală, nevoie de somn la ore nepotrivite (așa numitul Jet Leg Sindrom), în anumite sezoane sau cand intensitatea luminii naturale in emisfera nordica scade sau este absenta. Mai pot aparea insomnia, somnolența, somnul excesiv în timpul zilei sau prelungirea orei de culcare cu două până la cinci ore.

Factori care perturba calitatea somnul:

Un mediu galagiossauincomod

Membrele incep sa se relaxeze si tonusul muscular se reduce,pe masura ce adormim. Orice zgomot sau disconfort ne poate impiedica sa adormim chiar daca ne simtim somnorosi, deoarece creierul este inca activ.

Cand am inceput incet incet sa dormim,o zona a creierului(talamus) incepe sa blocheze fluxul de informatii rezultate de la simturi catre restul creierului, insa da voie zogomotelor sa ajunga, ceea ce ne poate trezi.

Dupa aproximativjumatate de ora de somn “superficial”, multiintram in somnul “profund” iar schimbarile din neurochimia creierului care au loc acum fac in asa fel incat sa fie mai greu sa fim treziti.Dar anumite lucruri vor ajunge intotdeauna catre noi – de exemplu, daca ne striga cineva cu voce tare.

Somnul va fi redus atat calitativ cat si cantitativ daca se rateaza orice parte din ciclul de somn.

Un program dezordonat

Cu totii avem un ceas biologic care ne da semnale cand suntem obositi si ne ajuta sa sincronizam miile de celule din corp la ritmul circadian. Cel mai important factor de sincronizare este lumina. Ochii reactioneaza la lumina si intuneric, chiar daca sunt inchisi. Lumina diurna impulsioneaza creierul sa reduca productia de melatonina, astfel ca devenim mai alerti si ne trezim.

Daca dormim insuficient, fie pentru ca ne punem la somn tarziu sau ne trezim prea devreme, este probabil sa nu dormim suficient din “somnul profund” sau suficient din stadiul care urmeaza dupa acesta – REM (rapid eye movement – miscarea rapida a ochilor).

Stimulatorii – alcool, cafea, mancare

Alcoolul, de multe ori, ne face sa sforaim, astfel ca devenim agitati si respiram mai greu. Desi, initial, alcoolul ne ajuta sa adormim mai repede, consumat in cantitati mari ne afecteaza somnul deoarece duce la intrarea direct in somnul profund, ratand astfel prima faza din ciclul somnului. Pe masura ce aloolul iese din corp, iesim din somnul profund si intram in stadiul REM, din care ne trezim mai usor. Dupa o noapte de bauta ne trezim simtindu-ne obositi deoarece avem doar unul sau doua cicluri, in loc de sase sau sapte cicluri de somn REM, cum este normal pe parcursul unei nopti.

Cafeina este un excitant care poate ramane in organism timp de mai multe ore, de aceea ne impiedica sa adormim repede si poate duce la mai mult ore din somnul superficial, in defavoarea somnului profund.

Anumite mancaruri condimentate sau grase pot provoca arsuri, care provoaca disconfort noaptea si ne impiedica sa adormim usor. Alimentele precum branza, nucile, baconul sau vinul rosu contin o chimicala numita tiramina ce ne tine treji noaptea, intrucat provoaca eliberarea noradrenalinei, un stimulent al creierului.Carbohidratii, precum paine sau paste, au efectul opus, provoacand eliberarea hormonului numit serotonina, care ne face somnorosi.

Temeperatura neadecvata

Temperatura corpului,cescade atunci cand adormim, este controlata de ceasul biologic, care incepe sa dilate vasele sanguine din fata,maini si picioare, pentru a se pierde caldura.

Temperatura corpului trebuiesa fie doar cu jumatate de grad mai mica decat in timpul zilei si, devenim agitati, daca spatiul unde dormim este prea puternic incalzit deoarece corpul nu poate pierde caldura sau daca ne este frig.

O minte ocupata

Stresul estedusmanul somnului. In pat, mintea se simte libera sa “zburde” iar atunci cand ne simtim agitati pentru ca ne gandim ca nu vom dormi destul, devenim si mai stresati.

In aceasta stare pierdem notiunea timpului si este posibil sa atipim si sa ne trezim, insa sa simtim ca nu am dormit deloc acest lucru rezultand dintr-un somn fragmentat si mai putine ore de somn profund.

Inainte de a incerca sa adormim din nou, este recomandat sa ne ridicam din pat si sa desfasuram o activitate care sa ne distraga mintea de la griji (de exemplu un puzzle).

De ce odihna și somnul sunt atât de importante?

Somnul din timpul nopții dă organismului răgatul să se refacă. În timpul somnului au loc:

-refacerea rezervelor energetice

-înlăturarea rezidurilor și toxinelor din organism

-vindecarea rănilor, infecțiilor și a altor asalturi de acest fel asupra organismului

-refacerea și întărirea sistemul imunitar și astfel contribuie la creșterea rezistenței la îmbolnăvire

Odihna adecvată ajută la prelungirea duratei vieții

CAPITOLUL V

Factori de influenta in satisfacerea nevoii de a se recrea si a dormi

V.1 Factori biologici

A. Factori care influenteaza satisfacerea nevoii de a se recrea

Varsta

-Copilul mic si prescolarul isi petrec cea mai mare parte din timp jucandu-se, ceea ce favorizeaza dezvoltarea fizica si influenteaza atat sfera proceselor psihice cat si personalitatea acestora;

– Scolarul distribuie timpul atat pentru invatatura cat si pentru joc;

– Adolescentul continua jocurile copilariei si pubertatii in forme schimbatetrecere spre activitatile relaxante ale tinerilor si adultilor;

– Datorita maturitatii fizice si psihice ale adultului ii ofera posibilitatea alegerii si organizarii activitatilor recreative in raport de preferinte, timp liber, posibilitati si anturaj;

– Dinamica psihica mai redusa a varstnicului ii limiteaza alegerea si explica interesul diminuat pentru activitatile sportive dinamice si retragerea spre cele de interior.

Constitutia si capacitatile fizice

– activitatile recreative care impun un efort fizic deosebit trebuie selectate si practicate dupa constitutia si capacitatile fizice ale fiecarui individ.

B. Factori care influenteaza satisfacerea nevoii de a dormi

Varsta

– copilulare nevoie de mai multe ore de somn, in timpul cresterii, care se micsoreaza progresiv pana la varsta adulta, cand se stabilizeaza;

–la persoanele varstnicese modifica calitatea somnului, nevoia orelor de somn nemodificandu-se.

Necesitati proprii organismului

– exista persoane care necesita un numar mare de ore de odihna si somn in timp ce alte persoane dorm mai putin, pastrandu-si vivacitatea si puterea de munca.

Activitatea

– individul este predispus la un somn regenerator datorita unei activitati fizice adecvate.

Deprinderi legate de somn

– somnul isi are regulile salede care este foarte important sa se tina seama; somnul la aceeasi ora, confortul, somnul nocturn,unele deprinderi inainte sau la culcare precum lectura placuta, bautura calda sau rece,baie calda; la copii, povestile sau jocurile favorizeaza somnul;

Ritmul veghe-somn

–Aceasta perturbare atrage dupa sine tulburareanumeroaselor sisteme biologice. Somnul diurn este mai putinlinistitor decat cel nocturn.

Capacitatea de a te destinde

– somnul si adormirea rapida sunt favorizate de eliberarea de tensiunile nervoase, preocuparile zilnice, relaxarea fizica si psihica.

V.2 Factori psihologici

A. Factori care influenteaza satisfacerea nevoii de a se recrea

Dezvoltarea psihologica

Activitatile si jocurilerecreativeajuta la formarea principalelor trasaturi ale personalitatii si conduitei copilului, precum si la realizarea controlului emotional.

Emotiile

– activitatile recreative potrivitefiecarui individ permit acestuia exteriorizarea emotiilor si eliberarea tensiunii.

B. Factori care influenteaza satisfacerea nevoii de a dormi

Anxietatea, teama, nelinistea

– calitatea si cantitatea somnului sunt modificate de starea de neliniste mai mult sau mai putin constienta, ce produce o puternica tensiune interioara, manifestata prin nesiguranta si tulburari neuro-vegetative.

V.3 Factori sociologici

A. Factori care influenteaza satisfacerea nevoii de a se recrea

Cultura

– fiecare popor propune, deruleaza si organizeaza activitati recreative specifice traditiilor comunitatii respective.

Roluri sociale

– persoanele ce au un program de munca organizat isi pot satisface aceasta nevoie printr-o recreare cotidiana, periodica si anuala. Pensionarea permite indivizilor sa isi organizeze activitatile recreative dupa gustul si posibilitatile lor datorita timpului liber.

Organizarea sociala

– satisfacerea acestei nevoi este asigurata si de conditiile si accesul la activitati diversificate de petrecere a timpului liber si anume odihna, distractiile, invatarea si realizarea, acestea fiind diferite de la tara la tara in functie de conditiile socio-economice.

B. Factori care influenteaza satisfacerea nevoii de a dormi

Programul de activitate

– persoanele cu program de lucru variabil au ritmul veghe somn modificat;

 – program fix de somn;

– organismul se odihneste suficient in timpul somnului de noapte.

Locul de odihna

– repausul si somnul se pot modifica datorita confortului, intimitatii,numarului de persoane cu care imparte camera sau linistea locului de odihna.

CAPITOLUL VI

Maifestari de independenta in starea de a se recrea, a se odihni si a dormi – notiuni generale

VI.1 Manifestari de independenta in starea de a se recrea

Destinderea – starea de relaxare, de incetare a unei tensiuni nervoase sau a unei stari de incordare;

Satisfactia – sentiment de multumire, de placere

Placerea – senzatia sau emotia agreabila, legata de satisfacerea nevoii, de relaxare;

Amuzamentul – distractie, divertisment, inveselire;

Tehnici de evaluare si satisfacere a nevoii de a se recrea

Nesatisfacerea nevoii de a se recrea se manifesta printr-o stare de dependenta:

Neplacerea de a efectua activitati recreative

Dificultatea sau incapacitatea de a indeplini activitati recreative

Refuz de a indeplini activitati recreative

Surse de dificultate

1.Surse de ordin fizic:

  Lezarea integritatii fizice, handicapuri, constrangeri fizice (pansamente, aparate gipsate)

  Diminuarea capacitatii functionale a organelor de simt

  Dezechilibre: durere

2.Surse de ordin psihologic:

  tulburari de gandire, de memorie

  afectarea starii de constienta

  anxietate

  stres

  neadaptarea la rolul de bolnav si la boala

  situatie de criza

3.Surse de ordin social :

  singuratatea, retragerea, pensionarea

  munca invechita, de rutina

  conflicte si esecuri in indeplinirea rolurilor sociale

  lipsa de cunoastinte despre sine si despre cei din jur

Neplacerea de a efectua activitati recreative:

Neplacerea de a efectua activitati recreative se defineste ca fiind o impresie dezagreabila si penibila care conduce la inactivitate, plictiseala si tristete.

VI.1 Manifestari de independenta in starea de a dormi sia se odihni

durata – in functie de varsta

– nou-nascut: 14-15 ore;

-1 an – 3 ani: 12-14 ore;

– 5-11 ani: 10-13 ore;

– Adolescent: 8-10 ore;

– Adult: 7-8 ore;

– Persoane varstnice: 7-9 ore;

calitatea –  regenerator, calm fara cosmaruri, fara intreruperi, adoarme cu usurinta si se trezeste odihnit; la copil somnul nocturn, continuu este instalat dupa luna a 3-a, iar la sfarsitul lunii a 10-a, organizarea este ca la adult;vise agreabile, placute.

Surse de dificultate

1. Surse de ordin fizic:

– Afectiuni organice – cerebrale, endocrine, constrangeri fizice, dezechilibre, durerea, surmenajul

2. Surse de ordin psihic:

– Afectarea gandirii, anxietate, frustrare, stres, situatie de criza, pierdere, separare

3. Surse de ordin social si lipsa cunoasterii:

– Esecul functiei, lipsa cunostintelor, insuficienta cunoasterii de sine, anturajul inadecvat, temperatura, ambianta inadecvata, cresterea stimulilor senzoriali in locuinta si nu numai

– Izolare

Perioade de repaus

perioadele de activitate trebuie intercalate cu perioade de repaus pentru evitarea suprasolicitarii psihice si fizice;

intervalul la care se succed aceste perioade,durata acestora, programarea bine gandita in raport cu activitatea depusa si necesitatile organismului au un efect propice, relaxant asupra organismului;

Perioade de relaxare si timp liber

este necesara activitatea gandita si organizata rational, alternata cu perioade de relaxare si timp liber, care sa permita refacerea capacitatii intelectuale si afortei fizice;

Modalitati folosite pentru relaxare si odihna

mijloacele de destindere si odihna, de mare varietate si complexitate, vor fi adecvate firii si posibilitatii fiecarui pacient fiind evitate care nu contribuie la mentinerea sanatatii; odihna activa este mai eficienta.

CAPITOLUL VII

Manifestari de dependenta in starea de a se odihni si de a dormi-notiuni generale

Somn modificat

– calitatea somnului – se diferentiaza de somnul normal prin profunzime, durata, bruschetea aparitiei.

– durata, modul de instalare, evolutia depind de natura si localizarea afectiunii cauzale

  Somnolenta (accese de somn diurn)

– atipiri in timpul zilei cand pacientul aude cuvinte rostite tare, poate raspunde monosilabic, fara un stimul, adoarme din nou.

– poate dura zile, saptamani, poate fi urmata de inversari ale ritmului nictemeral.

Fig.2 Somnolenta Fig.3 Insomnie

Probleme de dependenta in insomnie: atipiri in timpul zilei, cosmaruri, somnambulism, apatie, pavor nocturn, neliniste, confuzia, iritabilitate, sentiment de tristete, depresie, concentrare scazuta, oboseala.

Probleme de dependenta in hipersomnie:

– somn modificat, somnolenta, letargie, narcolopsie, oboseala, inactivitate.

Letargia

– hipersomnie continua, mai profunda; poate fi trezit pentru scurta vreme prin excitatii violente, pastrand un grad de obnubilare(dezorientare temporo-spatiala) si torpoare intelectuala

– poate dura ore, zile, luni, ani

– functiile vitale sunt diminuate

Narcolepsia

– necesitatea subita de somn, precedata de pierderea tonusului muscular.

– apare in perioade de inactivitate sau postprandial, dar pacientii pot adormi si in plina activitate.

– somnul este superficial, intretaiat de treziri, vise dezagreabile, reactii vegetative, transpiratii, bufeuri.

Fig.4 Narcolepsie

Comportament verbal si nonverbal

– lent, greoi, pacientul raspunde cu greutate la intrebari

Oboseala

– stare de epuizare musculara si nervoasa, pe care bolnavul o acuza

Inactivitate

– starea permanenta de somn, pe care o resimte pacientul, diminueaza posibilitatea efectuarii unor activitati fizice

– Manifestari la nivelul fetei, ochilor, a tensiuniarteriale, somn, puls, tegumente, stare psihica, greutate corporala, astenie.

Disconfort

– iritabilitate, indispozitie, jena, stare de disconfort, diaforeza, dureri musculare

Fig. 5 Complicatiile insomniei asupra organismului

CAPITOLUL VIII

Insomnia- perturbari in odihna si somn

Insomniaeste o tulburare a naturii si duratei somnului si este subdivizată în dificultătile de adormire (insomnie de adormire), treziri prelungite si frecvente (insomnie de mentinere a somnului) sau dorinta de a adormi în continuare în ciuda unui somn cu o durată adecvată (somn non reparator).

Insomniile sunt de cele mai multe benigne (80%) dar pot fi și severe (20%).

Clasificarea insomniilor:

Insomnia inițială → pacientului ii este greu sa adoarma;

Insomnie terminală → pacientul are o trezire prematură;

Insomnie totală→ pacientul are un somn agitat, întrerupt de treziri repetate în cursul nopții.

Falsă insomnie → pacientul are un somn în cursul zilei ce asigură orele necesare de somn / 24 ore (inversiunea somnului)

Etiologia insomniilor:

Cauzele ocazionale pot fi dureri, alimentație, prurit, stări fiziologice sau microclimat.

Cele mai frecvente cauze ale insomniilor sunt aferențele senzitive și senzoriale puternice ce duc la o stare de hiperexcitabilitate a sistemelor reticulate de trezire, hiperdinamismele afective corespunzătoare unor situații caracterizate prin anxietate,stress, utilizarea unor substanțe medicamentoase precum amfetamine, psihotonice, antiserotoninice de tipul paraclorfenilalaninei, cofeină, atropină și beladonă, fosfați, alcool etilic. Alte cauze ale insomniilor pot fi datorate unor boli psihice (mania, hipomania, schizofrenia, nevrozele, psihozele maniacodepresive), boli organice ale sistemului nervos central, boli infecțioase și febrile, patologii endocrine precum hipertiroidismul sau bolile organice generale.

Tipuri de insomnii:

Insomnie de scurtă durată → dureaza de la câteva zile până la trei săptămâni;

Insomnie de lungă durată sau cronică → durează luni și ani și poate fi rezultatul utilizării unor medicamente sau o tulburare de somn primară;

Insomnie psihofiziologică → tulburarea de somn este declanșată de un eveniment afectiv generator de stres iar pacientul este preocupat de faptul că nu poate adormi în timpul nopții. Acești pacienți adorm mai ușor atunci când se află în afara locului lor obișnuit si la ore neobișnuite;

Insomnie tranzitorie→ se manifestă prin creșterea perioadei de adormire, treziri repetate sau trezire matinală precoce si apare după o schimbare de mediu înainte sau după un eveniment vital important, o boală, dupa un accident profesional sau un examen;

Insomnie de altitudine → se manifestă prin treziri frecvente după adormire, în condiții de hipobarie, pastrandu-se durata somnului;

Insomnii viscerale → pot fi digestive (în ulcer, crize gastrice, constipații), cardiace (prin dispnee de decubit în insuficiențele cardiovasculare, crize de angor sau de astm cardiac), pulmonare (in astmul bronșic), urinare (in nefrite cronice, nicturie, adenoame de prostată cu polakiurie);

Insomnii organice cerebrale → din arteriopatii, sifilisul nervos, coreea acută gravă, tumori, debutul unor meningite;

Insomnii endocrine → boala Basedow;

Insomnii nevrotice → sau asa numitele „insomnii esențiale”, sunt determinate deseori de nevrozele obsesionale, obsesivo-fobice, anxioase și depresive;

Insomnii psihotice→ Se manifestă în cadrul psihozelor acute de tip delirant, maniacal sau confuzional si poate preceda o apropiată reacutizare a simptomatologiei;

Insomnii în cursul toxicomaniilor → prin droguri psihotrope sau oprirea administrării de hipnotice;

Insomnii prin intoxicații medicamentoase → cu digitală, efedrină, salicilați;

Insomnii prin consum exagerat → de ceai și cafea.

Manifestari de dependenta

1.Somn perturbat cantitativ- insuficiente ore de somn / 24h

  insomnii initiale – pacientul adoarme foarte greu apoi doarme pana dimineata;

  insomnii terminale – dupa o adormire normala, pacientul se trezeste si nu mai poate adormi.

2.Somn perturbat calitativ

insomnii dormitionale- impartirea somnului nocturn cu lungi perioade de stari de veghe;

insomnii pre-dormitionale – starea de veghe este prelungita;

insomnii post-dormitionale- apare la batrani si la cei ce se merg la culcare devreme;

falsa insomnie–este reprezentata de atipiri in timpul zilei frecvente si de somn nocturn de scurta durata;

Cosmaruri– vise neplacut, dominant in care pacientul este agitat,se trezeste brusc si adoarme cu greutatedin nou.

Somnambulism- pacientul se dă jos din pat și începe să umble prin cameră sau pe străzi,avand o privire rătăcită si mișcări dezordonate. Pacientul nu vorbește, nu răspunde la întrebări iardupă un timp se întoarce în pat siisi reia somnul.

Apatia – pacientul este lipsit de interes fata de propria persoana sau mediul ambiant si ramane timp indelungat in pat in cautarea somnului.

Pavorul nocturn– reprezinta ostare de spaima intensa aparuta in timpul somnului iarpacientul se trezește brusc din somn, se ridică în șezut, țipă, gesticulează, are privirea rătăcită, încearcă să fugă, aceasta stare disparand după câteva minute, pacientul reluandu-si somnul.Este mai frecvent la copii.

Neliniste – odihna pacientului este tulburata de o teama nejustificata care apare pe fondul de instabilitate emotionala manifestata prin aparitia in constiinta pacientului, contrar vointei sale, a unor idei negative sau sentimente pe care incearca sa le indeparteze

Confuzie– pacientul nu se odihneste deoarece percepe obiecte sau fenomene false, fiind convins de realitatea lor.

Iritabilitate – pacientul adoarme greu, are un somn întrerupt si superficial si prezintă o stare de tensiune psihică continuă, manifestată prin neliniște si frământare.

Sentiment de depresie – tristete– pacientul este convins ca nu a dormit toata noaptea fiind nesatisfacuti de repausul nocturn.

Diminuarea puterii de concentrare– atentia pacientului este diminuata, prezinta gesturi nesigure si nu se poate concentra asupra unei activități.

Oboseala – pacientul prezinta o senzatia de disconfort, de epuizare fizica si intelectuala tradusa prin facies trist, ochi incercanati, vorbire lenta,tremuraturi ale extremitatilor.

Surse de dificultate:

Durere

Anxietate si stres

Stare depresivă

Poluare

Schimbarea de temperatură

Preocupări intense

Utilizarea unor substanțe medicamentoase

Boli psihice (mania, hipomania, schizofrenia, nevrozele, psihozele maniaco-depresive)

Bolile organice ale sistemului nervos central

Boli infecțioase și febrile

Hipertiroidism

Bolile organice generale

Lipsa cunoașterii mijloacelor care pot favoriza somnul

Interventiile asistentei medicale:

Identifică motivele problemei

Realizează un program de activități și odihnă împreună cu pacienții

Învață pacientul cateva tehnici de destindere

Creează un mediu confortabil, adecvat odihnei

CAPITOLUL IX

Oboseala – o problema majorain zilelor noastre

Oboseala se prezinta cao lipsa de energie si de motivatie, atat la nivel fizic, cat si la nivel mental, o scădere de durată mai scurtă sau mai lungă a capacității funcționale aîntreg organismului sau a unei părți a acestuia, după depunerea unui efort intens și de durată. S-a constatat ca cel mai frecvent simptom de care se plâng pacienții în timpul consultațiilor medicale este oboseala.

Persoanele care acuza oboseala pot avea trei plangeri comune dar variatein functie de persoana:
1. Poate fi lipsa motivatiei sau a capacitatii de a incepe o activitate;
2. Se plictiseste rapid imediat ce a inceput o activitate;
3. Poate acuza oboseala psihica sau dificultati de concentrare si de memorie pentru a porni sau pentru a duce la bun sfarsit o activitate.

Cauzele oboselii:

Cele mai frecvente cauzeale oboselii sunt munca sau efortul fizic îndelungat, munca sau solicitarea intelectuală îndelungată și somnul insuficient.
Cauze indirecte pot fi activitatea monotonă, rigid repetitivă, respectiv lipsa de alternanță între activitățile fizice și intelectuale.Aceste cauze sunt strâns legate de factorii subiectivi si psihologici care influențează apariția oboselii.

Factorii care favorizează apariția prematură a senzației de oboseală pot fi lipsa de interes și gradul scăzut de motivare.

Oboseala și performanța
Somnul insuficient și lucrul prelungit asupra performanței piloților de avioane și a șoferilor le afectează rezultatele muncii.

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

Fațaestepalida si exprima tristetea;

Ochi suntincercanati iar privirea este incetosata ;

Puls esterar, lent si slab batut ;

Tensiunea arteriala normala aretendinta de scadere;

Somn – somnolenta diurna;

Tegumente suntpalide si prezinta transpiratii reci;

Stare psihică – plictiseala, apatie;

Greutatea corpului este inscaderea;

Astenie – scaderea fortei.

Surse de dificultate:

Durere.

Anxietate.

Dispnee

Tuse

Lipsa cunoașterii mijloacelor de destindere

Interventiile asistentei la pacientul cu oboseala:

identifică motivele si cauza oboselii;

asistentul va trebui sa diferentieze oboseala patologica (parte a tabloului clinic al anumitor boli cum ar fi hepatita, tuberculoza sau diabetul) de oboseala fiziologica (normala);

creează un mediu confortabil, adecvat odihnei;

ajuta pacientul sa-si planifice activitatile cotidiene;

observa daca perioadele de odihna corespund necesitatilor organismului

invata pacientul cum sa execute tehnici de relaxare si cum sa le aplice corect

stimuleaza increderea pacientului in fortele proprii si in cei care il ingrijesc

administreaza medicatie indicata de medic

Cateva sfaturi pentru prevenirea și combaterea oboselii
! Organismului dvs.cel puțin 7-8 ore de somn în fiecare noapte asadar culcați-vă la timp.
! Rezervați-vă o zi de odihnă în fiecare săptămână deoarece fiecare dintre noi avem nevoie să respectăm această lege a ființei noastre. Dupa cum este scris în Biblie, însuși Dumnezeu, după ce a creat lumea, s-a odihnit a șaptea zi. Cu atât mai mult avem nevoie de această zi de odihnă de care să ne bucurăm cu regularitate.
! Faceți tot ce se poate ca pe timpul concediului să vă desprindeți și să vă detașați cu adevarat de problemele de serviciu.
! Înțelegeți și exploatați în mod proprietățile regeneratoare ale odihnei active.
! Cheia succesului în combaterea oboselii constă în adoptarea unui program regulat de exerciții fizice deoarece acțiunea relaxantă a mișcării nu poate fi înlocuită cu nimic.
! Când sunteți obosit sau aveți un program încărcat, mâncați mai puțin pentru ca alimentele, cum sunt fructele și supele, sunt mai ușor de digerat în timp ce mesele grele contribuie la senzația de moleșeală.
! Faceți pauze scurte pentru relaxare musculară, la locul de muncă.
! Profitați de influența reconfortantă și regeneratoare a naturii deoarece mintea si sufletul obosit se odihnesc atunci cand veți putea găsi liniște si pace

! Nu ezitați să cereți ajutor de la colegi, prietenii și, nu în ultimă instanță, de la Dumnezeu.

CAPITOLUL X

Tranchilizante

Tranchilizantele sau anxioliticele reprezinta un grup heterogen de psihotrope psiholeptice ce reduc in special anxietatea, avand, in functie de substanta activa, efecte hipnotice, sedative, miorelaxante si anticomitiale. In trecut s-au folosit barbituricele si meprobamatul dar in prezent, cele mai folosite sunt benzodiazepinele care au, ca grup, patru actiuni: anxiolitica, miorelaxanta, anticonvulsivanta si sedativ-hipnotica.

Efectele sedative sau calmante ale acestor substanțe (anxiolitice, sedative și hipnotice) sunt hipnotice sau de inducere a somnului. Aceste substante, cu pericol de abuz, au fost împǎrțite în trei clase:

I.  Benzodiazepine (BDZ) și agoniști nonbenzodiazepinici care acționeazǎ pe receptorul benzodiazepinic;

II.  Barbiturice;

III.  Sedative – hipnotice miscelanee cu uz clinic limitat.

Indicatii de baza ale unor benzodiazepine:

– anxietate, tensiune musculara, agitatie (se folosesc diazepam, alprazolam, clorazepat);
– atacuri de panica si agorafobie (se utilizeaza alprazolam, lorazepam, clonazepam);
– sindromul de abstinenta alcoolica (se utilizeaza lorazepam, diazepam, clordiazepoxid);
– status epilepticus, convulsii (se administreaza clonazepam, diazepam);
– akatisie, tasikinezie post-neuroleptica
– potentare a efectului neurolepticelor
– anxietate reactionala in boli psihosomatice
– catatonie

Efecte adverse ale benzodiazepinelor: sedare, slabiciune motorie, afectarea functionarii intelectuale, sindrom de sevraj la intreruperea brusca utilizarii (anxietate, insomnie, sensibilitate excesiva la lumina si sunete, tahicardie, tremor, dorinta de a lua medicamentul, convulsii, cefalee, transpiratii, hipertensiune arteriala).

X.1Somnifere fara prescriptie medicala ( a se citi prospectele din cutii!!!)

1.SEDATIF PC (homeopat)

Indicatii: In stări de anxietate și de emotivitate, iritabilititate, in tulburări de somn(in special la pacienții surmenați, copii agitați și persoane vârstnice). Se poate administra atat copiilor cat si adultilor datorita compozitiei sale homeopatice.

Efecte secundare: nu s-au prezintat de-a lungul anilor, nu influenteaza vigilenta, asadar se poate folosi si de catre conducatorii auto.

2.VALERIANA capsule (Valeriana officinalis).

Actiune: efect sedativ, antistres si anxiolitic fiind cunoscuta pentru obtinerea unui somn linistit si odihnitor si reduce starea anxioasa.De asemenea ne fereste de visele urate.

Mod de administrare: 3 x 1 capsula pe zi pentru efect anxiolitic si antistres iar pentru efect somnifer 1 capsula seara la culcare.

3.MELATONINA (complex cu extract de valeriana)

Reprezinta un inductor natural al somnului, imbunatatind calitatea lui, fara efecte neplacute la trezire; de asemenea regleaza ritmul circadian si prin el intreg organismul, fapt pentru care este numita si „ceasul corpului”.

Indicatii: regleaza ritmului somn-veghe, in insomnii rebele, insomnii prin schimbarea fusului orar (calatorii cu avionul), oboseala cumulativa, stari depresive tranzitorii sau indispozitii pasagere.

Mod de administrare:Adulti: seara, o capsula cu aproximativ 30 de minute inainte de culcare.

Compozitie:Melatonina pura-300mcg, extract de valeriana 130mcg, ulei de soia 364 mg,  vitamina B6 5 mg, carbonat de calciu 250 mg,oxid de magneziu 350 mg, lecitina 30 mg, calciu glicerofpsfat 2 mg, extract de musetel 2 mg, magneziu citrat 2 mg, pudra de hamei 2 mg,  extract de Kava Kava 2 mg,  ulei de lamaie 2 mg,  extract de Passiflora 2 mg, pudra floare deportocal 2 mg, pudra de mac de California

4.BIEN DORMIR

Actiune:produce relaxarea necesara instalarii somnului imbunatatind imbunatateste calitatea acestuia.

Compozitie: 75 mg extract de Passiflora(conține 3,5% flavone exprimate în vitexină), 50 mg extract de Mușețel (conține 0,3% apigenol), 10 mg extract de Tei /capsulă, 10 mg extract de Busuioc.

Forme: cu efect patentat prin melatonina (BIEN DORMIR plus MELATONINA) si valeriana (BIEN DORMIR plus VALERIANA).

5.IMOVANE

Efecte: hipnotic cu actiune rapida avand efecte hipnotice, sedative, anxiolitice, miorelaxante;

Actiune: prelungeste durata somnului si ii imbunatateste calitatea; de asemenea, reduce numarul trezirilor nocturne si a celor precoce.

Mod de administrare:1 comprimat seara la culcare.

6.DORMOLIN si DORMOLIN FORTE

Actiune:amelioreaza somnul in mod natural.

Indicatii:pentru persoanele stresate care au probleme cu somnul si implicit anxietatea. Este, de asemenea, o alternativa naturala pentru a scapa de insomnie, mai ales daca nu doritisafaceti apel la alte medicamente care provoaca dependenta.Esteindicat in caz de anxietate, insomnie, agitatie, fobii, agresivitate, oboseala sau depresie.

Continut: Extracte de Nardostachys Jatamansi, Convolvulus Pluricaulis, Withania Somnifera, Rauwolfia Serpentina si excipienti.

Mod de administrare: Oral: 1-2 capsule, de 2 ori pe zi cu un pahar de apa.

9.NOCTAFIX, pentru somn usor

Efecte: sedativ si somnifer natural

Continut: Valeriana, Hamei, Floarea pasiunii, Sunatoare, Roinita, Musetel

Indicatii:stres prelungit, tulburari de somn, oboseala si stari de indispozitie

Mod de administrare: Seara cu 30 minute inainte de culcare. Se recomanda repaus la pat dupa administrare.

10.DORMICUM HIPNOTIC, comprimate

Compozitie: 7,5 mg midazolam sub forma de maleat.
Indicatii: tulburari ale ritmului somnului si toate formele de insomnie, indeosebi in situatii cu adormire dificila initiala sau dupa o trezire prematura sedare in premedicatia premergatoare interventiilor chirurgicale sau procedurilor diagnostice.

Efecte:efect hipnotic, anticonvulsivant, anxiolitic si miorelaxant. Nu au fost raportate efecte embriotoxice, teratogene sau mutagene.

Actiune: este un inductor al somnului, actiunea acestuia debuteaza rapid, are oeficacitate constanta si o remanenta scurta in organism.De asemenea, scurteaza timpul de instalare a somnului si prelungeste durata acestuia, fara modificari cantitative ale somnului paradoxal (REM), faza de veghe este redusa iar calitatea somnului este imbunatatita.

Doze, mod de administrare: Doza uzuala pentru adulti este de 7,5-15 mg midazolam. Datorita debutului rapid al actiunii, comprimatul de Dormicum se administreaza doar cu cateva momente inainte de culcare, intreg si cu suficient lichid.
Contraindicatii: in tratamentul primar al insomniei, in psihoze si in depresiile psihice severe.
Reactii adverse: nu au fost semnalate modificari ale tabloului sanguin, ale functiei renale sau hepatice. Rarele reactii adverse inregistrate se datoreaza efectului sedativ al medicamentului si sunt dependente de doza iar, in general, dispar la reducerea dozei. In cazul unei terapii de lunga durata, pot aparea fenomene de dependenta la pacientii predispusi.

! Dependenta poate să apară chiar si după un singur tratament de cateva saptamani la doze moderate.

X.2 Abuzul de anxiolitice, sedative și hipnotice

Benzodiazepinele sunt medicamente eficiente si foarte bine tolerate pentru anxietate si insomnie, utilizate, desigur, in doze obisnuite si sub supraveghere medicala. Apar efecte secundare atunci cand sunt administrate in doze marite si se manifesta prin ameteli, somnolenta, confuzie, incoerenta vorbirii, probleme respiratorii, vedere incetosata sau chiar coma.

Se spune că, rareori, benzodiazepinele sunt utilizate ca drog unic in scop recreational iar abuzul de aceste substante nu este o problemă majoră de sănătate, avand efecte intaritoare minime comparative cu alti agenti cum ar fi barbituricele sau cocaina.Cel mai mare potențial de abuz aumidazolamul și triazolamul iar agoniștii parțiali ai receptorilor benzodiazepinelor(abecarnilul și bretazenilul) prezintǎ un pericol de abuz scăzut.

Abuzul si dependenta de anxiolitice reprezinta tulburările consumului de anxiolitice, sedative și hipnotice.Aceste tulburări sunt în număr de douăsprezece si sunt: intoxicația, deliriumul din intoxicație, sevrajul, deliriumul din sevraj, tulburarea de dispoziție, ideația persistentă, tulburarea psihotică cu halucinații sau cu idei delirante, tulburarea anxioasă, disfuncția sexuală sau hipnică și alte tulburǎri nespecificate.

X.3 Intoxicația cu anxiolitice, sedative și hipnotice

Multi pacienti care abuzeaza de medicamente, nu considera ca se drogheaza deoarece majoritatea acestor droguri se obtin din farmacii, fiind, initial, prescrise de medic.

Semne si simptome

Dezinhibitie a impulsurilor agresive si sexuale;

Articulare defectuoasa a cuvintelor;

Incoordonare a miscarilor;

Mers nesigur;

Tulburari de memorie si atentie;

Stare de stupor;

Reflexe osteotendinoase diminuate sau abolite;

Pupile contractate;

Aparitia perioadelor de hiperactivitate paradoxala sau de labilitate emotionala –pacientii par sedati.

In asociatie cu alcoolul sau cu alte sedative, supradozele de benzodiazepine nu au de obicei risc vital.In schimb, persoanele care au dezvolatat intoleranta la efectul sedativelor datorita folosirii indelungate, decedeaza, din supradozele de barbiturice, prin stop respirator.Tot in supradozele de barbiturice pot aparea hemoragii buloase (la nivelul mainilor, genunchilor si feselor).

Complicatii:

insuficienta cardiaca;

pnumonie;

depresie respiratorie;

tulburari de ritm cardiac.

In formele severe pacientul este comatos, cu temperatura scazuta, cu depresie respiratorie marcata si cu insuficienta respiratorie.

Doze letale:

barbiturice cu scurta durata de actiune: 3g

barbiturice cu lungadurata de actiune: peste 8 mg/kgcorp

dozele fatale de glutetimid si meprobamat raportate, depasesc de 10-15 ori dozele terapeutice

benzodiazepine: nu exista cazuri raportate de intoxicatie fatala dupa supradoze orale de benzodiazepine. Combinatiile cu alte sedative (mai ales alcool) sunt insa extreme de toxice si duc frecvent la coma, depresie si stop respirator.

Diagnosticul intoxicațieise precizeazǎ când apar modificări semnificative psihologiice sau comportamentale la scurt timp după sau în timpul consumului de sedative, hipnotice sau anxiolitice. De importanțǎ capitalǎ sunt și semnele obiective care apar: incoordonare, nistagmus, alterarea atenției și a memoriei, stuporsau comă. Deși intoxicațiile produse de aceste substanțe sunt asemanatoare,există unele diferențe subtile, în special în intoxicațiile cu doze mici iar diagnosticul de certitudine se pune prin dozarea sanguinǎ a substanței respective.

Tratament:

Proceduri generale: este indicata administrarea de carbine activate, in special in intoxicatiile cu fenobarbital, meprobamat si glutetimid;

Hipotensiunea arteriala: se administreaza solutii izotone iar pacientul este plasat in pozitie Trendelenburg (membrele inferioare pe un plan mai sus decat restul corpului). La nevoie se administreaza, de asemenea, dopamina sau levarterenol;

Renal: diureza fortata si alcalinizarea urinii nu au valoare terapeuticapentru barbiturice cu durata de scurta actiune (pentobarbital, secobarbital, ciclobarbital). In schimb,eliminarea drogului este grabita de hemodializa si hemoperfuzia. Alcalinizarea urinii este o metoda de baza pentru favorizarea excretiei,pentru barbituricele cu durata lunga de actiune: pH-ul urinar trebuie mentinut la aproximativ 8, la o diureza de 3-6 ml/kg/ora. Ca acest lucru sa se intample, se administreaza bicarbonat de sodiu 80-130 mEq/1 in solute de glucoza 5%, adaugandu-se la nevoie si 20-40 mEq/l de clorura de potasiu. In privinta benzodiazepinelor nici hemodializa, nici diureza fortata nu reprezinta modalitati eficiente de a elimina mai repede drogul.

Antidot: intoxicatia cu benzodiazepine beneficiaza de tratament cu flumazenil, antagonist specific al carui efect dureaza 1-4 ore, doza initiala fiind de 1 mg, doza ce se repeta la fiecare doua minute pana la maxim 8 mg. Flumazenilul, ce poate precipita sevrajul, trebuie administrat cu atentie persoanelor cu abuz cronic de benzodiazepine.

X.4 Sevrajul la anxiolitice, sedative și hipnotice

Aceasta clasa de droguri este asociata cu un sindrom de sevraj cu potential letal, dar si cu tulburari de memorie marcate dupa utilizarea indelungata.

Semne si simptome:

Simptomele apar la 2-6 zile de la reducerea brusca sau oprirea drogului iar in cazul benzodiazepinelor, simptomele apar dupa utilizarea unei doze de cel putin 40 mg diazepam, semne minore fiind insa raportate si dupa 15 mg diazepam.

anxietate

disforie (tristete profunda)

insomnie

iritabilitate

tahicardie

transpiratii

greata si voma

hipotensiune agravata in ortostatism

tremor al extremitatilor

contratii musculare involuntare

convulsii

stare confuzionala

in cursul starii confuzionale apar halucinatii vizuale, auditive sau tactile.

Diagnosticul de sevraj se stabilește când următoarele simptome apar la câteva ore/zile dupǎ întreruperea sau scăderea consumului acestora, ce apar după o perioadă lungă de consum: hiperactivitate vegetativă (transpirații, tahicardie), agitație psihomotorie, crize de grand mal,vertij, iluzii sau halucinații vizuale,insomnie, greațǎ și vărsături, tactile sau auditive cu caracter tranzitoriu. Alterarea capacitatii de exercitare a funcționării statutului social sau ocupațional are loc datorita acestor simptome sunt atât de severe. Ele nu sunt generate de o altă boală psihică sau de o condiție medicală generală.

Tratament:

a) Tratamentul sevrajului dupa doze terapeutice de sedative

Tratament preventiv: nu se opresc brusc sedativele administrate pentru o perioada mai mare de o luna. La doze terapeutice, scaderea se poate face pe parcursul a 3-4 saptamani. Daca pacientul primea un sedativ cu durata scurta de actiune, se prefera conversia pe unul cu durata mai lunga de actiune (de exemplu fenobarbital sau diazepam).

Tratamentele alternative: antidepresive, carbamazepina,clonidina, buspirona, propranolol.

b) Tratamentul sevrajului dupa doze mari de sedative
Prezinta un risc mare de convulsii, precum si risc de instalarea starii confuzionale.
Se poate efectua un test de toleranta ce implica administrarea repetata de diazepam (25 mg/priza) sau pentobarbital (200 mg/priza) pacientilor fara semne clinice de intoxicatie. Daca in primele doua ore de la administrarea primei doze pacientul prezinta semne de intoxicatie (ataxie, dizartrie, nistagmus, somnolenta) se considera ca acesta nu are risc de sevraj major. Dar daca dupa primele doua ore pacientul nu prezinta nici un semn de intoxicatie, se administreaza in continuare dozele descrise la fiecare doua ore pana apar semne de intoxicatie. Se considera ca pacientul prezinta risc semnificativ pentru aparitia unui sevraj severdaca testul de toleranta este pozitiv.

Administrarea zilnica se face in patru prize adica la fiecare sase ore. In acest timp, pacientul este monitorizat pentru tensiune arteriala, temperatura, tremor si diaforeza. Se mai inregistreaza si numarul de ore de somn din 24 de ore si eventualele semne de sevrat aparute iar toate aceste observatii permit modularea dozelor administrate. Dacaapar semne semnificative de sevraj, urmand acest protocol, se recomanda administrarea de diazepam 10 mg intravenos lent (repetat eventual la 20 min). Daca semnele de sevraj nu sunt severe se administreaza 20 mg diazepam per os pana la disparitia acestora iar doza suplimentara de diazepam utilizata va fi luata in considerare in programul de scadere treptata a medicatiei.

Medicare adjuvanta in tratamentul sevrajului la sedative:

Carbamazepina 400-800 mg/zi utilizat pentru prevenirea convulsiilor

Propranolol 60-120 mg/zi sau atenolol 50-100 mg/zi ce poate reduce o parte din semnele vegetative, dar nu influenteaza durata sevrajului.

Clonidina (0,1 mg x 2/zi, pana la 0,2 x 3/zi)

Fig.6 Benzodiazepine

II. PARTEA SPECIALA

CAPITOLUL I

Interventiile asistentei in mentinerea independentei in recreere, odihna si somn

Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei nevoiiDE A SE RECREA:

explorez gusturile si interesul pacientilor pentru activitati recreative, pentru petrecerea timpului liber;

planific activitati recreative impreuna cu pacientul;

asigur conditiile necesare;

organizez activitati recreative individuale sau in grup, in functie de varsta, posibilitati si locul de desfasurare al acestora precum jocuri distractive, formativ-educative, de echilibrare si tonificare, auditii muzicale,vizionari de filme, intalniri de personalitati artistice;

facilitez accesul la biblioteci, sali de lectura sau procura carti, reviste;

antrenez si stimulez pacientii in aceste activitati.

Interventiile asistentei pentru mentinerea nevoii de a dormi, a se odihni

mentin conditiile necesare somnului, respectand dorintele si deprinderile persoanei;

observ daca perioadele de relaxare, de odihna sunt in raport cu necesitatile organismului si munca depusa;

ii explica pacientului necesitatea mentinerii unei vieti ordonate, cu un program stabilit;

il invat pe pacient tehnici de relaxare si modalitati care sa-i favorizeze somnul.

CAPITOLUL II

Contributia personala in mentinerea odihnei si somnului la persoane ce sufera de insomie

CAPITOLUL III

Atitudinea medicala fata de pacienti pt mentinerea unui tonus normal zilnic, in programul de activitate, care sa necesite si o buna odihna si a unui somn eficient in refacerea intregului organism

Pentru un somn bun si odihnitor este nevoie de prezenta unor factori ce cresc secretia de melatonina (hormonul ce induce somnul):

Cresterea expunerii la lumina naturala;

Cresterea unor conditii de intuneric;

O alimentatie bogata in melatonina (rosii, banana, orz, ovaz, orez, porumb), vitamina B6 (fistic, nuci) si triptofan (susan, migdale, seminte de dovleac, tofu);

Nivelul calciului in sange sa fie normal;

O cina usoara.

Fig.2 Timpul alocat muncii, odihnei si relaxarii

Pentru ca pacientul sa beneficieze de somn corespunzator cantitativ si calitativ este necesar:

Sa invat pacientul sa practice tehnici de relaxare, exercitii respiratorii inainte de culcare si modalitati care sa ii favorizeze somnul prin discutii, demonstratii sau material documentar;

Sa ofer pacientului o cana cu lapte cald inainte de culcare;

Pacientul sa faca o baie calda nainte a merge la somn;

Sa aerisesc bine camera, perna sa fie confortabila si patul orientat corect;

Pacientul sa fie imbracat lejer;

Sa invat pacientul care se trezeste devreme, sa se ridice din pat cateva minute, sa citeasca, sa asculte muzica, apoi sa doarma din nou;

Sa identific nivelul si cauza anxietatii la pacientii cu insomnie;

Sa observ si sa notez calitatea, orarul somnului, gradul de satisfacere a celorlalte nevoi;

Sa intocmesc un program de odihna corespunzator organismului, astfel incat pacientul sa aibe ore fixe de somn;

Sa ii administrez tratamentul medicamentos prescris de medic;

Sa observ efectul acestuia asupra organismului.

Tehnici de relaxare pentru ameliorarea somnului:

Respiratii profunde. Trebuie sa inchida ochii si sa incerce a respire lent, profund, tot mai profund cu fiecare respiratie

Relaxare muscular produnda. Incepand de la degetele de la picioare, trebuie sa isi incordeze, cat de tare pot, toti muschii si apoi sa se relaxeze complet

Vizualizarea unui loc linistitor. Trebuie sa isi inchida ochii si sa isi imagineze un loc, un peisaj sau o activitate placuta, ce il va destinde.

CAPITOLUL IV

Activitatea personala in satisfacerea nevoii de recreere prin gimnastica echilibrata, aeroterapie, plimbari, jocuri deconectante

Iti prezentam mai jos cateva exercitii simple pe care le poti efectua chiar in pat, exercitii care au rolul de a te relaxa si de a te pregati pentru un somn odihnitor.

Exercitiul 1

Stai intinsa pe pat, cu fata si picioarele indreptate spre perete.
Intinde-ti picioarele pe perete, astfel incat sa fie lipide pe perete si sa formeze un unghi de 90 de grade cu trunchiul.
Intinde mainile pe langa corp, cu palmele indreptate spre tavan.
Ramai in aceasta pozitie si concentreaza-te asupra respiratie, astfel incat sa inspiri si sa expiri cat mai corect.
Durata exercitiului: 2 minute

Exercitiul 2

Stai "turceste" pe pat, cu picioarele incrucisate sub tine.
Pune mana dreapta pe genunchiul stang si mana stanga sprijinita pe pat, in spatele taliei.

Rasuceste-ti delicat trunchiul spre dreapta.
Ramai in acesta pozitie timp de cateva secunde, apoi repeta miscarea in directia opusa.
Durata exercitiului: 2 – 3 minute.

Exercitiul 3

Intinde-te pe pat, pe spate, cu genunchii indoiti.
Lipeste talpile una de alta si lasa-ti genunchii sa cada in exterior, astfel incat sa formezi un romb cu picioarele.
Relaxeaza-ti mainile si intinde-le pe langa corp.
Daca iti simti picioarele incordate, pune cate o perna sub fiecare genunchi.
Durata exercitiului: 3 – 5 minute.

Exercitiul 4

Asaza-te confortabil cu picioarele sub tine, astfel incat sa stai cu fundul pe calcaie.
Apleaca-te inainte, sprijinindu-ti fruntea pe pat, in fata ta.
Apropie pieptul de genunchi cat poti de mult si intinde bratele inaintea ta pe pat
Relaxeaza-te si respira corect.
Durata exercitiului: 5 – 7 minute.

Exercitiul 5

Stai intinsa pe spate si tine genunchii la piept.
Incruciseaza picioarele si prinde-le cu mainile la nivelul tibiei.
Inspira si balanseaza-ti corpul in fata, apoi expira cand revii la pozitia de start.
Continua exercitiul timp de un minut, apoi intinde-te pe pat si relaxeaza-te.

Sursa foto: fitnessmagazine.com

EXERCITIUL 6 : Aseaza o perna sub cap si stai cu genunchii indoiti. Respira profund. Numara pana la sase si apoi expira lent.

CAPITOLUL V

Exprimarea dimensiunilor psiho-comportamentale ale personalitii prin implementarea de jocuri si activitati recreativ-distractive

Activitatile recreative reprezinta acele activitati prin care fiinta umana cauta destinderea, distractia si compararea unor stari create de activitatea serioasa si cu raspundere din procesul muncii.

Scopul acestui studiu este de a observa dimensiunile psiho-comportamentale ale personalitatii copiilor prin implementarea de jocuri si activitati recreativ-distractive.

Obiectivele studiului:

Material si metoda: Pe un lot de 20 de copii, baieti si fete, de constitutie si varste diferite ai Fundatiei “Inima de copil” din Galati, am implementat un set de jocuri si activtati recreative pentru a le observa evolutiasi randamentul in functie de starea de spirit sau de starea de oboseala.

Studiul a durat 10 zile, timp in care acesti copii au fost monitorizati atent pentru a avea un rezultat corect si satisfacator.

Pentru jumatate din copii am implementat un program fix de activitate si somn si anume ora de culcare era la aceeasi ora in fiecare zi, la fel si ora de trezire iar activitatile relaxante se petreceau on acelasi interval orar.

Cealalta jumatate de copii a avut un program haotic, dezorganizat, dormau si se trezeau cand doreau si se jucau cand, cum si cat voiau.

Activitatile recreativ-distractive constau in jocuri de construit, puzzle-uri, jocuri de imitatie, spectacole inventate si recitari de poezii, diferite sporturi (aruncare cu mingea), pictura sau desen.

Rezultat si discutii: Astfel ca, dupa cele 10 zile am putut observa rezultate favorabile pentru copiii ce aveau un program fix de odihna, somn si recreere, in timp ce copiii din cealalta jumatate nu a avut un randament maxim pe tot parcursul zilelor deoarece a intervenit oboseala datorita orarului dezorganizat de activitate si somn.

Grafic pt cele 10 zile cu randament crescut

Grafic pt cele 10 zile cu randament scazut pt copiii cu program haotic.

Concluzia acestui studiu este ca un program incarcat, haotic, atat in orele de activitate cat si in cele de odihna si somn nu ne ajuta sa dam un randament favorabil pe timpul zilei, in timp ce un orar fix de recreere, odihna si somn pune in miscare atat mintea cat si trupul si ne ajuta sa facem fata cu brio fiecarei zi.

CAPITOLUL VI

Factori de influenta- biologici, psihologici, sociologici. Constatati personal la acest lot de copii in ceea ce priveste importanta receerii

Am constatat ca recreerea, pentru copiii mici, este foarte importanta, deoarece, prin jocurile recreativ-distractive, folosite in studiul meu, se dezvolta atat fizic cat si psihic. De asemenea, are un rol important si asupra personalitatii acestora.

Constitutia si capacitatile fizice sunnt criterii importante in alegerea jocurilor potrivite pentru fiecare copil. Astfel a, la jocul cu mingea, baietii, fiind mai voinici, au avut un succes mai mare fata de fetite, in timp ce ele au avut potential in arta, in realizarea unor tablouri frumoase din frunze uscate.

Grafic cu evolutia baietilor si fetelor la sportul rspectiv : 9 baieti din 10 au reusit sa duca la bun sfarsit jocul si sa obtina o performanta buna, in timp ce doar 2 fete s-au descurcat in manuirea mingii.

Grafic cu evolutia fetelor in jocuri potrivite pt ele

Grafiic cu capacitatea de intelegere a copiilor pe varste

Grafic cu jocuri potrivite pt fete si jocuri pt baieti ( cu 2 bete ridicate)

Grafic care sa arate ca greutatea este importanyta in alegerea jocurilor

Grafic care sa arate importanta varstei in alegereea si intelegerea jocurilor

Importanta d`in punt de vedere psihologic ajuta copiii sa isi dezvolte personalitatea, le aprinde simtul artistic si imaginatia, le trezeste simtul practic devenind mici maestri in manuirea pensulei, a acului, a foarfecei si a lipiciului.

Am observat ca fiecare copil are prsonalitate diferita si gusturi diferite in materie de jocuri, creatie sau desen. Interactionarea unora cu altii ii ajuta sa fie linistiti, sa rada impreuna si sa se bucure atunci cand sunt laudat au cand le este apreciata munca. Copiii nu au fost tensionati, nu au aparut certuri tocmai datorita lucrului in echipa si jocurilor recreative e le-au permis sa isi exteriorizeze emotiile.

CAPITOLUL V

Manifestari de dependenta in recreare

Inactivitatea – lipsa de interes fata de activitatile curente ale vietii. Persoana este pasiva, dezinteresata fata de aceea ce se petrece in jur, nu participa la activitati

Plictiseala – impresia de vid, de tristete, lipsa de interes pentru activitati sau evenimente curente ale vietii

Tristetea – starea afectiva manifestata prin indispozitie si insatisfactie, care impiedica individul sa se inveseleasca

INTERVENTIILE ASISTENTEI

  Pacientul sa prezinte stare de buna dispozitie

– asistenta medicala exploreaza ce activitati recreative ii produc placere pacientului;

– analizeaza si stabileste daca acestea sunt in concordanta cu starea sa psihica si fizica;

– planifica activitati recreative impreuna cu pacientul;

– organizeaza activitati recreative specifice pentru copii, adulti, varstnici;

– antreneaza bolnavul in activitati si-l ajuta;

– asigura mediul corespunzator;

– amenajeaza camere de recreere: pentru auditii muzicale, vizionari de filme, TV;

– are in vedere ca activitatile sa nu-l suprasolicite, sa nu-l oboseasca, ci sa-i creeze stare de buna dispozitie;

– noteaza reactiile si manifestarile pacientului cu referire directa la:- starea de plictiseala si tristete

  Pacientul sa-si recapete increderea in fortele proprii

– determina pacientul sa-si exprime emotiile si sentimentele;

– castiga increderea bolnavului si-l ajuta sa depaseasca momentele dificile;

– administreaza si supravegheaza efectele tratamentului indicat de medic: – antidepresive, tranchilizante

  Pacientul sa beneficieze de somn odihnitor

– invata pacientul tehnici de relaxare

– il ajuta sa le execute si observa modul cum le realizeaza;

  Pacientul sa-si amelioreze conditiile fizice

– va fi consecventa in planificarea si organizarea activitatilor; 

CAPITOLUL VII

Manifestari de dependenta constatate personal datorita plictiselii, tristetii, lipsei de interes fata de activitati curente ale vietii, situatii de familie, a factorilor socio-economici

CAPITOLUL VIII

Contributia personala fata de pacient pt a-si mentine starea de buna dispozitie, recreeresi imbinarea activitatilor fizice si\sau intelectualecu somn odihnitor si deconectare

CAPITOLUL IX

Ameliorarea starilor psihice si a insomniei cu tratament medicamentos- antidepresive, antianxiolitice, tranchilizante

.

III. Culegerea datelor in vederea evaluarii si satisfacerii unei nevoi corespunzatoare

III. 1. CULEGEREA DATELOR (prezentarea de caz)

III. 1. 1. Interviul:

:

III. 1. 1. 1. Pregatirea interviului – se anunta pacientul

III. 1. 1. 2. Inceperea interviului

– asistenta se prezinta: nume, functia

– se explica scopul interviului

– se cere acordul pacientului

– pacientul va fi asigurat de confidentialitatea interviului

            III. 1. 1. 3. Desfasurarea propriu-zisa a interviului:

A . Informatii( date) generale:

            • nume, prenume

            • sex

            • stare civila

            • ocupatie

            • religie

            • surse de sustinere

B. Antecedente medicale personale

• bolile copilariei, vaccinari

            • traumatisme                                    

            • interventii chirurgicale

            • alergii medicamentoase

            • utilizarea tratamentelor empirice

            • factori de risc: – fumat: – de cand?

                                                          – cat ?

                                                           – alti membrii ai familiei fumeaza ?

– sedentarism:            – efectuati o munca sedentara?

                                                           – mergeti pe jos la servici?

                                                           – practicati vreun sport?

                                                           – stati timp indelungat in picioare

                                   – conditiide mediu: – lucrati sau locuiti in mediu poluant?

                                    – stres, anxietate

                                   – alimentatia: -obiceiuri alimentare

C.  Antecedente familiale:

• boli cronice

• afectiuni psihice ale membrilor familiei

D. Probleme de sanatate actuala (motivul internarii: aparitia simptomelor, istoricul bolii):

obisnuinte de somn : – durata in 24h

o   mod de alternare ritm somn-veghe

o   capacitatea de adormire

o   calitatea somnului

o   daca pac. cunoaste necesitatile de somn al organismului

manifestari ale tulburarilor de somn

o   teziri frecvente

o   cosmaruri

o   atipiri in timpul zilei

o   oboseala

o   dificultate de concentrare in timpul zilei

o   irascibilitate

o   ochi incercanati

o   tremuraturi ale mainilor

o   scaderea memoriei

factori care influenteaza somnul

o   suprasolicitarea senzoriala

o   mediu necunoscut

o   durere

o   efort fizic

o   stres emotional

o   medicamente

masuri de ameliorare

o   metode de utilizate : masaj, medicamente, altemetode de relaxare

o   efectul avut

Cunostinte despre sanatate

III. 1. 1. 4. Pregatirea incheierii interviului

• “Am sa va mai pun doua intrebari”

• “Vom termina in doua minute”

III. 1. 1. 5. Concluzia interviului: asistenta va trage concluziile asupra interviului

            • “va multumesc ca mi-ati raspuns la aceste intrebari”

            • “am inteles care vasunt problemele dvs.”

            • “raspunsurile date de dvs ma vor ajuta sa va planific ingrijirile”

III. 1. 2. Stabilirea problemelor de sanatate ( dependenta – P – )

Insomnie

Hipersomnie

Incomoditate – Disconfort

Oboseala

Dificultate sau incapacitate de a se odihni

III. 1. 3. Sursele de dificultate (etiologie – E – )

Vezi surse de dificultate

III. 1. 4. Manifestarile de dependenta (semne si simptome – S – )

Vezi manifestari de dependenta

III. 2.  EVALUAREA UNEI MISCARI SI POSTURI corespunzatoare

III. 2. 1. Enuntarea diagnosticului de ingrijire

Enuntul problemei + legat de … / cauzat de… + cauza / etiologia / sursa de dificultate ± semne

  Insomnie cauzata de / legata de… (se enunta sursa de dificultate)

– dificultate de a adormi

– ore insuficiente de somn

– treziri frecvente

– somn agitat

   Hipersomnie cauzata de / legata de… (se enunta sursa de dificultate)

  Incomoditate – Disconfort cauzata de / legata de… (se enunta sursa de dificultate)

  Oboseala / Epuizare cauzata de / legata de… (se enunta sursa de dificultate)

– descurajare

– agresivitate

– astenie

– apatie

  Dificultate sau incapacitatea de a se odihni cauzata de / legata de… (se enunta sursa de dificultate)

– ore de odihna insuficiente

– nu-si acorda nici  o perioada de odihna

– cantitate necorespunzatoare de somn

III. 3. SATISFACEREA nevoii de a dormi si a se odihni

III. 3. 1. Obiective – trebuie sa aiba urmatoarele componente / caracteristice

                  Specificitate ( S )  = cine face actiunea? =  sa apartina unui singur subiect( ex. : d-na / d-l X…)

Performanta ( P ) = ce ? (actiuni, comportamente asteptate de la pers.)

                                  – activ :ce face pacientul?

                                  – pasiv :  ce se poate face pentru pacient?

                                  –  ex. :  – d-na / d-l X …

                                             – d-na / d-l X va fi supravegheata la fiecare ora  privind….(atunci cand   pac. nu se poate implica in efectuarea obiectivului).

Implicare ( I ) = verb activ

–  cum se face actiunea? – nivelul de angajare al persoanei, actioneaza singur sau cu ajutor

Realism ( R ) = cum?

                                          – in ce masura se poate face actiunea?

–          dpdv al capacitatii persoanei ,

–          dpdv al disponibilitatii si abilitatii asistentei

Observabil ( O ) = cand?

–          in ce moment se face actiunea?

–          actiunile, atitudinile trebuie sa fie observabile, masurabile, evaluate

Formula mnemotehnica : S.P.I.R.O.

III. 3. 2. Interventiile asistentei autonome si independente:

                III. 3. 2. 1. Insomie – sa doarma cate 20-30 min in termen de ……zile

o  sa doarma …..ore neintrerupt in termen de  …zile

o  sa doarma fara treziri in termen de …..zile

o  sa doarma ……ore in fiecare noapte in termen de …..zile

III. 3. 2. 2 . Oboseala – sa exprime diminuarea oboselii in termen de …..zile

o  sa-i dispara oboseala in termen de ….zile

o  sa desfasoare activitati cotidiene dupa ritmul sau si interesele sale in termen de ….zile

III. 3. 2. 3. Dificultate sau incapacitatea de a se odihni

o  sa-si faca sieste de ….ore pe zi

o  sa aiba activitati de destindere la alegere in termen de ……zile

o  sa- si exprime starea de bine in termen de ……..zile