Nereguli Intentionate Si Neintentionate In Utilizarea sau Gestionarea Fondurilor Europene

Economie

Nereguli Intentionate Si Neintentionate In Utilizarea sau Gestionarea Fondurilor Europene

Byadmin ianuarie 1, 2024

Nereguli intenționate și neintenționate în utilizarea sau gestionarea fondurilor europene. Studiu de caz

CUPRINS

Introducere

Aspecte conceptuale privind implementarea politicilor și programelor europene în România

Aspecte metodologice

Situația curentă în România

Prevenirea neregulilor la nivelul beneficiarilor

Definiții și informații preliminare

Tipologia neregulilor

Sistemul de asigurare la nivelul autorităților europene și naționale

Prevederi contractuale privind neregulile

Nereguli intenționate în utilizarea fondurilor structurale. Studiu de caz

Nereguli neintenționate în gestionarea fondurilor structurale.

Studiu de caz

Concluzii și propuneri

Bibliografie

Anexe

Introducere

Scopul lucrării

Scopul acestei lucrări de disertație este acela de a cunoaște și înțelege conceptele și teoriile fundamentale din domeniul accesării fondurilor structurale nerambursabile precum și centralizarea neregulilor intenționate și neintenționate care se întâmplă pe parcursul implementării proiectelor.

Motivarea alegerii temei

Tema proiectului meu este denumită ”Nereguli intenționate și neintenționate în accesarea sau gestionarea fondurilor europene” și este rezultatul curiozității mele intelectuale ce s-a format și dezvoltat în cadrul cursurilor universitare din cadrul Academiei de Studii Economice.

Motivul alegerii acestei teme derivă din dorința de documentare în legătură cu neregulile intenționate (frauda) și neintenționate în gestionarea fondurilor europene, deoarece este unul extrem de important, atât la nivelul Uniunii Europene, cât și al tuturor statelor membre, implicit și al României și pentru a încerca introducerea unui sistem standard mult mai transparent de gestionare a fondurilor prin care neregulile să fie descoperite printr-un proces mult mai eficient de verificare a beneficiarilor.

Tema este una relative nouă deoarece deși suntem în anul 2015, România încă nu deține o bază stabilă în ceea ce privește eficiența gestionării fondurilor europene. Autoritățile de Management ale Programelor Operaționale se văd deseori depășite de situație. Putem spune că atât autoritățile responsabile de alocarea fondurilor europene cât și beneficiarii au învățat unul de la celălalt pe parcursul timpului, situațiile dificile de care s-au lovit au dus la creșterea îndeosebi a experienței acestora în gestionarea fondurilor.

Aspecte conceptuale privind implementarea politicilor și programelor europene în România

Aspecte metodologice

O politică cheie a Uniunii Europene este politica de dezvoltare. Aceasta se bazează pe

principiul solidarității financiare, deoarece oferă sprijin statelor și regiunilor subdezvoltate care se confruntă cu dificultăți structurale, în scopul creșterii competitivității și creării de locuri de muncă și. Conceptul de coeziune economică și socială s-a impus prin semnarea Actului Unic European în 1988, când au fost recunoscute disparitățile privind nivelurile de dezvoltare ale statelor member. Fondurile Structurale reunesc sub o singură titulatură fondurile europene deja existente, care să contribuie la dezvoltarea echilibrată a tuturor regiunilor comunității europene. Acestea au fost înființate tot în anul 1988.

Politica regională a UE s-a construit în jurul conceptului de coeziune economică și socială. Acest concept vizează reducerea disparităților în nivelul de dezvoltare al regiunilor,

sprijinirea regiunilor rămase în urmă și diminuarea discrepanțelor care le separă de regiunile dezvoltate ale UE. Această politică este, înainte de orice, o politică a solidarității. Ea se bazează pe solidaritatea financiară a statelor membre și, ca urmare, o parte substanțială a contribuției acestora la bugetul Comunității – peste o treime – este îndreptată către regiunile mai puțin prospere și grupurile sociale dezavantajate.

Situație curentă România

Din punct de vedere al numărului de fraude raportate în domeniul cheltuirii fondurilor europene, România se situează pe locul al doilea în Uniunea Europeană, după Italia, se arată în raportul anual al Comisiei Europene privind protejarea intereselor financiare (raportul PIF). Documentul precizează că numărul de nereguli raportate ca măsuri frauduloase de către statele membre UE nu trebuie să fie interpretate ca nivel al fraudelor în statele UE.

În 2013, România a raportat în ceea ce privește cheltuirea fondurilor europene, un număr de 109 fraude care au afectat utilizarea unui total de 36,5 milioane de euro, în timp ce Italia a identificat 302 fraude care ar fi influențat cheltuirea a 68,4 milioane de euro.

Pe locul al treilea se găsește Bulgaria, care a raportat 97 de nereguli considerate drept fraude, vizând fonduri totale de 9,3 milioane de euro.

În domeniul finanțării agriculturii (PNDR) au fost descoperite cele mai multe nereguli, mai exact 60.

În 2014, OLAF a realizat rezultate excelente în ceea ce privește activitatea de investigație asupra beneficiarilor de fonduri nerambursabile, confirmând astfel și performanța privind raportarea din 2013.

Aceștia au deschis în 2014 un număr foarte important de investigații, mai exact 234, cu 60% mai mult decât în anii precedenți reorganizării din 2012. De asemenea, au continuat să reducă durata medie a investigațiilor sale (până la 21 de luni) având o mai mare claritate în faza de selecție a dosarelor, atunci când se evaluează deschiderea sau nedeschiderea unei anchete.

În plus, față de activitatea de investigare, OLAF continuă să contribuie la dezvoltarea politicii Uniunii Europene de combatere a fraudei, în special în ceea ce privește propunerile importante în stabilirea unui Parchet European, directiva privind protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene și consolidarea legislației.

sursa: raportul anual al Comisiei Europene privind protejarea intereselor financiare (raportul PIF)

Potrivit raportului anual al Comisiei Europene privind protejarea intereselor financiare (raportul PIF), în 2013, Comisia a efectuat 217 întreruperi de plăți în domeniul politicii de coeziune și a luat patru decizii de suspendare.

Statele membre, conform raportului, nu au respectat recomandările făcute de CE privind normele comune antifraudă, serviciile de coordonare antifraudă, reforma în materie de achiziții publice.

Se constată că nivelul fraudelor și neregulilor în urma nerespectării de către beneficiar a normelor cu privire la achizițiile publice este în continuare ridicat.

Măsurile mai ferme ce au fost impuse în ultimii ani de către instituțiile responsabile au condus la scăderea numărului de cazuri raportate iar impactul financiar al fraudelor în privința fondurilor nerambursabile a scăzut în comparație cu anii trecuți. Putem spune că și raportarea neregulilor a avut un efect stimulator în micșorarea numărului de nereguli produse din fonduri nerambursabile.

Prevenirea neregulilor la nivelul beneficiarilor

Definiții și informații preliminare

Cadru legislativ național

ORDONANȚA 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător, cu modificările și completările ulterioare:

Legea nr. 529/2003;

Ordonanța Guvernului nr. 94/2004;

Ordonanța Guvernului nr. 53/2005;

Ordonanța Guvernului nr. 12/2007;

Legea nr. 205/2007;

Ordonanța Guvernului nr. 20/2008;

Ordonanța Guvernului nr. 66/2011.

HOTĂRÂREA 1306/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător;

LEGEA 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție;

DECIZIA 205/2007 privind organizarea și funcționarea Departamentului pentru lupta antifraudă – DLAF;

HOTĂRÂREA 793/2005 privind aprobarea Strategiei naționale de luptă antifraudă pentru protecția intereselor financiare ale UE în România;

Ghid pentru determinarea corecțiilor financiare care trebuie făcute cheltuielii cofinanțate din fondurile structurale sau din fondul de coeziune pentru neconformarea cu regulile achiziției publice.

Definiția neregulii

Neregulă reprezintă orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile legale naționale și/sau comunitare, precum și cu prevederile contractelor ori ale altor angajamente legale încheiate în baza acestor dispoziții, care prejudiciază bugetul general al Comunității Europene și/sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, precum și bugetele din care provine cofinanțarea aferentă printr-o cheltuială necuvenită (conform OUG 66/2011).

Definiția unei nereguli este stipulată și în clauzele contractului de cofinanțare încheiat între beneficiar și Autoritatea de Management (AM). Conform contractului, prin ”neregulă” se înțelege orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate, precum și orice nerespectare a prevederilor contractului de finanțare și a legislației comunitare și naționale în domeniu, rezultată dintr-o acțiune sau omisiune a Beneficiarului care are sau ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului general al Comunității Europene, bugetelor administrate de aceasta ori în numele acesteia sau a bugetelor din care provine finanțarea publică națională.

Suspiciunea de fraudă înseamnă o neregulă care generează începerea procedurilor administrative sau juridice la nivel național în vederea stabilirii prezenței unei vinovății intenționate.

În momentul identificării unei suspiciuni de neregulă sau a unei nereguli, autoritățile cu atribuții de control în acest domeniu realizează verificări la beneficiar.

Tipologia neregulilor

Pentru a se lua măsurile necesare prevenirii aparițiilor neregulilor la nivelul fiecărei entități implicate în gestionarea și utilizarea fondurilor structurale, trebuie cunoscute tipurile de nereguli, impactul lor și consecințele pe care le pot avea atât la nivelul proiectelor beneficiarilor

cât și la nivelul României în calitate de Stat Membru, net utilizator al fondurilor structurale europene.

Clasificarea neregulilor se realizează în funcție de mai multe criterii:

Clasificare în funcție de cauzalitate

În funcție de criteriul cauzalitate, neregulile se clasifică în:

Neintenționate;

Intenționate (frauda).

Neregulile neintenționate se referă la orice acțiune a uneia dintre instituțiile implicate în administrarea FSE sau a unui beneficiar cauzat de neglijență și rezultând în încălcarea unor prevederi/proceduri legale convenite între părți.

Nereguli neintenționate pot fi de exemplu:

Greșeli sau erori cauzate de neglijență;

Încălcarea neintenționată sau planificată a procedurilor operaționale;

Un sistem de control intern și de management financiar insuficient dezvoltat

Neregulile intenționate se materializează în fraudă.

Frauda reprezintă infracțiunea săvârșită în legătură cu obținerea ori utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, incriminată de Codul penal, Legea nr. 78/2000 ori pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, sau prin alte legi speciale

Așadar, frauda este o neregulă comisă în mod intenționat, care constituie o infracțiune penală. Din perspectiva Convenției pentru Protecția Intereselor Financiare, acțiunile frauduloase care afectează interesele financiare ale CE sunt:

în domeniul cheltuielilor, orice act intenționat sau omisiune referitoare la:

utilizarea sau prezentarea unor documente false, incorecte sau incomplete care au ca efect alocarea necorespunzătoare sau reținerea eronată a fondurilor din bugetul general al CE sau alte bugete administrate de CE sau în numele CE;

neprezentarea unor informații ce încalcă o obligație specifică, care are același efect ca cel descris anterior;

utilizarea fondurilor pentru scopuri diferite de cele pentru care au fost alocate inițial.

în domeniul veniturilor, orice act intenționate sau omisiune referitoare la:

utilizarea sau prezentarea unor documente au omisiune referitoare la:

utilizarea sau prezentarea unor documente false, incorecte sau incomplete care au ca efect alocarea necorespunzătoare sau reținerea eronată a fondurilor din bugetul general al CE sau alte bugete administrate de CE sau în numele CE;

neprezentarea unor informații ce încalcă o obligație specifică, care are același efect ca cel descris anterior;

utilizarea fondurilor pentru scopuri diferite de cele pentru care au fost alocate inițial.

în domeniul veniturilor, orice act intenționate sau omisiune referitoare la:

utilizarea sau prezentarea unor documente false, incorecte sau incomplete care au ca efect diminuarea ilegală a resurselor bugetului general al CE sau alte bugete administrate de CE sau în numele CE;

neprezentarea unor informații ce încalcă o obligație specifică, care are același efect ca cel descris anterior;

utilizarea unui beneficiu legal obținut, cu același efect descris anterior.

Nereguli intenționate pot fi de exemplu:

Facturi emise pentru servicii, produse sau lucrări nelivrate/neprestate (facturi false);

Facturi emise de firme fictive (falsificare);

Facturi emise în duplicate și înregistrate de două ori;

Facturi emise pentru sume incorecte, cantități eronate, prețuri și discount-uri greșite;

Transferuri frauduloase de fonduri între diverse conturi bancare;

Manipularea deficiențelor identificate în verificările de documente;

Falsificarea și modificarea contabilității și a documentelor justificative, etc.

Neregulile descoperite pot duce în mod inevitabil la anularea contractului de grant, mai ales dacă se descoperă și se stabilește existența unor fraude de către organele competente.

În situația constatării unei nereguli, în conformitate cu legislația comunitară și națională relevantă în vigoare, AM și OI responsabil vor dispune toate măsurile necesare pentru eliminarea sau diminuarea consecințelor asupra implementării proiectului.

Clasificare în funcție de impact

În funcție de criteriul impact, neregulile se clasifică în:

Cu impact financiar;

Fără impact financiar.

O neregulă cu impact financiar reprezintă o situație în care s-a realizat plata unor fonduri ce constituie cheltuieli nejustificate în cadrul operațiunilor FSE, conform reglementărilor în vigoare.

O neregulă fără impact financiar reprezintă situațiile în care acestea au fost identificate înainte de realizarea plății de către /către beneficiar.

Clasificare în funcție de frecvență

În funcție de criteriul frecvență, neregulile se clasifică în:

Sistemice;

Specifice.

Neregulile sistemice reprezintă situații care apar sau care au o probabilitate mare de apariție ca rezultat al unor deficiențe în cadrul sistemelor de control intern.

De exemplu, din perspectiva AMPOSCCE o neregulă sistemică ar reprezenta realizarea defectuoasă a verificărilor de management asupra proiectelor, din cadrul sistemului propriu de management. Neregulile sistemice pot apărea atât orizontal în cadrul operațiunilor din cadrul proiectelor cât și vertical în sistemul piramidal de audit.

Neregulile specifice care pot apărea ocazional într-un anumit proiect nu reprezintă o deficiență semnificativă a funcționării sistemului de control intern al proiectului respectiv. Neregulile specifice pot apărea în urma unor erori sau fraude, ca atare, având caracter intenționat sau neintenționat.

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) din cadrul CE a identificat peste 100 de tipuri de nereguli. Pentru detalii legate de exemple de nereguli, a se vedea Anexa nr. 1

Tabel Nr. 1 Nivelul amenințării la adresa bugetului UE

Sistemul de asigurare la nivelul autorităților europene și naționale

În scopul identificării neregulilor, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor comunitare și a cofinanțării aferente au obligația verificării sesizărilor provenit din interiorul și din exteriorul entităților, cu privire la potențialele nereguli sau fraude.

Sursele sesizărilor privind potențialele nereguli în gestionarea fondurilor comunitare pot fi:

note/rapoarte de control ale structurilor de control interne (OI/AM),

rapoarte de audit intern (OI/AM, ACP),

rapoarte de control extern (DLAF),

rapoarte de audit extern (Autoritatea de Audit, audit european),

sesizări interne sau externe prin sistemul ”whistleblowing”,

sesizări în notificări/rapoarte de audit extern (Comisia Europeană, Curtea Europeană), sesizări în note/rapoarte de control (OLAF).

Sesizările vor fi stabilite ca nereguli clare, numai în urma desfășurării unor investigații de către AM/OI (verificare preliminară, control) în conformitate cu OG 79/2003, în urma cărora vor fi constatate neregulile și stabilite creanțele bugetare aferente.

Sistemul de asigurare la nivel național

Următoarele instituții naționale au responsabilitatea de a monitoriza și raporta cazurile de nereguli, face recomandări și de a lua, unde este cazul, măsurile corective ce se impun:

Beneficiarii,

Organismele intermediare (OI),

Autoritatea de management (AM),

Autoritatea de Certificare și Plată (ACP),

Autoritatea de Audit,

Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAP),

Inspecția generală din cadrul Ministerului Finanțelor Publice,

Departamentul de Luptă Antifraudă (DLAF),

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF),

Garda Financiară,

Departamentul Național Anticorupție (DNA),

Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR),

Serviciul Român de Informații (SRI),

Băncile la care au conturi deschise Beneficiarii finali.

Sistemul de asigurare la nivel comunitar

Următoarele instituții europene au responsabilitatea de a monitoriza și raporta cazurile de nereguli, face recomandări și de a lua, unde este cazul, măsurile corective ce se impun:

Curtea de Conturi Europeană,

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF),

Comisia Europeană,

Parlamentul European.

Prevederi contractuale privind neregulile

Prevederi privind sistemul de control intern la nivel de proiect

Având în vedere universul vast al neregulilor cât și gravitatea consecințelor pe care le au de înfruntat atât beneficiarii, autoritățile naționale cât și statul român în cazul confirmării neregulilor și stabilirii cuantumului financiar aferent, prevenirea apariției neregulilor este soluția cea mai eficientă.

Prevenirea apariției neregulilor se asigură prin organizarea și implementarea unui sistem de management și control eficient al proiectelor gestionate de beneficiar.

Prin Contractul de Finanțare încheiat între beneficiar și AM/OI, se stipulează obligațiile beneficiarului în ceea ce privește asigurarea unui sistem de management și implementare a proiectului în concordanță cu prevederile contractului, ale legislației comunitare și naționale și cu instrucțiunile emise de AM, cu maximum de profesionalism, eficiență și în conformitate cu cele mai bune practici în domeniu. Beneficiarul va fi singurul răspunzător în fața AM pentru implementarea proiectului atât pentru acțiunile sau inacțiunile sale, cât și ale partenerului/partenerilor.

Conform legislației în vigoare, orice încălcare a prevederilor Contractului de finanțare încheiat între Beneficiar și AM/OI constituie o neregulă.

Prevederi privind obligațiile beneficiarilor în cazul anchetelor

Ca parte a cadrului de control integrat, autoritățile naționale și comunitare își exercită dreptul de verificări și control la fața locului a diverselor sesizări de nereguli.

În timpul investigațiilor, conform Contractului de Finanțare, beneficiarul are obligația de a pune la dispoziția:

AM/OI,

Autorității de Certificare și Plată,

Autorității de Audit,

DLAF,

Comisiei Europene,

Curții Europene de Conturi,

și/sau oricărui alt organism abilitat să verifice modul de utilizare a finanțării nerambursabile, la cerere și în termen, documentele și/sau informațiile solicitate și să asigure toate condițiile pentru efectuarea verificărilor la fața locului.

În vederea efectuării verificărilor cu privire la cazurile de nereguli, beneficiarul se angajează să acorde:

dreptul de acces la locurile și spațiile unde se implementează sau a fost implementat proiectul;

acces la sistemele informatice;

să pună la dispoziție documentele solicitate privind gestiunea tehnică și financiară a proiectului, atât pe suport de hârtie, cât și în format electronic.

În cazul nerespectării acestor prevederi ale Contractului de Finanțare, beneficiarul este obligat să restituie întreaga sumă primită, aferentă Proiectului, reprezentând asistența financiară nerambursabilă din cofinanțarea FSE precum și cofinanțarea aferentă alocată din fonduri de la bugetul de stat, inclusiv dobânzile și/sau penalitățile aferente calculate conform legislației în vigoare.

Nereguli intenționate (frauda) în utilizarea fondurilor structurale (Studiu de Caz Nr. 1)

Având în vedere experiențele trăite atât de beneficiar cât și de OI și AM-urile programelor operaționale în ultimii ani, s-a ajuns la concluzia că prevenirea fraudei este cel mai important pas în protejarea intereselor Uniunii Europene. Impactul fraudei este mult mai mare decât costul prevenirii acesteia.

România se confruntă cu o problem reală în ceea ce privește fraudele pe fondurile nerambursabile oferite de Uniunea Europeană. Chiar dacă sistemele de control și management ale autorităților în cauză sunt bine structurate și puse la punct, apar suspiciuni deoarece acestea nu sunt în totalitate perfecte.

Trei noi directive privind procedurile achizițiilor publice au fost introduse în 2014 iar România, la fel ca celelalte state membre ale Uniunii Europene trebuie să se supună unui termen de transpunere de 2 ani a acestora.

În vederea creării unui cadrul legislativ bine pus la punct și a unui sistem de prevenție eficient, România va transpune de la 1 ianuarie 2016 toate directivele de la Comisia Europeană.

Fiind prezent la un seminar organizat de DLAF, seminar intitulat ”Sisteme eficiente de control pentru prevenirea fraudei cu fonduri structurale și de investiții în noile state membre”, am aflat o informație statistică oficială prezentată de către procurorul șef pe combaterea infracțiunilor de corupție al DNA-ului. Acesta a afirmat că în 2014 au fost depuse aproximativ 1500 de dosare de fraudă cu fonduri europene.

Studiu de caz Nr. 1 ”Nerespectarea procedurilor privind achizițiile publice”

Societatea comercială Deliberate Abuse S.R.L. cu activitate de CD (cercetare-dezvoltare) menționată în statut a accesat prin Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POS CCE), Axa prioritară Nr. 2 (AP 2) – Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare pentru competitivitate, Domeniul major de intervenție 2.1 (DMI 2.1) – Cercetare-dezvoltare în parteneriat între universități/institute de cercetare-dezvoltare și întreprinderi în vederea obținerii de rezultate aplicabile în economie, Operațiunea 2.1.2: Proiecte CD de înalt nivel științific la care vor participa specialiști din străinătate, fonduri nerambursabile în valoare totală de 4.500.000 RON în cadrul unui proiect în parteneriat cu o universitate din România.

Programul Operațional Sectorial ”Creșterea Competitivității Economice” (POS CCE) este unul dintre cele șapte programe operaționale sectoriale (POS-uri) – instrumente pentru realizarea priorităților trasate prin Cadrul Strategic Național de Referință (CSNR) și prin Planul Național de Dezvoltare (PND) 2007-2013.

Obiectivul general al societății Deliberate Abuse S.R.L. este în concordanță cu cel al POS CCE, și anume, creșterea productivității întreprinderilor românești și reducerea decalajelor față de productivitatea medie la nivelul UE.

Operațiunea 2.1.2. pentru care societatea a solicitat finanțare are ca obiectiv crearea de nuclee de competență științifică și/sau tehnologică de înalt nivel, la standarde europene, în cadrul unei instituții C-D, al unei universități sau al unei întreprinderi gazdă, prin atragerea de specialiști din străinătate, de orice naționalitate, cu competență recunoscută.

Proiectul a fost condus de către specialistul din străinătate (una dintre condițiile impuse prin proiect a fost aceea ca managerul de proiect să fie obligatoriu specialist de străinătate), angajat ca cercetător științific pe perioadă implementării (maxim 36 de luni), în instituția gazdă.

Eligibiltatea proiectului a fost condiționată de conducerea acestuia de către un specialist de înalt nivel internațional, în calitate de manager de proiect, angajat conform prevederilor legale pe perioada derulării proiectului, cu normă întreagă sau parțială (norma parțială reprezintă cel

puțin 50% din numărul de ore alocat proiectului), în instituția ce a depus propunerea de proiect. În acest caz, prezența managerului de proiect în instituția gazdă (angajatoare) este obligatorie cel puțin 50% din perioada de timp pentru care a fost angajat.

Activitatea eligibilă pentru care societatea în parteneriat cu universitatea au cerut finanțare este aceea de cercetare industrială, însemnând cercetare sau investigație critică planificată în scopul dobândirii de cunoștințe și competențe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese sau servicii sau pentru realizarea unei îmbunătățiri semnificative a produselor, proceselor sau serviciilor existente.

Unul din criteriile de eligibiltate pentru finanțarea acestui proiect era acela ca propunerile beneficiarului să demonstreze existența unui efect stimulativ al finanțării prin depunerea unei declarații pe propria răspundere că activitățile proiectului nu au demarat înainte de depunerea cererii de finanțare.

Cheltuielile eligible în cadrul acestui proiect sunt de 3 tipuri:

Cheltuieli pentru activitățile de cercetare industrială / dezvoltare experimentală

Cheltuieli de personal;

Cheltuieli pentru achiziția de active corporale;

Cheltuieli pentru achiziția de active fixe necorporale;

Cheltuieli pentru achiziția de servicii;

Cheltuieli de amortizare pentru clădiri și spații;

Cheltuieli pentru închirierea de teren în măsura în care servește realizării activităților de cercetare industrială / dezvoltare experimentală;

Cheltuieli generale de administrație.

Cheltuieli pentru obținerea și validarea drepturilor de proprietate industrială (eligibile numai pentru beneficiarii tip organizații de cercetare sau IMM)

Alte cheltuieli eligibile beneficiarii tip organizații de cercetare

Neregula a fost clasificată sub denumirea de ”Nerespectarea procedurilor privind achizițiilor publice”

Descrierea modalității de fraudare

Societatea comercială Deliberate Abuse S.R.L. a depus în format electronic la Organismul Intermediar (OI) o cerere de finanțare pentru obținerea unei asistențe financiare nerambursabile (AFN) aferentă unui proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) prin Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POS CCE). Autoritatea de Management (AM) POS CCE a acordat societății respective o finanțare nerambursabilă de 4.500.000 RON reprezentând 60% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Această finanțare este susținută din 2 surse: 3.735.000 RON reprezintă valoare eligibilă nerambursabilă din FEDR în timp ce 765.000 RON reprezintă valoare nerambursabilă din bugetul național.

Din valoarea totală a proiectului, cofinanțarea eligibilă a beneficiarului a fost de 3.000.000 RON (reprezentând 40%) iar valoarea neeligibilă a proiectului a fost de 1.200.000 RON (reprezentând 35%) din valoarea finanțării nerambursabile a proiectului (inclusiv TVA aferentă valorii totale a proiectului).

Obiectivele specifice ale proiectului au constat în:

Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii și capabilității de cercetare / inovare;

Dezvoltarea produselor (…), cu valoare adăugată mare;

Dezvoltarea de resurse umane cu capacități și recunoaștere internațională apte să coopereze cu personalul similar din Europa.

Echipa de control a Autorității de Management POS CCE a constatat că nu au fost

respectate toate etapele de procedură de achiziție, întrucât nu a fost emisă documentația de atribuire, nu a transmis invitații de participare la cel puțin 3 ofertanți (potențiali), achizițiile pentru realizarea primului obiectiv făcându-se prin atribuire directă, precum și faptul că nu a publicat anunțul de intenție de achiziție într-un ziar național / local

Personalul echipei de control a Autorității de Management POS CCE a mai constatat faptul că societatea comercială Deliberate Abuse S.R.L. prin reprezentantul său legal a depus la OI, documente intitulate ”pontaj” aferente perioadei respective, împreună cu cererile de plată nr. 1 și nr. 2 prin care se atestă fals, faptul că managerul de proiect (specialist din străinătate) a fost prezent în instituția gazdă corespunzător normei de timp pentru care a fost angajat pentru implementarea proiectului, deși în perioada respectivă acesta era plecat din țară.

Reprezentanții societății comerciale Deliberate Abuse S.R.L. au încălcat dispozițiile art. 5, alin (6) și (7) din contractul de finanțare prin faptul că acestea prevedeau că sumele existente în contul de prefinanțare se vor utiliza pentru cheltuieli eligibile. Aceștia au utilizat suma de 2.100.000 aferentă prefinanțării pentru constituirea unei garanții reale mobiliare ce era necesară pentru emiterea scrisorii de garanție de către instituția bancară cât și pentru efectuarea de plăți în afara proiectului.

Din perspectiva faptului că în categoria de cheltuieli eligibile se regăsesc doar achiziția de bunuri și servicii prevăzute în cererea de finanțare aprobată, utilizarea prefinanțării pentru efectuarea de plăți în afara proiectului precum și pentru constituirea unei garanții reale mobiliare reprezintă o schimbare a destinației fondurilor nerambursabile fără respectarea prevederilor legale.

Societatea comercială Deliberate Abuse S.R.L., prin depunerea în cadrul dosarului cererilor de plată 1 și 2 (cereri neaprobate la plată) la OI prin reprezentantul legal, documente intitulate ”pontaj” aferente perioadei respective prin care se atestă fals, faptul că managerul de proiect (specialist din străinătate) a fost prezent în instituția gazdă corespunzător normei de timp pentru care a fost angajat pentru implementarea proiectului, deși în perioada respectivă acesta era plecat din țară poate întruni elemente constitutive ale infracțiunii de tentativă de deturnare de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene, prevăzută în art. 20 Cod Penal raportat la art. 181 din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare deoarece acesta a încercat să autorizeze și justifice cheltuieli de personal printre care și cele cu managerul de proiect, cheltuiuli în valoare de 50.000 RON.

Pot întruni elemente constitutive ale infracțiunii de fals în documente sub semnătură privată (prev. în articolul 290 Cod Penal) precum și elemente constitutive ale infracțiunii de

complicitate la tentativă de obținere ilegală de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene prevăzută în art. 26 Cod penal, raportată la prevenirea, raportarea, descoperirea și sancționarea documentele depuse de managerul de proiect la OI în vederea obținerii de fonduri structurale nerambursabile prin faptul că inspectorul de personal a atestat în cuprinsul a patru documente denumite ”pontaj” în mod necorespunzător adevărul susținând că managerul de proiect a fost prezent în instituția gazdă pentru implementarea proiectului în perioada respectivă, zilnic un număr de 4 ore/zi.

Fapta reprezentatului legal al societății Deliberate Abuse S.R.L., de a utiliza suma aferentă prefinanțării pentru constituirea garanției reale mobiliare necesară emiterii scrisorii de garanție de către instituția bancară, scrisoare pe care reprezentantul societății a depus-o la OI în vederea prefinanțării precum și de a efectua plăți în afara proiectului cu o parte din acea sumă reprezintă elemente constitutive ale infracțiunii prevăzută în art. 182 din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare.

Echipa de control consideră că prin prezența sporadică a managerului de proiect (specialist din străinătate) în instituția gazdă, au fost încălcate dispozițiile art. 6 – ”rambursarea cheltuielilor” din contractul de finanțare aferent proiectului, dispoziții ce prevedeau ca obligatorie prezența în instituția gazdă (angajatoare) corespunzător normei de timp pentru care a fost angajat. Nerespectarea condiției menționate atrage după sine rezilierea contractului de finanțare.

Echipa de control din cadrul AM POSCCE a mai constatat că prin utilizarea sumei de 1.200.000 RON, aferentă prefinanțării în alte scopuri decât cele stabilite prin contract de către societatea Deliberate Abuse S.R.L. au fost încălcate prevederile art. 5, alin (6) și (7) din contractul de prefinanțare și anume ”operațiunile derulate prin contul dedicat exclusiv prefinanțării vor respecta prevederile legislației în vigoare cu privire la prefinanțare” iar sumele existente în contul de prefinanțare se vor utiliza pentru cheltuieli eligibile (inclusiv TVA aferentă acestora).

Autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor publice aferente fondurilor structurale va proceda la stabilirea în concret a neregulii descoperite și a creanței balanței

bugetare rezultată din aceasta în conformitate cu dispozițiile OUG nr. 66/2011 (OUG nr. 47/2014 pentru modificarea și completarea OUG 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora. Ordonanța de urgență 47/2014, privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și gestionarea fondurilor structurale).

AM a transmis către DNA constatările în vederea efectuării de cercetări privind săvârșirea infracțiunilor prevăzute în articolul 20 Cod penal raportat la articolul 181 din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare, în articolul 29 Cod penal și în articolul 182 din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare, în articolul 26 Cod penal raportat la articolul 20 Cod penal, ambele raportate la articolul 181 din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare (Anexa 2).

Vulnerabilitatea ce a fost detectată în cadrul acestui proiect este aceea de nerespectare a regimului de achiziții publice.

”Nereguli neintenționate în gestionarea fondurilor structurale” (Studiu de caz Nr. 2)

Program Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU)

Axa prioritară 6 – ”Promovarea incluziunii sociale”

Domeniul Major de Intervenție 6.3 – ”Promovarea egalității de șanse pe piața muncii”

În data de 00.03.2015 CNDIPT-OIPOSDRU a transmis un Proces Verbal (PV) de constatare a neregulilor și de stabilirea a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului de convergență privind proiectul POSDRU/90/2.1/S/00000.

Denumirea și datele de identificare ale autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene/structurii de control

Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic – Organism Intermediar POSDRU (CNDIPT-OIPOSDRU)

Echipa de control formată din 3 persoane cu funcția de ofițer verificare proiecte finanțate din cadrul Serviciului Verificare Proiecte Finanțate, desemnate de către directorul CNDIPT-OIPOSDRU, a procedat la efectuarea unei verificări documentare a cazului de suspiciune de nereguli înregistrat la autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene, ce a avut drept scop verificarea aspectelor menționate în anexele vizitei la fața locului din perioada 10-13.06.2014:

Plată necuvenită:

Nu s-au respectat prevederile Instrucțiunii nr. 64 a AMPOSDRU la o parte din angajații din proiect în perioada septembrie-decembrie 2012 și la alte persoane în perioada ianuarie-aprilie 2013, valoare 66.000 lei.

S-au decontat sume mai mari pentru transportul participanților, valoare 80 lei.

Verificarea aspectelor sesizate se realizează în conformitate cu prevederile OUG nr. 66/2011 (OUG nr. 47/2014 pentru modificarea și completarea OUG 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene

și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora. Ordonanța de urgență 47/2014, privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și gestionarea fondurilor structurale).

Punctul de vedere exprimat de beneficiar/structura verificată:

Beneficiarul a transmis punctul său de vedere, care a fost înregistrat la CNDIPT OIPOSDRU cu numărul 00000/23.02.2015. Conținutul acestuia este următorul:

Analizând Procesul Verbal de Constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență aferent contractului de finanțare POSDRU/90/2.1/S/00000 ” – ”START-UP” pentru care Asociația X are calitate de beneficiar de fonduri nerambursabile, NGO, în calitate de partener în cadrul proiectului mai sus menționat, emite, în conformitate cu OUG 66/2011 – art. 14 și 15, următorul:

PUNCT DE VEDERE

Cu privire la constatările realizate de către echipa de control din cadrul CNDIPT-OIPOSDRU, asupra cheltuielilor realizate de către Asociația NGO, ca urmare a verificării derulate în perioada 10.11.2014 – 14.11.2014.

În fapt,

Echipa de control desemnată de către CNDIPT-OIPOSDRU a considerat în mod incorect drept plăți necuvenite cheltuielile salariale înregistrate în perioada septembrie 2012-ianuarie 2013, aferente personalului angajat în cadrul proiectului de către Asociația NGO, care depășea numărul de ore de muncă lucrate zilnic la angajatorul Asociația NGO și în cadrul altor angajatori, față de limita maximă de 13 ore/zi, prevăzută în instrucțiunea AMPOSDRU nr. 64/01.02.2013, invocând faptul că ”Nu s-au respectat prevederile Instrucțiunii nr. 64 a AMPOSDRU la o parte din angajații din proiect în perioada septembrie-decembrie 2012 și la alte persoane în perioada ianuarie-aprilie 2013, valoare 66.000 lei”

În drept,

Autoritatea competentă nu a respectat art. 15 alin (2) din Constituția României, prin care se menționează faptul că Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile și Art. 6 Aplicarea în timp a legii civile Alin (1) din Codul Civil, care prevede că Legea civilă este aplicabilă atât timp cât este în vigoare. Aceasta nu are putere retroactivă.

Din interpretarea textului de lege menționat rezultă că principiul neretroactivității este regula juridică potrivit căreia o lege civilă se aplică numai situațiilor ce se ivesc după adoptarea ei, nu și situațiilor anterioare, trecute.

Ne fundamentăm punctul de vedere pe următoarele considerente:

Intrucțiunea nr. 64 a AMPOSDRU a fost publicată în data de 01.02.2013.

Conform Instrucțiunii menționate: ”Pentru experții/persoanele din echipa de management, care au raportat sau vor raporta activități desfășurate în cadrul proiectelor POSDRU 2007-2013, în conformitate cu prevederile Instrucțiunii nr. 62, până la data de 31 ianuarie 2013, se va aplica și urmări doar încadrarea în limita maximă de 13 ore/zi, în conformitate cu prevederile Directivei 2003/88/CE”.

Organismul de verificare a consemnat în cadrul procesului verbal faptul că beneficiarul nu a respectat instrucțiunea mai sus menționată atât în perioada septembrie 2012 – ianuarie 2013 – respectiv înaintea datei publicării instrucțiunii, cât și în perioada februarie-aprilie 2013 – respectiv ulterior publicării acesteia.

În ceea ce privește sumele înregistrate anterior publicării instrucțiunii AMPOSDRU nr. 64/01.02.2013 și considerate plăți necuvenite, Asociația NGO precizează faptul că nu era în măsură să respecte prevederile acestei instrucțiuni în mod retroactiv.

Conform prevederilor instrucțiunii nr. 64, pentru perioada anterioară publicării acesteia, se invocă prevederile Directivei 2003/88/CE, care menționează că Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că orice lucrător beneficiază: de o perioadă minimă de repaus* zilnic 11 ore consecutive în decursul unei perioade de 24 ore.

Conform legislației Europene, Directiva face parte din instrumentele juridice de care dispun instituțiile europene pentru punerea în aplicare a politicilor europene. Este un instrument utilizat în principal în cadrul operațiunilor de armonizare a legislațiilor naționale. Directiva se caracterizează prin flexibilitatea utilizării sale: ea introduce o obligație cu privire la rezultatul care trebuie atins, însă lasă libertate statelor membre în ceea ce privește mijloacele utilizate în acest sens. Totodată, directiva se diferențiază de decizie și regulament. În timp ce regulamentul se aplică în legislația internă a statelor membre imediat după intrarea sa în vigoare, directiva trebuie să fie mai întâi transpusă de statele membre.

Directiva 2003/88/CE nu a fost transpusă în legislația națională, motiv pentru care Asociația NGO, în calitate de persoană juridică de drept privat nu are obligația de a respecta prevederile acestei directive.

Instrucțiunea nr. 64 a AMPOSDRU este fundamentată pe baza următoarelor acte aparținând legislației naționale și europene principale sau secundare:

Art. 135 din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii, cu modificările și completările ulterioare;

Directiva Consiliului 93/104/CE din 23 noiembrie 1993 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru;

Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru și pentru a asigura utilizarea eficientă a fondurilor nerambursabile în concordanță cu obiectivele și activitățile proiectului și în baza articolului 1 alin. 4 din contractul de finanțare.

În ceea ce privește Art. 135 din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii, acesta menționează că:

Salariații au dreptul între două zile de muncă la un repaus care nu poate fi mai mic de 12

ore consecutive.

Referitor la dreptul salariatului la un repaos care nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive, Asociația NGO, a respectat dreptul angajatului cu privire la repaosul precizat anterior, având în vedere faptul că cei doi salariați, în speță M.V. și F.C. au fost angajați în cadrul Asociației NGO cu normă de lucru parțială, respectiv 2 ore/zi. În ceea ce privește numărul de ore lucrate în cadrul altor proiecte sau activități, menționăm faptul că acestea nu reprezintă obligația angajatorului NGO de a impune propriilor angajați de a beneficia de dreptul acestora la repaos, având în vedere contractele de muncă negociate cu alți angajatori.

Dreptul la repaos zilnic și săptămânal nu reprezintă pentru angajat o obligație, însă angajatorul NGO a asigurat respectarea acestui drept în cadrul contractelor de muncă încheiate cu salariații în cauză.

Mai mult, legea nu limitează numărul de contracte de muncă pe care o persoană le poate avea, întrucât acest lucru ar constitui o limitare a dreptului la muncă. Limitarea numărului de ore este impusă pentru un angajator, în sensul că a lucra mai mult de 48 de ore la același angajator ar însemna abuz din partea angajatorului, fie că este vorba de unul sau mai multe contracte individuale cumulate.

În ceea ce privește Directiva Consiliului 93/104/CE din noiembrie 1993 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru și Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru, acestea reglementează perioadele minime de repaos zilnic, respectiv Statele membre iau măsurile necesare pentru a acorda fiecărui lucrător dreptul la o perioadă minimă de repaus zilnic de 11 ore consecutive într-un interval de 24 ore.

Menționăm faptul că cele 2 directive nu au fost transpuse în legislația națională, motiv pentru care NGO nu avea obligația de a le respecta. Totodată menționăm faptul că NGO s-a asigurat de respectarea legislației naționale în ceea ce privește timpul minim de repaos asigurat de către angajator.

În ceea ce privește asigurarea utilizării eficiente a fondurilor nerambursabile în concordanță cu obiectivele și activitățile proiectului și în baza articolului 1 alin. 4 din contractul de finanțare.

Articolul 1 alin. 4 din contractul de finanțare precizează ”Beneficiarul acceptă finanțarea nerambursabilă și se angajează să implementeze Proiectul pe propria răspundere, în conformitate cu prevederile cuprinse în prezentul contract, cu instrucțiunile emise de AMPOSDRU și cu legislația comunitară și națională”

Menționăm faptul că partenerul NGO a respectat prevederile contractului de finanțare și a instrucțiunilor AMPOSDRU de la data intrării în vigoare a acestora.

NGO în calitate de angajator privat și beneficiar de finanțare nerambursabilă concluzionează faptul că a respectat prevederile legislației naționale în vigoare și a celei europene primare aflate în vigoare în perioada septembrie 2012 – ianuarie 2013, motiv pentru care:

SOLICITĂ

Refacerea procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență pentru sumele înregistrate în perioada septembrie 2012 – ianuarie 2013, având în vedere eligibilitatea acestora, conform:

Contract de finanțare POSDRU/90/2.1/S/00000;

Hotărârea de Guvern nr. 759/2007 privind regulile de eligibiltate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale, art. 2, alin. 1, litera d);

Ordinul comun MMFES/MFP nr. 1117/2170/2010 pentru stabilirea regulilor de eligibilitate și a listei cheltuielilor eligiblie pentru operațiunile finanțate prin POSDRU;

Cod Civil;

Constituția României.

Locul unde s-a desfășurat verificarea: CNDIPT-OIPOSDRU;

În perioada 10.11.2014 – 14.11.2014.

Baza legală a verificării

Prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare.

Contractul de finanțare POSDRU/90/2.1/S/00000 încheiat între Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale (MMFPS) – AMPOSDRU, în calitate de Autoritate Contractantă, CNDIPT – în calitate de OI pentru POSDRU și Asociația X.

Hotărârea de Guvern nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale, art. 2, alin. 1, litera d);

Ordinul comun MMFES/MFP nr. 1117/2170/2010 pentru stabilirea regulilor de eligibiltate și a listei cheltuielilor eligibile pentru operațiunile finanțate prin POSDRU.

Denumirea și datele de identificare ale beneficiarului/structurii verificate

Denumire: Asociația X

Sediul: Municipiul București

Cod unic de înregistrare: 00000000

Domiciliul fiscal: București

Reprezentant legal: M.S.

Denumirea și datele de identificare a proiectului

Numărul și data contractului de finanțare: E0000/00.06.2010

Titlul Proiectului: ”START-UP”

Perioada de implementare: 00.07.2010 – 00.06.2013

Bugetul total: 11.000.000 lei, din care 10.600.000 lei pentru cheltuieli eligibile și 400.000 lei pentru cheltuieli neeligibile

Surse de finanțare

Contribuție UE: 86%;

Contribuție publică națională: 12%, din care:

Buget de stat: 12%,

Contribuție privată: 2%.

Stadiul actual de implementare: Proiectul este finalizat. Beneficiarul a solicitat prefinanțare în sumă de 3.000.000 lei, pe care a primit-o în data de 00.09.2010. Aceasta a fost recuperată la Cererile de rambursare validate.

De asemenea, beneficiarul a depus 8 cereri de rambursare a căror valoare validată și plătită a fost 8.500.000 lei, două cereri de TVA eligibilă a cărei valoare validată și plătită a fost 100.000 lei și 5 cereri de TVA neeligibilă a căror valoare validată și plătită a fost 200.000 lei.

Prezentarea verificărilor efectuate

Echipa de verificare a analizat fiecare aspect prezentat în anexele verificării de la fața locului a proiectului POSDRU/90/2.1/S/00000, după cum urmează:

S-a constatat că nu s-au respectat prevederile Instrucțiunii nr. 64 a AM POSDRU la o parte

din angajații din proiect în perioada septembrie-decembrie 2012 și la alți câțiva în perioada ianuarie-aprilie 2013, după cum urmează:

Beneficiar:

M.M. în data de 14 decembrie 2012 a depășit cu 3 ore. Suma salarială achitată eronat este de 700 lei (salariu brut + contribuțiile angajatorului).

S-a analizat Fișa de pontaj și se constată o depășire cu 3 ore a programului de lucru de 13 ore/zi, în data de 00.12.2012.

Analizând statul de plată a lunii decembrie 2012 se constată că salariul brut pe oră este de 155,00 lei. Acesta nu cuprinde contribuția angajatorului (care este de 43,00 lei/oră). Însumând cele două valori se obține un salariu total de 198,00 lei/oră.

În fișa de pontaj din luna decembrie 2012 se constată că la rubrica rată/oră este suma de 197 lei, adică suma salariatului total (brut+contribuțiile angajatorului).

La stabilirea sumei plătită în plus, echipa de verificare la fața locului a adăugat la suma de 197,00 lei încă o dată contribuțiile angajatorului, crezând că suma înscrisă este salariul brut.

Recalculând salariul total aferent celor 3 ore, acesta este 198 lei x 3 ore = 594,00 lei.

V.M. a lucrat toate lunile septembrie, octombrie, noiembrie 2012 câte 15 ore/zi, adică a depășit cu 2 ore/zi. Suma salarială achitată eronat este de 14.575 lei (salariu brut+contribuțiile angajatorului).

S-a analizat Raportul de activitate și Fișa de pontaj pe luna septembrie 2012 și se constată că aceasta a raportat 40 ore lucrate în proiectul analizat. Se constată că timpul de lucru de 13 ore pe zi a fost depășit cu 2 ore în fiecare zi.

La calcularea sumei necuvenite s-au luat în considerare 40 ore x 95 lei/oră + contribuțiile angajatorului (media de 27,87%), deci rezultă suma de 4.859 lei.

S-a analizat Raportul de activitate și Fișa de pontaj pe luna octombrie 2012 și se constată că aceasta a raportat 46 ore lucrate în proiectul analizat. Se constată că timpul de lucru de 13 ore pe zi a fost depășit cu 2 ore în fiecare zi.

La calcularea sumei necuvenite s-au luat în considerare 46 ore x 83 lei/oră + contribuțiile angajatorului (media de 27,87%), deci rezultă suma de 4.882 lei.

S-a analizat Raportul de activitate și Fișa de pontaj pe luna noiembrie 2012 și se constată că aceasta a raportat 42 ore lucrate în proiectul analizat. Se constată că timpul de lucru de 13 ore pe zi a fost depășit cu 2 ore în fiecare zi.

La calcularea sumei necuvenite s-au luat în considerare 42 ore x 90 lei/oră + contribuțiile angajatorului (media de 27,87%), deci rezultă suma de 4.834 lei.

C.F. a lucrat în 18, 19, 20, 21 decembrie câte 16 ore/zi, adică a depășit cu 3 ore/zi. Pentru că în proiect a lucrat doar 2 ore/zi, diferența de 1 oră zilnic nu se poate reține din acest proiect. Suma salarială achitată eronat este de 2.373 lei (salariu brut+contribuțiile angajatorului).

S-au analizat Raportul de activitate și Fișa de pontaj pe luna decembrie 2012 și se constată că acesta a raportat 30 ore lucrate în proiectul analizat. Se constată că timpul de lucru de 13 ore pe zi a fost depășit a fost depășit cu 2 ore/zi în fiecare zi, în perioada 18-21.12.2012, deci 8 ore.

La calcularea sumei necuvenite s-au luat în considerare 8 ore x 232 lei/oră + contribuțiile angajatorului (media de 27,87%), deci rezultă suma de 2.373 lei.

C.F. a lucrat toată luna ianuarie 2013 câte 16 ore/zi, adică a depășit cu 3 ore/zi. Pentru că în proiect a lucrat doar 2 ore/zi, diferența de 1 oră zilnic nu se poate reține din acest proiect. Suma salarială achitată eronat este de 10.205 lei (salariu brut+contribuțiile angajatorului).

S-au analizat Raportul de activitate și Fișa de pontaj pe luna ianuarie 2013 și se constată că acesta a raportat 38 ore lucrate și 4 ore concediu de odihnă în proiectul analizat. Se constată că timpul de lucru de 13 ore pe zi a fost depășit cu 2 ore în fiecare zi în fiecare zi, deci 38 ore.

La calcularea sumei necuvenite s-au luat în considerare 38 ore x 210 lei/oră + contribuțiile angajatorului (media de 27,87%), deci rezultă suma de 10.204 lei.

Cheltuielile salariale aferente orelor plătite eronat însumează 27.152 lei.

Decontarea eronată a distanței pentru domnul M.C. din perioada 20-24.01.2013

La ordinal de deplasare al domnului M.C. din perioada 20-24.01.2013 s-a decontat transportul pe distanța Alba Iulia – Ineu pe distanța de 423 km nu de 234 km cât era correct. De asemenea s-a decontat transportul pe distanța Ineu – Timișoara – Slatina – București pe distanța de 1.246 km. nu de 670 km. cât era correct. Diferența de cheltuieli de transport de 765 km. calculată la un

preț al carburantului de 6,03 lei adică 345,97 lei cheltuială neeligibilă și trebuie recuperată de la beneficiarul proiectului.

S-au analizat documentele aferente deplasărilor din perioada 20-24.01.2013, respective OD 00SY și Bonurile fiscale de benzină nr. 10/20.01.2013 și 232/24.01.2013.

S-au analizat distanțele de pe site-ul distante.ro și s-au comparat cu cele înscrise pe verso-ul Ordinului de deplasare OD00SY. Se constată că pe Ordinul de deplasare sunt luate în calcul distanțe mai mari decât cele de pe site, în cazul deplasărilor pe ruta Alba Iulia – Ineu, precum și Ineu – Timișoara – Slatina – București.

Astfel pe distanța Alba Iulia – Ineu s-au luat în calcul 423 km nu 234 cât era correct. Diferența este de 189 km.

Pe distanța Ineu – Timișoara- Slatina – București s-au luat în calcul 1.246 km. nu de 670 km. cât era correct. Diferența este de 576 km.

Diferența totală calculată în plus este de 765 km. Luând în calcul prețuk de 6,03 lei/litru de benzină rezultă o diferență solicitată în plus de 345,97 lei.

Cheltuielile aferente combustibilului plătite eronat sunt de 345,97 lei.

Motivele de fapt

În fapt Beneficiarul nu a respectat prevederile:

Instrucțiunii nr. 64 a AMPOSDRU privid limita zilnică și săptămânală maximă, care poate fi decontată pentru un expert în cadrul proiectelor grant/strategice finanțate din FSE în cadrul POSDRU 2007 – 2013; unii experți din echipa de implementare au raportat, în unele cazuri, mai mult de 13 ore/zi lucrate;

Ordinul comun 1117/2170/2010 al MMFPS și MFP, Art. 9 pct. 2, al a) (v) – mijloace de transport auto, maxim 7,5 litri combustibil/100km, împreunp cu nedeclararea corectă a distanțelor parcurse.

Temeiul de drept

În drept echipa de control și-a întemeiat concluziile constatărilor pe baza prevederilor stipulate de:

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora;

Contractul de finanțare cu modificările și completările ulterioare;

Hotărârea de Guvern nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale, art. 2, alin. 1 litera d)

Ordinul comun MMFES/MFP nr. 1117/2170/2010 pentru stabilirea regulilor de eligibilitate și a listei cheltuielilor eligibile pentru operațiunile finanțate prin POSDRU.

Concluziile activității de verificare

În urma analizării fiecărui aspect din sesizarea de neregulă, echipa de verificare a concluzionat după cum urmează:

În Instrucțiunea 64 a AMPOSDRU, la ultimul paragraph se precizează că experții care au raportat sau vor raporta activități desfășurate în conformitate cu prevederile Instrucțiunii nr. 62 a AMPOSDRU, până la data de 31 ianuarie 2013, se va aplica și urmări doar încadrarea în limita maximă de 13 ore/zi, în conformitate cu prevederile Directivei 2003/88/CE.

În acest sens echipa de verificare a urmărit doar acest aspect, al depășirii numărului de 13ore/zi lucrate.

CNDIPT – OIPOSDRU are obligația să asigure că Beneficiarii respect prevederile Contractului de finanțare, care poate fi completat sau modificat prin Instrucțiuni emise în acest sens.

Ca urmare a analizei punctului de vedere exprimat de Beneficiar, echipa de control consider netemeinică afirmația Beneficiarului ”Directiva 2003/88/CE nu a fost transpusă în legislația națională, motiv pentru care Asociația NGO, în calitate de persoană juridică de drept privat nu are obligația de a respecta prevederile acestei

directive” în contextual în care conform prevederilor contractului de finanțare art. 9 A. Obligațiile părților, alin (1) Beneficiarul trebuie să asigure managementul și implementarea proiectului în concordanță cu prevederile acestui contract, ale legislației comunitare și naționale și cu instrucțiunile emise de AMPOSDRU, cu maxim de professionalism, eficiență și în conformitate cu cele mai bune practici în domeniu”.

Valoarea cheltuielii afectate de nereguli

Valoarea cheltuielii afectate de nereguli: 27.497,97 lei

Contribuție UE: 86%;

Contribuție publică națională: 12%, din care:

Buget de stat: 12%,

Contribuție privată: 2%;

TVA.

Documente probante

Acest control a avut la bază verificarea documentelor financiare care au făcut obiectul tranzacțiilor înregistrate:

State de plată;

OP-uri aferente salariilor analizate;

Ordine de deplasare, Bonuri fiscal de benzină;

Extras de cont aferente, ale beneficiarului și partenerilor;

Evidența cheltuielilor validată pentru CR 6;

Evidența cheltuielilor validată pentru CR 7.

Sumele constatate neeligibile au fost incluse în cererile de rambursare ale beneficiarului.

Cuantumul creanței bugetare rezultate din nereguli

Cuantumul creanței bugetare rezultate din nereguli: 27.497,97 lei

Contribuție UE: 86%;

Contribuție publică națională: 12%, din care:

Buget de stat: 12%,

Contribuție privată: 2%;

TVA.

Debitor

Denumire: Asociația X

Sediul: Municipiul București

Cod unic de înregistrare: 00000000

Domiciliul fiscal: București

Reprezentant legal: M.S.

Creanța bugetară în sarcina debitorului

Debitorul, Asociația X datorează autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene un debit în valoare de 27.497,97 lei, după cum urmează:

Contribuție UE: 86%;

Contribuție publică națională: 12%, din care:

Buget de stat: 12%,

Contribuție privată: 2%;

TVA.

Termen de plată

În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din OUG 66/2011, scadența creanței bugetare stabilită prin prezentul titlu de creanță este la 30 de zile de la data comunicării prezentului titlu de creanță.

Neplata creanței bugetare, conform termenului stability, atrage dobânda și recuperarea acesteia conform prevederilor OUG nr. 66/2011.

Concluzii și propuneri

Având în vedere analiza efectuată asupra perioadei 2007 – 2013 în ceea ce privește tipologia fraudelor și neregulilor în domeniul fondurilor structurale (accesare și implementare), au fost evidențiate următoarele tipuri:

în timp, cele mai frecvente tipuri de nereguli au rămas, practic aceleași, cele mai frecvente fiind ”cheltuieli neeligibile” și ”încălcarea normelor privind achizițiile publice”;

Faptul că cele mai frecvente tipuri de nereguli sunt ”cheltuielile neeligibile” ar putea semnifica ideea că normele privind eligibilitatea nu sunt destul de clare pentru beneficiarul final și pe de altă parte, controlul la primul nivel este în general eficient în privința acestui tip de nereguli.

Neregulile privind încălcarea normelor achizițiilor publice se produc uneori din simple interpretări greșite a legislației privind achizițiile publice sau din cauza necunoașterii procedurilor corecte; cu toate acestea, în câteva cazuri anchetele penale evidențiază încălcarea cu intenție a normelor privind achizițiile publice menite să aducă beneficii unui anumit ofertant, din cauza corupției sau a unei ”culturi a favoritismului”

codul generic ”alte nereguli” reprezintă cea de a treia tipologie în rândul celor mai utilizate; În cadrul acestui cod, neregulile comunicate nu sunt acoperite de nicio descriere prevăzută în codul de raportare (acesta fiind, prin urmare, un ”cod rezidual”).

Un alt caz este acela al ”falsificărilor de documente”

Analiza metodelor folosite pentru descoperirea neregulilor arată că cele mai raportate metode de descoperire sunt ”controlul documentelor”, ”controlul administrativ sau financiar al autorității naționale”, ”alte controale”, ”alte fapte”, ”controale ale Comunității” și ”ancheta judiciară inițială”. Suspiciunile de fraudă sunt descoperite mai ales prin intermediul anchetelor judiciare, prin intermediul controalelor fiscal naționale și prin activitățile serviciilor naționale antifraudă. Toate aceste controale sunt legate de obicei de activitatea la al doilea nivel și de activitățile autorităților antifraudă sau ale autorităților de aplicare a legii din afara lanțului de control normal stabilit prin legislația UE privind sectorul.

Cele mai semnificative puncte slabe descoperite sunt:

Lipsa unor sancțiuni specific pentru neregulile provocate de neglijență care aduc atingere politicii de coeziune;

Amenințarea la adresa independenței sistemelor de gestionare și de audit provocată de influențe externe;

Calitate scăzută a controalelor la primul nivel;

Posibilitatea beneficiarului final de a prezenta cheltuieli effectuate în numerar.

Utilizarea instituțiilor bancare și/sau a altor organism financiare în gestionarea și

controlul programelor ca organisme intermediare ar putea să nu asigure o separare suficientă a funcțiilor între destinatarul final și entitățile de control, beneficiarii fiind în anumite cazuri clienți privați ai instituțiilor financare și/sau bancare;

Controalele la primul nivel care efectuează numai verificări de rutină ale documentelor în diferite stadii ale proiectului nu se dovedesc eficiente în descoperirea posibilelor activități frauduloase și/sau a activităților cu nereguli. Lipsa unor obiective SMART și obligatorii pentru proiecte sporește riscul de întrebuințare abuzivă a ajutorului financiar și de întârziere a impactului așteptat.

Sursele multiple de finanțare publică la nivel național, regional și la nivelul Uniunii au foarte adesea obiective care se suprapun și, în absența unei imagini de ansamblu adecvate la nivelul guvernului central, ar putea fi considerate un risc sporit pentru dubla finanțare.

Pentru identificarea surselor de amenințare și pentru precizarea amenințărilor acestora se poate elabora un cadru conceptual în ceea ce privește cele trei etape ale ciclului proiectului:

În cursul etapei de atribuire, în momentul pregătirii procedurii de ofertare, administratoriii pot fi contactați de reprezentanți ai autorității politice sau de membri ai grupurilor infracționale organizate sau ai altor grupuri care urmăresc să influențeze definirea criteriilor și a condițiilor procedurilor de ofertare, în vederea influențării rezultatului acesteia încă de la început.

În faza de selecție, persoanele sau grupurile de persoane, acționând în numele unor entități juridice sau aparținând unor grupuri infracționale organizate, pot întreprinde

acțiuni ilegale pentru influențarea rezultatului unei procedure de achiziții sau pentru a obține finanțare fără a deține calitățile sau viabilitatea economică necesară.

În cursul etapei de punere în aplicare, destinatarul final al fondurilor este în mod clar principal sursă de amenințare și poate întreprinde o serie de activități, pentru a:

Delapida o parte din finanțarea planificată;

Deturna o parte sau întregul sprijin financiar;

Împiedica efectuarea controalelor;

PROPUNERI

Inițiativa Comisiei privind transparența, care are drept scop punerea la dispoziția publicului a numelor beneficiarilor de fonduri europene, ar trebui să includă numele societăților care realizează efectiv proiectele în numele beneficiarului final;

Angajarea unor societăți externe pentru realizarea controalelor la primul sau cel de-al doilea nivel reprezintă o chestiune deosebit de delicată. În aceste cazuri, propunem ca statele membre să stabilească proceduri centralizate specifice pentru oferte care să ducă la selecționarea unor ”controlori”;

În vederea îmbunătățirii în continuare a șanselor de combatere a fraudei, ar putea fi înființate ”hotlines” naționale sau regionale la care persoanele să raporteze propriile suspiciuni. Acest lucru a fost déjà propus ca parte a strategiei naționale comune de prevenire a fraudei.

Ar trebui să se examineze completarea abordării Comisiei cu privire la audit. Proiectele de audit sunt considerate în continuare un element necesar și ar putea fi folosit pentru a completa auditul sistemelor;

Autoritățile din statele membre ar trebui să desfășoare controale mai multe (și mai eficiente) la fața locului unde se exercită implementarea proiectelor;

Pentru prevenirea și descoperirea fraudelor, este esențial centralizarea tuturor seriilor de date privind cheltuielile UE. Serviciile naționale antifraudă sunt în general centralizate și

ar trebui să le fie garantat accesul la aceste informații în mod periodic, în special în țările în care administrația este foarte centralizată.

BIBLIOGRAFIE

AM POSDRU, (2009), Ghid informativ privind prevenirea neregulilor la nivelul Beneficiarilor

Convenția privind protecția intereselor financiare ale CE, (1995)

Ghidul solicitantului POS CCE, Axa prioritară 2 – Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare, DMI 2.1. – Cercetare-dezvoltare în parteneriat între universități/institute de cercetare-dezvoltare și întreprinderi în vederea obținerii de rezultate aplicabile în economie, 2.1.2. – (Proiecte CD de înalt nivel științific la care vor participa specialiști din străinătate)

Maha Liviu-George, (2010), Managementul Fondurilor Structurale și de Coeziune, Iași,

Monitorul Oficial nr.461 din 30 iunie 2011 – Ordonanță de Urgență nr.66 din 29 iunie 2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau fondurilor publice naționale aferente acestora. Art. 2

O.U.G. nr. 47/2014 pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora.

REGULAMENTUL (UE) NR. 1303/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliulu

Report from the Commission to the European Parliament and the Council, Protection of the European Union financial interests – Fight against fraud Report (FAF)

http://legislatie.just.ro/

Anexa 1 – Clasificarea neregulilor

Anexa 2 – Legi

Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

Infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene (www.legislatie.just.ro)

Art. 181.

(1) Folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi.

(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancționează omisiunea de a furniza, cu știință, datele cerute potrivit legii pentru obținerea de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept a acestor fonduri.

(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) și (2) au produs consecințe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate.

Art. 182.

(1) Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor obținute din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani și interzicerea unor drepturi.

(2) Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației unui folos legal obținut, dacă fapta are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, se sancționează cu pedeapsa prevăzută la alin. (1).

(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) și (2) au produs consecințe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate.

Art. 183.

(1) Folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor ce trebuie virate către bugetul general al Uniunii Europene sau către bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi.

(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancționează omisiunea de a furniza, cu știință, datele cerute potrivit legii, dacă fapta are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor ce trebuie virate către bugetul general al Uniunii Europene sau către bugetele administrate de aceasta ori în numele ei.

(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) și (2) au produs consecințe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate.

Art. 185.

Încălcarea din culpă de către directorul, administratorul sau persoana cu atribuții de decizie ori de control în cadrul unui operator economic a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau îndeplinirea ei defectuoasă, dacă fapta a avut ca rezultat săvârșirea de către o persoană care se află în subordinea sa și care a acționat în numele acelui operator economic a uneia dintre infracțiunile prevăzute la art. 181 – 183 sau săvârșirea unei infracțiuni de corupție ori de spălare a banilor în legătură cu fondurile Uniunii Europene, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

FALSURI ÎN ÎNSCRISURI

Art. 290 Cod penal ”Falsul în înscrisuri sub semnătură privată”

Falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin vreunul din modurile arătate în art. 288, dacă făptuitorul folosește înscrisul falsificat ori îl încredințează altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecințe juridice, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Tentativa se pedepsește.