Nevoia de a Dormi Si a Se Odihni a Pacientului cu Obezitate
LUCRARE DE LICENȚĂ
NEVOIA DE A DORMI ȘI A SE ODIHNI A PACIENTULUI CU OBEZITATE
Cuprins
Introducere
PARTEA GENERALĂ
Capitolul I Obezitatea
1.1.Obezitatea definiție
1.2.Epidemiologie
Capitolul II Somnul
2.1. Nevoia de somn a persoanelor
2.2.Tulburările de somn
Definiție
Clasificare
Apnea obstructivă de somn
2.3.Relația dintre obezitate si tulburările de somn
PARTEA PERSONALĂ
3.1.Scopul și obiectivele cercetării
3.2.Material și metode
3.2.Rezultate și discuții
3.3.Concluzii finale
ANEXE
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
Trăim în secolul vitezei, în care nimeni nu mai are timp pentru nimic, totul se derulează pe repede înainte, inclusiv somnul. Omul modern pare că are atât de multe de făcut, încât somnul este privit ca o pierdere de timp și, cu aglomerația din trafic, joburile stresante și rețelele de socializare, tot mai multe și tot mai acaparatoare de timp și energie, nimeni nu-și mai permite să piardă timpul dormind. Greșită și extrem de periculoasă pentru sănătate această decizie, după cum concluzionează autorii unor studii care au monitorizat starea de sănătate fizică și psihică a celor care suferă de insomnie. Depresia, stresul, anxietatea și chiar obezitatea sunt doar câteva dintre consecințele lipsei somnului, problemă care afectează 1 din 3 oameni.
Privarea regulată de somn poate avea, în timp, efecte devastatoare asupra stării de sănătate, fizice și, mai ales, psihice a unui om. Statisticile arată că 1 din 3 oameni suferă sau a suferit cel puțin o dată în viața de insomnie, că dormim cu 20% mai puțin decât în urmă cu 100 de ani și că femeile sunt mult mai afectate de această problemă decât bărbații.
Ne înșelăm crezând că putem petrece într-un mod mai interesant timpul pe care ar trebui să-l dormim, pentru că întregul nostru sistem este afectat de oboseală, inclusiv viața sexuală. Totodată, persoanele care traversează perioade lungi de timp luptându-se cu insomnia sunt extrem de predispuse depresiei și anxietății și de aici și până la dezechilibrarea întregului nostru sistem nu este decât un pas. Cercetările arată că și obezitatea este strâns legată de lipsa odihnei pentru că în timpul somnului se reglează balanța hormonală. (16)telegrama
PARTEA GENERALĂ
Capitolul I
OBEZITATEA –DEFINȚIE
Obezitatea este o boală multifactorială, cronică și agresivă, caracterizată prin acumulare de țesut adipos în exces, având un impact individual, populațional, socio-economic și cultural impresionant, motiv pentru care este considerată ca o serioasă problemă de sănătate publică.(10)hancu
Înaintea secolului al XX-lea, obezitatea era o afecțiune rar întâlnită, astăzi este acceptată ca o problemă gravă de sănătate publică în cea mai mare parte a lumii și se găsește pe ordinea de zi a factorilor de decizie politică, a profesioniștilor din domeniul sănătății precum și a publicului din întreaga lume. Ratele de obezitate atât în țările dezvoltate cât și în cele în curs de dezvoltare sunt în creștere urmând un curs dramatic. Într-adevăr pandemia excesului de greutate și a obezității sunt atât de avansate și de răspândite că doar câteva regiuni ale lumii par să facă excepție fenomenului (părți ale Africii sub-Sahariene).
În anul 1997, OMS (Organizația Mondială a Sănătății) a recunoscut oficial obezitatea ca epidemie globală. Începând din anul 2005, OMS estimează că cel puțin 400 de milioane de adulți (9,8%) sunt obezi, procentajul fiind mai mare în rândul femeilor decât al bărbaților. Rata obezității crește, de asemenea, odată cu vârsta, cel puțin până la 50 sau 60 de ani, iar obezitatea severă în Statele Unite, Australia și Canada este în creștere mai rapidă față de rata globală a obezității. Considerată odinioară o problemă doar în țările dezvoltate, rata obezității este în creștere la nivel global, afectând atât țările dezvoltate cât și țările în curs de dezvoltare. Creșterea ratei obezității este cel mai evidentă în mediile urbane. Singura regiune din lume în care obezitatea nu este obișnuită este Africa Subsahariană. În anul 2005 se estima un număr de aproximativ 1,6 miliarde de adulți cu supragreutate și 400 milioane cu obezitate.
În China anului 2002, procentul adulților cu supragreutate era de 14,9% (184 milioane) și cu obezitate de 2,6% (31 milioane), atunci cînd au fost considerate criteriile O.M.S. de diagnosticare a obezității. După noile criterii de diagnostic al obezității aparținând Grupului de Lucru pentru Obezitate din China, prevalența obezității crește cu 66 milioane. La copii situația este dramatică, în sensul că prevalența supragreutății și obezității la copiii cu vârsta 7-18 ani a crescut de 28 ori și a obezității luate separat, de patru ori, în perioada 1985-2000, mai ales la băieți. În 2005, 7,73% din copiii școlari erau cu supragreutate și 3,71% cu obezitate. În India și în Orientul Mijlociu prevalența obezității la femei se încadrează între 30-70%, iar în zona Caraibelor 20% din persoanele de sex masculin și respectiv 48% din cele de sex feminin sunt obeze. În Canada s-a constatat aceeași evoluție progresivă a prevalenței obezității la adulți, de la 10,4% în anii 1970,la 22,7% în 2004, cu valori mai ridicate în cazul populației aborigene.
Pentru anul 2015 se estimează la nivel mondial un număr de 2,3 miliarde adulți cu supragreutate și peste 700 milioane cu obezitate, populație adultă provenită atât din țările dezvoltate cât și din cele în curs de dezvoltare, în principal populația din zonele urbane. Foarte îngrijorător este însă și faptul că obezitatea se face tot mai des văzută în rândul copiilor. În 2005, din datele Societății Internaționale pentru Studiul Obezității, rezultă la nivel global, un număr de peste 20 milioane copii cu supragreutate la vârstă mai mică de 5 ani și de peste 120 milioane de copii de vârstă școlară cu supragreutate și obezitate, reprezentând 10% din numărul total. Alături de prevalența crescută a obezității, morbiditatea și mortalitatea asociată acesteia a atins cote alarmante. În Europa, anual, cel puțin un deces din 13 sau peste 7% din decese sunt atribuite excesului ponderal. Aproximativ 70% din aceste decese sunt de cauză cardiovasculară și 20% de
cauză neoplazică.
Obezitatea este responsabilă de 80% din cazurile de diabet zaharat tip 2, de 35% din cazurile de cardiopatie ischemică și de 55% din cazurile de hipertensiune arterială. Sunt cifre care i-au făcut pe unii experți să considere că această „epidemie” a obezității și consecutiv a patologiei cornice asociate, va stopa sau chiar regresa trendul de creștere a speranței de viață din acest mileniu. (10)
Obezitatea ocupă un loc important între factorii de risc cardio-vasculari așa cum reiese din clasificarea următoare:
Factorii de risc cardio-vascular:
Factori nemodificabili:
Factorul familial (genetic);
Sexul;
Rasa (neagră);
Vârsta;
Factori modificabili:
Dieta (aportul excesiv de sare, cofeină și grăsimi alimentare saturate);
Obezitatea;
Fumatul;
Sedentarismul;
Dislipidemiile (hipercolesterolemii);
Hiperhomocisteinemia;
Hiperuricemia;
Diabetul zaharat;
HTA;
HVS;
Boala renală cronică;
Proteinuria (1)
Datele epidemiologice disponibile în România estimează prevalența supragreutății la 30-36% din populația adultă și a obezității, la 20 – 25%. Asocierile morbide multiple pe care le are obezitatea, atât în sfera cardio-metabolică cât și în cea a patologiei neoplazice, face ca epidemia de obezitate să fie urmată mai devreme sau mai târziu de „al doilea val”, reprezentat de diabetul zaharat tip 2, cancer, boli cardiovasculare aterosclerotice, steatoză hepatică. În România, date indirecte ale prevalenței obezității rezultă din epidemia de noi cazuri de diabet zaharat tip 2, evidențiată în ultimul deceniu. Conform datelor „EPIDIAB” (Epidemia de diabet), studii prospective de analiză epidemiologică a diabetului zaharat nou depistat, desfășurat sub coordonarea Federației Române de Diabet, numărul de cazuri nou diagnosticate cu diabet zaharat de tip 2 s-a triplat, 82% din cazuri fiind cu obezitate sau supragreutate. Programul Național de evaluare a stării de sănătate a populației a constatat că aproximativ 30%, adică 2,5 milioane persoane, prezintă risc de îmbolnăvire prin diabet zaharat (DZ), 7% prin boli cardiovasculare și 6% prin cancer, în mare parte datorită unei greutăți crescute peste normal și a stilului de viață nesănătos. (1)
Numărul cazurilor de obezitate la elevii din învățământul primar s-a dublat în ultimii 8 ani. Potrivit studiului realizat de Institutul de Sănătate Publică București, cauza principală este stilul de viață nesănătos al școlarilor mai multe gustări pe parcursul unei zile, constând in dulciuri, minuturi, snacks-uri și rareori, consum de fructe. În alimentația copiilor și adolescenților supraponderali și obezi se regăsește de mai multe ori pe zi consumul de produse fast-food, dulciuri, băuturi răcoritoare carbogazoase . Studiul arată că se constată o creștere mai accentuată a obezității pe grupe de vârstă la copiii din învățământul primar. Dacă în 2001, în clasa a IV-a, obezitatea neendocrină a fost de 1,6%, în 2008 a ajuns la 3,6%.
Prevenirea eficientă a obezității a fost recunoscută larg, ca fiind singura soluție în abordarea problemei pe termen lung. Totuși, evaluări ale inițiativelor de prevenire din trecut au arătat că impactul a fost limitat. Cu toate acestea, dat fiind faptul că riscurile mari de sănătate asociate cu obezitatea sunt mari, numărul de supraponderali și obezi în majoritatea țărilor lumii este crescut, costurile sunt ridicate și rezultatele scăzute pe termen lung ale metodelor de scădere în greutate, prioritatea trebuie să o reprezinte prevenirea obezității și menținerea greutății în metodele de combatere. (11)
Cauza creșterii rapide a prevalenței obezității este multifactorială, determinate de interacțiunea dintre predispoziția genetică, factori metabolici și o schimbare rapidă a lumii “moderne”. Obezitatea crește semnificativ riscul de a dezvolta complicații numeroase, incluzând bolile cardiovasculare, cancerul, diabetul zaharat, tulburările de somn s.a.
Indiferent în ce domeniu al sănătății se lucrează, personalul medical intră în contact și trebuie să acorde îngrijiri medicale persoanelor afectate de obezitate . Nu mai sunt suficiente recomandările “de a mânca mai puțin și de a face mai multa mișcare”. Acum, obezitatea este considerată o boală complexă, multifactorială, cronică și agresivă, având un impact individual, populațional, socio-economic și cultural impresionant, ce necesită o evaluare continuă și tratament.
CAPITOLUL II. SOMNUL
Oamenii petrec aproximativ o treime din viața lor dormind, dar cele mai multe persoane știu puține lucruri despre somn. Deși funcția sa nu este elucidată pe deplin, somnul este o nevoie universală a tuturor formelor evoluate de viață, inclusiv oamenii, și a cărui absență are consecințe fiziologice grave. (11)x
DEFINIȚIE -Somnul este fenomenul reversibil de suprimare parțială și temporară a sensibilității și funcțiilor conștiente de relație ale organismului cu păstrarea celor vegetative, determinată genetic de nevoia imperioasă de repaus și refacere a rezervelor metabolice și energetice necesare diverselor zone de activitate nervoasă. Ca manifestare instinctivă ciclică cu periodicitate circadiană, somnul reprezintă una din particularitățile bioritmicității proceselor fiziologice care asigură alternanța nictemerală veghe-somn cu durate variabile în funcție de specie, vârstă, factori de ambianță și starea normală sau patologică a organismului.( 4 boisteanu) Somnul este caracterizat prin încetinirea funcțiilor vieții organice (ritm respirator, ritm cardiac, relaxare musculară, scăderea temperaturii cu aproximativ 0,5 grade C, scăderea funcțiilor secretorii). În timp ce mulți dintre noi cred că somnul este o întindere temporală în care nu se întâmplă nimic, somnul este, de fapt, cel puțin din punct de vedere neurologic, o perioadă de timp foarte aglomerată.
Se estimează că 50 până la 70 de milioane din americani au o suferință cronică legată de tfuncțiilor vieții organice (ritm respirator, ritm cardiac, relaxare musculară, scăderea temperaturii cu aproximativ 0,5 grade C, scăderea funcțiilor secretorii). În timp ce mulți dintre noi cred că somnul este o întindere temporală în care nu se întâmplă nimic, somnul este, de fapt, cel puțin din punct de vedere neurologic, o perioadă de timp foarte aglomerată.
Se estimează că 50 până la 70 de milioane din americani au o suferință cronică legată de tulburările de somn și veghe, ce le impiedică activitatea de zi cu zi si care are un impact negativ asupra sănătății și asupra longevității lor. Pe termen lung, efectele cumulate ale lipsei somnului și tulburărilor de somn au fost asociate cu o gamă largă de afecte dăunătoare sănătății, inclusiv cu risc crescut de hipertensiune arterială (HTA), diabet zaharat (DZ), obezitate, depresie, atac de cord si accident vascular cerebral (AVC). Comitetul Institutului de Medicină și Cercetare a Somnului a ajuns la concluzia că deși activitățile clinice și oportunitățile știițifice în domeniu se extind, conștientizarea în rândul publicului larg și in rândul profesioniștilor în îngrijirea sănătății este scăzută având în vedere amploarea sarcinii. Capacitățile și resursele umane sunt insuficiente pentru a dezvolta în continuare știința și de a diagnostica și trata persoanele cu tulburări de somn. (11)x
LA FEL DE NECESAR CA SI AERUL
Somnul este o necesitate primordială, chiar dacă ne răpește o mare parte din viață. El se dovedește tot atât de neînlocuit ca aerul, ca apa și ca hrana. Lipsa de somn ucide chiar mai repede decat lipsa hranei. Dacă un câine moare dupa 14 zile de stare trează continuă, experiențele au demonstrat ca după 100 până la 200 de ore de lipsă de somn, omul prezintă dereglări importante la nivelul întregului organism. Astfel, se fac simțite modificări ale tensiunii arteriale, respirației, atenției, bătăilor inimii. În ceea ce privește durata somnului, ea diferă de la o vârstă la alta. De asemenea, se schimbă și ritmul somnului o dată cu înaintarea în vârstă, se trece de la ritmul polifazic al sugarului la firescul somn de noapte al celor mari. Există însă si excepții. Plinius cel Tânăr și Victor Hugo dormeau doar două-trei ore pe noapte. Aceasta demonstrează,în ultimă instanță că nu toți oamenii au un somn egal. Unii dintre noi avem insomnii mari cu componente psihopatice sau organice, pe când alții au insomnii simple, cu nopți “bune” si nopți “rele”.
2.1. Nevoia de somn a persoanelor
La mamiferele terestre și om există o importantă determinare ontogenetică a bioritmului veghe-somn, dependentă de gradul de dezvoltare și maturizare a sistemului nervos. La omul adult durata medie de somn este de 8 ore, ocupând 1/3 din viață, în timp ce la nou-născut somnul însumează 18-20 ore, fără nici o legătură directă cu ciclul zi-noapte. Ulterior numărul orelor de somn scade treptat până la 9 ore la copii și adolescenți, pentru ca apoi să se stabilizeze în jurul la 8 ore la adult, pe seama somnului predominant nocturn. Somnul restaurativ nocturn de 6-7 ore este întregit în unele cazuri de 1-2 ore de somn după masa de prânz. Concomitent, durata stării de veghe crește progresiv până la 15-17 ore. La vârstnici, perioada de somn se reduce în majoritatea cazurilor, nedepășind 5-6 ore din cele 24 ale nictemerului.boiste
O durată scurtă a somnului se referă la faptul că nu este acoperită nici nevoia bazală de somn de 7-8 ore pe noapte. Cel mai comun simptom al lipsei de somn este reprezentat de somnolența diurnă dar mai sunt și altele cum ar fi starea depresivă și imposibilitatea de concentrare.
Sunt 2 cauze ale insuficienței de somn și anume:
Tulburările de somn
Stilul de viață/occupațional
Din păcate datele epidemiologice disponibile nu sunt suficiente pentru a putea determina consecințele pe care le au diversele patologii sau comportamentul asupra acestei insuficiențe de somn. (11)
O SERIE DE FACTORI CARE AFECTEAZĂ SOMNUL
1. Boli fizice :greață, dureri, respirație dificilă etc.
2. Medicamentele și alte substanțe (ex triptofanul)
3. Stilul de viață (rutina zilnică, exercițiile)
4. Stresul emotional
5. Mediul ambient
6. Gălăgia
7. Mâncarea și ingestiile calorice exagerate (13)
Ritmurile circadiene
Trecerea de la starea de veghe la starea de somn este prefațată de un adevărat ritual, de un ceremonial, care se deosebește de la om la om. Este vorba de așternutul patului, de lectura unei cărți, de fumatul unei țigari etc. Ori, modificarea acestor obiceiuri reflexe conduce, nu de puține ori, la apariția insomniilor, care nu trebuie confundate cu lipsa totală de somn, incompatibilă cu viața.
"Ceasul biologic" al fiecărei persoane corespunde în mare aproximație cu ciclul unei zile, iar de fapt, "circadian" înseamnă "aproximativ o zi". Ciclul de veghe și somn este strâns legat de temperatura corpului: cu cât temperatura este mai mare, cu atât suntem mai activi; de partea cealaltă, cu cât temperatura scade, starea de somnolență începe să apară. Ritmurile corpului par a se baza pe două perioade de somn în fiecare zi: una lungă pe parcursul nopții și una scurtă, la amiază, când mulți oameni obișnuiesc să doarmă sau cel puțin să se odihnească, oprindu-se din alerta obișnuită celorlalte momente ale zilei.
Cercetătorii au aflat că atunci când oamenii sunt îndepărtați de orice sursă a timpului exact (ceasuri, lumina solară etc.), "ceasul" lor intern pare să funcționeze pentru o zi de aproximativ 25 de ore. Dacă "ceasul biologic" se desincronizează cu cel al societății, încep să apară probleme legate de somn.
Timp de secole somnul și visele au fost mult timp subiecte de interes imens. Oricum studiile științifice moderne cu privire la somn au început relativ recent. În 1937 un electroencefalograf a fost folosit pentru prima dată pentru a observa activitatea electrică din interiorul creierului în timpul NEM (Nonrapid Eye Movement). Aceasta lucru a deschis noi orizonturi spre un progress continuu. NREM (Non-Rapid Eye Movement) a fost descoperită în 1953 de Kleitman și colaboratorii și corelația sa cu visele a fost un pas foarte mare in înțelegerea fiziologiei somnului. Roadele acestei munci au venit în 1957 când Dement și Kleitman au definit stadiile somnului.
Sunt 2 etape ale somnului: NREM (Non-rapid Eye Movement) și REM (Rapid Eye Movement). NREM cuprinde la rîndu-i 4 etape, reprezentând un continuum de profunzime relativă. Fiecare din aceste etape are caracteristici proprii incluzând variații ale undelor cerebrale, mișcări ale globilor oculari și modificări ale tonusului. În cursul somnului NREM și REM alternează ciclic. Funcțiile acestei alternanțe între cele 2 tipuri de somn sunt încă nedeslușite dar un ciclu din acesta neregulat sau absența lui este asociat cu tulburări de somn. De exemplu indivizii cu narcolepsie nu iși încep somnul cu NREM ci intră direct în REM.Un episod de somn începe cu o perioadă scurta de NREM 1, progresează prin etapa a 2-a, urmată de 3 și 4,și în final se ajunge la REM. Totuși persoanele nu rămân în REM tot restul nopții ci intr-un ciclu între etapele NREM și REM. Somnul de tip NREM constituie 75-80 % din totalul somnului iar restul de 20-25 % îl constituie REM. (21)
Problemele legate de somn pot fi mortale. Aproximativ 100.000 de accidente de mașină au loc în fiecare an ca urmare a faptului că șoferii adorm la volan. Într-un studiu aplicat șoferilor din New York aproximativ 25% raportează că au adormit cel puțin o dată în timp ce conduceau.
2.2. Tulburările de somn
Tulburările de somn reprezintă un domeniu relativ nou în cadrul medicinei. Încă de la recunoașterea lor ca și patologie s-a încercat clasificarea acestora, în 1990 fiind publicată Clasificarea Internațională a Tulburărilor de Somn (ICSD), ca rezultat al unui proces laborios inițiat de Societatea Americană a Tulburărilor de Somn, la care au contribuit cele 3 societăți internaționale importante de la acea vreme: Societatea Europeană de Cercetare a Somnului, Societatea Japoneză de Cercetare a Somnului și Societatea Latino-Americană de Somn. Având ca scop principal optimizarea cercetării și a comunicării rezultatelor în cercetarea somnului, clasificarea a fost revizuită de Academia Americană de Medicina Somnului începând cu 2003, rezultatele finale fiind publicate în 2005 și fiind utilizate pe scară largă începând de atunci.
În cadrul acestei clasificări, tulburările de somn legate de respirație (TSR) ocupă locul al 2-lea din cele 8 categorii majore listate, incluzând sindroamele de apnee centrală, apnee obstructivă, sindroame de hipoventilație/hipoxemie legate de somn. Sindroamele apneei obstructive de somn (SAOS) includ acele apnei în care există o obstrucție a căilor aeriene, ceea ce duce la un efort respirator crescut și ventilație inadecvată. Forma întâlnită la adult este caracterizată de episoade repetitive de oprire a respirației (apnee) sau obstrucție parțială a căilor aeriene superioare (hipopnee). Aceste evenimente sunt adesea asociate cu scăderea saturației oxigenului în sânge. Sforăitul și somnul întrerupt sunt tipice și comun întâlnite. Ca urmare pot rezulta somnolența excesivă diurnă sau insomnia. Pentru a pune diagnosticul sunt necesare 5 sau mai multe evenimente respiratorii pe ora de somn (apnei, hipopnei sau treziri legate de efortul respirator). În timpul evenimentului respirator are loc un efort crescut pentru realizarea respirației. Ca și definiție a apneei în somn, această entitate clinică reprezintă prezența respirației anormale în timpul somnului. În mod particular, sindromul de apnee obstructivă de somn este definit prin apariția repetată a unor episoade de obstrucție completă sau parțială a căilor aeriene superioare în timpul somnului, asociată cu sforăit puternic și somnolență diurnă, care, de altfel, toate trei împreună, reprezintă simptomele cardinale de apnee.
Clasificarea tulburărilor de somn
Prima clasificare oficială recunoscută și internațional a fost descrisă în 1979 de către Asociația Tulburărilor de Somn din America (Association of Sleep Disorders Centers,ASDC). Au deosebit 67 de diagnostic încadrate în 4 grupuri mari, dar aceste diagnostice au fost bazate mai ales pe simptomatologie clinică, motiv pentru care au apărut numeroase suprapuneri. În 1986 Asociația Americană de Psihiatrie deosebește pentru prima oară în Manualul pentru diagnosticul și statistica bolilor mintale (DSM III) disomniile, sau tulburări de inițiere sau menținere a somnului de parasomnii, adică tulburările comportamentale în timpul somnului. În DSM IV clasifică tulburările primare ale somnului –disomnii, parasomnii, tulburări de somn asociate altor boli mintale (care rezultă dintr-o boală psihică diagnosticată) și tulburări de somn datorate unor condiții medicale generale.
Azi, clasificarea cea mai des utilizată și acceptată este cea internațională, eliberată de către Asociația Americană de Tulburări de Somn (American Sleep Disorders Association, ASDA).
Clasificarea internațională
I. DISOMNIILE cuprind tulburări ce se caracterizează prin dificultate în inițierea sau în menținerea somnului (insomnia) sau somn excesiv. Aceste tulburări pot fi de cauză intrinsecă, de cauză extrinsecă sau din întreruperea ritmului circadian. Se presupune că aceste perturbări apar în urma afecțiunii sistemului nervos central (segmentul responsabil de somn). Această secțiune cuprinde: insomnia primară, hipersomnia primară, narcolepsia, tulburări de somn corelate cu respirația, tulburări ale ritmului veghe-somn. Termenul „primar” presupune faptul că tulburarea de somn pare a fi independentă de orice altă condiție somatică sau mental cunoscută.
A.Tulburări de cauză intrinsecă
1.Insomnia –se caracterizează prin dificultate persistentă în inițierea sau menținerea somnului. Dificultatea aceasta nu răspunde ușor la îmbunătățirea obiceiurilor legate de somn sau la îndepărtarea factorilor precipitanți. Insomnia idiopatică este o tulburare rară, caracterizată printr-o istorie pe tot parcursul vieții în incapacitatea de a obține un somn adecvat. Cauza acesteia este considerată a fi o anomalie în controlul neurologic de somn. Insomnia Psiho este mai comună și se caracterizează prin ´´somn învațat´´, prevenind legăturile cu răspunsul exagerat fiziologic la stress. Poate fi confirmată prin inregistrare polisomnografică, și care, de obicei prezintă aceeași model de latent a somnului lung sau fragmentare a somnului pe care persoana o descrie. Timpul total de somn este de multe ori în limite normale dar este considerat a fi inadecvat. Persoanele afectate vor adormi involuntar în situații de stimulare mici, cum ar fi vizionarea TV dar se vor simți treji atunci când vor merge la culcare. Le este dificil să adoarmă în alte locuri decât dormitorul lor obișnuit. Managementul în insomnie este complex. Somnul ar trebui să fie limitat prin reducerea timpului de dormit la minimul considerat necesar, exercițiile de relaxare pot fi și ele de ajutor dar trebuie sa fie desfășurate înaintea orelor de somn astfel încât să nu perturbe somnul, precum și adresarea către un specialist este iarăși utilă.
2.Narcolepsia este una din tulburările caracterizate prin somnolență excesivă în timpul zilei. Persoana, deasemenea, are tulburări de somn nocturn și episoade repetate de somnolență diurnă aproape irezistibilă, urmate de perioade scurte de somn mai ales atunci când desfășoară activități monotone. Mulți pacienți narcoleptici au de-a face și cu cataplexia –o pierdere bruscă a tonusului muscular în timpul unei emoții neașteptate. Funcționarea deficitară a mecanismului de control REM duce la paralizia de somn pentru câteva minute și la experiențe halucinatorii care apar în somn sau la trezire.
3.Apnea obstructivă de somn (AOS) – este o tulburare de somn amenințătoare de viață în care respirația se oprește în timpul somnului. Se preconizează că 12 milioane de americani suferă de AOS. Episoade repetate de lipsă efectivă a respirației, episoade repetate de respirație ineficientă, respirații superficiale, sau respirații adecvate dar cu o rezistență ridicată a căilor respiratorii pot să apară de 20 -30 de ori pe oră sau mai mult. Aceste episoade cauzează temporar goluri de oxigen și cresc nivelul de dioxid ce carbon ceea ce duce la privări frecvente de somn. Limitări ale dimensiunilor căilor aeriene superioare sunt tipic associate cu sforăitul zgomotos. Privările acestea frecvente de somn duc la somn inefficient, somnolență excesivă în timpul zilei care este un semn distinctiv al acestei afecțiuni. Alte efecte includ dureri de cap dimineața, HTA, infarct miocardic, tulburări cardiace, de ritm, accident vascular cerebral, și o speranță de viață scăzută. AOS apare și la copii și are legătură în general cu amigdalele mărite sau cu vegetațiile adenoide. Ea apare la fel de des și la fete și la băieți și apare cel mai frecvent la copiii preșcolari. Deoarece mulți din factorii de risc ai AOS par să aibă influențe genetice (cum ar dimensiunile osoase ale căilor respiratorii superioare) factorii de risc genetici joacă un rol important în apariția AOS. Tratamentul pentru AOS la adult poate include terapie comportamentală ( pierdere în greutate, schimbarea pozițiilor de dormit, evitarea alcoolului, tutunului și a somniferelor) utilizarea de dispozitive mecanice și chirurgie pentru a crește dimensiunile căilor aeriene.
B.Tulburări de cauză extrinsecă: ex. igienă de somn necorespunzătoare, cantitate de somn insuficient, dificultăți de adormire din cauza unor obișnuințe necorespunzătoare, alimentație în timpul nopții.
C.Dereglări ale ritmului circadian: ex. Schimbarea fusului orar, sindromul fazei de somn întârziat.
II.Parasomniile: au ca element esențial un eveniment anormal care survine fie în timpul somnului, fie la pragul dintre vigilitate și somn. Se concentrează asupra acestei perturbări și nu asupra efectelor sale asupra somnului și vigilității. Aceste fenomene apar la trezirea, trezirea parțială sau la schimbarea fazelor somnului și sunt în general manifestări ale activării sistemului nervos central (în special prin activitate musculară sau modificări ale sistemului vegetativ).
Parasomniile se împart:
I.Tulburări ale trezirii: Au ca punct comun trezirea anormală și debutează în somnul profund, cu unde lente.
Modalitățile de prezentare sunt:
a)Trezirile confuze: apar în prima parte a nopții și sunt caracterizate prin confuzie în timpul și după trezirea din somn. La simptome se mai adaugă și dezorientarea în timp și spațiu, exprimare lentă, gândire încetinită, răspunsuri tardive la comenzi sau întrebări, pierderi de memorie sau tulburări ale comportamentului cu durată de la câteva minute la câteva ore.
b)Pavorul nocturn: sunt episoade de trezire bruște însoțite de panică și senzație de teroare, pot apărea strigăte, plâns, mișcări ale corpului, tahicardie, tahipnee, transpirații. Durata este de câteva minute, apar de obicei în prima treime a somnului. Amintirea evenimentului, dacă există este limitată.
c) Somnambulismul: este o stare alterată a conștiinței, când fenomenele de somn și de veghe sunt combinate. Este caracterizat prin mișcări și plimbări involuntare în stare de somn profund. În timpul episodului fața este inexpresivă, privirea fixă iar trezirea este dificilă. Amintirea episodului este absentă.
II. Tulburări ale perioadei de tranziție între starea de somn și treaz: ex. mioclonii în timpul adormirii, crampe musculare la nivelul membrelor inferioare, vorbire în timpul somnului.
III. Parasomnii asociate cu somnul REM: ele apar de obicei în timpul somnului cu faze REM (Rapid Eye Movements).
Tulburarea de comportament: se caracterizează prin pierderea intermitentă a atoniei din somnul REM și prin apariția de activități motorii elaborate (lovire, sărire, alergare) asociate cu o stare ca de vis.
Paralizia de somn recurentă izolată: constă într-o perioadă de incapacitate de a efectua mișcări voluntare, care apare în timpul adormirii sau trezirii.
Coșmarurile: sunt experiențe de vis, încărcate cu teamă, care duc la trezire bruscă, cu vigilență și orientare rapide. Amintirea este detaliată, vie, iar visele intens înfricoșătoare.
IV. Alte parasomnii: ex. Enurezis nocturn, bruxism, catatrenia, halucinații, tulburări de alimentație.
IV Tulburările de somn datorate unei condiții medicale:
1.Boli psihiatrice: ex. tulburări anxioase, tulburări de tonalitate.
2.Boli neurologice: ex. Epilepsia dependentă de somn, cefalee, boala Parkinson, boala Huntington, boli cerebrovasculare
3. Alte boli: endocrine (hiper-hipotiroidismul, hipo- sau hiperadrenocorticismul), infecții virale sau bacteriene (hipersomnia din encefalita virală), boli pulmonare (bronșita cronică), boli musculoscheletale (artrita reumatoidă, fibromialgia).
4.Induse de consumul anumitor substanțe ca: alcoolul, amfetaminele și stimulante înrudite, cofeina, cocaina, opioidele, sedativele, hipnoticele, anxioliticele și altele (agoniștii și antagoniștii adrenergici, ai dopaminei, acetilcolinei și serotoninei, antihistaminicele și corticosteroizii).
V.Tulburări de somn neinvestigate până în prezent: ex. tulburări de somn în contextual menstruației. (13, 31)
Frecvența acuzelor și a tulburărilor de somn la copii
Tulburările de somn afectează copiii din întreaga lume sub o anumită formă într-un procent de 25% și deși somnul este similar adultului, tulburările provoacă răspuns diferit la copii. (28) În această categorie putem întâlni și simptomele temporare fiziologice la o anumită vârstă, cum ar fi trezirile în timpul nopții, coșmarurile și cele mai grave, ca tulburările de somn primare și secundare și patologia mult investigată în ultima perioadă, sindromul de apnee obstructivă în somn (SAOS). Unele studii, pe baza interogării părinților, arată o frecvență a acuzelor de somn la copii de vârstă mică (3-5ani) la 25-50%, iar la vârsta de 4-10 ani 37%.(26,9)
Pe baza unui studiu efectuat la 14000 de copii de vârstă școlară a fost evidențiată prezența acuzelor într-un procent de 20% (la copii cu vârsta de 5 ani) și 6% la copii cu vârsta de 11 ani. (24)
Un alt studiu efectuat pe copii de vârsta de 8-10 ani estimează prezența simptomelor într-un procent de 43%. Majoritatea studiilor sunt efectuate pe baza interogării părinților care frecvent subestimează importanța și severitatea acuzelor prezente. Adolescenții, la o auto-evaluare, 12% s-au considerat cu tulburări de somn și 40% au prezentat acuze de somn. În Statele Unite ale Americii s-a evaluat frecvența copiilor care s-au prezentat în serviciul medical cu tulburări de somn. Pe baza datelor obținute după un an, 2930 de pacienți dintre cazurile pediatrice – 0,05% au fost diagnosticate cu tulburări de somn și 0,01% tratați pentru insomnie, date care arată că tulburările somn, de fapt relativ frecvent întâlnite în cazul copiilor, rar se pot regăsi în cadrul serviciilor medicale, deci probabil sunt subdiagnosticate. Nenumărate studii descriu în cazul copiilor scurtarea perioadei de somn. În Statele Unite în 2004, alături de evaluarea adulților au fost evaluați și copiii sub 10 ani din punct de vedere al obiceiurilor de somn. Rezultatele obținute au evidențiat la fiecare categorie de vârstă insuficiența timpului petrecut dormind. În cazul sugarilor, perioada de somn a fost 12,7 ore, în loc de 14-15 ore, la cei cu vârsta între 1-3 ani 11,7 ore în loc de 12-14 ore, la 3-5 ani 10,4 ore în loc de 11-12 ore, iar copiii cu vârsta între 5-10 ani au dormit în medie 9,5 ore în loc de 10. (28)
Evaluările tulburărilor de somn se pot efectua prin diferite metode. Rezultatele obținute depind, între altele, de definiția conceptului de tulburare de somn, de persoana interogată (copil sau părinte), de vârstă. Perioada de somn, însă, este un indicator mai sigur în cazul depistării acuzelor. Copiii cu tulburări de somn sunt spitalizați mai des, prezintă mai des boli asociate,cum ar fi modificări cardiovasculare, tulburări de comportament, rezultate nesatisfăcătoare la școală. Aceste modificări și boli pot fi considerate ca și consecințe în urma impactului efectuat asupra perioadei de somn al sindromului de apnee obstructivă de somn.
Tulburările de somn reprezintă o patologie complexă care poate avea mai multe cauze atât la copii cât și la adulți. În urma parcurgerii literaturii de specialitate putem spune că în cazul copiilor această patologie poate fi depistată precoce și poate fi prevenită în mod corespunzător. Mulți autori acordă acestei patologii o atenție sporită deoarece tulburările de somn pot fi precursorii unor boli cronice apărute în copilărie. În cele mai multe studii, clinicienii folosesc metoda de diagnosticare prin chestionare. Mai nou, aceste chestionare coroborate cu o examinare prin polisomnografie pot da informații mult mai valoroase, care ajută în mod explicit medical pediatrul să depisteze posibilitatea apariției acestei patologii. Ca urmare a frecvenței tot mai crescute este necesar la nivel mondial, înființarea unor laboratoare de depistare a tulburărilor de somn.
Cea mai frecventă tulburare de somn care afectează majoritatea copiilor de diferite categorii de vârstă și a adulților este sindromul de apnee obstructivă de somn (SAOS). Incidența la copii de vârstă școlară, fără patologie, este de 2-3,5%. Putem evidenția două vârfuri de incidență, unul apare la vârstele de 2-8 ani, cel mai frecvent are ca și cauză hipertrofia adenoidelor și a amigdalelor. Al doilea vârf este identificat la vârsta de adolescență și are corelație cu obezitatea. La vârste mici nu apar diferențe de sex, însă la adolescenți putem observa o frecvență mai crescută la băieți. (9) Goodwin JL, et al. Symptoms related to sleep-disordered breathing in whitw and Hispanic children > the Tucson Children’s Assessment of Sleep Apnea Study. Chest. 2003;124:196-203
Apneea obstructivă de somn-AOS
Apneea obstructivă de somn reprezintă o tulburare a respirației în timpul somnului, caracterizată prin apariția repetată a unor episoade de obstrucție completă sau parțială a căilor respiratorii superioare în timpul somnului, asociată cu sforăit puternic și somnolență diurnă.
Frecvența sindromului de apnee obstructivă în somn (SAOS) este de cel puțin 2% la femei și 4% la bărbați cu vârsta de peste 40 ani, cu o creștere marcată a prevalenței la sforăitori.
Severitatea acestei afecțiuni se apreciază prin numărul mediu al apneilor înregistrate într-o oră de somn (AHI): apnee ușoară: AHI = 5-15/oră, apnee moderată: AHI = 15-30/oră, apnee severă: AHI = peste 30/oră.
Riscul major al afecțiunii îl reprezintă moartea subită în somn. La pacienții cu peste 20 de apnei pe oră, mortalitatea este semnificativ mai mare decât la cei din aceeași grupă de vârstă care nu au acest sindrom. De asemenea, la pacienții cu SAOS s-a constatat o frecvență crescută a accidentelor rutiere din cauza alterării stării de vigilență și a somnolenței excesive care determină adormire la volan.
Majoritatea pacienților cu AOS au un aspect fizic sugestiv: supraponderal sau obez, cu gâtul scurt și gros (circumferința gâtului peste 40 cm), cu bărbia mică, adeseori fumător, somnolent în cazurile severe.
Factorii de risc ai apneei obstructive de somn
Grupa de vârstă predispusă la a suferi de AOS o reprezintă persoanele peste 40 ani, dar afecțiunea poate apărea la orice vârstă. La copii, prevalența sindromului de apnee în somn de tip obstructiv este de 1-3%, cu un maxim între 2-8 ani, favorizată de hipertrofia amigdalelor, obstrucția nazală și supraponderalitate.
Boala afectează mai frecvent sexul masculin, raportul fiind de 2:1.
Obezitatea este principalul factor favorizant și se întâlnește la 70% din pacienții cu SAS.
Factorii familiali: prezența apneei de somn în istoricul familial crește de 2-4 ori probabilitatea ca o persoană să fie diagnosticată cu SAS. Această componentă genetică se manifestă atât în anatomia craniofacială, cât și în predispoziția la obezitate.
Elementele anatomice craniofaciale care cresc riscul de apariție a SAOS sunt: bolta palatină înaltă și îngustă, vălul palatin alungit, hipertrofia amigdaliană, bărbia mică (micrognație) și situată posterior (retrognație).
Alți factori de risc sunt reprezentați de afecțiuni endocrine (acromegalie, hipotiroidie), boli neuromusculare, reflux gastro-esofagian, consumul de alcool și sedative.
Simptomele apneei obstructive de somn
Sforăitul apare cu mulți ani înaintea dezvoltării obstrucției; este deranjant pentru partener, se agravează prin consumul de alcool și este întrerupt de pauze respiratorii (apnei) care sunt sesizate de anturaj. Oprirea repetată a respirației în somn fragmentează somnul, care devine superficial și neodihnitor, fiind cauza somnolenței diurne excesive.
Somnolența este cel mai frecvent simptom al SAOS și se manifestă inițial în situații de rutină (ședințe, în tren, autobuz, etc.), dar pe măsură ce boala progresează, ea intervine în toate activitățile zilnice și poate deveni dăunătoare și chiar periculoasă (neatenție sau adormire la volan). Deși este deosebit de severă în unele cazuri, somnolența se remite spectaculos după primele nopți de utilizare a tratamentului cu presiune pozitivă
Trezirea bruscă din somn cu senzație de sufocare.
Senzația de uscăciune a gurii și necesitatea de a bea apă în timpul nopții apar la cca. 74% dintre pacienți și sunt consecința respirației cu gura deschisă.
Sindromul de oboseală cronică – se manifestă prin senzație persistentă de astenie, dificultăți de adaptare și de desfășurare a activităților cotidiene.
Deficit de atenție, scăderea memoriei și a performanței profesionale.
Modificări de comportament: iritabilitate, crize de anxietate, depresie.
Durere de cap dimineața, la trezire.
Tulburări sexuale (scăderea libidoului, impotență) – apar la cca. 40% dintre pacienți.
Diagnosticul apneei de somn
Suspiciunea de diagnostic emisă de către pacient, anturaj, medic de familie sau specialist (cardiolog, nutriționist, endocrinolog, ORL-ist, neurolog, etc.) poate fi confirmată NUMAI după monitorizarea somnului prin înregistrare poligrafică sau polisomnografică. Probabilitatea unui diagnostic pozitiv de apnee poate fi stabilită prin chestionarul de somnolență Epworth. Dacă punctajul obținut este mai mare de 10, atunci se recomandă înregistrarea poligrafică de somn. Dacă rezultatele acesteia nu sunt concludente sau dacă este necesar un diagnostic diferențial cu alte boli ale somnului, atunci se recomandă polisomnografia.
Poligrafia respiratorie reprezintă înregistrarea continuă, pe durata unei nopți, a următorilor parametri: fluxul aerian, sforăitul, efortul respirator toraco-abdominal, saturația oxigenului arterial, frecvența cardiacă, poziția corpului. Diagnosticul de sindrom de apnee în somn (SAOS) se stabilește atunci când pacientul are simptome clinice, cel mai frecvent fiind somnolența diurnă și un număr de apnei mai mare de 5 pe oră de somn (AHI > 5/oră).
Complicații și afecțiuni asociate
Apneea de somn face parte dintr-un complex de afecțiuni care au ca factor de risc comun obezitatea:
boli cardiovasculare (hipertensiunea arterială, tulburările de ritm cardiac – dintre care fibrilația atrială și aritmia extrasistolică, boala coronariană, accidentul vascular cerebral);
boli metabolice: diabetul zaharat de tip 2, hipercolesterolemia.
Tratamentul apneei obstructive de somn
Alegerea variantei terapeutice se face în funcție de severitatea bolii, ținând cont de indicele de apnei, de tabloul clinic și de prezența bolilor asociate. Prima recomandare dată pacienților supraponderali este de a scădea în greutate. Pentru formele moderate și severe de apnee obstructivă de somn, principala opțiune terapeutică este ventilația nocturnă cu presiune pozitivă pe mască nazală sau facială. Pentru sforăit și formele ușoare de apnee, alternativele terapeutice mai cuprind și:
tratament chirurgical ORL (faringoplastie, rigidizare de văl palatin cu radiofrecvență);
proteze de avansare mandibulară (4)
Evaluare unui pacient care suferă de tulburări ale somnului
Pacientul este evaluat cu privire la obiceiurile lui legate de somn și calitatea somnului din ultima perioadă.ca parte a anamnezei. Dacă somnul din ultima perioadă se dovedește a fi sărac se caută sursa motivelor care cauzează aceste probleme notând urmatoarele:
Activitățile zilnice obișnuite înainte de somn
Latența somnului
Numărul și motivele trezirilor
Modelul de somn regulat
Numărul orelor în care stă treaz
Frecvența și durata somnului pe parcursul zilei
Evenimente asociate cu declanșarea primei tulburări de somn
Situații în care pacientul luptă somnolenței
Doza zilnică de cafeină
Folosirea alcoolului, a pastilelor pentru dormit sau a altei medicații
Incidența durerii de cap dimineața
Frecvența sforăitului, a pauzelor de respirație în somn și a mișcării piciorelor în somn
Date obiective ar putea include semen vizibile de oboseală, de lipsă a somnului, cum ar fi cearcănele, lipsa coordonării în mișcări,iritabilitate și somnolență
(13)
Relația dintre somn și obezitate
Toată lumea știe că între obezitate și somn există o legătură puternică. Oamenii cred despre cei care dorm mult că sunt și mai grași, dar este fals. Cercetătorii au descoperit că dacă dormi mai puțin de 7 ore pe noapte, riscurile de a fi obez sau de a avea probleme de sănătate sunt mai mari. Deci, pentru a-ți menține greutatea în limitele normale, trebuie să dormi suficient.(15)tarabaverde
Motivele pentru care persoanele care nu dorm suficient au tendința de a se îngrășa, mâncând mai multe grăsimi, sunt prezentate în două studii realizate recent. Mecanismele din spatele acestei reacții a organismului încep să se contureze puțin câte puțin. Două studii recente au evidențiat astfel o predilecție crescută pentru alimentele bogate în calorii la persoanele care nu dorm sufficient. Publicate în revista Nature Communications, studiile cercetătorilor de la Universitatea Berkeley din California au constat în monitorizarea cu ajutorul imagisticii prin rezonanță magnetică (RMN) a creierelor a 23 de persoane private de somn. Oamenii de știință au constatat la acești pacienți perturbații în regiunea cortexului cerebral, care evaluează sațietatea. Potrivit acestor observații, somnul insuficient diminuează considerabil activitatea regiunilor corticale ale creierului necesare pentru o evaluare optimală a semnalelor alimentare. În sens invers, activitatea complexului amigdalian, o regiune a creierului care influențează apetitul, este mai reactivă în situațiile în care pacienții sunt privați de somn."Lipsa somnului alterează producția de hormoni regulatori ai apetitului, crescând producția de grelină, un hormon asociat senzației de foame, și diminuând concentrația de leptină, un hormon asociat senzației de sațietate", a explicat Isabelle Mallet, medic nutriționist la Paris. (12)http://e-sanatate.md/News/1066/persoanele-care-nu-dorm-suficie
Privarea de somn poate provoca obezitate, deoarece ciclurile somnului sunt în strânsă legătură cu hormoni precum grelina și leptina, care reglează apetitul, energia și metabolismul. Oamenii care dorm mai puțin au un nivel scăzut de leptină și un nivel crescut de grelină. Grelina este hormonul care joacă un rol cheie în obezitate, câteodată fiind numit “hormonul foamei” deoarece mărește apetitul. Nivelul crescut de grelină sporește apetitul și încetinește metabolismul, astfel încât îți crește pofta de mâncare iar grăsimile se ard mai încet.
Leptina este un hormon “prietenos” pentru că suprimă apetitul. Nivelul crescut de leptină în sânge poate reduce apetitul și spori procesul de ardere a grăsimilor. Dacă nivelul de leptină este scăzut, atunci persoanele nu se simt sătule nici când sunt pline. Din această cauză se mănâncă calorii în exces și apare excesul ponderal. Pentru a evita această situație, trebuie ca somnul sa fie intr-un aport suficient în fiecare noapte. Dacă acest lucru este ăndeplinit, nivelul grelinei scade, micșorându-se și apetitul, ceea ce va ajuta în combaterea mâncatului excesiv care crează obezitate.
Somnul insuficient ar modifica, totodată, gustul, făcându-i pe oameni să cumpere alimente grase și dulci, mai bogate în calorii. Aportul caloric dorit în cazul unui somn insuficient ar consta într-un plus de 300-900 de calorii față de aportul zilnic caloric corespunzând persoanelor care dorm suficient.Acest reflex ar putea avea consecințe pe termen lung, în funcție de momentul în care el începe să se exprime. Cercetătorii de la Universitatea Uppsala din Suedia, coordonați de profesorul Colin Chapman, publicat în revista Obesity, au arătat că privarea de somn are o influență negativă nu doar asupra dorinței oamenilor de a mânca, ci și asupra cumpărăturilor alimentare. "Rezultatele studiului nostru demonstrează că persoanele cumpără mult mai multe calorii și grame de alimente, cu același buget, după un somn insuficient", a explicat Colin Chapman. "Nu este deloc un fapt neglijabil, întrucât aceste cumpărături ne vor influența alegerile alimentare multă vreme după acea privare de somn".
Trebuie oare, în aceste condiții, ca medicii să vadă în acest fapt un risc crescut de obezitate? – "În calitate de medic, este întotdeauna dificil de stabilit, la nivel individual, o relație cauză-efect între obezitate și un factor unic", reamintește Jean-Michel Lecerf, directorul departamentului de Nutriție la Institutul Pasteur din Lille, autorul cărții "À chacun son vrai poids"."Lipsa somnului este înainte de toate un element care marchează degradarea ritmului de viață, asociat cu creșterea timpului petrecut în fața ecranului, cu mâncatul excesiv – comportamente suspectate că ar avea un impact asupra luării în greutate".
Problema îngrășării necesită deci o abordare globală. Totuși, continuă el, "chestiunea somnului insuficient mi se pare importantă, pentru că s-a demonstrat că această privare ne alterează capacitatea de a face alegeri. Ea poate să anuleze inhibițiile care ne împiedică să mâncăm atunci când nu este ora mesei, când nu ne este foame, și oferă totodată o explicație pentru faptul că oamenii se îndreaptă mai mult către o alegere instinctivă a produselor cu grăsimi și zaharuri".Înțelegerea mecanismelor care asociază oboseala cu îngrășarea devine o problemă de sănătate publică în perioada actuală în care obezitatea crește în același ritm cu lipsa somnului în țările industrializate.Deși francezii sunt relativ mai bine poziționați decât americanii din acest punct de vedere, cu un somn mediu de șase ore și 45 minute pe noapte, comparativ cu doar șase ore pe noapte în Statele Unite, această cotă parte este în continuare insuficientă față de nevoile organismului, situate, în medie, între șapte și opt ore de somn pe noapte.
CAPITOLUL III. PARTEA PERSONALĂ
Obiectivele și scopul studiului
Pentru că ne petrecem o mare parte din viață dormind, mai exact o treime, trebuie să cunoaștem această nevoie, căreia mulți nu ii cunosc însemnătatea, dar care este extrem de importantă -unii numindu-o ´´la fel de importantă ca și aerul´´
Studiul de față își propune să analizeze relația existentă între greutate și somn, diferențele care există între persoanele normoponderale și cele cu obezitate în ceea ce privește nevoia de somn, precum și relația dintre obezitate și tulburările de somn.
Deși importanța și patologia somnului sunt studiate de relativ puțin timp, asta nu înseamnă că nu trebuie să fim informați cât mai bine și cât mai correct cu privire la aceste aspecte.
Lipsa somnului este înainte de toate un element care marchează degradarea ritmului de viață, asociat cu creșterea timpului petrecut în fața ecranului, cu mâncatul excesiv – comportamente suspectate că ar avea un impact asupra luării în greutate". Înțelegerea mecanismelor care asociază oboseala cu îngrășarea devine o problemă de sănătate publică în perioada actuală în care obezitatea crește în același ritm cu lipsa somnului în țările industrializate.
MATERIAL SI METODE
În perioada octombrie-decembrie 2013, am invitat un număr de 300 de adulți, aleși aleator, să răspundă unor chestionare ce vor fi descrise mai jos. Un număr de 20 persoane au refuzat completarea chestionarelor, iar 40 de persoane nu au putut răspunde întrebărilor chesionarelor aplicate. S-a examinat un eșantion de 240 de pacienți, majoritatea de sex feminin (65,5%), și proveniind din mediul urban. Majoritatea persoanelor analizate au fost salariați (52,3%) și numai 0,8 % au fost pensionați pe caz de boală. În ceea ce privește venitul, majoritatea persoanelor din studiu au refuzat sa ofere informțtii, 43,6% au avut venitul <1000 RON,17,8% venitul 1000-1500 RON,iar 5,8% venitul . >1500 RON. Criterii de excludere: persoanele cu vârsta>70de ani,cele cu vârsta <18ani,gravidele, persoanele cu probleme psihice și disfuncții cognitive și refuzul pacientului.
Chestionare de obezitate
Chestionarul a conținut întrebări privind mediul de proveniență, vârsta, venitul, ocupația, nivelul de educație, prezența HTA sau a diabetului, utilizarea unei diete recente, frecvența cântăririi).
După ce au răspuns chestionarului, s-a cerut permisiunea participanților de a fi cântăriți sau măsurați. Pacienții nu au fost informați de la început în ceea ce privește măsurarea greutății și înălțimii pentru a nu se influența răspunsurile la chestionar. Determinarea înălțimii s-a efectuat cu stadiometrul, compus dintr-o scală verticală la care se atașează o riglă divizată în mm și o riglă orizontală care poate fi adusă în contact cu regiunea cea mai înaltă a capului. Persoana măsurată a fost descălțată și îmbrăcată lejer pentru vizualizarea poziției corpului. Înălțimea a fost determinată în picioare pe o suprafață orizontală dură, cu călcâiele alipite, astfel încât greutatea să fie distribuită uniform pe membrele inferioare. Capul a fost poziționat la nivelul unui plan orizontal descris de Frankfort. Greutatea s-a determinat cu o platformă prevăzută cu o balanță și greutați mobile. Persoanele cântărite au fost imbrăcate lejer și s-au așezat în centrul platformei, astfel încât greutatea corpului să fie distribuită uniform pe ambele picioare. Greutatea s-a înregistrat cu o precizie de 100 grame. (34) WHO Expert Committee on Physical Status: The Use and Interpretation of Anthropometry Physical status: the use and interpretation of anthropometry: report of o WHO expert committee.1995, Geneva, The Organisation).
Pe baza măsurătorilor efectuate și a datelor autoraportate s-a determinat valoarea IMC (indice de masă corporal) măsurat și respectiv, autoraportat. Pentru evaluarea stării de nutriție s-a utilizat clasificarea Organizației Mondiale a Sănătății: subponderali (IMC<18,5 kg/m2 ), normoponderali (IMC 18,5-24,9 kg/m2 ), supraponderali ( IMC 25-29,9 kg/m2 ) și obezi (IMC > 30 kg/m2).
Chestionare de somn (intrepretarea si validarea)
Pittsburgh calitatea somnului Index (PSQI) este un instrument eficient utilizat pentru a măsura calitatea și tiparele de somn la adulții mai în vârstă. Se diferențiază "calitate slabă" de "calitate bună" a somnului, prin măsurarea șapte domenii: calitatea somnului subiectiv, latența somnului, durata somnului, eficiența obișnuită a somnului, tulburări de somn, utilizarea de medicamente pentru somn, si disfuncție pe zi în ultima lună. Punctajul răspunsurilor se bazează pe o scală Likert de la 0 la 3, în care 3 reflectă un caracter extrem negativ. O sumă globală de "5" sau mai mare indică un o calitate slabă a somnului. Deși sunt câteva întrebări referitoare la colegi de cameră sau de apartament acestea nu sunt calculate în scor (5)
Chestionarul Berlin
Evaluarea riscului de apnee obstructivă de somn s-a realizat prin completarea chestionarului Berlin, un instrument folosit pentru evaluarea riscului pentru AOS, apărut în 1996 și utilizat pentru prima dată în 1999. Persoanelor li s-a înmânat un formular care conținea chestionarul, fiind rugați să citească cu atenție și să răspundă la toate întrebările incluse așa cum pot mai bine. Participanții au fost lăsați singuri în cameră în timpul completării chestionarelor, în liniște, neavând un timp limită de completare. Majoritatea au terminat de completat în mai puțin de 5 minute, fără a avea nevoie sau a cere explicații suplimentare, deși a existat posibilitatea de a cere lămuriri. Este de mare relevanță faptul că subiecților nu li s-a spus înainte ce evaluează chestionarul, pentru a nu se lăsa influențați în completarea răspunsurilor. Chestionarul include 10 itemi organizați în 3 categorii. Prima categorie se referă la sforăit și apneile cu martori (întrebările de la 1 la 5), a doua categorie face referire la somnolența diurnă (3 întrebări și una adițională), iar cea din urmă categorie conține 2 itemi care evaluează existența hipertensiunii arteriale și a unui IMC peste 30kg/m2. Întrebările sunt confecționate pe modelul ”Cât de des?”, evaluând frecvența parametrului de interes. Predeterminarea riscului înalt sau scăzut de AOS se bazează pe răspunsurile la fiecare categorie de itemi. În cadrul fiecărui item, sunt definite niște variante de răspunsuri ca fiind pozitive și care vor fi notate cu un punct. Singurul item care face notă discordantă este întrebarea 5, cea legată de apneile (pauzele în respirație în timpul somnului) cu martori, care, în cazul unui răspuns pozitiv, va primi 2 puncte. În cazul categoriei 3 sunt considerate pozitive răspunsurile care confirmă existența hipertensiunii arteriale și IMC peste 30 kg/ m2. Pentru o mai bună acuratețe a datelor, această categorie a fost completată prin datele obținute prin măsurarea si cântărirea pacienților. O categorie este considerată pozitivă dacă punctajul este de 2 sau mai multe puncte. Excepție face categoria 3 unde prezența uneia din cele 2 criterii (hipertensiune/obezitate) transformă categoria într-una pozitivă. Riscul pentru apnee este înalt dacă 2 sau mai multe categorii sunt pozitive. În situația inversă, riscul este scăzut. (22)Netzer NC, Stoohs RA, Netzer CM, Clark K, Strohl KP, Ann Intern Med. 1999 Oct, Adapted from: Table 2 from
Chestionarul Epworth
Scala de somnolenta Epworth (SSE) este un instrument eficient utilizat pentru a măsura somnolența medie în timpul zilei. SES face diferența între somnolența medie și somnolența excesivă în timpul zilei care necesită intervenție. Pacientul este întrebat în ceea ce privește probabilitatea ca acesta să adoarmă în opt situații diferite. Notarea răspunsurilor este intre 0-3, cu 0 fiind "nu ar dormi "și 3 fiind "o șansă mare de a adormi ". O sumă de 10 sau mai mult din cele opt imprejurări individuale reflectă un scor peste normal. Consistența internă a scalei Epworth în diferite studii a fost între 0,74 si 0,88, fiind verificată în numeroase populații, inclusiv în țara noastră. (6)
Chestionarul BSQ
BSQ este un chestionar care oferă o măsură de auto-raport a preocupărilor formei corpului tipice de bulimie nervoasă și anorexie. Acesta a fost introdus prima dată în Cooper, și colaboratorii săi (1986). (33) The development and validation of the Body Shape Questionnaire, International Journal of Eating Disorders, Body Shape Questionnaire: Psychometric properties of the short version (BSQ-8C) and norms from the general Swedish population. Elisabeth Welch, Marcus Lagerström, Ata Ghaderi, Body Image, Volume 9, Issue 4, Pages 547-550
In analiza statistică s-au utilizat atât metodele descriptive, cât și cele analitice.
Analiza descriptivă – studiază și descrie boala ca fenomen de masă, utilizând criterii de timp, de loc și de caracteristici personale; pe baza acestei descrieri se formulează ipoteze privind factorii care condiționează apariția bolii. Prin urmare, epidemiologia descriptivă răspunde la 3 întrebări: când?, unde?, la cine se produc îmbolnăvirile?
După culegerea datelor, într-o formă accesibilă pentru a le asigura caracterul informațional, s-a efectuat prelucrarea acestora.
Acțiunile de prelucrare au cuprins etapa de ordonare, sistematizare, centralizare și reducere a volumului informațiilor culese, prin operații succesive de grupare, sortare, codificare și sintetizare.
Datele au fost exprimate sub o formă care să permită încadrarea lor în anumite categorii; o variabilă nu va fi înregistrată sub mai multe forme; gruparea datelor se va face pe categorii de variabile. Datele au fost centralizate în baze de date EXCEL și SPSS 17.0 și prelucrate cu funcțiile statistice la care acestea se pretează.
În prezentarea datelor s-au folosit intervalele de încredere la pragul de semnificație 95%, iar pentru testarea diferențelor s-au utilizat testele χ2 și t-Student.
Prelucrarea primară, respectiv sistematizarea datelor prin centralizare și grupare, au condus la obținerea indicatorilor primari, care se prezintă sub formă de mărimi absolute. Pe baza indicatorilor primari, prin diferite procedee statistice de comparare, abstractizare și generalizare s-au obținut indicatorii derivați.
Indicatorii derivați au rolul de a evidenția aspectele calitative ale unui ansamblu, vizând relația dintre diferite părți ale unui grup de pacienți sau diferite caracteristici, legături de interdependență dintre variabile. S-au folosit următorii indicatori derivați: indicatori ai valorii medii: media aritmetică simplă, mediana, modulul; indicatori ai dispersiei: deviația standard, variația.
Testul ANOVA constă în analiza dispersiei variabilei dependente. În ANOVA simpla totalul dispersiei provine din două surse: intragrupal și intergrupal. Ambele surse reflectă dispersia datorata selecției randomizate a eșantionului.
În calculul diferenței semnificative dintre două medii, testul t-Student ține cont de măsurarea variabilității și ponderea observațiilor. Testul calculează un t pe baza mediei și abaterii standard pentru fiecare lot în parte, în funcție de numărul gradelor de libertate (GL). Plecând de la „ipoteza nulă”, care presupune că între grupurile studiate nu există nici o diferență, calculând valoarea lui t și comparându-l cu t tabelar, dacă valoarea calculată este mai mare decât cea tabelară atunci ipoteza nulă este respinsă, iar diferența este declarată „semnificativă statistic”. Pragul de semnificație unanim acceptat este de 95% adică p=0,05. Cu cât valoarea lui p este mai mică decât această valoare cu atât semnificația este mai puternică.
Testul 2 este un test neparametric, ce compară 2 sau mai multe repartiții de frecvențe provenite din aceeași populație; se aplică atunci când evenimentele așteptate se exclud. Uneori, când o frecvență din formula de calcul este mică, se aplică Yates pentru corecția formulei, pentru a obține o estimare mai mare a diferenței. Dacă p obținut este mai mic decât cel tabelar la pragul de semnificație de 95%, evenimentele nu se exclud – în acest caz se pune problema dacă sunt dependente.
Coeficientul de corelație „Spearman” (r) are valori cuprinse între -1 și 1. Cu cât valoarea lui r este mai apropiată de 1 (corelație directă) sau de -1 (corelație indirectă) parametri sunt dependenți unul de altul.
REZULTATE
Caracteristici descriptive ale pacienților care au participat la realizarea studiu
S-au luat in studiu un nr de 240 de persoane, majoritatea de sex feminin (65,5%), și provenind din mediul urban. Majoritatea persoanelor analizate au avut ocupația de 2 (52,3%) și numai 0,8 % erau 5 (ocupația). n ceea ce privește venitul, majoritatea persoanelor din studiu au refuzat sa ofere informații, 43,6% au avut venitul 1, 17,8% venitul 2, iar 5,8% venitul 3.
Tabelul I.
Caracteristici sociodemografice:
Nu s-au observat diferențe semnificative in ceea ce privește distribuția sexelor in funcție de mediul de proveniență.
Fig. 1. Repartiția pe sexe în raport cu mediul de proveninență
Vârsta participanților a variat intre 18 si 65 de ani, fiind in medie de 35,66 ± 11,79 ani. Un procent de 46,5% dintre persoane au avut vârsta de 35-59 ani și numai 2,1% peste 60 de ani.
Fig.2. Repartiția pe grupe de vârstă
S-a observat că persoanele din mediul rural au avut in special ocupația de 3 si 4, în timp ce toate persoanele cu ocupația de 5 au provenit din mediul urban. Participanții din mediul urban au avut mai frecvent ocupația de 6, remarcându-se astfel diferențe semnificative statistic ale distribuției ocupației in raport cu mediul de proveniență (p˂0,001).
Fig.3. Ocupație vs. mediu de proveniență
Majoritatea participanților au avut studii medii (64,3%), existind un procent de 7,1% participanți cu studii primare si gimnaziale. Mai mult de un sfert dintre persoane au avut studii superioare (28,6%).
Fig. 4.Studiile participanților
În mediul rural ponderea persoanelor care au absolvit mai puțin de 8 clase a fost mai mare comparativ cu mediul urban (12,6% vs. 3,9%). Ponderea participanților cu studii superioare a fost mai mare in mediul urban (33,8% vs. 19,5%, p=0.006).
În categoria de vârstă sub 25 de ani, 49,3% dintre persoane au avut studii superioare, iar 50,7% studii medii. În cazul persoanelor cu virsta cuprinsă intre 25 si 35 de ani, 52,6% au avut studii medii, 42,1% studii superioare si 5,3% studii primare si gimnaziale. În ceea ce privește grupa de vârstă 35-59 ani, 9,8% au absolvit mai puțin de 8 clase, iar 10,2% mai mult de 12 clase. in rândul persoanelor cu virste peste 60 de ani au predominat cele care au absolvit mai puțin de 8 clase (60%) și numai 40% au avut studii liceale. Diferența distribuției categoriei de educație in raport cu virsta a fost semnificativă (p;0,001):
În ceea ce privește bolile cronice, s-a observat o prevalență de 20,7% a HTA, de 14,9% a diabetului zaharat și de 8,3% a hepatitei cronice. Ponderea afecțiunilor cronice a fost mai mare la pacienții din mediul urban, dar diferențele înregistrate nu au fost semnificative.
Tabelul II
Prevalența bolilor cronice pe medii de proveniență
În ceea ce privește frecvența hipertensiunii, diferențele in raport cu grupa de vârstă au fost semnificative (p;0,001), fiind intilnită la 3% dintre persoanele cu vârsta sub 25 de ani, la 1,8% dintre cele cu vârsta de 25-35 de ani, la 38,4% dintre cele cu vârste cuprinse intre 35 și 59 de ani si la 80% dintre cele cu vârsta peste 60 de ani.
Tabelul III
Frecvența hipertensiunii pe grupe de vârstă
Niciun participant cu vârsta sub 35 de ani nu fusese diagnosticat cu diabet in momentul intrării în studiu. Diabetul zaharat (DZ) era diagnosticat la 28,6% dintre persoanele cu vârste cuprinse intre 35 și 59 de ani si la 80% dintre cele cu vârste peste 60 de ani (p˂0,001).
În ceea ce privește hepatita cronică, distribuția pe grupe de vârste a avut o dispoziție diferită comparativ cu hipertensiune arterială (HTA) sau DZ, fiind mai frecvent întilnită la vârste tinere (p=0,002): 19,4% dintre participanții cu vârsta sub 25 de ani, 3,5% dintre cei cu vârste intre 25 si 35 de ani, 4,5% dintre cei cu vârste intre 35 și 59 de ani si 0% dintre cei peste 60 de ani, cunoscându-se a avea această afecțiune.
Procentul persoanelor care au declarat ca urmează un regim alimentar a fost de 17%. În mediul urban 18,2% dintre participanți au declarat că țin dietă, iar in cel rural de 14,9% (p=0,595). Se remarcă diferențe importante in raport cu grupa de vârstă a persoanelor care au declarat că urmează o dietă (p˂0,001): 3% dintre cele cu vârstă sub 25 de ani, 3,5% dintre cele cu vârsta de 25-35 ani, 30,4% dintre cele cu vârsta de 35-59 de ani si 60% dintre cele cu vârsta peste 60 de ani.
Fig.5.Vârstă vs.dietă
Dintre persoanele cu studii superioare doar 5,8%,iar in cazul celor cu studii medii 19,4% au declarat că urmează o dietă. În schimb 41,2% dintre pesroanele care absolviseră mai putin de 9 clase au declarat ca respectă un regim. S-a remarcat o diferență semnificativă a distribuției in raport cu grupa de vârsta a persoanelor care declarau ca urmează o dietă (p˂0,001).
Fig 6.Studii vs.dietă
În ceea ce privește tipul de dietă, 14,5% au declarat că urmează regim pentru diabet.
Evaluarea antropometrică
Majoritatea participanților au fost normoponderali (41,08%). Ponderea celor cu suprapondere a fost de 28,22%, iar a celor cu obezitate de 30,71%.
Fig. 7 Dispunerea IMC
În ceea ce privește greutatea măsurată aceasta a fost in medie de 78,28 kg, variind intre 46 și 145 kg, iar indicele de masă corporală (IMC) măsurat a fost in medie de 27,25 kg/m2.
Evaluarea calității somnului și a tulburărilor de somn (somnolența diurnă, riscul de apnee obstructivă în somn SAOS)
Somnul este un aspect important al menținerii ritmului circadian al organismului. Somnul inadecvat contribuie la boli de inimă, diabet, depresie, căderi, accidente, tulburări de cunoaștere, și la o slabă calitate a vieții. În timp ce schimbările normale de imbătranire interferă cu calitatea somnului, alte condiții de boală și medicamente utilizate de adulți in vârstă compromit calitatea somnului. O evaluare a somnului realizată de asistenta medicală începe cu o evaluare completă a calității somnului și tiparului somnului. Asistenta poate fi capabilă de a îmbunătăți problema de somn imediat cu intervenții sau cu lucru cu echipa de ingrijire a sănătății pentru a evalua problema de somn în mai mare profunzime.
Calitatea somnului a fost evaluata cu ajutorul The Pittsburgh Sleep Quality Index (PSQI), chestionar care cuprinde 7 elemente:
Tabelul V
Chestionarul Pittsburgh
Tabelul VI
Pondera persoanelor cu calitate slaba a somnului
Scorul Epworth (The Epworth Sleepiness Scale (ESS). Somnul in timpul nopții este esențial pentru o sănătate bună. Somnolența in timpul zilei poate fi un antecedent la căderi, scăderea calității vieții și al unei slabe recuperări la adulții in vârstă. Somnolența in timpul zilei poate fi, de asemenea, un indicator care sa arate ca hipertensiunea arterială sau diabetul zaharat nu sunt bine controlate (Cuellar & Ratcliffe, 2008, Goldstein, Ancoli-Israel, Shapiro, 2004). Evaluarea somnolenței in timpul zilei permite asistentei să intervină prin implementarea unor intervenții sau prin trimiterea pacientului pentru o evaluare ulterioară de specialitate
Tabelul VII
Chestionarul Epworth – date descriptive
Tabelul VIII
Ponderea persoanleor cu risc crescut de SAOS
Nu s-au remarcat diferențe semnificative ale calității somnului in raport cu mediul de proveniență sau cu sexul.
Tabelul IX
Calitatea somnului pe sexe
În raport cu grupa de vârstă se constată o scădere a ponderii persoanelor cu o calitate bună a somnului odată cu înaintarea în vârstă și in paralel, o creștere a celei cu calitate slabă a somnului odată cu creșterea vârstei (p=.002).
Fig. 8 Vârstă vs calitatea somnului
S-au remarcat diferențe ale calității somnului în raport cu categoria de IMC (p=.000). Majoritatea persoanelor normoponderale au avut o calitate bună a somnului (53%), în timp ce 55,2% dintre obezi au avut o calitate slabă a somnului.
Tabelul X
Calitatea somnului în raport cu IMC-ul
Dintre persoanele cu o calitate bună a somnului, 53% au fost normoponderale, iar dintre cele cu o calitate slabă sau foarte slabă a somnului 75,9% si respectiv 66,7% au fost cu exces ponderal (p=.007)
Fig. 9 Relația dintre calitatea bună a somnului și IMC
Nu s-au remarcat modificări ale calității somnului în raport cu categoria de circumferintă abdominală (p=0,66).
Tabelul XI
Calitatea somnului în raport cu circumferința abdominală
Există diferențe și în raport cu prezența și tipul complicațiilor metabolice în raport cu complicațiile metabolice ale obezității (p=.002).
Tabelul XII
Complicațiile metabolice în raport cu calitatea somnului
Există diferențe și in raport cu prezența și tipul complicațiilor cardiovasculare in raport cu complicațiile metabolice ale obezității (p=.000).
Tabelul XIII.
Complicațiile CV în raport cu calitatea somnului
Nu s-au observat diferențe semnificative ale calității somnului in raport cu gradul de somnolența diurnă.
Tabelul XIV
Scor Epworth
Persoanele cu calitate bună a somnului sunt in proporție de 94% cu risc scăzut de apnee, cele cu calitate relativ bună a somnului au un risc de apnee in proporție de 68,8%. Dintre persoanele cu calitate slabă a somnului 69% au risc crescut de SAOS, iar dintre cele cu o calitate foarte proastă a somnului 66,7% au risc crescut de SAOS.
Tabelul XV
Risc apnee
Nu s-au remarcat diferențe semnificative ale latenței somnului in raport cu sexul. Ponderea persoanelor cu latenăa mare a somnului a fost semnificativ crescută in mediul urban.
Tabelul XVI
Latența somnului în raport cu sexul și mediul de proveniență
În raport cu grupa de vârsta se constată o scădere a ponderii persoanelor cu o latența bună a somnului odată cu înaintarea în vârstă și în paralel, o creștere a celei cu latență mare a somnului odată cu creșterea vârstei, dar fără semnificație statistică (p=0,241).
Nu s-au remarcat asocieri semnificative între perioada de latența a somnului și categoria de IMC.
Tabelul XVII
Latența somnului în raport cu IMC-ul
Dintre persoanele cu o latență scăzută a somnului, 45,5% au fost normoponderale, iar dintre cele cu o latență mare sau foarte slabă a somnului 68,3% si respectiv 57,1% au fost cu exces ponderal (p=.443).
Fig.11 Legătura dintre IMC și latența scăzută a somnului
Nu s-au observat diferențe între persoanele cu talie normală și cele cu talie groasă în ceea ce privește perioada de latență a somnului (p=.680).
Tabelul XVIII
Latența somnului în raport cu circumferința abdominală
Nu există diferențe nici în raport cu prezența și tipul complicaților metabolice în raport cu complicațiile metabolice ale obezității (p=.67).
Tabelul XIX
Latența somnului în raport cu complicațiile metabolice
Nu există diferențe și în raport cu prezența și tipul complicațiilor metabolice în raport cu complicațiile cardiovasculare ale obezității (p=.137).
Tabelul XX
Latența somnului în raport cu complicațiile CV
Nu s-au observat diferențe semnificative ale latenței somnului în raport cu gradul de somnolență diurnă (p=.643).
Tabelul XXI
Latența somnului în raport cu scorul Epworth
Nu s-au observat diferențe între pacienții cu risc crescut de SAOS și cei cu risc scăzut în raport cu perioada de latență a somnului (p=.066).
Tabelul XXII
Latența somnului ăn raport cu riscul de SAOS
Nu s-au remarcat diferențe semnificative ale duratei somnului în raport cu mediul de proveniență. Ponderea persoanelor cu durată mare a somnului a fost semnificativ crescută în cazul sexului feminin.
Tabelul XXIII
Durata somnului in funcție de mediu de proveniență și de sex
În raport cu grupa de vârstă se constată o scădere a ponderii persoanelor cu o durată bună a somnului odată cu înaintarea în vîrstă și in paralel, o creștere a celei cu durată scazută a somnului odată cu creșterea vîrstei, dar fără semnificație statistică.
Nu s-au remarcat asocieri semnificative între perioada de durată a somnului și categoria de IMC.
Tabelul XXIV
Durata somnului în raport cu IMC
Persoanele cu exces ponderal au în proporție semnificativ mai mare o durată a somnului 3 (<5 ore) sau 2 (5-6) ore comparativ cu normoponderalii.
Fig.13 Durata somnului vs IMC
Nu s-au remarcat asocieri semnificative intre circumferința abdominală (normală vs. groasă) si durata somnului (p=.168).
Fig. 14 Circumferință abdominală vs durata somnului
Nu s-au observat asocieri semnificative intre prezența si tipul complicațiilor metabolice si durata somnului (p=.601).
Tabelul XXV
Durata somnului în raport cu complicațiile metabolice
Prezența complicațiilor cardiovasculare a condus la diferențe semnificative în ceea ce privește durata somnului (p=.000).
Tabelul XXVI
Durata somnului în raport cu complicațiile CV
Nu s-a observat o asociere semnificativă între somnolența diurnă și durata somnului (p=.119).
Tabelul XXVII
Durata somnului în raport cu scorul Epworth
Nu s-au observat diferențe semnificative între persoanele cu risc scăzut și cele cu risc crescut de SAOS în ceea ce privește durata somnului (p=0.228).
Tabelul XXVIII
Durata somnului în raport cu riscul de apnee
Nu s-au remarcat diferențe semnificative ale eficienței obișnuite a somnului în raport cu sexul sau mediul de proveniență.
Tabelul XXIX
Eficiența obișnuită a somnului în raport cu distribuirea pe sexe si pemediul de proveniență
În raport cu grupa de vârstă se constată o scădere a eficienței obișnuite a somnului odată cu înaintarea in vârstă semnificativă statistic(p=0.008).
Nu s-au observat diferențe în ceea ce privește eficiența obișnuită a somnului între pacienții normoponderali, supraponderali și cei cu obezitate.
Tabelul XXX
IMC-ul în raport cu eficiența somnului
Eficiența scăzută a somnului a fost mai frecvent întilnită în cazul persoanelor cu exces ponderal (p=0,122).
Fig. 16 Legătura dintre exces ponderal și eficiența somnului
Eficiența scăzută a somnului a fost mai frecvent întilnită în cazul persoanelor cu obezitate abdominală (p=0,493).
Fig 17 circumferința abdominală vs eficiența scăzută a somnului
Nu s-au observat diferențe semnificative în ceea ce privește prezența și tipul complicațiilor metabolice ale obezității în raport cu eficiența obișnuită a somnului (p=0,098).
Tabelul XXXI
Complicațiile metabolice în raport cu eficiența obișnuită a somnului
S-au remarcat diferențe semnificative în ceea ce privește tipul și prezența complicațiilor cardiovasculare asociate obezității în raport cu eficiența obișnuită a somnului (p=0,005).
Tabelul XXXII
Complicațiile CV în raport cu eficiența obisnuită a somnului
Nu s-au observat diferențe semnificative în ceea ce privește asocierea dintre eficiența obișnuită a somnului și somnolența diurnă evaluată prin scorul Epworth (p=0,569)
Tabelul XXXIII
Scorul Eporth în raport cu eficiența obișnuită a somnului
Persoanele cu risc scăzut de apnee obstructivă de somn (complicație asociată obezității) au avut mai frecvent o eficiență obișnuită bună a somnului comparativ cu cele cu SAOS.
Fig. 18 Apneea obstructivă de somn vs eficiența obișnuită bună a somnului
Nu s-au remarcat diferențe semnificative ale prezenței tulburărilor somnului in raport cu sexul sau mediul de proveniență.
Tabelul XXXIV
Tulburările de somn în raport cu mediul de proveniență și sexul
În raport cu grupa de vârstă se constată o scădere a eficienței obișnuite a somnului odată cu înaintarea în vârstă nesemnificativă statistic (p=0,172).
Fig. 19 Vârsta vs eficiența obișnuită a somnului
Nu s-au observat diferențe semnificative (p=0,374) în raport cu prezența sau tipul complicațiilor metabolice asociate obezității în realție cu tulburările de somn.
În schimb s-au constatat diferențe semnificative în ceea ce privește tulburările de somn și prezența și tipul complicațiilor cardiovasculare (p=.000).
Tabelul XXXV
Tulburările de somn în raport complicațiile CV
Nu s-au observat diferențe semnificative (p=0,199) în raport cu categoria de IMC în realție cu tulburările de somn.
Tabelul XXXVI
Tulburările de somn în raport cu IMC
Pacienții cu exces ponderal nu au avut în proporție semnificativ mai mare tulburări de somn comparativ cu cei normoponderali (p=0,451)
Tabelul XXXVII
Tulburările de somn în raport cu talia
Pacienții cu talie groasă nu au avut în proporție semnificativ mai mare tulburări de somn comparativ cu cei cu talie normală (p=0,702).
Tabelul XXXVIII
Tulburările de somn în raport cu circumferința abdominală
S-au observat diferențe semnificative ale somnolenței diurne legate de prezența tulburărilor de somn.
\
Fig. 20 Legătura dintre somnolența diurnă și tulburările de somn
Între persoanele cu tulburare de somn nu se găsesc participați cu risc crescut de SAOS. Însă, între persoanele cu tulburare de somn 3, un procent de 77,8% au risc crescut de apnee de somn (p<0,001).
Fig. 21 Tulburările de somn vs riscul de SAOS
Nu s-au remarcat diferențe semnificative ale utilizării medicației de somn în raport cu sexul sau mediul de proveniență.
Tabelul XXXIX
Utilizarea medicației pentru somn în raport cu mediul de proveniență și sexul
În raport cu grupa de vârstă se constată o creștere a medicației pentru somn odată cu înaintarea in vârstă semnificativă statistic(p=0,008).
Fig. 22 Grupa de vârstă vs medicația pentru somn
Nu s-au remarcat diferențe în ceea ce privește procentul persoanelor cu complicații metabolice ale obezității și utilizarea medicației de somn (p=0,783).
Tabelul XL
Utilizarea medicației pentru somn în raport cu complicațiile metabolice
Diferențe semnificative legate de utilizarea medicației de somn s-au înregistrat în raport cu prezența și tipul complicațiilor cardiovasculare (p<0,001).
Tabelul XLI
Complicațiile CV în raport cu utilizarea medicației pentru somn
Pacienții care au declarat că utilizează frecvent medicație de somn au declarat că utilizează medicație de somn în proporție de 100%. Procentul persoanelor care utilizează medicație de somn crește odată cu categoria de IMC.
Fig. 23 Medicație pentru somn vs IMC
Nu s-au remarcat diferențe între pacienții normoponderali și cei cu exces ponderal în ceea ce privește utilizarea medicației pentru somn (p=0,405).
Fig. 24 IMC vs medicația pt somn
Nu s-au remarcat diferențe între pacienții cu talie normală și cei cu talie groasă în ceea ce privește utilizarea medicației pentru somn (p=0,512).
Fig. 25 Circumferința abdominală vs medicația pt somn
Nu s-au remarcat diferențe în raport cu nivelul somnolenței diurne în ceea ce privește utilizarea medicației pentru somn (p=0,083).
Tabelul XLII
Utilizarea medicației pentru somn în rapor cu scorul Epworth
Toți pacienții cu risc crescut de SAOS au avut o utilizare frecventă a medicației de somn. Ponderea persoanelor cu risc crescut de SAOS a crescut in paralel cu creșterea frecvenței utilizării medicației de somn (p=0,001).
Fig. 26 SAOS vs medicație pt somn
Nu s-au remarcat diferențe semnificative ale disfuncțiilor în timpul zilei legate de somn în raport cu sexul sau mediul de proveniență.
Tabelul XLIII
Disfuncțiile din timpul zilei în raport cu mediul de proveniență și cu sexul
În raport cu grupa de vârstă se constată o creștere a disfuncțiilor diurne legate de somn odată cu înaintarea in vârstă nesemnificativă statistic.
Fig. 27 Vârstă vs disfuncții diurne legate de somn
S-au observat diferențe semnificative statistic în raport cu prezența și tipul complicațiilor metabolice legate de obezitate și tulburărilor diurne asociate de disfuncțiile legate de somn (p=0,006).
Tabelul XLIV
Complicațiile metabolice în raport cu somnolența diurnă
S-au observat diferențe semnificative statistic în raport cu prezența și tipul complicațiilor cardiovasculare legate de obezitate și tulburărilor diurne asociate de disfuncțiile legate de somn (p<0,001).
Tabelul XLV
Complicațiile CV în raport cu somnolența diurnă
Paciețtii care au declarat frecvent tulburări diurne legate de somn au declarat că utilizează medicație de somn în proporție de 100%. Procentul persoanelor cu disfuncții în timpul zilei crește odată cu categoria de IMC.
Fig. 28 Disfuncții diurne legate de somn vs IMC
S-au remarcat diferențe între pacienții normoponderali și cei cu exces ponderal în ceea ce privește disfuncțiile diurne legate de somn (p=0,027).
Fig.29 Disfuncții diurne legate de somn vs IMC
Nu s-au remarcat diferențe între pacieții talie normală și cei cu talie groasă în ceea ce privește disfuncțiile diurne legate de somn (p=0,167).
Fig. 30 Circumferința abdominală vs disfuncții diurne legate de somn
S-au remarcat diferențe în raport cu nivelul somnolenței diurne în ceea ce privește disfuncțiile diurne legate de somn (p=0,041).
Tabelul XLVI
Scorul Epworth în raport cu somnolența diurnă
Toți pacienții cu risc crescut de SAOS au avut in proporție de 100% frecvență a disfuncției diurne. Ponderea persoanelor cu risc crescut de SAOS a crescut in paralel cu gradul disfuncțiilor diurne legate de somn (p<0,001).
Fig. 31 Disfuncții diurne legate de somn vs riscul de SAOS
Nu s-au remarcat diferențe semnificative ale disfuncțiilor în timpul zilei legate de somn în raport cu sexul sau mediul de proveniență.
Tabelul XLVII
Calitatea somnului distribuită pe mediu de proveniență si pe sex
În raport cu grupa de vârstă se constată o creștere a frecvenței unei calități slabe a somnului odată cu înaintarea în vârstă semnificativă statistic.
Fig. 32 Vârstă vs calitate slabă a somnului
Nu s-au observat diferențe semnificative statistic în raport cu prezența și tipul complicațiilor metabolice legate de obezitate si tulburarilor diurne asociate cu calitatea somnului (p=0,289).
Tabelul XLVIII
Complicațiile metabolice în raport cu calitatea slabă a somnului
S-au observat diferențe semnificative statistic în raport cu prezența și tipul complicațiilor cardiovasculare legate de obezitate și calitatea somnului (p<0,001).
Tabelul XLIX
Complicațiile CV în raport cu calitatea slabă a somnului
Pacienții care au declarat o calitate bună a somnului au fost in special normoponderali. Procentul cel mai mare de persoane cu calitate slabă a somnului a fost reprezentata de obezi (p=0,006).
Fig. 33 Calitatea somnului vs IMC
S-au remarcat diferențe între pacienții normoponderali și cei cu exces ponderal in ceea ce privește caliatatea somnului (p=0,019).
Fig. 34 IMC vs calitatea somnului
Nu s-au remarcat diferențe între pacienții cu talie groasă și cei cu talie normal în ceea ce privește calitatea somnului (p=0,672).
Fig. 35 Circumferința abdominală vs calitate somnului
Se constată că pacienții supraponderali au avut un scor al calității somnului mai mare ca cei cu suprapondere și cei normoponderali ( test Anova, F=13,98, p<0,001). La analiza posthoc Bonferroni diferențe semnificative ale scorului Pittsburg au fost între participanții normoponderali și cei cu obezitate (p<0,001), și între cei supraponderali și cei cu obezitate (p=0,001). Nu s-au remarcat diferențe între persoanele supraponderale și cele normoponderale în ceea ce privește scorul de calitate al somnului (p=0,470).
Scorul de calitate a somnului s-a corelat cu parametrii antropometrici: circumferința abdominală, circumferință șoldului si IMC.
Fig. 36 Corelația dintre componentele scorului pentru somn
Fig. 37 Corelația dintre circumferința șold și scorul pentru somn
Fig. 38 Corelația dintre IMC și scorul somnului
Nu au existat diferențe semnificative ale scorului obținut la evaluarea calității somnului între pacienții cu talie groasă și cei cu talie normală (p=5,36).
Nu s-au remarcat diferențe semnificative ale somnolenței diurne în raport cu sexul sau mediul de proveniență.
Tabelul LII
Scorul somnolența diurnă în raport cu sexul și mediul de proveniență
În raport cu grupa de vârstă se constată o creștere frecventă a unei calități slabe a somnului odată cu înaintarea în vârstă nesemnificativă statistic (p=0,188).
Fig. 39 Vârstă vs calitate slabă a somnului
Nu s-au observat diferențe semnificative statistic în raport cu prezența și tipul complicațiilor metabolice legate de obezitate și somnolența diurnă (p=0,293).
Nu s-au observat diferențe semnificative statistic în raport cu prezența și tipul complicațiilor cardiovasculare legate de obezitate și somnolența diurnă (p=0,155).
Pacienții care au declarat frecvent somnolență diurnă nu au diferit semnificativ în raport cu categoria de IMC (p=0,609).
Fig. 40 IMC vs somnolență diurnă
Nu s-au remarcat diferențe între pacienții normoponderali și cei cu exces ponderal în ceea ce privește somnolența diurnă (p=0,516).
Fig. 41 IMC vs somnolență diurnă
S-au remarcat diferențe între pacienții cu talie normală și cei cu talie groasă în ceea ce privește somnolența diurnă (p=0,003).
Fig. 42 Somnolență diurnă vs circumferință abdominală
S-au observat corelații semnificative între scorul Epworth și parametrii antropometrici.
Tabelul LIII
Circumferințele măsurate în raport cu scorul Epworth
Se constată că pacienții cu obezitate abdominală au avut un scor Epworth mai mare ca cei cu circumferința abdominală normală (p=0,001).
Tabelul LIV
Scorul Epworth în raport cu
Se constată că pacienții supraponderali au avut un scor Epworth mai mare ca cei cu suprapondere și cei normoponderali ( test Anova, F=4,544, p=0,012). La analiza posthoc Bonferroni diferențe semnificative ale scorului Pittsburg au fost între participanții normoponderali și cei cu obezitate (p=0,009). Nu s-au remarcat diferențe între cei supraponderali și cei cu obezitate (p=0,219). între persoanele supraponderale și cele normoponderale în ceea ce privește scorul de calitate al somnului (p=0,723).
Nu s-au remarcat diferențe semnificative ale riscului de SAOS în raport cu sexul sau mediul de provenientă.
Tabelul LVI
Riscul de SAOS în raport cu mediul de proveniență și sexul
În raport cu grupa de vârstă se constată o creștere frecvenței riscului pentru SAOS odată cu înaintarea în vîrstă semnificativă statistic(p=0.000).
Fig. 43. Grupa de vârstă vs riscul de SAOS
S-au observat diferențe semnificative statistic în raport cu prezența și tipul complicațiilor metabolice legate de obezitate și riscul de SAOS (p<0,001).
Tabelul LVII
Riscul de apnee distribuția funcție de scăzut și crescut
S-au observat diferențe semnificative statistic în raport cu prezența și tipul complicațiilor cardiovasculare legate de obezitate și riscul pentru SAOS (p<0,001).
Tabelul LVIII
Complicațiile CV în raport cu riscul de apnee
Pacienții care au declarat un risc scăzut de SAOS au fost în special normoponderali. Procentul cel mai mare de persoane cu risc crescut de SAOS a fost reprezentat de obezi (p<0,001).
Fig. 44 IMC vs riscul de SAOS
S-au remarcat diferențe între pacienții normoponderali și cei cu exces ponderal în ceea ce privește riscul de SAOS (p<0,001).
Fig. 45 IMC vs riscul de SAOS
S-au remarcat diferențe între pacienții cu talie groasă și cei cu talie normală în ceea ce privește calitatea somnului (p<0,001).
Fig. 46 Riscul de SAOS vs circumferința abdominală
Diferențele valorilor parametrilor antropometrici între pacienții cu risc scăzut de apnee și cei cu risc crescut de apnee au fost diferite semnificativ.
Tabelul LIX
Riscul de apnee funcție de circumferință și IMC
Pacienții cu obezitate au un risc crescut pentru o calitate slabă a somnului și somnolența diurnă.
Fig. 47
Tabelul LX
Zona de sub curbă
Participanții cu talie groasă au risc crescut pentru somnolență diurnă.
Fig. 48 Curba ROC
Tabelul LXI
Zona de sub curbă
S-a observat o corelație inversă între stima de sine și calitatea somnului și somnolența diurnă și între imaginea corporală și somnolența diurnă.
Tabelul LXII
Stima de sine și calitatea somnului în raport cu somnolența diurnă și imaginea de sine
Fig. 49 Corelația dintre componentele scorului BSQ
Concluzii
În studiul de față am arătat că majoritatea persoanelor normoponderale au avut o calitatea bună a somnului (53%), în timp ce 55% dintre obezi au avut o calitate slabă a somnului, concluzionând că greutatea este un parametru care influențează semnificativ calitatea somnului.
Un alt aspect demonstrat este faptul că vârsta este un parametru care se află într-un raport invers proporțional cu calitatea somnului; odată cu înaintarea în vârstă calitatea somnului scade, numărul de persoane cu o calitate a somnului slabă sau foarte slabă crescănd.
Riscul de apnee obstructivă în somn (SAOS) este semnificativ scăzut la persoanele cu o calitate bună a somnului, acesta crescând semnificativ la persoanele cu o calitate slabă a somnului. Eficiența somnului este și ea influențată de greutate și de vârstă, fiind scăzută la persoanele cu exces ponderal și la cele înaintate în vârstă
.La persoanele cu CA groasă riscul de apnee obstructivă a fost prezent în 87,9% din cazuri pe când la persoanele cu CA normală riscul crescut a fost prezent doar în proporție de 12,1%.
Analizând relația dintre riscul de SAOS și complicațiile CV riscul crescut a fost prezent într-o proporție semnificativ mai mare 51% la persoanele cu HTA, și de 47% la cele fără complicații; 92% dintre persoanele fără complicații CV au prezentat risc scăzut pentru SAOS.
Pacienții cu obezitate au arătat un risc crescut pentru o calitate slabă a somnului și somnolență diurnă.
Participanții cu talia groasă au prezentat un risc crescut pentru somnolență diurnă .
Persoanele cu obezitate au prezentat un risc crescut pentru o calitate slabă a somnului și somnolență diurnă, fapt evidențiat printr-un scor Epworth mare.
S-a observat că persoanele cu obezitate au avut o durată a somnului mică, de 5 sau chiar sub 5 ore de somn pe noapte.
Discuții
În lotul studiat riscul de apnee obstructivă în somn (AOS) a fost semnificativ mai mare la persoanele obeze, somnolența diurnă și calitatea scăzută a somnului au fost reliefate preponderent la persoanele cu o greutate mare și au fost într-un raport independent de mediul de proveniență și de sex și invers proporțional cu vârsta.
Zhang Q, și echipa sa au făcut un studiu în China cu 144 de persoane cu privire la legătura dintre sindromul de apnee obstructivă în somn (SAOS) și hipopnee și sindromul metabolic la persoanele care sforăie. Persoanele au fost împărțite în 3 grupuri Primul grup alcătuit din persoane afectate puțin de sforăit (n=36), al doilea afectate moderat (n=52) iar al treilea afectate moderat spre sever (n=56). Incidența sindromului metabolic la persoanele care suferă de sforăit moderat spre sever s-a dovedit a fi semnificativ mai mare decât la persoanele care suferă puțin (8.3%) respectiv fața de cele care suferă moderat.(11.1%). SaO2 din timpul nopții a fost corelată negativ cu IMC-ul, talia și circumferința gâtului și presiunea diastolică dar corelate pozitiv cu colesterolul total si HDL colesterolul. Studiul a arătat deci, că la persoanele care sforăie, cele afectate moderat spre sever au fost într-o legătură strânsă cu sindromul metabolic și hipoxemia nocturnă. (35)
Într-un studiu efectuat de Bae EK și colaboratorii s-a determinat dacă pierderea kilogramelor ar avea vreun impact asupra îmbunătațirii gradului de severitate al sindromului de apnee obstructive în somn (SAOS) în particular la persoanele obeze. S-a efectuat un studiu de analiză prospectivă, luându-se in calcul datele clinice și cele de la polisomnografie obținute din cohorta de candidați la slăbirea prin chirurgie, a pacienților cu SAOS moderat spre sever, confirmati prin polisomnografie. Pacienții au fost urmăriți prin polisomnografie cel puțin 12 luni după intervenție. Rezultatele au arătat că din cei 47 de pacienți, reprezentând 70.1%, cu SAOS moderat spre sever (din totalul de 67 de pacienți) care au facut polisomnografie preoperator 10 pacienți au facut și posoperator. Deși severitatea SAOS s-a îmbunătățit considerabil rezoluția SAOS a fost atinsă doar la 5 pacienți În concluzie, pierderea kilogramelor prin metoda chirurgicală a arătat o imbunătățire semnificativă a SAOS asociat cu obezitatea, deși, SAOS persistă într-o măsură considerabilă chiar și după o pierdere substanțială în greutate. (2)
Intr-un studiu realizat cu privire la prevalența și factorii asociați cu SAOS, Muxfield ES și colaboratorii au plecat de la ipoteza că SAOS este în strânsă legătură cu HTA rezistentă deși acest lucru nu fusese demonstrat. 422 de pacienți cu HTA rezistentă au fost supuși o noapte întreagă la polisomnografie. Prezența SAOS a fost definită de un index al apneii hipopnee (AHI) >5 pe oră și SAOS moderat sau sever a fost definit la un AHI > 15. 347 de pacienți au avut AOS și 234 au avut AOS moderat/sever. Pacienții cu AOS moderat sau sever au fost majoritatea barbați în vârstă și obezi, cu talia și circumferința gâtului de dimendiuni mari, cu o prevalență a DZ și HVD crescute și aveau deasemenea și o proteinuria mai mare decât a celora care nu aveau SAOS sau îl aveau mediu. În multiple regresii variabile, sexul masculin, vârsta înaintată, DZ, obezitatea, talia și circumferința gâtului mari,precum și presiunea sistolică din timpul nopții au fost factori asociați cu AOS sever sau mediu. În concluzie, HTA a avut o foarte mare prevalență în AOS. (20)
Pacienții cu obezitate severă cu apnee obstructivă în somn ar putea avea riscuri negative asupra sănătății, chiar dacă nu au avut boli CV în trecut. Aceasta este ipoteza de la care a plecat studiul lui Seetho IW și al colaboratorilor săi. Prezența AOS în obezitatea severă, chiar și în absența unor patologii CV în trecut, ar afecta masurătorile provenite din analiza undelor de puls. AOS este asociată cu obezitatea și cu sindromul metabolic, care formează cel mai mare factor de risc cardio-vascular. 72 de pacienți adulți obezi, dintre care 47 cu AOS și 25 fără, au fost caracterizați folosind parametrii antropometrici, respiratori și cardio-metabolici. Grupurile au fost similare în ceea ce privește vârsta, IMC, și sexul. Cei cu AOS au avut o rigiditate vasculară mai mare argument fiind presiunea ridicată și viabilitatea subendocardică scăzută, cu sistolica, diastolica și media presiunii arteriale semnificativ crescute față de cei fără AOS. Rigiditatea arterială corelată cu media presiunii arteriale, cu severitatea AOS, indicele apnee-hipopnee au prezis rigiditatea în multe regresii, dar componentele sindromului metabolic nu. Astfel, pacienții cu AOS cu obezitate severă au avut crescută rigiditatea vasculară, fapt care le-ar putea influența riscul CV independent de anomaliile metabolice.(27)
Cizza G și echipa sa și-au propus să investigheze legătura dintre circumferința gâtului, AOS și sindromul metabolic la bărbații obezi și femeile obeze în premenopauză care dorm mai puțin de 6,5 ore pe noapte. 120 de indiviizi, 92 femei cu vârsta de 40 (± 5) de ani și IMC-ul 38,6± 6,5kg/m(2). Severitatea SAOS a fost măsurată cu un scor și a fost definit cu un indice al tulburării respiratorii (ITR) ≥ 5. Rezultatele au arătat că sdr. metabolic a fost prezent la 41% din pacienți iar SAOS la 58%. Subiecții cu sindrom metabolic au fost cu 3 ani mai în vârstă și cel mai adesea au fost caucazieni; aceștia au avut ITR mai mare, circumferința gâtului mai mare, mai multă grăsime viscerală, adiponectina din ser scăzută, norepinefrina din urina pe 24 de ore mai mare, și o concentrație a hormonului de creștere scăzută. În concluzie, circumferința gâtului mare este asociată cu SAOS și cu sindromul metabolic la pacienții mascilini obezi și la femeile obeze în premenopauză. Circumferința gâtului ar trebui adăugată la definiția sindromului metabolic și trebuie să fie validată în studiile viitoare. (7)
Conform unui studiu realizat de Ryan S și echipa sa, tulburările de respirație din timpul somnului, în special AOS și sdr. de hipoventilație se asociază cu o morbiditate importantă și cu mortalitate. Prevalența acestor condiții este în continuă creștere în special datorită creșterii ratei obezității la nivel mondial. Obezitatea contribuie la patogeneza tulburărilor de respirație din timpul somnului în mai multe feluri incluzând alterarea anatomiei căilor aeriene superioare până la colaps, controlul ventilator prin îngreunarea actului. Există deasemenea o evidență în creștere a faptului că AOS în sine contribuie la dezvoltarea obezității. Tot mai adesea și AOS și obezitatea conduc la activarea căilor inflamatorii, care este practic o cheie a mecanismului în procesul bolilor CV și metabolice. Recunoașterea tulburărilor respiratorii din timpul somnului este importantă cum tratamentul efectiv este disponibil (26)
AOS afectează histologia ficatului și activarea celulelor inflamatorii în boala ficatului non –alcoolic la copii indiferent de rezistența la obezitate sau la insulin. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24381991(18)
Din Ianuarie și până în Decembrie, 306 copii au fost supuși polisomnografiei pentru a investiga asocierea dintre durata scurtă a somnului și obezitate la copii cu și fără AOS. Diagnosticul de AOS s-a pus daca indexul de apnee/hipopnee era ≥ 1.Durata mică de somn a fost definită ca o reducere cu mai mult de o oră față de minimul recomandat de Fundația Națională pentru Somn. Rezultatele au arătat că 32% au fost obezi, 39,5% au fost cu durata scurtă a somnului si 78% au fost cu AOS. Copiii cu AOS au avut o frecvență similară a duratei scurte de somn cu cei fără SAOS. Un istoric familial al duratei totale de somn cu doar 1 oră de somn mai puțin decât recomandările pentru fiecare vârstă ale FNS este asociat cu un risc înalt de obezitate la copii independent de prezența AOS. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24288006(18)
Durata scurtă a somnului s-a dovedit a fi asociată cu un indice de masă corporală (IMC) crescut, în multe studii epidemiologice. Mai multe aspecte ar putea lega privarea de somn de creșterea în greutate și obezitate, incluzând creșterea aportului de alimente, scăderea consumul de energie, precum și modificări ale nivelurilor de hormoni de reglare a poftei de mancare, cum ar fi leptina si grelina. Un factor relativ nou care contribuie la privarea de somn este utilizarea mass-mediei (de exemplu, privitul la televizor, calculator și internet), care pot agrava comportamentul sedentar și pot crește aportul caloric. În plus, locul de muncă iîn ture, ore lungi de lucru, și timpul crescut pentru naveta la și de la locul de muncă, au reprezentat de asemenea ipoteze care au favorizat creșterea în greutate și obezitatea legate de tulburările metabolice din cauza legăturii lor puternice pe care o au cu privarea de somn. (32)
Plecând de la ipoteza că o monitorizare de 24 de ore în ambulatoriu a presiunii sângelui, este cea mai fidelă metodă de a diagnostica HTA la pacienții cu AOS, un lot de 369 de pacienți au fost supuși polisomnografiei și unei monitorizări a presiunii sângelui 24 de ore. Au completat un formular de date, măsurătorile antropometrice au fost verificate. 122 dintre pacienți care nu erau sub medicație antihipertensivă n-au raportat HTA dar potrivit datelor obtinute prin monitorizarea sângelui 43,4% din ei s-au clasificat greșit ca non hipertensivi. Acești pacienți au avut un index al apneii hipopnee, un IMC și o circumferință a gâtului semnificativ mai mari decât la pacienții pacienții nonhipertensivi. Studiul a subliniat importanța monitorizării în ambulatoriu a presiunii sângelui pentru diagnosticul de HTA la pacienții suspectați că ar avea AOS cu IMC și circumferința gâtului de aproximativ 27 kg/m2 și respectiv 39 de cm. (8)
Într-un studiu s-a investigat dacă impactul AOS asupra metabolismului glocozei este diferit în funcție de prezența sau absența obezității. La subiecții fără obezitate glicemia a-jeun testul la 2 ore după testul de toleranță la glucoză și Hb1c au fost mai mari la cei cu AOS decât la cei fără. În plus, prezența AOS la cei non-obezi a fost asociată cu o prevalență mare a alterării glucozei a-jeun, a valorilor testului de toleranță la glucoză. Concluzia a fost că prezența AOS la indivizii non-obezi este asociată într-o măsură semnificativă cu alterarea metabolismului glucozei care, poate fi responsabilă în viitor de risc de DZ și boli CV. (17)
ANEXE
1.Chestionarul de somn PSQI
Următoarele întrebări sunt in legătura cu obiceiurile de somn numai din ultima lună.Răspunsurile dvs. ar trebui sa redea cât mai fidel starea dvs. în legătură cu somnul.Vă rog să răspundeți la toate intrebările.
1.La ce ora v-ați culcat noaptea?
Ora de culcare obișnuită …..
2.Cât v-a luat (în minute) să adormiți în fiecare seară?
Nr. de minute …..
3.La ce oră v-ați trezit dimineața?
Ora de trezire …..
4.Cîte ore de somn adihnitor ați avut pe noapte?(s-ar putea sa fie diferit de nr.de ore petrecute în pat)
Ore de somn pe noapte …..
Pentru următoarele întrebări alegeți răspunsul care vi se potrivește cel mai bine.Răspundeți la toate întrebările.
5.In ultima luna cat de des ati avut probleme cu somnul din cauza ca:
a.N-ați putut adormi în 30 de minute:
Niciodată,în ultima lună
Mai puțin de o dată pe săptămână
O data,de doua ori pe săptămână
De trei sau mai multe ori pe săptămână
b.V-ați trezit în toiul nopții sau dimineața devreme:
Niciodată,in ultima lună
Mai puțin de o dată pe săptămână
O data,de doua ori pe săptămână
De trei sau mai multe ori pe săptămână
c.Ați avut nevoie la baie:
Niciodată,in ultima lună
Mai puțin de o dată pe săptămână
O data,de doua ori pe săptămână
De trei sau mai multe ori pe săptămână
d.N-ați putut respira constant:
Niciodată,in ultima lună
Mai puțin de o dată pe săptămână
O data,de doua ori pe săptămână
De trei sau mai multe ori pe săptămână
e.Ați tușit sau sforăit tare:
Niciodată,in ultima lună
Mai puțin de o dată pe săptămână
O data,de doua ori pe săptămână
De trei sau mai multe ori pe săptămână
f.Ați avut miscări necontrolate ale picioarelor:
Niciodată,in ultima lună
Mai puțin de o dată pe săptămână
O data,de doua ori pe săptămână
De trei sau mai multe ori pe săptămână
g.V-a fost frig:
Niciodată,in ultima lună
Mai puțin de o dată pe săptămână
O data,de doua ori pe săptămână
De trei sau mai multe ori pe săptămână
h.V-a fost cald:
Niciodată,in ultima lună
Mai puțin de o dată pe săptămână
O data,de doua ori pe săptămână
De trei sau mai multe ori pe săptămână
i.Ați avut coșmaruri:
Niciodată,in ultima lună
Mai puțin de o dată pe săptămână
O data,de doua ori pe săptămână
De trei sau mai multe ori pe săptămână
j.V-a durut ceva:
Niciodată,in ultima lună
Mai puțin de o dată pe săptămână
O data,de doua ori pe săptămână
De trei sau mai multe ori pe săptămână
k.Alte motive.Spuneți care …….
De câte ori in ultima lună v-au deranjat somnul aceste motive:
Niciodată,in ultima lună
Mai puțin de o dată pe săptămână
O data,de doua ori pe săptămână
De trei sau mai multe ori pe săptămână
6.Somnul din ultima lună l-ați descrie:
Foarte bun
Destul de bun
Destul de rău
Foarte rău
7.În ultima lună cât de des ați luat medicamente (prescrise sau nu) care să vă ajute sa dormiți:
Niciodată,in ultima lună
Mai puțin de o dată pe săptămână
O data,de doua ori pe săptămână
De trei sau mai multe ori pe săptămână
8.În ultima lună, de cate ori ați avut probleme cu somnul in timpul condusului,în timp ce
mancați sau când erați în timpul unei activități?
Niciodată,in ultima lună
Mai puțin de o dată pe săptămână
O data,de doua ori pe săptămână
De trei sau mai multe ori pe săptămână
9.În ultima lună cat de greu a fost pentru dvs sa duceți la bun sfârsit activitățile?
Fără probleme
Un pic dificil
Destul de dificil
Foarte greu
10.Dormiți cu cineva în pat sau in cameră?
Singur(ă)
Locuiesc cu cineva in aceeași casă
Locuiesc cu cineva in aceeași cameră dar paturi separate
Dorm cu cineva în același pat
Dacă aveți un coleg de apartament/cameră intrebați-l cat de des in ultima lună ați avut:
a)Sforăit zgomotos:
Niciodată,in ultima lună
Mai puțin de o dată pe săptămână
O data,de doua ori pe săptămână
De trei sau mai multe ori pe săptămână
b)Pauze lungi de respiratie în timpul somnului:
Niciodată,in ultima lună
Mai puțin de o dată pe săptămână
O data,de doua ori pe săptămână
De trei sau mai multe ori pe săptămână .
c)Mișcări necontrolate ale picioarelor:
Niciodată,in ultima lună
Mai puțin de o dată pe săptămână
O data,de doua ori pe săptămână
De trei sau mai multe ori pe săptămână
d)Episoade de confuzie și dezorientare în timpul somnului :
Niciodată,in ultima lună
Mai puțin de o dată pe săptămână
O data,de doua ori pe săptămână
De trei sau mai multe ori pe săptămână
e)Alte probleme in timpul somnului? Descrieți-le!
Niciodată,in ultima lună
Mai puțin de o dată pe săptamână
O data,de două ori pe saptamană
De trei sau mai multe ori pe săptămână.
Interpretarea PSQI
Calitatea somnului intreb 6:
Raspunsul Scorul
Foarte bun 0
Destul de bun 1
Destul de rau 2
Foarte rau 3 1 componenta a scorului =
Calitatea somnului intreb 2:
Raspunsul Scorul
≤ 15 min 0
16-30 min 1
31-60 min 2
>60 de min 3 scor intrebarea 2=
Intrebarea 5:
Niciodata pe luna 0
Mai putin de 1 date pe sapt. 1
1 sau 2 ori pe sapt 2
3 sau mai multe ori pe sapt. 3 scor intreb 5=
Adunam scorul intreb 5 si cel al intrebari
0 0
1-2 1
3-4 2
5-6 3 Cea de-a 2-a componenta a scorului=
Durata somnului
Intreb 4 raspuns scor
>7 ore 0
6-7 ore 1
5-6 ore 2
<5 ore 3 Componenta a 3- a scorului=
Calitatea somnului
1)nr. de ore dormite=
2)Nr de ore petrecute în pat = ora de trezire-ora de culcare =
3)Calitatea somnului = nr.de ore dormite/nr.de ore state in pat*100 = (%)
Component a 4-a a scorului =
>85% 0
75-84% 1
65-74% 2
<65% 3
Component a 5-a a scorului
Intreb nr.5b-5l:
Raspuns scor 5b-5l scor=
Niciodata pe luna 0 c= g= k=
Mai putin de 1 dată pe săpt 1 d= h= l=
1 sau 2 ori pe sapt 2 e= i=
3 sau mai multe ori pe sapt 3 f= j=
Componenta 5:
Suma 5b+5l scor
0 0
1-9 1
10-18 2 Componenta 5=
19-27 3
Utilizarea medicației pt somn:
Niciodata pe lună 0
Mai puțin de 1 dată pe săpt. 1
1 sau 2 ori pe săpt 2 Componenta 6=
3 sau mai multe ori pe săpt. 3
Intreb 8 :
Răspuns scor
Niciodată pe lună 0
Mai puțin de 1 data pe săpt. 1
1 sau 2 ori pe săpt 2 scorul intreb 8=
3 sau mai multe ori pe săpt. 3
Intreb 9:
Fără probleme 0
Un pic dificil. 1
Destul de dificil 2 scorul intreb 9=
Foarte dificil 3
Se face suma scorului dintre intrebarea 8 si intreb 9 =
Suma dintre 8 și 9 scor
0 0
1-2 1
3-4 2
5-6 3 Componenta 7=
Adunati toate scorurile PSQI SCORE =
2.Chestionar siluetǎ(BSQ)
Notați de la: 1- Niciodată
2- Rar
3-Câteodatǎ
4- Des
5- Foarte des
6- Întotdeuna
1.Ați fost atât de îngrijorat/ǎ în privința siluetei dumneavoastrǎ încǎt ați crezut cǎ ar trebui sǎ țineți dietǎ?
2.Fiind cu persone slabe v-a fǎcut conștient de silueta dumneavoastrǎ?
3.Ați remarcat silueta altor persoane și ați crezut cǎ silueta dumneavoastrǎ a fost comparatǎ într-un mod nefavorabil?
4.Dezbracat/ǎ (ca de exemplu când faceți baie),vǎ face sǎ vǎ simțiți gras/ǎ?
5.V-ați simțit excesiv de mare și rotund?
6.V-ați simțit rușinat de corpul dumneavoastrǎ?
7.Îngrijorǎrile în privința siluetei v-au determinat sǎ țineți dietǎ?
8.Credeți cǎ aveți aceastǎ siluetǎ pentru cǎ vǎ lipsește autocontrolul?
9.V-a îngrijorat cǎ alte persoane pot vedea “colǎceii” din jurul taliei dumneavostrǎ?
10.Credeți cǎ nu e corect cǎ alte persoane sunt mai slabe decât dumneavostrǎ?
11.Privind la reflexia dumneavostrǎ(în oglindǎ sau vitrina unui magazin )v-a fǎcut sǎ fiți nemulțumit/ǎ de silueta dumneavostrǎ?
12.Sunteți mai conștient/ǎ în privința siluetei dumneavostrǎ când sunteți în compania altor oameni?
13.Îngrijorǎrile asupra siluetei v-au fǎcut sǎ credeți cǎ ar trebui sa exersați?
3.CHESTIONARUL EPWORTH
Ați putea adormi în următoarele situații? (Bifați căsuța corespunzătoare)
TOTAL = ………. Puncte
Nume și prenume: ……………………………..
4.CHESTIONARUL BERLIN
CATEGORIA 1
Sforăiți?
a. Da
b. Nu
c. Nu știu
Dacă sforăiți?
Sforăitul Dvs. este:
a. Puțin mai zgomotos ca respirația
b. La fel de zgomotos ca vorbitul
c. Mai zgomotos ca vorbitul
d. Foarte zgomotos – poate fi auzit din camera alăturată
Cât de des sforăiți?
a. Aproape în fiecare zi
b. De 3 – 4 ori pe săptămână
c. O dată – de 2 ori pe săptămână
d. O dată – de 2 ori pe lună
e. Niciodată sau aproape niciodată
A deranjat vreodată sforăitul Dvs. pe cineva?
a. Da
b. Nu
c. Nu știu
A observat cineva vreodată că vă opriți din respirat când dormiți?
a. Aproape în fiecare zi
b. De 3 – 4 ori pe săptămână
c. O dată – de 2 ori pe săptămână
d. O dată – de 2 ori pe lună
e. Niciodată sau aproape niciodată
CATEGORIA 2
Cât de des va simțiți obosit(ă) după ce ați dormit?
a. Aproape în fiecare zi
b. De 3 – 4 ori pe săptămână
c. O dată – de 2 ori pe săptămână
d. O dată – de 2 ori pe lună
e. Niciodată sau aproape niciodată
Când vă treziți, vă simțiți obosit(ă) sau intr-un fel anormal?
a. Aproape în fiecare zi
b. De 3 – 4 ori pe săptămână
c. O dată – de 2 ori pe săptămână
d. O dată – de 2 ori pe lună
e. Niciodată sau aproape niciodată
Ați ațipit vreodată la volan?
a. Da
b. Nu
Dacă da:
Cât de des se întâmplă acest lucru?
a. Aproape în fiecare zi
b. De 3 – 4 ori pe săptămână
c. O dată – de 2 ori pe săptămână
d. O dată – de 2 ori pe lună
e. Niciodată sau aproape niciodată
CATEGORIA 3
Aveți hipertensiune arterială?
a. Da
b. Nu
c. Nu știu
5.CHESTIONAR-obezitate
Vârsta (ani)
Sex : M □ F □ ( M=1/F=2)
Mediu de proveniență : Urban □ Rural□ (U=1/R=2)
Nr. de clase absolvite
Ocupație :
Student/elev (1)
Salariat (2)
Agricultor (3)
Casnic (4)
Handicapat/pensionat boala (5)
Pensionar (6)
Venit
Nedeclarat (0)
<1000 RON (1)
1000-1500 RON (2)
>1500 RON
7.Antecedente
Hipertensiune arteriala Da □ Nu□ ( 1=Da/2=Nu)
Boli cardiovasculare :
Angina pectorală Da□ Nu□ (1=Da/2=Nu)
Infarct miocardic Da□ Nu□ (1=Da/2=Nu)
Stent coronarian Da□ Nu□ (1=Da/2=Nu)
Fibrilație atriala Da□ Nu□ (1=Da/2=Nu)
Accident vascular cerebral Da□ Nu□ (1=Da/2=Nu)
Ateriopatie obliteranta a membrelor inferioare Da□ Nu□ (1=Da/2=Nu)
Diabet zaharat Da□ Nu□ (1=Da/2=Nu)
Hepatita Da□ Nu□ (1=Da/2=Nu)
8.Țineti vreun regim alimentar? Care ? ( 1=Da/2=Nu)
9. Greutatea maximă (kg) pe care ați avut-o ? La ce vârsta (ani)?
10. Greutatea minima(kg) pe care ați avut-o ? La ce vârsta (ani)?
11. Greutatea actuala(kg) / înălțimea dvs.(m).
12.De câte ori va cântăriți ?
Zilnic/de mai multe ori pe zi ( 6=foarte des)
2-3 ori/saptămână ( 5=des)
1 data/săptămână (4=moderat)
1-2 ori/lună (3=rar)
Mai puțin de o dată /lună ( 2=foarte rar)
Niciodată (1)
13. De cand ați început sa creșteti în greutate ? (vârsta-ani)
14. Factori asociați creșterii în greutate:
Nici un factor (0)
Nașterea (1)
Imobilizare la pat (2)
Contraceptive orale (3)
Medicamente(ex.Prednison) (4)
Boli endocrinologice ( Cushing, Hipotiroidie) (5)
Practicarea anterioară a unui sport de performanță (6)
Depresie/ boli psihice (7)
Menopauză (8)
15.Complicațiile obezității : (0=fără complicații)
Mecanice (1)
Artroze(1)
Lombosciatică(2)
Metabolice (2)
Diabet zaharat (1)
Dislipidemii(2)
Hiperuricemie(3)
Cardiovasculare (3)
Hipertensiune arterială (1)
Angina pectorală(2)
Infarct miocardic (3)
Stent coronarian(4)
Fibrilație atriala(5)
Arteriopatie obliteranta a membrelor inferioare(6)
Accident vascular cerebral(7)
Apnee in somn (4)
Sforăiți ?(1)
Somnolent dimineața(2)
Cineva v-a spus că vi se oprește respirația in somn ?(3)
Masurători:
Greutatea (kg)
Înălțimea (m)
Circumferința abdominală (cm)
Circumferința șold (cm)
Circumferința gât (cm)
Circumferința braț (cm)
Bibliografie
J Biomed Res, May 2014, Correlation of obstructive sleep apnea hypopnea syndrome with metabolic syndrome in snorers, Zhang Q, Zhang X, Zhao M, Huang H, Ding N, Zhang X, Wang H
Diabetul zaharat, nutriția și bolile metabolice, Nicolae Hâncu , Gabriela Roman, Ioan Andrei Vereșiu, Echinox, 2010 – 3 vol.
Disturbed sleep: effects of sociocultural factors and illness, Rona RJ, Li L, Gulliford MC, Chinn S, Arch Dis Child. 1998
Sleep and Breathing Journal, Effects of surgical weight loss for treating obstructive sleep apnea, Eun-Kee Bae, Yeon Ji Lee Chang-Ho Yun Yoonseok Heo, Springer Berlin Heidelberg 2014
Excessive day time sleepiness is associated with increase dhealth care utilization among patients referred for assessment of OSA Sleep, Ronksley PE,etal. 2011
http://e-sanatate.md/News/1066/persoanele-care-nu-dorm-suficient-consumă-mai-multe-grăsimi
http://nursingplanet.com/pn/nursing_management_sleep_disorders.html z
http://www.mediafax.ro/stiinta-sanatate/somnul-insuficient-ii-face-pe-oameni-sa-manance mai-multe-grasimi-11366978
http://www.tarabaverde.ro/2013/03/21/relatia-dintre-obezitate-si-somn
http://www.telegrama.ro/sanatate/item/11213-depresia-stresul-si-obezitatea-consecinte-ale lipsei-somnului
Medicina somnului Daniela Boișteanu,Ioan Hăulică,Virgil Simionescu,Josef A. Wirth 2008
American Journal of Respiratory and Critical Care Medicine, Metabolic Complications and Obstructive Sleep Apnea in Obese Children: Time to Wake Up!", Kim Van Hoorenbeeck and Stijn L. Verhulst Vol. 189, No. 1 (2014), pp. 13-15.
Metabolic Syndrome and Related Disorders, Cizza Giovanni, de Jonge Lilian, Piaggi Paolo, Mattingly Megan, Zhao Xiongce, Lucassen Eliane, Rother Kristina I., Sumner Anne E., Csako Gyorgy, and for the NIDDK Sleep Extension Study, May 2014, 231-241.
Nursing clinic –Note de curs Ileana Antohe 2009 ed Gr T Popa Iași
Obesity and sleep-disordered breathing—when two ‘bad guys’ meet, QJM, Ryan S, Crinion SJ, McNicholas WT, 2014
Obstructive sleep apnea is associated with increased arterial stiffness in severe obesity, Seetho IW, Parker RJ, Craig S, Duffy N, Hardy KJ, Wilding JP, J Sleep Res. 2014 Apr 15 European Sleep Research Society, 2014
Pediatric sleep Medicine, Sheldon H, et al. USA, Elsevier;2005.
Prevalence and Associated Factors of Obstructive Sleep Apnea in Patients with Resistant Hypertension, American Journal of Hypertension, Am J Hypertens (2014)
Sleep debt and obesity, Informa healthcare ,Annals of Medicine, August 2014, Vol. 46, No. 5 Pages 264-272, Virginie Bayon, Damien Leger, Danielle Gomez-Merino, Marie-Françoise Vecchierini, Mounir Chennaoui
Sleep Disorder and Sleeping Problems Symptoms, Treatment & Helpfor Common Sleep Disorders , Smith MA, RobinsonL, Boose G, Segal R. Last updated:January2013
Sleep Disorders and Sleep Deprivation: An Unmet Public Health Problem THE NATIONAL ACADEMIES,Harvey R.ColtenAND Bruce M.Altevoght,Institute of Medicine
Sleep Disorders and Sleep Promotion in Nursing Practice Nancy S. Redeker, PhD, RN, FAHA, FAAN Geoff ry Phillips McEnany, PhD, PMHCNS, BC, Springer Publishing Company 2011
Journal-Sleep and Breathing, Springer Berlin Heidelberg, 2013 Sleep duration and body mass index in children and adolescents with and without obstructive sleep apnea,
Sleep habits and sleep disturbance in elementary school-aged children, Owens JA, Spirito A, McGuinn M, Nobile C, J Dev Behav Pediatr. 2000
Sleep problems of elementary school children, A community survey. Arch Pediatr Adolesc Med, Blader JC, Kopelwicz HS, Abikoff H & Foley C
Symptoms related to sleep-disordered breathing in whitw and Hispanic children, Goodwin JL, et al. > the TucsonChildren’s Assessment of Sleep Apnea Study. Chest. 2003
The Epworth Sleepiness Scale (ESS), By: Carole Smyth MSN, APRN, BC, ANP/GNP, The Hartford Institute for Geriatric Nursing, New York University, College of Nursing,Montefiore Medical Center
The international classification of sleep disorders, revised, Diagnostic and Coding Manual, American Academy of Sleep Medicine, in association with the European Sleep Research Society Japanese Society of Sleep Research Latin American Sleep Society
The Pittsburgh Sleep Quality Index (PSQI): A new instrument for psychiatric research and practice, Psychiatry Research, 28(2), 193-213.Sleep Medicine Institute, Buysse,D.J., Reynolds,C.F., Monk,T.H., Berman,S.R., & Kupfer,D.J. (1989), University of Pittsburg
WHO Expert Committee on Physical Status: The Use and Interpretation of Anthropometry Physical status: the use and interpretation of anthropometry: report of o WHO expert committee.1995, Geneva, The Organisation.
American Journal of Hypertension, 2014 Aug, Prevalence and associated factors of obstructive sleep apnea in patients with resistant hypertension, Muxfeldt ES, Margallo VS, Guimarães GM, Salles GF
Bibliografie
J Biomed Res, May 2014, Correlation of obstructive sleep apnea hypopnea syndrome with metabolic syndrome in snorers, Zhang Q, Zhang X, Zhao M, Huang H, Ding N, Zhang X, Wang H
Diabetul zaharat, nutriția și bolile metabolice, Nicolae Hâncu , Gabriela Roman, Ioan Andrei Vereșiu, Echinox, 2010 – 3 vol.
Disturbed sleep: effects of sociocultural factors and illness, Rona RJ, Li L, Gulliford MC, Chinn S, Arch Dis Child. 1998
Sleep and Breathing Journal, Effects of surgical weight loss for treating obstructive sleep apnea, Eun-Kee Bae, Yeon Ji Lee Chang-Ho Yun Yoonseok Heo, Springer Berlin Heidelberg 2014
Excessive day time sleepiness is associated with increase dhealth care utilization among patients referred for assessment of OSA Sleep, Ronksley PE,etal. 2011
http://e-sanatate.md/News/1066/persoanele-care-nu-dorm-suficient-consumă-mai-multe-grăsimi
http://nursingplanet.com/pn/nursing_management_sleep_disorders.html z
http://www.mediafax.ro/stiinta-sanatate/somnul-insuficient-ii-face-pe-oameni-sa-manance mai-multe-grasimi-11366978
http://www.tarabaverde.ro/2013/03/21/relatia-dintre-obezitate-si-somn
http://www.telegrama.ro/sanatate/item/11213-depresia-stresul-si-obezitatea-consecinte-ale lipsei-somnului
Medicina somnului Daniela Boișteanu,Ioan Hăulică,Virgil Simionescu,Josef A. Wirth 2008
American Journal of Respiratory and Critical Care Medicine, Metabolic Complications and Obstructive Sleep Apnea in Obese Children: Time to Wake Up!", Kim Van Hoorenbeeck and Stijn L. Verhulst Vol. 189, No. 1 (2014), pp. 13-15.
Metabolic Syndrome and Related Disorders, Cizza Giovanni, de Jonge Lilian, Piaggi Paolo, Mattingly Megan, Zhao Xiongce, Lucassen Eliane, Rother Kristina I., Sumner Anne E., Csako Gyorgy, and for the NIDDK Sleep Extension Study, May 2014, 231-241.
Nursing clinic –Note de curs Ileana Antohe 2009 ed Gr T Popa Iași
Obesity and sleep-disordered breathing—when two ‘bad guys’ meet, QJM, Ryan S, Crinion SJ, McNicholas WT, 2014
Obstructive sleep apnea is associated with increased arterial stiffness in severe obesity, Seetho IW, Parker RJ, Craig S, Duffy N, Hardy KJ, Wilding JP, J Sleep Res. 2014 Apr 15 European Sleep Research Society, 2014
Pediatric sleep Medicine, Sheldon H, et al. USA, Elsevier;2005.
Prevalence and Associated Factors of Obstructive Sleep Apnea in Patients with Resistant Hypertension, American Journal of Hypertension, Am J Hypertens (2014)
Sleep debt and obesity, Informa healthcare ,Annals of Medicine, August 2014, Vol. 46, No. 5 Pages 264-272, Virginie Bayon, Damien Leger, Danielle Gomez-Merino, Marie-Françoise Vecchierini, Mounir Chennaoui
Sleep Disorder and Sleeping Problems Symptoms, Treatment & Helpfor Common Sleep Disorders , Smith MA, RobinsonL, Boose G, Segal R. Last updated:January2013
Sleep Disorders and Sleep Deprivation: An Unmet Public Health Problem THE NATIONAL ACADEMIES,Harvey R.ColtenAND Bruce M.Altevoght,Institute of Medicine
Sleep Disorders and Sleep Promotion in Nursing Practice Nancy S. Redeker, PhD, RN, FAHA, FAAN Geoff ry Phillips McEnany, PhD, PMHCNS, BC, Springer Publishing Company 2011
Journal-Sleep and Breathing, Springer Berlin Heidelberg, 2013 Sleep duration and body mass index in children and adolescents with and without obstructive sleep apnea,
Sleep habits and sleep disturbance in elementary school-aged children, Owens JA, Spirito A, McGuinn M, Nobile C, J Dev Behav Pediatr. 2000
Sleep problems of elementary school children, A community survey. Arch Pediatr Adolesc Med, Blader JC, Kopelwicz HS, Abikoff H & Foley C
Symptoms related to sleep-disordered breathing in whitw and Hispanic children, Goodwin JL, et al. > the TucsonChildren’s Assessment of Sleep Apnea Study. Chest. 2003
The Epworth Sleepiness Scale (ESS), By: Carole Smyth MSN, APRN, BC, ANP/GNP, The Hartford Institute for Geriatric Nursing, New York University, College of Nursing,Montefiore Medical Center
The international classification of sleep disorders, revised, Diagnostic and Coding Manual, American Academy of Sleep Medicine, in association with the European Sleep Research Society Japanese Society of Sleep Research Latin American Sleep Society
The Pittsburgh Sleep Quality Index (PSQI): A new instrument for psychiatric research and practice, Psychiatry Research, 28(2), 193-213.Sleep Medicine Institute, Buysse,D.J., Reynolds,C.F., Monk,T.H., Berman,S.R., & Kupfer,D.J. (1989), University of Pittsburg
WHO Expert Committee on Physical Status: The Use and Interpretation of Anthropometry Physical status: the use and interpretation of anthropometry: report of o WHO expert committee.1995, Geneva, The Organisation.
American Journal of Hypertension, 2014 Aug, Prevalence and associated factors of obstructive sleep apnea in patients with resistant hypertension, Muxfeldt ES, Margallo VS, Guimarães GM, Salles GF
ANEXE
1.Chestionarul de somn PSQI
Următoarele întrebări sunt in legătura cu obiceiurile de somn numai din ultima lună.Răspunsurile dvs. ar trebui sa redea cât mai fidel starea dvs. în legătură cu somnul.Vă rog să răspundeți la toate intrebările.
1.La ce ora v-ați culcat noaptea?
Ora de culcare obișnuită …..
2.Cât v-a luat (în minute) să adormiți în fiecare seară?
Nr. de minute …..
3.La ce oră v-ați trezit dimineața?
Ora de trezire …..
4.Cîte ore de somn adihnitor ați avut pe noapte?(s-ar putea sa fie diferit de nr.de ore petrecute în pat)
Ore de somn pe noapte …..
Pentru următoarele întrebări alegeți răspunsul care vi se potrivește cel mai bine.Răspundeți la toate întrebările.
5.In ultima luna cat de des ati avut probleme cu somnul din cauza ca:
a.N-ați putut adormi în 30 de minute:
Niciodată,în ultima lună
Mai puțin de o dată pe săptămână
O data,de doua ori pe săptămână
De trei sau mai multe ori pe săptămână
b.V-ați trezit în toiul nopții sau dimineața devreme:
Niciodată,in ultima lună
Mai puțin de o dată pe săptămână
O data,de doua ori pe săptămână
De trei sau mai multe ori pe săptămână
c.Ați avut nevoie la baie:
Niciodată,in ultima lună
Mai puțin de o dată pe săptămână
O data,de doua ori pe săptămână
De trei sau mai multe ori pe săptămână
d.N-ați putut respira constant:
Niciodată,in ultima lună
Mai puțin de o dată pe săptămână
O data,de doua ori pe săptămână
De trei sau mai multe ori pe săptămână
e.Ați tușit sau sforăit tare:
Niciodată,in ultima lună
Mai puțin de o dată pe săptămână
O data,de doua ori pe săptămână
De trei sau mai multe ori pe săptămână
f.Ați avut miscări necontrolate ale picioarelor:
Niciodată,in ultima lună
Mai puțin de o dată pe săptămână
O data,de doua ori pe săptămână
De trei sau mai multe ori pe săptămână
g.V-a fost frig:
Niciodată,in ultima lună
Mai puțin de o dată pe săptămână
O data,de doua ori pe săptămână
De trei sau mai multe ori pe săptămână
h.V-a fost cald:
Niciodată,in ultima lună
Mai puțin de o dată pe săptămână
O data,de doua ori pe săptămână
De trei sau mai multe ori pe săptămână
i.Ați avut coșmaruri:
Niciodată,in ultima lună
Mai puțin de o dată pe săptămână
O data,de doua ori pe săptămână
De trei sau mai multe ori pe săptămână
j.V-a durut ceva:
Niciodată,in ultima lună
Mai puțin de o dată pe săptămână
O data,de doua ori pe săptămână
De trei sau mai multe ori pe săptămână
k.Alte motive.Spuneți care …….
De câte ori in ultima lună v-au deranjat somnul aceste motive:
Niciodată,in ultima lună
Mai puțin de o dată pe săptămână
O data,de doua ori pe săptămână
De trei sau mai multe ori pe săptămână
6.Somnul din ultima lună l-ați descrie:
Foarte bun
Destul de bun
Destul de rău
Foarte rău
7.În ultima lună cât de des ați luat medicamente (prescrise sau nu) care să vă ajute sa dormiți:
Niciodată,in ultima lună
Mai puțin de o dată pe săptămână
O data,de doua ori pe săptămână
De trei sau mai multe ori pe săptămână
8.În ultima lună, de cate ori ați avut probleme cu somnul in timpul condusului,în timp ce
mancați sau când erați în timpul unei activități?
Niciodată,in ultima lună
Mai puțin de o dată pe săptămână
O data,de doua ori pe săptămână
De trei sau mai multe ori pe săptămână
9.În ultima lună cat de greu a fost pentru dvs sa duceți la bun sfârsit activitățile?
Fără probleme
Un pic dificil
Destul de dificil
Foarte greu
10.Dormiți cu cineva în pat sau in cameră?
Singur(ă)
Locuiesc cu cineva in aceeași casă
Locuiesc cu cineva in aceeași cameră dar paturi separate
Dorm cu cineva în același pat
Dacă aveți un coleg de apartament/cameră intrebați-l cat de des in ultima lună ați avut:
a)Sforăit zgomotos:
Niciodată,in ultima lună
Mai puțin de o dată pe săptămână
O data,de doua ori pe săptămână
De trei sau mai multe ori pe săptămână
b)Pauze lungi de respiratie în timpul somnului:
Niciodată,in ultima lună
Mai puțin de o dată pe săptămână
O data,de doua ori pe săptămână
De trei sau mai multe ori pe săptămână .
c)Mișcări necontrolate ale picioarelor:
Niciodată,in ultima lună
Mai puțin de o dată pe săptămână
O data,de doua ori pe săptămână
De trei sau mai multe ori pe săptămână
d)Episoade de confuzie și dezorientare în timpul somnului :
Niciodată,in ultima lună
Mai puțin de o dată pe săptămână
O data,de doua ori pe săptămână
De trei sau mai multe ori pe săptămână
e)Alte probleme in timpul somnului? Descrieți-le!
Niciodată,in ultima lună
Mai puțin de o dată pe săptamână
O data,de două ori pe saptamană
De trei sau mai multe ori pe săptămână.
Interpretarea PSQI
Calitatea somnului intreb 6:
Raspunsul Scorul
Foarte bun 0
Destul de bun 1
Destul de rau 2
Foarte rau 3 1 componenta a scorului =
Calitatea somnului intreb 2:
Raspunsul Scorul
≤ 15 min 0
16-30 min 1
31-60 min 2
>60 de min 3 scor intrebarea 2=
Intrebarea 5:
Niciodata pe luna 0
Mai putin de 1 date pe sapt. 1
1 sau 2 ori pe sapt 2
3 sau mai multe ori pe sapt. 3 scor intreb 5=
Adunam scorul intreb 5 si cel al intrebari
0 0
1-2 1
3-4 2
5-6 3 Cea de-a 2-a componenta a scorului=
Durata somnului
Intreb 4 raspuns scor
>7 ore 0
6-7 ore 1
5-6 ore 2
<5 ore 3 Componenta a 3- a scorului=
Calitatea somnului
1)nr. de ore dormite=
2)Nr de ore petrecute în pat = ora de trezire-ora de culcare =
3)Calitatea somnului = nr.de ore dormite/nr.de ore state in pat*100 = (%)
Component a 4-a a scorului =
>85% 0
75-84% 1
65-74% 2
<65% 3
Component a 5-a a scorului
Intreb nr.5b-5l:
Raspuns scor 5b-5l scor=
Niciodata pe luna 0 c= g= k=
Mai putin de 1 dată pe săpt 1 d= h= l=
1 sau 2 ori pe sapt 2 e= i=
3 sau mai multe ori pe sapt 3 f= j=
Componenta 5:
Suma 5b+5l scor
0 0
1-9 1
10-18 2 Componenta 5=
19-27 3
Utilizarea medicației pt somn:
Niciodata pe lună 0
Mai puțin de 1 dată pe săpt. 1
1 sau 2 ori pe săpt 2 Componenta 6=
3 sau mai multe ori pe săpt. 3
Intreb 8 :
Răspuns scor
Niciodată pe lună 0
Mai puțin de 1 data pe săpt. 1
1 sau 2 ori pe săpt 2 scorul intreb 8=
3 sau mai multe ori pe săpt. 3
Intreb 9:
Fără probleme 0
Un pic dificil. 1
Destul de dificil 2 scorul intreb 9=
Foarte dificil 3
Se face suma scorului dintre intrebarea 8 si intreb 9 =
Suma dintre 8 și 9 scor
0 0
1-2 1
3-4 2
5-6 3 Componenta 7=
Adunati toate scorurile PSQI SCORE =
2.Chestionar siluetǎ(BSQ)
Notați de la: 1- Niciodată
2- Rar
3-Câteodatǎ
4- Des
5- Foarte des
6- Întotdeuna
1.Ați fost atât de îngrijorat/ǎ în privința siluetei dumneavoastrǎ încǎt ați crezut cǎ ar trebui sǎ țineți dietǎ?
2.Fiind cu persone slabe v-a fǎcut conștient de silueta dumneavoastrǎ?
3.Ați remarcat silueta altor persoane și ați crezut cǎ silueta dumneavoastrǎ a fost comparatǎ într-un mod nefavorabil?
4.Dezbracat/ǎ (ca de exemplu când faceți baie),vǎ face sǎ vǎ simțiți gras/ǎ?
5.V-ați simțit excesiv de mare și rotund?
6.V-ați simțit rușinat de corpul dumneavoastrǎ?
7.Îngrijorǎrile în privința siluetei v-au determinat sǎ țineți dietǎ?
8.Credeți cǎ aveți aceastǎ siluetǎ pentru cǎ vǎ lipsește autocontrolul?
9.V-a îngrijorat cǎ alte persoane pot vedea “colǎceii” din jurul taliei dumneavostrǎ?
10.Credeți cǎ nu e corect cǎ alte persoane sunt mai slabe decât dumneavostrǎ?
11.Privind la reflexia dumneavostrǎ(în oglindǎ sau vitrina unui magazin )v-a fǎcut sǎ fiți nemulțumit/ǎ de silueta dumneavostrǎ?
12.Sunteți mai conștient/ǎ în privința siluetei dumneavostrǎ când sunteți în compania altor oameni?
13.Îngrijorǎrile asupra siluetei v-au fǎcut sǎ credeți cǎ ar trebui sa exersați?
3.CHESTIONARUL EPWORTH
Ați putea adormi în următoarele situații? (Bifați căsuța corespunzătoare)
TOTAL = ………. Puncte
Nume și prenume: ……………………………..
4.CHESTIONARUL BERLIN
CATEGORIA 1
Sforăiți?
a. Da
b. Nu
c. Nu știu
Dacă sforăiți?
Sforăitul Dvs. este:
a. Puțin mai zgomotos ca respirația
b. La fel de zgomotos ca vorbitul
c. Mai zgomotos ca vorbitul
d. Foarte zgomotos – poate fi auzit din camera alăturată
Cât de des sforăiți?
a. Aproape în fiecare zi
b. De 3 – 4 ori pe săptămână
c. O dată – de 2 ori pe săptămână
d. O dată – de 2 ori pe lună
e. Niciodată sau aproape niciodată
A deranjat vreodată sforăitul Dvs. pe cineva?
a. Da
b. Nu
c. Nu știu
A observat cineva vreodată că vă opriți din respirat când dormiți?
a. Aproape în fiecare zi
b. De 3 – 4 ori pe săptămână
c. O dată – de 2 ori pe săptămână
d. O dată – de 2 ori pe lună
e. Niciodată sau aproape niciodată
CATEGORIA 2
Cât de des va simțiți obosit(ă) după ce ați dormit?
a. Aproape în fiecare zi
b. De 3 – 4 ori pe săptămână
c. O dată – de 2 ori pe săptămână
d. O dată – de 2 ori pe lună
e. Niciodată sau aproape niciodată
Când vă treziți, vă simțiți obosit(ă) sau intr-un fel anormal?
a. Aproape în fiecare zi
b. De 3 – 4 ori pe săptămână
c. O dată – de 2 ori pe săptămână
d. O dată – de 2 ori pe lună
e. Niciodată sau aproape niciodată
Ați ațipit vreodată la volan?
a. Da
b. Nu
Dacă da:
Cât de des se întâmplă acest lucru?
a. Aproape în fiecare zi
b. De 3 – 4 ori pe săptămână
c. O dată – de 2 ori pe săptămână
d. O dată – de 2 ori pe lună
e. Niciodată sau aproape niciodată
CATEGORIA 3
Aveți hipertensiune arterială?
a. Da
b. Nu
c. Nu știu
5.CHESTIONAR-obezitate
Vârsta (ani)
Sex : M □ F □ ( M=1/F=2)
Mediu de proveniență : Urban □ Rural□ (U=1/R=2)
Nr. de clase absolvite
Ocupație :
Student/elev (1)
Salariat (2)
Agricultor (3)
Casnic (4)
Handicapat/pensionat boala (5)
Pensionar (6)
Venit
Nedeclarat (0)
<1000 RON (1)
1000-1500 RON (2)
>1500 RON
7.Antecedente
Hipertensiune arteriala Da □ Nu□ ( 1=Da/2=Nu)
Boli cardiovasculare :
Angina pectorală Da□ Nu□ (1=Da/2=Nu)
Infarct miocardic Da□ Nu□ (1=Da/2=Nu)
Stent coronarian Da□ Nu□ (1=Da/2=Nu)
Fibrilație atriala Da□ Nu□ (1=Da/2=Nu)
Accident vascular cerebral Da□ Nu□ (1=Da/2=Nu)
Ateriopatie obliteranta a membrelor inferioare Da□ Nu□ (1=Da/2=Nu)
Diabet zaharat Da□ Nu□ (1=Da/2=Nu)
Hepatita Da□ Nu□ (1=Da/2=Nu)
8.Țineti vreun regim alimentar? Care ? ( 1=Da/2=Nu)
9. Greutatea maximă (kg) pe care ați avut-o ? La ce vârsta (ani)?
10. Greutatea minima(kg) pe care ați avut-o ? La ce vârsta (ani)?
11. Greutatea actuala(kg) / înălțimea dvs.(m).
12.De câte ori va cântăriți ?
Zilnic/de mai multe ori pe zi ( 6=foarte des)
2-3 ori/saptămână ( 5=des)
1 data/săptămână (4=moderat)
1-2 ori/lună (3=rar)
Mai puțin de o dată /lună ( 2=foarte rar)
Niciodată (1)
13. De cand ați început sa creșteti în greutate ? (vârsta-ani)
14. Factori asociați creșterii în greutate:
Nici un factor (0)
Nașterea (1)
Imobilizare la pat (2)
Contraceptive orale (3)
Medicamente(ex.Prednison) (4)
Boli endocrinologice ( Cushing, Hipotiroidie) (5)
Practicarea anterioară a unui sport de performanță (6)
Depresie/ boli psihice (7)
Menopauză (8)
15.Complicațiile obezității : (0=fără complicații)
Mecanice (1)
Artroze(1)
Lombosciatică(2)
Metabolice (2)
Diabet zaharat (1)
Dislipidemii(2)
Hiperuricemie(3)
Cardiovasculare (3)
Hipertensiune arterială (1)
Angina pectorală(2)
Infarct miocardic (3)
Stent coronarian(4)
Fibrilație atriala(5)
Arteriopatie obliteranta a membrelor inferioare(6)
Accident vascular cerebral(7)
Apnee in somn (4)
Sforăiți ?(1)
Somnolent dimineața(2)
Cineva v-a spus că vi se oprește respirația in somn ?(3)
Masurători:
Greutatea (kg)
Înălțimea (m)
Circumferința abdominală (cm)
Circumferința șold (cm)
Circumferința gât (cm)
Circumferința braț (cm)
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Nevoia de a Dormi Si a Se Odihni a Pacientului cu Obezitate (ID: 157394)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.