Nereguli Intentionate Si Neintentionate In Utilizarea sau Gestionarea Fondurilor Structurale

CUPRINS

Introducere…………………………………………………………………………………………….pag.

Declarație privind asumarea conținutului lucrării…………………………………………………………………………………………………..pag.

Aspecte conceptuale privind implementarea politicilor și programelor europene în România…………………………………………………….pag.

Aspecte metodologice……………………………………………………pag.

Relația dintre obiectivele Uniunii Europene și fondurile structurale………………………………………………………………………………………pag.

Situația curentă în România……………………………………………pag.

Prevenirea neregulilor la nivelul beneficiarilor……………………..pag.

Definiții și informații preliminare……………………………………pag.

Tipologia neregulilor…………………………………………………….pag.

Sistemul de asigurare la nivelul autorităților europene și naționale………………………………………………………………………………………..pag.

Prevederi contractuale privind neregulile…………………………pag.

Nereguli intenționate în utilizarea fondurilor structurale. Studiu de caz………………………………………………………………………………………………..pag.

Introducere…………………………………………………………………..pag.

Descrierea modalității de fraudare…………………………………..pag.

Concluzii și propuneri…………………………………………………………………………….pag.

Bibliografie…………………………………………………………………………………………….pag.

Anexe

Introducere

Scopul lucrării

Scopul acestei lucrări de disertație este acela de a cunoaște și înțelege conceptele și teoriile fundamentale din domeniul accesării fondurilor structurale nerambursabile precum și centralizarea neregulilor intenționate și neintenționate care se întâmplă pe parcursul implementării proiectelor.

Motivarea alegerii temei

Tema proiectului meu este denumită ”Nereguli intenționate și neintenționate în accesarea sau gestionarea fondurilor europene” și este rezultatul curiozității mele intelectuale ce s-a format și dezvoltat în cadrul cursurilor universitare din cadrul Academiei de Studii Economice.

Motivul alegerii acestei teme derivă din dorința de documentare în legătură cu acest subiect, deoarece este unul extrem de important, atât la nivelul Uniunii Europene, cât și al tuturor statelor membre, implicit și al României.

Fondurile structurale sunt instrumente financiare, administrate de către Comisia Europeană, al căror scop este să acorde sprijin la nivel structural. Sprijinul financiar din Fondurile Structurale este destinat, în principal, regiunilor mai puțin dezvoltate, în scopul de a consolida coeziunea economică și socială în Uniunea Europeană.

Fondurile structurale contribuie la 3 obiective strategice ale Politicii de Coeziune Economică și Socială a Uniunii Europene:

Convergența sau reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni. Statele pot solicita finanțare pentru regiunile care au PIB/capita sub 75% din media europeană.

Competitivitatea regională și ocuparea forței de muncă. Statele pot solicita finanțare pentru regiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul Convergență.

Cooperarea teritorială europeană. Obiectiv tematic care sprijină adaptarea și modernizarea politicilor și sistemelor de educație, instruire și angajare a forței de muncă.

Aspecte conceptuale privind implementarea politicilor și programelor europene în România

Aspecte metodologice

Politica de dezvoltare regională este o politică cheie a Uniunii Europene, care se bazează pe principiul solidarității financiare, oferind sprijin statelor și regiunilor mai puțin dezvoltate sau care se confruntă cu dificultăți structurale, în scopul creării de locuri de muncă și creșterii competitivității. Aceasta precum și conceptual de coeziune economică și socială aveau să se impună abia prin semnarea Actului Unic European în 1988, când sunt recunoscute disparitățile privind nivelurile de dezvoltare ale statelor membre și se conștientizează necesitatea unei politici care să sprijine dezvoltarea echilibrată a acestora. În același an, sunt create cee ace se numesc Fondurile Structurale, care, de fapt, reunesc sub o singură titulatură fondurile europene deja existente, care să contribuie la dezvoltarea echilibrată a tuturor regiunilor comunității europene.

Principiile care stau la baza politicii regionale sunt:

Principiul programării multianuale a finanțării proiectelor de dezvoltare regională – presupune că finanțarea programelor este realizată pe o perioadă de 3-5 ani, statele beneficiare având obligația prezentării de documente cu eșalonarea anuală, pe destinații și obiective.

Principiul subordonării – realizarea de parteneriate la nivel local, national, regional, între autoritățile comunitare și cele naționale sau locale.

Caracterul adițional, complementar al măsurilor comunitare, care au rolul de a evita utilizarea fondurilor comunitare și cele naționale sau locale.

Compatibilizarea măsurilor de politică regională cu celelalte politici sectoriale.

Principiul concentrării eforturilor spre regiunile cel mai puțin dezvoltate și evitarea disipării fondurilor spre un număr mare de obiective.

Politica regională a UE s-a construit în jurul conceptului de coeziune economică și socială. Acest concept vizează reducerea disparităților în nivelul de dezvoltare al regiunilor, sprijinirea regiunilor rămase în urmă și diminuarea discrepanțelor care le separă de regiunile dezvoltate ale UE. Această politică este, înainte de orice, o politică a solidarității. Ea se bazează pe solidaritatea financiară a statelor membre și, ca urmare, o parte substanțială a contribuției acestora la bugetul Comunității – peste o treime – este îndreptată către regiunile mai puțin prospere și grupurile sociale dezavantajate.

Relația dintre obiectivele Uniunii Europene și fondurile structurale

Situație curentă România

Prevenirea neregulilor la nivelul beneficiarilor

Definiții și informații preliminare

Cadru legislativ național

ORDONANȚA 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător, cu modificările și completările ulterioare:

Legea nr. 529/2003;

Ordonanța Guvernului nr. 94/2004;

Ordonanța Guvernului nr. 53/2005;

Ordonanța Guvernului nr. 12/2007;

Legea nr. 205/2007;

Ordonanța Guvernului nr. 20/2008;

Ordonanța Guvernului nr. 66/2011.

HOTĂRÂREA 1306/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător;

LEGEA 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție;

DECIZIA 205/2007 privind organizarea și funcționarea Departamentului pentru luptă antifraud – DLAF;

HOTĂRÂREA 793/2005 privind aprobarea Strategiei naționale de luptă antifraud pentru protecția intereselor financiare ale UE în România;

Ghid pentru determinarea corecțiilor financiare care trebuie făcute cheltuielii cofinanțate din fondurile structurale sau din fondul de coeziune pentru neconformarea cu regulile achiziției publice.

Definiția neregulii

Neregulă reprezintă orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile legale naționale și/sau comunitare, precum și cu prevederile contractelor ori ale altor angajamente legale încheiate în baza acestor dispoziții, care prejudiciază bugetul general al Comunității Europene și/sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, precum și bugetele din care provine cofinanțarea aferentă printr-o cheltuială necuvenită.

Definiția unei nereguli este stipulată și în clauzele contractului de cofinanțare încheiat între beneficiar și Autoritatea de Management (AM). Conform contractului, prin ”neregulă” se înțelege orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate, precum și orice nerespectare a prevederilor Contractului de finanțare și a legislației comunitare și naționale în domeniu, rezultată dintr-o acțiune sau omisiune a Beneficiarului care are sau ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului general al Comunității Europene, bugetelor administrate de aceasta ori în numele acesteia sau a bugetelor din care provine finanțarea publică națională.

Suspiciunea de fraudă înseamnă o neregulă care generează începerea procedurilor administrative sau juridice la nivel național în vederea stabilirii prezenței unei vinovății intenționate.

În momentul identificării unei suspiciuni de neregulă sau a unei nereguli, autoritățile cu atribuții de control în acest domeniu realizează verificări la beneficiar.

Tipologia neregulilor

Pentru a se lua măsurile necesare prevenirii aparițiilor neregulilor la nivelul fiecărei entități implicate în gestionarea și utilizarea fondurilor structurale, trebuie cunoscute tipurile de nereguli, impactul lor și consecințele pe care le pot avea atât la nivelul proiectelor beneficiarilor cât și la nivelul României în calitate de Stat Membru, net utilizator al fondurilor structurale europene.

Clasificarea neregulilor se realizează în funcție de mai multe criterii:

Clasificare în funcție de cauzalitate

În funcție de criteriul cauzalitate, neregulile se clasifică în:

Neintenționate;

Intenționate (frauda).

Neregulile neintenționate se referă la orice acțiune a uneia dintre instituțiile implicate în administrarea FSE sau a unui beneficiar cauzat de neglijență și rezultând în încălcarea unor prevederi/proceduri legale convenite între părți.

Nereguli neintenționate pot fi de exemplu:

Greșeli sau erori cauzate de neglijență;

Încălcarea neintenționată sau planificată a procedurilor operaționale;

Un sistem de control intern și de management financiar insuficient dezvoltat

Neregulile intenționate se materializează în fraudă.

Frauda reprezintă orice acțiune sau omisiune intenționată în legătură cu obținerea, utilizarea sau gestionarea fondurilor comunitare provenind din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, precum și/sau din bugetele de cofinanțare aferente, incriminată prin Codul Penal, Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, sau prin alte legi speciale;

Așadar, frauda este o neregulă comisă în mod intenționat, care constituie o infracțiune penală. Din perspectiva Convenției pentru Protecția Intereselor Financiare, acțiunile frauduloase care afectează interesele financiare ale CE sunt:

în domeniul cheltuielilor, orice act intenționat sau omisiune referitoare la:

utilizarea sau prezentarea unor documente false, incorecte sau incomplete care au ca efect alocarea necorespunzătoare sau reținerea eronată a fondurilor din bugetul general al CE sau alte bugete administrate de CE sau în numele CE;

neprezentarea unor informații ce încalcă o obligație specifică, care are același efect ca cel descris anterior;

utilizarea fondurilor pentru scopuri diferite de cele pentru care au fost alocate inițial.

în domeniul veniturilor, orice act intenționate sau omisiune referitoare la:

utilizarea sau prezentarea unor documente false, incorecte sau incomplete care au ca efect diminuarea ilegală a resurselor bugetului general al CE sau alte bugete administrate de CE sau în numele CE;

neprezentarea unor informații ce încalcă o obligație specifică, care are același efect ca cel descris anterior;

utilizarea unui beneficiu legal obținut, cu același efect descris anterior.

Nereguli intenționate pot fi de exemplu:

Facturi emise pentru servicii, produse sau lucrări nelivrate/neprestate (facturi false);

Facturi emise de firme fictive (falsificare);

Facturi emise în duplicate și înregistrate de două ori;

Facturi emise pentru sume incorecte, cantități eronate, prețuri și discount-uri greșite;

Transferuri frauduloase de fonduri între diverse conturi bancare;

Manipularea deficiențelor identificate în verificările de documente;

Falsificarea și modificarea contabilității și a documentelor justificative, etc.

Neregulile descoperite pot duce în mod inevitabil la anularea contractului de grant, mai ales dacă se descoperă și se stabilește existența unor fraude de către organele competente.

În situația constatării unei nereguli, în conformitate cu legislația comunitară și națională relevantă în vigoare, AM și OI responsabil vor dispune toate măsurile necesare pentru eliminarea sau diminuarea consecințelor asupra implementării proiectului.

Clasificare în funcție de impact

În funcție de criteriul impact, neregulile se clasifică în:

Cu impact financiar;

Fără impact financiar.

O neregulă cu impact financiar reprezintă o situație în care s-a realizat plata unor fonduri ce constituie cheltuieli nejustificate în cadrul operațiunilor FSE, conform reglementărilor în vigoare.

O neregulă fără impact financiar reprezintă situațiile în care acestea au fost identificate înainte de realizarea plății de către /către beneficiar.

Clasificare în funcție de frecvență

În funcție de criteriul frecvență, neregulile se clasifică în:

Sistemice;

Specifice.

Neregulile sistemice reprezintă situații care apar sau care au o probabilitate mare de apariție ca rezultat al unor deficiențe în cadrul sistemelor de control intern.

De exemplu, din perspectiva AMPOSDRU o neregulă sistemică ar reprezenta realizarea defectuoasă a verificărilor de management asupra proiectelor, din cadrul sistemului propriu de management. Neregulile sistemice pot apărea atât orizontal în cadrul operațiunilor din cadrul proiectelor cât și vertical în sistemul piramidal de audit.

Neregulile specifice care pot apărea ocazional într-un anumit proiect nu reprezintă o deficiență semnificativă a funcționării sistemului de control intern al proiectului respectiv. Neregulile specifice pot apărea în urma unor erori sau fraude, ca atare, având caracter intenționat sau neintenționat.

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) din cadrul CE a identificat peste 100 de tipuri de nereguli. Pentru detalii legate de exemple de nereguli, a se vedea Anexa nr. 1

Sistemul de asigurare la nivelul autorităților europene și naționale

În scopul identificării neregulilor , autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor comunitare și a cofinanțării aferente au obligația verificării sesizărilor provenit din interiorul și din exteriorul entităților, cu privire la potențialele nereguli sau fraude.

Sursele sesizărilor privind potențialele nereguli în gestionarea fondurilor comunitare pot fi:

note/rapoarte de control ale structurilor de control interne (OI/AM),

rapoarte de audit intern (OI/AM, ACP),

rapoarte de control extern (DLAF),

rapoarte de audit extern (Autoritatea de Audit, audit european),

sesizări interne sau externe prin sistemul ”whistleblowing”,

sesizări în notificări/rapoarte de audit extern (Comisia Europeană, Curtea Europeană), sesizări în note/rapoarte de control (OLAF).

Sesizările vor fi stabilite ca nereguli clare, numai în urma desfășurării unor investigații de către AM/OI (verificare preliminară, control) în conformitate cu OG 79/2003, în urma cărora vor fi constatate neregulile și stabilite creanțele bugetare aferente.

Sistemul de asigurare la nivel național

Următoarele instituții naționale au responsabilitatea de a monitoriza și raporta cazurile de nereguli, face recomandări și de a lua, unde este cazul, măsurile corective ce se impun:

Beneficiarii,

Organismele intermediare (OI),

Autoritatea de management (AM),

Autoritatea de Certificare și Plată (ACP),

Autoritatea de Audit,

Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAP),

Inspecția generală din cadrul Ministerului Finanțelor Publice,

Departamentul de Luptă Antifraudă (DLAF),

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF),

Garda Financiară,

Departamentul Național Anticorupție (DNA),

Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR),

Serviciul Român de Informații (SRI),

Băncile la care au conturi deschise Beneficiarii finali.

Sistemul de asigurare la nivel comunitar

Următoarele instituții europene au responsabilitatea de a monitoriza și raporta cazurile de nereguli, face recomandări și de a lua, unde este cazul, măsurile corective ce se impun:

Curtea de Conturi Europeană,

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF),

Comisia Europeană,

Parlamentul European.

Prevederi contractuale privind neregulile

Prevederi privind sistemul de control intern la nivel de proiect

Având în vedere universul vast al neregulilor cât și gravitatea consecințelor pe care le au de înfruntat atât beneficiarii, autoritățile naționale cât și statul român în cazul confirmării neregulilor și stabilirii cuantumului financiar aferent, prevenirea apariției neregulilor este soluția cea mai eficientă.

Prevenirea apariției neregulilor se asigură prin organizarea și implementarea unui sistem de management și control eficient al proiectelor gestionate de beneficiar.

Prin Contractul de Finanțare încheiat între beneficiar și AM/OI, se stipulează obligațiile beneficiarului în ceea ce privește asigurarea unui sistem de management și implementare a proiectului în concordanță cu prevederile contractului, ale legislației comunitare și naționale și cu instrucțiunile emise de AM, cu maximum de profesionalism, eficiență și în conformitate cu cele mai bune practici în domeniu. Beneficiarul va fi singurul răspunzător în fața AM pentru implementarea proiectului atât pentru acțiunile sau inacțiunile sale, cât și ale partenerului/partenerilor.

Conform legislației în vigoare, orice încălcare a prevederilor Contractului de finanțare încheiat între Beneficiar și AM/OI constituie o neregulă.

Prevederi privind obligațiile beneficiarilor în cazul anchetelor

Ca parte a cadrului de control integrat, autoritățile naționale și comunitare își exercită dreptul de verificări și control la fața locului a diverselor sesizări de nereguli.

În timpul investigațiilor, conform Contractului de Finanțare, beneficiarul are obligația de a pune la dispoziția:

AM/OI,

Autorității de Certificare și Plată,

Autorității de Audit,

DLAF,

Comisiei Europene,

Curții Europene de Conturi,

și/sau oricărui alt organism abilitat să verifice modul de utilizare a finanțării nerambursabile, la cerere și în termen, documentele și/sau informațiile solicitate și să asigure toate condițiile pentru efectuarea verificărilor la fața locului.

În vederea efectuării verificărilor cu privire la cazurile de nereguli, beneficiarul se angajează să acorde:

dreptul de acces la locurile și spațiile unde se implementează sau a fost implementat proiectul;

acces la sistemele informatice;

să pună la dispoziție documentele solicitate privind gestiunea tehnică și financiară a proiectului, atât pe suport de hârtie, cât și în format electronic.

În cazul nerespectării acestor prevederi ale Contractului de Finanțare, beneficiarul este obligat să restituie întreaga sumă primită, aferentă Proiectului, reprezentând asistența financiară nerambursabilă din cofinanțarea FSE precum și cofinanțarea aferentă alocată din fonduri de la bugetul de stat, inclusiv dobânzile și/sau penalitățile aferente calculate conform legislației în vigoare.

Nereguli intenționate (frauda) în utilizarea fondurilor structurale (Studiu de Caz Nr. 1)

Introducere

Prevenirea fraudei este esențială pentru protejarea eficientă a intereselor Uniunii Europene. Costul prevenirii fraudei este mult mai mic decât impactul acesteia asupra noastră, a tuturor! Frauda ne afectează pe toți și trebuie descurajată”

Prezentul material cuprinde o cazuistică ”sui-generis” cu referire la o situație concretă, realizată pe baza informațiilor furnizate de către Departamentul de Luptă Antifraudă (DLAF), conținând un exemplu de caz pentru care s-a dovedit existența unor fraude în utilizarea Fondurilor Structurale.

Șeful DLAF – ului a declarat că România se confruntă cu o reală problemă privind fraudele pe fondurile europene. Sistemele de management și control sunt bine puse la punct însă nu sunt perfecte în totalitate tocmai de aceea apar suspiciuni. Totodată, acesta a mai precizat că de la înființarea DLAF și până în prezent au fost înregistrate suspiciuni de fraudă cu o valoare totală de peste 100 de milioane.

În 2014, au fost publicate trei noi directive privind achizițiile publice, iar România ca, stat membru, trebuie să se supună unui termen de transpunere a acestora de 2 ani.

De la 1 ianuarie 2016, România va transpune toate directivele de la Comisia Europeană în vederea creării unui cadru legislativ eficient și a unui sistem de prevenție bine pus la punct.

Prezent la seminarul ”Sisteme eficiente de control pentru prevenirea fraudei cu fonduri structurale și de investiții în noile state membre”, procurorul șef pe combaterea infracțiunilor de corupție al DNA-ului, a declarat că, în 2014, au fost depuse aproximativ 1500 de dosare de fraudă cu fonduri europene. Dintre acestea, peste 100 de persoane au fost deja condamnate. Acesta a mai menționat despre importanța prevenției dat fiind faptul că numărul sesizărilor depășește capacitatea de investigație, în plus, acesta a subliniat că este nevoie de un efort comun cu Ministerul Fondurilor Europene (MFE) în privința alcătuirii unei liste anuale cu suspiciuni de fraudă sau nereguli.

În perioada Februarie – Mai am susținut practica aferentă Programului de Master ”Managementul Proiectelor de Dezvoltare Rurală și Regională (MPDRR)” în cadrul Societății Comerciale Advice Innovation S.R.L., societate cu domeniul principal de activitate CAEN 7022 – Activități de consultanță pentru afaceri și management.
În cadrul companiei Advice Innovation am avut oportunitatea de a mă dezvolta profesional și de a dobândi cunoștințe masive în domeniul accesării fondurilor structurale (Fondul de Coeziune (FC), Fondul Social European (FSE), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) prin simularea pentru început a unui proiect de finanțare, scrierea planului de afaceri și verificarea eligibilității unui S.R.L. cu activitate în domeniul fabricării betonului (CAEN 2363) în vederea achiziției de utilaje cu scopul dezvoltării afacerii.

În urma unei discuții cu administratorul societății respective am hotărât ca ”accesarea” de fonduri structurale nerambursabile să se facă prin Programul Operațional Sectorial ”Creșterea Competitivității Economice (POS CCE) 2007 – 2013” – co-finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Axa Prioritară 1 (AP 1) ” Un sistem de producție inovativ și eco-eficient”, Domeniul Major de Intervenție (DMI) D1.1 ”Investiții productive și pregătirea pentru competiția pe piață a întreprinderilor, în special a IMM”, Operațiunea 1.1.1. ”Sprijin pentru consolidarea și modernizarea sectorului productiv prin investiții tangibile și intangibile” pentru întreprinderi”.

Fiind interesat în mod direct despre modul cum se pot preveni tentativele de fraudare a fondurilor europene m-am decis să introduc în acest proiect de practică un compendiu de 2 cazuri de neregulă/fraudă la nivelul POS CCE.

Studiu de caz Nr. 1 ”Nerespectarea achizițiilor publice”

Axa prioritară 2 – Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare pentru competitivate
Clasificarea neregulii: Nerespectarea achizițiilor publice

Descrierea modalității de fraudare

Conform cererii de finanțare, depusă electronic de către S.C. X S.A. la Organismul Intermediar (OI), societatea în cauză a aplicat pentru obținerea unei asistențe financiare nerambursabile pentru un proiect cofinanțat din FEDR, prin POS CCE. Autoritatea de Management (AM) a acordat o finanțare nerambursabilă de 6.000.000 RON (60% din valoarea totală eligibilă a proiectului) reprezentând 4.980.000 RON (valoare eligibilă nerambursabilă din FEDR) și 1.020.000 RON (valoare nerambursabilă din bugetul național).

Cofinanțarea eligibilă a beneficiarului a fost în sumă de 4.000.000 RON (40% din valoarea totală eligibilă a proiectului), iar valoarea neeligibilă a proiectului, inclusiv TVA aferentă valorii totale a proiectului, a fost de 2.100.000 RON, reprezentând 35% din valoarea finanțării nerambursabile a proiectului.

Obiectivele specifice ale proiectului au constat în:

Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii și capabilității de cercetare / inovare;

Dezvoltarea produselor (…), cu valoare adăugată mare;

Dezvoltarea de resurse umane cu capacități și recunoaștere internațională apte să coopereze cu personalul similar din Europa.

Echipa de control a constatat că nu au fost respectate etapele procedurii de achiziție, întrucât nu a fost elaborată documentația de atribuire, nu a publicat anunțul de intenție într-un ziar național / local și nu a transmis invitații de participare la cel puțin 3 potențiali ofertanți și că achizițiile pentru realizarea primului obiectiv s-au făcut prin atribuire direct.

De asemenea, a fost constatat faptul că reprezentantul legal S.C. X S.A., a depus la OI, împreună cu cererile de plată 1 și 2, alături de alte documente și înscrisurile intitulate ”pontaj” aferente perioadei respective, întocmite de reprezentanții S.C. X S.A., prin care se atestă nereal, faptul că directorul de proiect, specialist din străinătate, a fost prezent în instituția gazdă pentru implementarea proiectului corespunzător normei de timp pentru care a fost angajat, deși în perioada respectivă acesta nu era prezent în țară.

Constatările echipei de control relevă faptul că prin folosirea sumei de 2.100.000 RON, aferentă prefinanțării, pentru constituirea unei garanții reale mobiliare necesară emiterii scrisorii de garanție de către instituția bancară, cât și prin utilizarea unei părți din prefinanțare pentru efectuarea de plăți în afara proiectului, reprezentanții S.C. X S.A. au încălcat dispozițiile art. 5, alin (6) și (7) din contractual de finanțare care prevedeau că sumele existente în contul de prefinanțare se vor utilize pentru cheltuieli eligibile.

Având în vedere că, în categoria cheltuielilor eligibile se regăseau doar achizițiile de bunuri și servicii prevăzute în cererea de finanțare aprobată, utilizarea prefinanțării în modalitățile descries mai sus, reprezint o schimbare a destinației fondurilor nerambursabile fără respectarea prevederilor legale.

Fapta reprezentantului legal al S.C. X S.A., de a depune la OI în cadrul dosarului cererilor de plată 1 și 2 (cereri care nu au fost aprobate la plată), documentele intitulate ”pontaj” aferente perioadei respective, prin care se atestă, nereal, faptul că directorul de proiect a fost prezent în instituția gazdă pentru implementarea proiectului corespunzător normei de timp pentru care a fost angajat, în vederea justificării și autorizării cheltuielilor de personal printer care și cele cu numitul director de proiect, în valoare de 45.000 RON, poate întruni elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de obținere pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene, prevăzută în art. 20 Cod penal raportat la art. 181 din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare.

Fapta inspectorului de personal, de a atesta în cuprinsul a nouă documente denumite ”pontaj”, cu prilejul întocmirii acestora, în mod necorespunzător adevărului, faptul că în perioada respectivă directorul de proiect a fost prezent în instituția gazdă pentru implementarea proiectului corespunzătoir normei de timp pentru care a fost angajat, respective zilnic un număr de 4 ore / zi, deși în perioada respectivă acesta nu era prezent în țară, documentele care au fost încredințate directorului de proiect și depuse de către acesta la OI în vederea obținerii de fonduri europene poate întruni elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută în art. 290 Cod penal.

Fapta inspectorului de personal, de a furniza reprezentantul legal al beneficiarului unui număr de nouă documente denumite ”pontaj”, în care atestase, necorespunzător adevărului, prezența în instituția gazdă pentru implementarea proiectului corespunzător normei de timp pentru care a fost angajat, respective zilnic un număr de 4ore / zi, a directorului de proiect, documente care au fost depuse la OI, în vederea justificării activităților desfășurate de echipa de management și obținerii, printre altele, a unei rambursări în valoare de 45.000 RON, reprezentând cheltuieli pentru activitatea de management a directorului de proiect, poate întruni elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la tentativa de obținere ilegală de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prevăzută în art. 26 Cod penal, raportată la prevenirea, raportarea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare.

Fapta reprezentantului legal al SC. X S.R.L., de a folosi suma de 2.100.000 RON, aferentă prefinanțării, pentru constituirea unei garanții reale mobiliare în favoarea Bank – București, necesară emiterii de către instituția bancară a unei scrisori de garanție pe care beneficiarul a depus-o la OI în vederea obținerii prefinanțării, precum și de a utiliza o parte din suma reprezentând prefinanțarea pentru efectuarea de plăți în afara proiectului, poate întruni elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută în art. 182 din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare.

Independent de stabilirea unor aspecte de natură penală, echipa de control apreciază că prin prezența sporadică a specialistului din străinătate (directorul de proiect) în instituția gazdă, au fost încălcate dispozițiile art. 6 – ”rambursarea cheltuielilor” din contractual de finanțare, care prevedeau că prezența specialistului din străinătate angajat conform prevederilor legale, cu normă întreagă sau parțială, în instituția gazdă (angajatoare) ”este obligatorie corespunzător normei de timp pentru care a fost angajat”.

Ca urmare, devin incidente prevederile aceluiași articol potrivit cărora ”nerespectarea condiției mai sus menționate atrage după sine rezilierea contractului de finanțare”.

De asemenea, ecehipa de control a constatat că prin folosirea sumei de 2.100.000 RON, aferentă prefinanțării, de către S.C. X S.A. în alte scopuri decât cele stabilite în contract, au fost încălcate prevederile art. 5, alin (6) și (7) din contractual de prefinanțare, care prevăd că ”operațiunile derulate prin contul dedicate exclusiv prefinanțării vor respecta prevederile legislației în vigoare cu privire la prefinanțare” iar ”sumele existente în contul de prefinanțare se vor utiliza pentru cheltuielile eligibile, inclusiv TVA aferent acestora”.

În conformitate cu dispozițiile OUG nr. 66/2011, privind prevenirea , constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, autoritatea cu compentențe în gestionarea fondurilor comunitare va proceda la stabilirea în concret a neregulii și a creanței balanței bugetare rezultată din aceasta.

Constatările au fost transmise către DNA în vederea efectuării de cercetări privind săvârșirea infracțiunilor prevăzute în art. 20 Cod penal raportat la art 181 din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare, în art 290 Cod penal și în art. 182 din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare, în art. 26 Cod penal raportat la art. 20 Cod penal, ambele raportate la art. 181 din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare.

Vulnerabilitatea detectată: Nerespectarea regimului de achiziții publice

Studiu de caz Nr. 2 ” ”

Axa prioritară 2 – Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare pentru competitivate
Clasificarea neregulii: Nerespectarea achizițiilor publice

Descrierea modalității de fraudare

Nereguli neintenționate

Anexa 1 – Clasificarea neregulilor