Nemoianu Daniel Robert(disertatie) Converted [612174]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR
MASTER:AUDIT SI CONSULTANTA IN AFACERI

LUCRARE DE DISER TAȚ IE

Îndrumă tor științific: Absolvent: [anonimizat].univ.dr.Maria Criveanu Nemoianu Daniel -Robert

CRAIOVA
2020

2
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR
MASTER:AUDIT SI CONSULTANTA IN AFACERI

STUDIU DE CAZ PRIVIND RAPORTARILE FINANCIARE SI
DETERMINAREA REZULTATULUI PATRIMONIAL LA
INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCA OLT

Indrumator stiintific; Absolvent: [anonimizat].univ.dr.Maria Criveanu Nemoianu Daniel -Robert

CRAIOVA
202

3

CUPRINS

INTRODUCERE …………………………………………………………………………………….. …………………….. 4

CAPITOLUL I INSTITUȚII PUBLICE -CADRU GENERAL
1.1 Notiuni, definitii, ordonatori de credite ……………. ………………………… …………………… 6
1.2.Clasificarea instituțiilor publice ……… …….……………………… ………. ……………………….. 9
1.3 Obiectul contabilității publice (legislație)
……………………………………………………………………………………………………………. …………….. 14
1.4 Raportarile financiare si determinarea rezultatului patrimonial ……………………… …20

CAPITOLUL II STUDIU DE CAZ PRIVIND RAPORTARILE FINANCIARE SI
DETERMINAREA REZULTATULUI PATRIMONIAL LA INSPECTORATUL
TERITORIAL DE MUNCA

2.1 Regulament de organizare si functionare al Inspectoratului Teritorial de Munca Olt
2.1.1 Dispozitiile generale ……………………………………… ……………………………… ……….28
2.1.2 Organizarea si functionarea Inspectoratului ………………. …………………………………… 30
2.1.3 Atributiile compartimentului „Economic,achizitii publice,administrativ„ din structura
organizatorica a inspectoratului ………………….. …………………………………………………….. 32

2.2.Si tuatiile financiare intocmite la Inspectoratul Teritorial de Munca Olt
2.2.1 Bilantul …………………………………………………………………………… …………….. …..35
2.2.2 Contul de rezultat patrimonial …………………………………………………… ……………. …43
2.2.3 Alte situatii financiare intocmite la Inspectoratul Teritorial de Munca
Olt…………………………………………………………………………………………… …………… ….51

CONCLUZII …………………………………………………………………………… ………………… ………….. …..53

BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………………………………… …………..55

4

INTRODUCERE
Lucrarea de disertatie pe care am ales -o se intituleaza „ STUDIU DE CAZ PRIVIND
RAPORTARILE FINANCIARE SI DETERMINAREA REZULTATULUI
PATRIMONIAL LA INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCA` `.
Este structurata pe doua capitole in care sunt prezentate date des pre contabilitatea institutiilor
publice si situatiile financiare care se realizeaza in cadrul „Inspectoratul Teritorial de Munca
Olt„ .
In primul capitol se vorbeste in detaliu despe notiuni si definitii ale ordonatorilor de
credite,clasificarea inst itutiilor publice,obiectul contabilitatii pubilice ,raportarile financiare dintr –
o institutie publica precum si determinarea rezultatului patrimonial intr -o institutie publica .
Cel de -al doilea capitol are caracter aplicativ.In acest capitol se prezi nta activitatea desfasurata
in cadrul institutiei, structura organizatorica a institutiei ,organigrama, atributiile
compartimentului „Economic,achizitii publice,administrativ„ din structura organizatorica a
inspectoratului, situatiile financiare intocmi te la Inspectoratul Teritorial de Munca Olt in general
si determinarea rezultatului patrimonial in special.
În cadrul instituțiilor publice, contabilitatea este organizată la nivelul unui compartiment
distinct, condus de către directorul economic, cont abilul șef sau altă persoană împuternicită să
îndeplinească această funcție.
Dacă la nivelul instituției contabilitatea nu este organizată în compartimente sau nu există
personal încadrat cu contract individual de muncă, pentru conducerea contabilităț ii și întocmirea
situațiilor financiare trimestriale și anuale se pot încheia contracte de prestări servicii fie cu
societăți comerciale de expertiză contabilă fie cu persoane fizice autorizate, conform legii.
Răspunderea pentru organizarea și conduce rea contabilității îi revine ordonatorului de credite
sau altei persoane ce are obligația de a gestiona respectiva instituție.
Contabilitatea instituțiilor publice asigură informații ordonatorilor de credite cu privire la: –
execuția bugetelor de veni turi și cheltuieli, – rezultatul execuției bugetare, – patrimoniul aflat în
administrare, – rezultatul patrimonial (economic), – costul programelor aprobate prin buget, dar și
– informații necesare pentru întocmirea contului general anual de execuție a bug etului de stat, a
contului anual de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat și fondurilor speciale.
Contabilitatea, ca activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoașterea, gestiunea și
controlul activelor, datoriilor și capitalurilor pro prii, precum și a rezultatelor obținute din
activitatea instituțiilor publice, trebuie să asigure înregistrarea cronologică și sistematică,

5
prelucrarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la poziția financiară, performanța
financiară și fluxu rile de trezorerie, atât pentru cerințele interne ale acestora, cât și pentru
utilizatorii externi: Guvernul, Parlamentul, creditorii, clienții, dar și alți utilizatori (organismele
financiare internaționale). Contabilitatea se ține în limba română și în m onedă națională.
Contabilitatea operațiunilor în valută se ține atât în moneda națională, cât și în valută.
Operațiunile privind încasările și plățile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei,
comunicat de Banca Națională a României. La data întocmirii situațiilor financiare, elementele
monetare exprimate în valută (disponibilități și alte elemente asimilate, creanțe și datorii) se
reevaluează la cursul comunicat de Banca Națională a României valabil pentru ultima zi a
perioadei de raport are.
In lucrarea de fata se doreste sa se evidentieze ca departamentul „Economic,achizitii
publice,administrativ„ din cadrul Inspectoratul Teritorial de Munca intocmeste toate situatiile
financiare prevazute de legislatia in vigoare, situatiile avand ca obiectiv oferirea de informații
ordonatorilor de credite cu privire la: – execuția bugetelor de venituri și cheltuieli, – rezultatul
execuției bugetare, – patrimoniul aflat în administrare, – rezultatul patrimonial (economic), –
costu l programelor aprobate prin buget, dar și – informații necesare pentru întocmirea contului
general anual de execuție a bugetului de stat, a contului anual de execuție a bugetului asigurărilor
sociale de stat și fondurilor speciale.

6
CAPITOLUL 1
INSTITUTII PUBLICE -CADRU GENERAL
1.1.Noț iuni, definiț ii, ordonatori de credite
Instituț iile publice reprezintă acele unități economice instituț ionaliza te, a că ror funcț ie
principală constă î n redis tribuirea veniturilor și a avuț iei pe se ama serviciilor prestate populaț iei,
în cazurile î n care întreprinderile, firmele nu oferă astfel de servicii pe p iață sau le oferă î n
cantităț i insuficiente.
Instituț iile public e mai sunt numite si administrații publice și sunt formate din administraț ia
centrala, administrații sociale ș i adm inistraț ii locale. În conformit ate cu Legea nr.500/13.08.2002
și legea 273/2006 -Legea Finanț elor Publice Locale privind finanț ele publice, instituț iile publice
cuprind: Parlamentul, Administrația Prezidențială , ministerele, celelalte organe de specialitat e
ale administraț iei publice centrale și locale, alte autoritaț i publice, instituț iile publice autonome,
precum și instituț iile din subordinea acestora, indiferent de modul de finanțare a activitaț ii
acestora1.
Resursele financiare publice provin din impozite, taxe, contribuții ș i venituri nefiscale, preluate
de la persoanele juridice ș i fizice, cu luarea în considerare a potențialului lor economic ș i a altor
criterii stabilite de lege. Dimen sionarea cheltuielilor publice ș i repar tizarea acestora pe de stinații
și ordonatori de cre dite se efectuează în concordanț ă cu obiectivele strategiei de dezvolt are
economică și socială a țării și cu priorităț ile imediate stabilite de autorităț ile publice componente.
Instituțiile publice au deținut pentru multă vreme un rol important în majoritatea țărilor
dezvoltate, dar, odată cu privatizarea unor servicii pu blice, unele instituții au trecut într -un plan
secundar. Aceste instituții sunt importante pentru că:
Activitatea lor este dependentă de sectorul guvernamental;
Managementul sectorului public controlează activitatea organizațiilor cu scop lucrativ.
În cadrul acestor instituții avem în vedere și politicile sociale, industriale și de investiții. În
cazul în care controlul guvernamental este prea rigid, instituțiile publice își pierd statutul de
entități independente, astfel că nu mai sunt rentabile pentru public. Sunt situații în care instituțiile
publice nu pot fi controlate eficient iar randamentul lor este inferior companiilor private. Este

1 Legea 500/2002 privind finantele publice,art. 2,MO 597 din 13.08.2002

7
oportun ca atunci să se pună problema privatizării unor servicii publice. Dacă managerii din
organizațiile private au în vedere, în primul rând, profitul, scopul managementului public este
satisfacerea interesului general. Succesul instituțiilor publice depinde și de modul în care
Guvernele vor găsi mecanismele de motivare și control adecvate fără a implementa proce duri
rigide la nivelul fiecărei entități publice.
Agregarea comunităților umane la nivelul unor sisteme naționale a condus la apariția primelor
guverne. Pentru gestionarea situației la nivel teritorial au fost necesare forme administrative.
Putem enumera aici:
Sistemele administrative sin Egiptul antic;
Sistemele administrative din timpul dinastiei Han (206 î.e.n. – 220 e.n.), care sugerau pornind de
la preceptele confucianiste, modul de acces al indiviziunilor la guvernare (calitatea indivizilor și
nu poziția socială);
Imperiile administrative grec și roman controlate de la centru prin legi și proceduri.
Modelul tradițional de administrație publică datează de la mijlocul secolului al XIX -lea,
structurile democratice dezvolt ându -se odată cu apariția statului modern. S-a trecut astfel de la
sistemele de administrație bazate pe loialitatea față de un individ (rege, ministru etc.) la sisteme
administrative în care individul este devotat statului în raport cu componentele sistemului
legislativ.În ultima parte a secolului al XIX -lea au fost necesare reforme asociate cu modelul
tradițional de administrație.
Repartizarea ș i utilizarea credi telor bugetare sunt in competența ș i raspunderea ordonatorilor de
credite.
Prin ordonator de credite se înț elege persoana împute rnicită să îndeplinească o funcț ie de
conducere într -un organ de stat, instituție ș i căreia i s -a acordat dreptul de a dipune de creditele
bugetare aprobate2.
Ordonatorii de credite sun ierarhiza ti pe trei nivele:
ordonatori principali de credite;
ordonatori secundari de credite;
ordonatori terț iari de credite;3

2 Legea nr.273/2006 – Legea Finantelor Publice Locale ,art.21, MO 618/2006
3 M.Criveanu,V.Brabete (2017 , Contabilitatea institutiilor publice , Editura UNIVERSITARIA, Craiova,2017

8
Ordonatorii principali de cre dite sunt conducătorii autorităț ilor publice, miniștrii ș i
conducătorii celorlalte organe de specialitat e ale administraț iei publice centrale. La Camera
Deputaț ilor si la Senat , ordonatorii principali de credite sunt secretarii generali ai celor doua
camere. Ordonatorii principali de credite pot delega dreptul de a aproba folosirea ș i repartizarea
creditelor bugetare înlocuitorilor lor de drept.
Ordonatorii principali de credite analizează modul de utilizare a creditelor bugetare aprobate prin
bugetele locale și prin bugetele instituț iilor publice, ai c aror conducatori sunt or donatori
secundarii sau terț iari de credite, dupa caz, si aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii,
cu respectarea dispozitiilor legale.
Ordonatorii principali de credite au obligația de a angaja ș i de a ut iliza creditel e bugetar e numai
în limita prevederilor și destinaț iilor aprobate pentru cheltuieli stric t legate de activitatea
instituț iilor pub lice respective dar ș i cu respectarea dispoz ițiilor legale.
În calitatea lor de ordonatori de credite, ministrii, conducăt orii organelor centrale, conducătorii
instituțiilor publice precum ș i pri marii au urmatoarele atribuț ii în legatură cu executarea
prevederilor bugetului public:
realizarea veniturilor;
elaborarea si fundamentarea proiectului de buget propriu;
organizarea e videntei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenț i;
utilizarea ș i angajarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare;
folosirea cu eficiență ș i eficacitate a sumelor primite de la bugetul de stat, de la bugetul
asigurărilor sociale de stat sau din bugetele fondurilor speciale;
integritatea bunurilor încredinț ate unităț ii pe care o conduc;
organizarea, ținerea la zi a contabilității ș i prezentarea la termen a sit uațiilor financiare
trimestriale si anuale;
să organizeze controlul financiar preventiv propriu;
să asigure control intern;
efectuarea în condiț iile legii a inventarierii generale anuale;
organizarea sistemului de monit orizare a programului de achiziț ii pu blice ș i a pr ogramului de
lucrări de investiț ii publice;
oraganizare a și ț inerea la zi a evidenț ei patrimoniului;
Ordonatorii secundari de cr edite sunt conducătorii instituț iilor de stat centrale sau loca le care
au în subordine instituț ii de stat cu personalitate juridică pentru care trebuie să defalce credite

9
bugetare, menț inând necesarul propriu de credite. În această situaț ie de ordonatori secundari de
credite sunt: inspectoratele ș colare, direcț iile d e sănătate publică, direcțiile de muncă și protecț ie
socială, comandamentele ș i inspectoratele generale de armă din Mi nisterul Apărării Naționale și
Ministerul Administrației ș i Internelor.
Ordonatorii secundari repartizează creditele bugetare a probate pentru bugetul propriu și pentru
bugetele instituț iilor publice subordonate,ai căror conducător i au calitatea de ordonato r terț iar de
credite.
Oronatorii terț iari de credite sunt conducătorii instituț iilor de sta t care nu au în subordine
unităț i cu personalitate juridică, aceștia fiind răspunzători de folosirea creditelor repartizate de
către ordonatorul principal sau secundar de credite.
Ordonatorii principali, secundari și terțiari de credite au obligația de a angaja ș i utiliza creditele
bugetar e numai în limita prevederilor și destinaț iilor aprobate pentru cheltuieli stric t legate de
activitatea institu țiilor publice respective și cu respectarea dispoziț iilor prevederilor legale.
1.2.Clasificarea instituț iilor publice
Ca sistem de finantare, institutiile publice pot fi:
finanț ate integr al din venituri bugetar e, situaț ie în care veniturile pe care le real izează au
obligaț ia să le verse, î n totalitate, la bugetul din care sunt finanț ate;
finanț ate din mijloace extrabugetare (venituri proprii), cu completare din fond uri bugetare, sub
forma subvenț iilor sau transferurilor bugetare (bugetul de stat sau bug etele locale). În această
situaț ie, venituri le propri i pe care le realizează instituț iile în cauz ă se rețin pentru autofinanț are,
iar cele nefolosite la sfâ rsitul anul ui se repartizează pentru anul urmator..
finan țate integral din mi jloace extrabugetare, situatie î n care de asem enea soldul acestora de la
sfarș itul perioa dei se reportează pentru exerciț iul financiar urmă tor;
finanț ate integral din fonduri speciale. Soldu l acestora de la sfarș itul perioadei se reportează, de
asemenea, pentru exerciț iul financiar urmă tor;
Clasificarea instituț iilor publice:
I. După importanța activității ș i subordonarea acestora, instituț iile publice sunt grupate în:

10
1) instituț ii ale a dministraț iei publice centrale
2) instituț ii ale administra ției publice locale
Instituțiile administraț iei publice centrale cuprind: Președinț ia Româ niei, Parlamentul,
Guvernul, ministerele și celelalte autorităț i centrale de specializ ate ale administraț iei p ublice
centrale și instituț iile teritoriale din subordonarea lor.
Instituțiile administraț iei publice locale cuprind: instituțiile administraț iei publice locale,
formate di n unitățile administrativ teritoriale, ș i cuprind comunele, orasele și județele, precum si
unitaț ile publice sub ordonate acestora.
Autoritățile administraț iei publice prin care se realize ază autonomia locala în comune ș i în orase
sunt consiliile locale ale se si primarii alesi în condiț iile legii.
Serviciile publice descentralizate ale ministerelor la nivel județ ean cuprind, ca de exemplu:
Direcțiile Generale ale Finanț elor Publice;
Inspectoratele școlare Județene si al municipiului Bucureș ti;
Direcț iile Jud ețene de Munca ș i Solidaritate Socială ;
Direcțiile Județ ene Sanitare;
Consi liul Judț ean de Cultura etc.
Conducăt orii instituț iilor publi ce, centrale si locale, în funcț ie de drepturile conferite de lege în
legătură cu aprobarea, repartizarea si utilizarea fondurilor bugetare, poartă denumirea de
ordonatori de credite. Vince nt Rau de si Jean Claude Pagat, în cartea lor îl citează pe G. Devaux,
care dă ordonatorului de credite defini ția: “Este ordonator public al î ncasă rilor si cheltuielilor
orice persoană care are calitatea î n numele statului, a unei colectivit ăți sau instituț ii pub lice de a
contr acta, constata, lichid a o creanț a sau de a ordona fie î ncasarea unei creante, fie plata unei
datorii”. Observă m di n definitia data de G. Devaux că ordonatorii de cre dite nu sunt atașați
noțiunii de încasari ș i cheltuieli, ci celei de “creanț e” și “datorii”.
II. În conformitate cu re glementările românesti, instituț iile publice se împart î n:

11
Instituț ii ierarhic superioare, ai căror conducă tori au calitatea de ordonatori principali de credite;
Instituț ii subordonate, ai căror conducă tori au calitatea de ordonatori secundari si terț iari de
credite.
Ordonatorii principali de cre dite primesc resursele de finanț are direct de la buget, pent ru nevoile
lor proprii, precum ș i pen tru cele ale instituț iilor subordona te, pe care apoi le repartizează
acestora.
Sunt și situaț ii când unele instit uții publice, ai căror conducă tori au calitatea de ordona tori
secundari de credite, se găs esc în raport de subordonare faț ă de ordonatorii principali de c redite si
ierarhic superior față de ordonatorii terțiari de c redite. Aceș ti ordonatori nu au relatie directa cu
bugetul de stat, dar din creditele primite de la ord onatorii principali repartizează mijloac e
bugetare si ordonatorilor terț iari de c redite aflaț i în subordinea lor.
Aceiaș i autori, Vincent Raude si Jean C laude Pagat, observa că ordonato rii sunt subdivizati, cum
este ș i cazul contabililor,î n “principali, sec undari, mandatari si supleanti și agenți de execuț ie”,
dar numai ordonatorii principali ș i secundari au calitatea juridică de ordonatori.
O altă clasifi care, după aceiaș i autori, este cea de “ordona tori alesi” și “ordonatori numiț i”, cei
alesi având o responsabilitate politică .
Comp arativ cu modul în care legislaț ia romanească a reglementat statutul ordo natorilor de
credite, mai ales î n ceea ce priveste r esponsabilitațile ș i drepturile acestora, în literatura franceză
de specialitate constatăm atribuții ș i drepturi sporite pentru ordonatorii din Fran ța, în materie de
încasare a creanțelor bugetare. Printre atribuț iile acest ora în problema încasărilor menți onăm:
“dispun execuț ia încasă rilor, constata dre pturile organismelor, lichidează încasările, emit ordine
de încasări destinate să asigure încasarea, notifică aceste ordine contabililo r însărcinati cu
încasarea”. Faț ă de care responsabilităti, pe linia încasă rii veniturilor a o rdonatorilor publici
francezi, în ț ara noastra acestia au sta bilite sarcini si responsabi lităti pe această linie, mai puț in
precise, reglementă rile în domeniu subliniind, mai ales, drep turile si obligaț iile acestora î n ceea
ce priveș te angajarea si efectuare a de cheltuieli. A stfel, atribuț iile sunt urmatoarele: “utilizarea
creditelor bugetare; realizarea ve niturilor; folosirea cu eficienț a si eficacitate a sumelor pr imite
de la buget (stat, asigură ri socia le de stat, fonduri speciale, l ocale); integritatea bunurilor
încredinta te unitaț ii pe care o conduce; organizarea si ținerea la zi a contabilitaț ii”. Cu toate că

12
legea prevede pentru ordonatorul de credite princip al și obligaț ii cu priv ire la realizarea
veniturilor, în practică această sarcina este preluată de organele fiscale.
Instituț iile public e centrale și locale sunt finanț ate de la buget sau din fondurile speciale ori din
mijloacele extrabugetare, pe baza buget elor de ve nituri si cheltuieli întocmite și aprobate î n
fiecare an potriv it normelor legale î n vigoare. Î n cazul bugete lor locale, fondurile speciale ș i
extrabugetare cuprind, pe de o pa rte, veniturile, iar, pe de altă parte, creditele bugetare aprobate
pe an, trimestre, cu defalc are pe subdiviz iunile clasificaț iei bugetare, în limita că rora ordonat orii
de credite pot efectua plă ți. În situația instituț iilor publice centrale, bugetele lor cuprind numai
prevederile de la partea de cheltuieli, respectiv creditele bugetare.
III. Din punct de ved ere al statului juridic instituț iile publice se pot clasifica in:
1) institu ții publice cu personalitate juridică ;
2) instituț ii publ ice fară personalitate juridică;
Instituț iile p ublice cu personalitate juridică sunt acelea ai că ror conducatori au calitatea de
ordonatori de credite, calitate în care au drept de decizie î n angajarea si efectuarea de cheltuieli.
Instituț iile pub lice fara personalitate juridică sunt acelea ai că ror conducatori nu au calitatea de
ordonatori de credit e, calitate î n care aceș tia pot efectua cheltuieli numai in limita sumelor
efectiv virate de ordonatorul sau de credite in subconturi deschise p e numele lor, ș i care
reprezintă de obicei plă ti de salarii ș i alte cheltuieli asimilate ace stora, precum ș i un volum
restrâ ns de alte che ltuieli, cum su nt cele legate de întreținerea și funcț ionarea instituț iei Bugetul
de Stat este forma concretă de manifestare a finanțelor ș i de înfă ptuire a politicii financiare a
statului, constituind mijlocul principal prin care se forme ază veniturile statului si prin care se
efectuează cheltuielile publice.
Cheltuielile bugetare reprezintă sumele aprobate în bugetul instituțiilor publice, în limitele și
potrivit destinaț iilor stabilite prin bugetul respectiv aprobat de catre or donatorul de
credite.Che ltuielile bugetare cuprind: dotă rile de stat, cheltuieli de functio nare a puterii publice,
investiț ii de capital, cheltuieli destinate educa ției, culturii, sănătatii, științei, protecț ie sociale ,etc.
Institiț iile publice pot fi grup ate după mai multe critirii:
1.După modul de finanțare:

13
Instituții finanțate integral de la buget -situație în care veniturile pe care le realizează au
obligația să le verse, în totalitate, la bugetul din care sun t finanțate;
Instituții cu finanțare m ixtă, obțin venituri proprii care sunt completate din fonduri bugetare,
sub forma subvențiilor sau transferurilor bugetare, în această situație, veniturile proprii pe care le
realizeză instituțiile în cauză se rețin pentru autofinanțare, iar cele nefolosit e la sfârșitul anului se
repăortează pentru anul următor;
Instituț ii care își asigură integral veniturile pentru acoperirea cheltuielilor -situație în care de
asemenea soldul acestora de la sfârșitul perioadei se reportează pentru exercițiului financiar
următor;
Instituții finanțate integral din fondurile speciale;
2.Din punct de vedere al subordonării:
Instituții ale administrației publice centrale, cuprind: Președinții României, Parlamentul,
ministerele și celelalte autorități centrale de specialitate și instituțiile teritoriale din subordinea
lor;
Instituții ale administrației publice locale, cuprind:autoritățile administrației publice locale,
formate din consiliile județene, municipale, orășenești și comunale, instituțiile pub lice și
serviciile publice cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanțare a activității lor;
Bugetele locale reprez intă bugetele unităților administrativ -teritoriale care au personalitate
jurid ică. Bugetele locale se elaboreaz ă, se aprobă și s e execută în condițiile Legii nr. 500/2002
privind finanțele publice și ale Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale.
Bugetul este documentul pri n care sunt pre văzute ș i apr obate în fiecare an veniturile și
cheltuielile în funcție de sistemul de finanț are. Veni turile ș i cheltuielile bugetelor precum ș i
celelalte venituri și cheltuieli evidenț iate î n afara bugetului local cumul ate la nivelul unităț ii
alcătuiesc bugetul general al unităț ii care va reflecta dimensiu nea bugetului financiar public în
unitatea respectivă pe anul respectiv, starea de echilibru sau dezechilibru după caz.
Prin aproba rea bugetelor locale autorizează pentru anul bugetar veniturile ș i cheltuielile bugetare.
Sumele aprobate la partea de cheltuieli reprezintă limite maxime care nu pot fi depasite,
angajarea ch eltuielilor din aceste bugete făcâ ndu-se numai î n limita creditelor bugetare aprobate.

14
Pentru acț iunile multianuale se înscriu î n buget, d istinct, credite de angajament ș i credite
bugetare.
În vederea realizării acț iunilor mult ianuale ordonatorii de credite încheie angajamente legale î n
limita creditelor de angajament aprobate de buget pentru anul bugetar respectiv.
Între bugetele consiliilor locale și bugetele consiliilor județene nu există relații de subordonare.
Bugetele locale cuprind pe de o parte veniturile constituite din impozite, taxe, contribuții, iar pe
de altă parte cheltuielile dimensionate în funcție de nevoile lor proprii care trebuie să fie corelate
cu resursele disponibile.
Impoz itele și taxele local e se stabilesc de către consiliile locale sau județene, după caz,în limitele
și în condițiile legii. Venitu rile bugetelor locale se formează din impozite, taxe și alte venituri
stabilite prin legea bugetară anuală.

1.3 Obiectul contabilității publice (legislație)
Contabilitatea instituțiilor publice asigură informații ordonatorilor de credite cu privire la:
Execuția bugetelor de venituri și cheltuieli;
Patrimoniul aflat înadministrare;
Întocmirea contului anual de execuție a bugetului de stat,a contu lui anual de execuție a bugetului
asigurărilor sociale de stat și a fondurilor speciale.
Contabilitatea, ca instrument principal de cunoastere, gestiune și control al patrimoniului ș i al
rezultatelor obtinute, trebuie sa asigure:
a) înregistrarea cr onologica ș i sistem atică, prelucrarea, publicarea și păstrarea informațiilor
cu privire la situația patrimoniala ș i rezultatele ob ținute atât pentru necesităț ile proprii ale
persoa nelor prevăzute la art. 1, cât și în relațiile acestora cu asociații sau acț ionarii, clienț ii,
furnizo rii, bancile, organele fiscale și alte persoane juridice ș i fizice;
b) controlul operaț iunilor patrimoniale efectuate ș i al procedeelor de prelucrare utilizate,
precum ș i exactitatea datelor contabile furnizate;

15
c) furnizarea informaț iilor neces are stabilirii patrimoniului național, execuției bugetului
public național, precum ș i întocmirii b alanțelor financiare și a bilanț ului pe ans amblul economiei
naționale.
Obiectul contabilității instituțiilo r publice îl constituie patrimoniul public și cel privat aflat în
administrarea acestora, veniturile și cheltuielile bugetare și extrabugetare, drepturile și obligațiile
rezultate din activitatea desfășurată, cu respectarea prevederilor legale.
Ministerul Finanțelor publice, prin normele metodologice a stabilit obiectivele contabilității
bugetare care sunt următoarele:
Reflectarea în expresie valorică a patrimoniului în scopul asigurării integrității proprietății
statului
Exercitarea controlului în mod perm anent asupra existenței și mișcării elementelor patrimoniale,
asupra respectării proporțiilor stabilite prin legea anuală bugetară, între veniturii și cheltuieli;
Asigurarea informației necesare necesare stabilirii eficienței activității în instituțiile pu blice;
Contabilitatea se ține în limba română și în moneda națională. Contabilitatea se conduce în
partidă dublă de către toate unitățile bugetare , cu ajutorul planului de conturi general.
Conform Legii contabilității nr.82/1991, cu completările și modific ările ulterioare, contabilitatea
la instituțilr publice se conduce în partidă dublă și trebuie să să asigure:
Înregistrarea cronologică și sistematică a tuturor operațiunilor patrimoniale,simultan în debitul și
creditul unor conturi, denumite conturi cores pondente;
Stabilirea totalului sumelor debitoare și creditoare, cât și a soldului final al fiecărui cont;
Întocmirea lunară a balanței de verificare;
Prezentarea patrimoniului și a rez ultatelor obținute.
Contabilitatea bugetară se ț ine la nivelul tuturor componentelor sistemului bugetar. Înregistrările
în contabilitate se fac manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, dar este obligatoriu să se asigure
în permanenț ă posibilitatea exer citării controlului asupra opeaț iunilor înregistrate. Înregistrar ea în
contabilitate a elementelor de ac tiv se face la costul de achiziție, de producț ie sau la valoarea

16
justă pentru alte intrări decât cele prin achiziț ie sa u producț ie, după caz. Valoarea justă se
determină pe baza unor evaluării efectuate, d e regulă de evaluatori autorizaț i.
Contabilitatea bugetară trebuie să asigure reflectarea întregului proces al executării bugetului de
stat pe feluri de venituri ș i naturi de cheltuieli pe verig ile sistemului bugetar, precum ș i pe fiecare
organ fi nanciar și instituț ie bugetară î n parte.
Pentru a oferi o imagine clară, reală si stiinț ifică a patrimoniului in concordanț ă cu
normele economice si juridice în domrn iu, si in cardu instituț iilor publice trebuie respectare
regulile p rivind evaluatea patrimoniului ș i celelalte norme si principii contabile.
Deși nu toate principiile enunț ate mai jos sunt prevazute explicit pentru pentru
instituț iile publice, în perspectiva aderari Romaniei la Uniunea Europeana, considerăm ca trebuie
respectat e următoarele principii:
Principiul prudenț ei. Potrivit acestui principiu nu sunt admise sub nici un motiv supraevaluarea
ori subevaluarea ele mentelor patrimoniale de activ și de p asiv, inclusiv a cheltuielilor ș i a
veniturilor insti tuției administraț iei p ublice, î ntrucat in stituțiile statului funcț ionează pe
principiul: toate cheltuielile sunt acoperite de bugetul de stat sau local, toate veniturile se varsă la
bugetul de stat sau local.
Principiul continuități activităț i, potrivit căruia se pr esupune că u nitatea patrimonială își
continua în mod normal funcț ionarea într-un viitor previzibil, fără a intra în stare de lichidare sau
de reducere sensibilă a activităț ii.
Principi ul permanenț ei metodelor , care impune conti nuitate în aplicarea regulilor ș i normelo r
privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate, prezen tarea elementelor patrimoniale ș i a
rezultatelor pentru a asigura com parabilitatea în timp a informaț iilor.
Prin cipiul independenței exerciț iului , care obligă la delim itarea în timp a cheltuielilo r și a
veniturilor aferente activitaț ii patrimoniale , pe măsura angajării acestora ș i trecerii lor la
rezultatul exerciț iului la care se referă.
Principiul intangibilităț i bilanț ului de deschidere , al unui exercițiu, care prevede că bilanț ul de
deschidere să corespundă cu bilanțul de închidere al exerciț iului precedent.

17
Principiul necompensării , care nu îngăduie compensarea între posturile de activ si cele de pasiv
ale bilan țului, precum ș i între veniturile si cheltuielile din contul de rezultate.
Principiul evaluări s eparate a elementelor de activ ș i de pasiv . În vederea stabilirii valorii
totale corespunzătoare unei poziții din bilanț , se va determina separat valoarea aferentă fiecărui
element individual de activ sau de pasiv. Abaterile de la aces te principii generale vor f i permise
numai în cazuri excepț ionale, iar asemen ea abaterile vor fi prezentate î n notel e explicative sau
anexele situaț iilor financiare.
Principiul prev alenț ei econopmicului asupra juridicului a fost reglementat pentru prima da tă
în România prin apariția legislaț iei referitoare la contractele de leasing. Acest principiu nu apare
în directivele europene însă este prevăzut de Standardele Internationale de Contabilitate.
Conf orm, acestui principiu, informaț iile financiare trebuie s ă reflecte realit atea economică a
evenimentelor și tranzacț iilor, nu numai forma lor juridică.
Principiul pragului de semnificaț ie, prevede ca orice element care are o valoare semnificativă
trebuie pre zentat distinct în cadrul situaț iilor financiare, iar e lementele cu valori nesemnificative
de aceeași natură sau cu funcț ii similare trebuie însumate, nefiind necesară prezentarea lor
separată.
Abaterile de la aceste principii generale vor f i permise numai în cazuri excepț ionale, iar
asemenea abateri vor fi prezentate în notel e explicative sau anexele situaț iilor financiare.
Aplicarea prezentărilor reglementă ri contabile presupune stabil irea unui set de proceduri de către
conducerea fiecărei instituț ii publice pen tru toate operaț iunile derulate, po rnind de la î ntocmir ea
documentelor justifi cative până la intocmirea situațiilor financiare, trimestriale ș i anuale.
Aceste p roceduri treb uie elaborate de către specialiș ti în domen iul economic ș i tehnic,
cunoscă tori ai s pecificului activității desfasurate ș i ai strategiei adoptate de instituț ie.
La elaborarea politicilor contabile trebui e respectate prin cipiile de bază ale contabilităț ii de
angajamente.
Politicile cont abile trebuie elaborate astfel încât să se asigur e furnizarea, prin situa țiile
financire, a unor informaț ii care trebuie sa fie:
a)relevante pentru nevoile utilizatorilor î n luarea deciziilor economice

18
b) credibile în sensul că :
reprezintă fidelul rezultat p atrimonial și pozitia financiară a instituț iei publice;
sunt ne utre;
sunt prudente;
sunt complete sub toate aspectele semnificative;
Modifică rile politicii contabile sunt permise doar dacă sunt cerute de lege sau au ca rezultat
informaț ii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaț iunile insti tuției publice .Acest
lucru trebuie mentionat î n note explicative.
Notele explicative la situațiile financiare conțin informaț ii referitoare la metodele de evaluare a
activelor și orice informaț ii suplimentare re levante pentru reflectarea poziției financiare și a
rezultat elor obâț inute.
Notele explicative se prezintă sistematic. Pentru fiecare element semnificativ din bilanț trebuie să
existe informaț ii în notele explicative sau cel puțin informaț iile cerute cu privire la posturile
importante din bilanț, să se menționeze dacă situaț iile financiare au fost întocmite în
conformitate c u prevederile Legii contabilităț ii nr.82/ 1991, republicată, actualizată ș i cu
prevederile cuprinse în alte reglementări.
Referitor la activele fixe corporale, notele explica tive trebuie să prezinte, pentru fiecare grupă de
active corporale, următoarele informaț ii:
valorile corespunzătoare, la începutul și la sfârș itul perioadei de raportare;
mișcările ocazionate de:
modificarea valorii în cursul perioadei de raportare;
intrări și ieș iri de active în cursul perioadei de raportare;
valoarea cheltuielilor efectuate pentru activele fi xe corporate în cursul de execuție până la
sfârș itul perioadei de raportare;
transformările de actve către ș i din fiecare grupă de active corporale;

19
La sfârș itul anului se va înto cmi o anexă cu indicatorii ceruț i de MFP.
Referitor la stocuri, notele explicative prezintă:
structura stocurilor existente;
metodele de evaluare la intrarea și ieș irea din gestiune;
metodele de evidenț ă a stocurilor;
costul de achiziție sau costul de producț ie;
motivul schimbării metodei de evaluare și de evidență ș i efectul finan ciar asupra rezultatului
exerciț iului;
Referitor la creanț e, notele explicative trebuie să prezinte:
suma to tală a creanț elor;
valoarea creanț elor în valută;
valoarea creanț elor scadente după 1 an de la data încheierii perioadei de raportare;
suma probabilă a creanț elor care nu vor mai fi încasate și motivaț ia lor.
Referitor la datorii, notele explicative trebuie să prezinte:
valoarea totală a datoriilor;
valoarea datoriilor în valută;
valoarea datoriilor scadente după 5 ani de la data încheierii perioadei de raportare;
valoarea părților restante ș i cauzele care le -au determinat.
Referitor la execuția bugetului de ve nituri ș i cheltuieli, notele explicative trebuie să prezinte:
a)pentru venituri:
analiza prevederilor bugetare, a drepturilor constatate, a stingerilor de debite pe diverse căi;

20
drepturile constatate de încasat.
b)pentru cheltuieli:
analiza creditelor buget are, a angajamentelor bugetare ș i legale, a plătilor efectuate;
angajamentele legale de plătit.

1.4 Raportarile financiare si determinarea rezultatului patrimonial
Aspecte generale privind situațiile financiare ale instituțiilor publice
Conform prevederilor Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 1.917/2005 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind organizarea și conducerea contabilității instituțiilor
publice,
Planul de conturi pentru instituțiile publice și instrucțiunile de aplicare a acestuia, cu
modificările și completările ulterioare, ministerele, celelalte organe de specialitate ale
administrației publice centrale, alte autorități publice, instituții publice autonome și u nitățile
administrativ -teritoriale, ai căror conducători au calitatea de ordonatori principali de credite,
depun la Ministerul Finanțelor Publice sau la direcțiile generale ale finanțelor publice județene și
a municipiului București, după caz, un exemplar din situațiile financiare trimestriale și anuale,
potrivit normelor și la termenele stabilite de acesta.
Unitățile fără personalitate juridică subordonate instituțiilor publice organizează și conduc
contabilitatea operațiunilor economico -financiare pâ nă la nivel de balanță de verificare, fără a
întocmi situații financiare.
Activitatea desfășurată în străinătate de unitățile fără personalitate juridică subordonate
instituțiilor publice din România se include în situațiile financiare ale persoanei jur idice române
și se raportează pe teritoriul României.
Situațiile financiare trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziției financiare
(active nete/patrimoniu net/capital propriu), precum și a performanței financiare și a rezultatulu i
patrimonial.

21
Exercițiul financiar reprezintă perioada pentru care trebuie întocmite situațiile financiare
anuale și, de regulă, coincide cu anul calendaristic. Durata exercițiului financiar este de 12 luni.
Acesta începe la 1 ianuarie și se încheie l a 31 decembrie, cu excepția primului an de activitate,
când începe la data înființării instituției publice, potrivit legii.
Situațiile financiare se întocmesc în moneda națională, respectiv în lei, fără subdiviziunile
leului. Pentru necesitățile proprii de informare și la solicitarea unor organisme internaționale, se
pot elabora situații financiare și într -o altă monedă.
Întocmirea situațiilor financiare anuale trebuie să fie precedată obligatoriu de inventarierea
generală a elementelor de activ și de pasiv și a celorlalte bunuri și valori aflate în gestiune,
potrivit normelor emise în acest scop de Ministerul Finanțelor Publice.
Situațiile financiare se semnează de conducătorul instituției și de cel al compartimentului
financiar -contabil sau de alt ă persoană împuternicită să îndeplinească această funcție.
Instituțiile publice au obligația să prezinte la unitățile de trezorerie ale statului la care au deschise
conturile situația fluxurilor de trezorerie pentru obținerea vizei privind exactitatea plăț ilor de
casă, a soldurilor conturilor de disponibilități, după caz, pentru asigurarea concordanței datelor
din contabilitatea instituției publice cu cele din contabilitatea unităților de trezorerie ale statului.
Situațiile fluxurilor de trezorerie care nu corespund cu datele din evidența trezoreriilor statului se
vor restitui instituțiilor publice respective pentru a introduce corecturile corespunzătoare. Le
este interzis instituțiilor publice să centralizeze situațiile financiare ale instituțiilor d in subordine
care nu au primit viza trezoreriei statului.
Instituțiile publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite secundari sau terțiari
depun un exemplar din situațiile financiare trimestriale și anuale la organul ierarhic superior , la
termenele stabilite de acesta.4
Componența situațiilor financiare
Situațiile financiare trimestriale și anuale cuprind:
bilanțul;

4 Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea și
conducerea contabilității instituțiilor publice

22
contul de rezultat patrimonial;
situația fluxurilor de trezorerie;
situația modificărilor în structura activelor/capitalurilor;
anexe la situațiile financiare, care includ politici contabile și note explicative;
contul de execuție bugetară.
1. Bilanțul
Bilanțul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ,
datorii și capital propriu ale instituției publice la sfârșitul perioadei de raportare, precum și în alte
situații prevăzute de lege.5
Pentru fiecare element de bilanț trebuie prezentată valoarea aferentă elementului respectiv
din exercițiul financiar precedent. Dacă valorile anterioare nu sunt comparabile, absența
comparabilității trebuie prezentată în notele explicative. Un element de bilanț pentru care nu
există valoare nu trebuie prezentat, cu excepția cazului în care există un element corespondent
pentru exercițiul financiar precedent.
În bilanț, elementele de natura activelor sunt prezentate în funcție de gradul crescător al
lichidității, iar elementele de natura datoriilor, în funcție de gradul crescător al exigibilității.
Un activ reprezin tă o resursă controlată de instituția publică drept rezultat al unor evenimente
trecute, de la care se așteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru instituție și al cărei
cost poate fi evaluat în mod credibil.
O datorie reprezintă o obligaț ie actuală a instituției publice care decurge din evenimente
trecute și prin decontarea căreia se așteaptă să rezulte o ieșire de resurse care încorporează
beneficii economice.
Activele și datoriile curente se prezintă în bilanț distinct de activele și datoriile necurente.

5 Belean, Pavel, Anghelache, Gabriela, Risti, Lucia, Gînguță, Alina (2007), Bugetul public și Trezoreria publică în România ,
Editura Economică, București.

23
Capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al statului sau al unităților administrativ –
teritoriale, în calitate de proprietari ai activelor unei instituții publice după deducerea tuturor
datoriilor. Capitalurile pro prii se mai numesc și active nete sau patrimoniu net și se determină ca
diferență între active și datorii.
Formatul bilanțului nu poate fi modificat de la un exercițiu financiar la altul.

2. Contul de rezultat patrimonial
Veniturile și cheltuielile care apar altfel decât în cursul activităților curente ale instituției
publice trebuie prezentate la venituri extraordinare și cheltuieli extraordinare. Acestea rezultă din
desfășurarea unor tranzacții sau evenimente care sunt cl ar diferite de activitățile curente ale
instituției și care, prin urmare, nu se așteaptă să se repete într -un mod frecvent sau regulat.
Activitățile curente sunt cele desfășurate de o instituție publică pentru realizarea obiectului său
de activitate, st abilit conform regulamentelor de organizare și funcționare. Pentru a stabili dacă
un eveniment sau o tranzacție se delimitează clar de activitățile curente ale entității, se are în
vedere mai degrabă natura elementului sau tranzacției aferente activității desfășurate în mod
curent de instituție decât frecvența cu care se așteaptă ca aceste evenimente să aibă loc.
Contul de rezultat patrimonial prezintă situația veniturilor, finanțărilor și cheltuielilor din
cursul exercițiului curent. Veniturile și finan țările sunt prezentate pe feluri de venituri după
natura sau sursa lor, indiferent dacă au fost încasate sau nu. Cheltuielile sunt prezentate pe feluri
de cheltuieli după natura sau destinația lor, indiferent dacă au fost plătite sau nu.6
În contul de rez ultat patrimonial (economic) sunt prezentate și veniturile calculate (de exemplu,
venituri din reluarea provizioanelor și ajustărilor de valoare) care nu implică o încasare a
acestora, precum și cheltuielile calculate (de exemplu, cheltuieli cu amortizăril e, provizioanele și
ajustările de valoare) care nu implică o plată a acestora.
Pentru fiecare element din contul de rezultat patrimonial trebuie prezentată valoarea aferentă
elementului corespondent din exercițiul financiar precedent. Dacă valorile anterio are nu sunt

6 Văcărel, Iulian, Bistriceanu, Gheorghe D., Bercea, Florian, Anghelache, Gabriela, Moșteanu, Tatiana, Bodnar, Maria,
Georgescu, Florin (2007), Finanțe publice , ediția a VI -a, Editura Didactică și Pedagogică, București.

24
comparabile, absența comparabilității trebuie prezentată în notele explicative. Un element din
contul de rezultat patrimonial pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepția
cazului în care există un element corespondent pentru exercițiul financiar precedent.
Formatul contului de rezultat patrimonial nu poate fi modificat de la un exercițiu financiar la
altul.
Structura contului de rezultat patrimonial
Venituri operaționale
– venituri din impozite și taxe, contribuții de asigurări și alte venituri ale bugetelor
– venituri din activități economice
– finanțări, subvenții, transferuri, alocații bugetare cu destinație specială
– alte venituri operaționale
Total venituri operaționale
Cheltuieli operaționale
– cheltuieli cu sala riile și contribuțiile aferente
– subvenții, transferuri
– cheltuieli privind stocurile, lucrările și serviciile executate de terți
– cheltuieli de capital, amortizări și provizioane
– alte cheltuieli operaționale
Total cheltuieli operaționale
Excedent (de ficit) din activitatea operațională
Venituri financiare
Cheltuieli financiare
Excedent (deficit) din activitatea financiară
Excedent (deficit) din activitatea curentă
(excedent/deficit din activitatea operațională +/ – excedent/deficit din activitatea financiară)
Venituri extraordinare
Cheltuieli extraordinare
Excedent/deficit din activitatea extraordinară
Rezultatul patrimonial
(excedent/deficit din activitatea curentă +/ – excedent/deficit din activitatea extraordinară)

25
Întocmirea contului de rezultat patrimonial este necesară deoarece acesta oferă informații
suplimentare față de cele din bilanț cu privire la structura elementelor care au generat acel
rezultat.
În cazul contabilității instituțiilor publice, informațiile r eferitoare la performanța economică sunt
furnizate de contul bifuncțional 121 „Rezultatul patrimonial”. În debitul său se înregistrează
cheltuielile efectuate de instituție după natura sau destinația lor, iar în credit , veniturile realizate
de aceasta, dup ă natura sau sursa lor. Soldul debitor exprimă deficitul patrimonial, iar cel
creditor, excedentul patrimonial.
Contabilitatea analitică se ține pe surse de finanțare (bugetul de stat, bugetele locale, bugetul
asigurărilor sociale de stat, bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate,
bugetul asigurărilor pentru șomaj, fonduri externe nerambursabile, venituri proprii sau venituri
proprii și subvenții).
3. Contul de execuție bugetară
Contul de execuție bugetară cuprinde toate operațiunile financiare din timpul exercițiului
financiar cu privire la veniturile încasate și plățile efectuate, în structura în care a fost aprobat
bugetul, și include:
a) informații privind veniturile:
prevederi bugetare inițiale, prevederi bugetare definitive;
drepturi constatate;
încasări realizate;
drepturi constatate de încasat;
b) informații privind cheltuielile:
credite bugetare inițiale, credite bugetare definitive;
angajamente bugetare;
angajamente legale;

26
plăți efectuate;
angajamente legale d e plătit;
cheltuieli efective (costuri, consumuri de resurse);
c) informații privind rezultatul execuției bugetare (încasări realizate minus plăți efectuate).
Contul de execuție bugetară se întocmește pe baza datelor preluate din rulajele debitoare și
creditoare ale conturilor de disponibil, care trebuie să corespundă cu cele din conturile deschise
în trezorerie sau la bănci, după caz.
Comasarea prin absorbire, divizarea sau dizolvarea instituțiilor publice
Comasarea prin absorbirea unei instituții publice de către o altă instituție publică are ca efect
dizolvarea fără lichidare a instituției care își încetează existența și transmiterea patrimoniului său
către instituția publică absorbantă, în starea în care se găsește la data comasării.
Operațiunile care trebuie efectuate în situația comasării prin absorbire, divizării sau dizolvării
sunt următoarele:
inventarierea patrimoniului în conformitate cu prevederile Legii contabilității nr. 82/1991,
republicată, cu modificările și completările u lterioare, și cu Normele privind inventarierea
elementelor de activ și de pasiv;
întocmirea situațiilor financiare de încetare a activității, pe formulare și conform metodologiei
elaborate de Ministerul Finanțelor Publice pentru instituțiile publice.
În ca zul comasării prin absorbire, instituția publică absorbantă dobândește toate bunurile,
drepturile și obligațiile instituției publice care își încetează activitatea și care este absorbită.
Predarea -primirea activelor și pasivelor instituției absorbite către instituția absorbantă are loc
după publicarea actului de reorganizare și aprobarea de către ordonatorul principal de credite a
inventarului, situațiilor financiare și contractelor în curs de execuție la data comasării.
Situațiile financiare întocmite de instituțiile publice în anul finan ciar 2019
Situațiile financiare întocmite de instituțiile publice la finele fi ecărui trimestru al anului 2019 se
compun din:

27
-bilanț;
-contul de rezultat patrimonial;
-situația fluxurilor de trezorerie;
-contul de execuție bugetară;7
-anexe la situațiile financiare, care includ politici contabile și note explicative.

Modelele formularelor actualizate, valabile pentru raportările tri mestriale și lunare în anul 2019 ,
sunt publicate pe site -ul Ministerului Finanțelor Publice.8

Rezultatul patrimonial este un rezultat economic ce exprimă performanța financiară a unei
instituții publice, respectiv excedentul sau deficitul patrimonial. Acesta se determină pe fiecare
sursă de finanțare, precum și pe total, ca diferență între veniturile realizate și cheltuielil e
efectuate în exercițiul financiar curent.
În același mod, rezultatul execuției bugetare constituie, pe seama principiului contabilității de
lichidități, un tablou al încasărilor de venituri bugetare și al plăților efectuate din creditele
bugetare aprobat e ale instituției, respectiv rezultatul concurent al celor două.
Dacă în cazul determinării rezultatului patrimonial funcționează contabilitatea de angajamente,
rezultatul execuției bugetare este stabilit de facto pe bază de lichidități, ceea ce înseamnă c ă
veniturile neîncasate în anul curent vor influența execuțiile bugetare ale anilor în care se vor
încasa.

7 Ordinul minist rului finanțelor publice nr. 1/2020
8 www.mfinante.ro

28
CAPITOLUL II

STUDIU DE CAZ PRIVIND RAPORTARILE FINANCIARE SI
DETERMINAREA REZULTATULUI PATRIMONIAL LA INSPECTORATUL
TERITORIAL DE MUNCA OLT

2.1 Regulament de organizare si functionare al Inspectoratului Teritorial de Munca Olt

2.1.1 Dispozitiile generale

Inspectoratul Teritorial de M unca, denumit in continuare Inspectorat, este institutia publica
cu personalitate juridica aflata in subordinea Inspectiei Muncii in cadrul caruia inspectorii de
munca, exercita atributii de autoritate de stat in domeniul relatiilor de munca,securitatii si
sanatatii in munca si supravegherii pietei pr oduselor.

Insprectoratul este organizat si functioneaza in fiecare judet si in municiupiul Bucuresti si
dispune de capacitate functionala,administrativa si de gestiune a resurselor umane si financiare.

Inspectoratul are sediul,de regula,in municipiul resedinta de judet si organizeaza cu acordul
Inspectiei Muncii puncte de lucru in aceasta localitate si/sau in alte localitati din judet.

Sursa:www.gazetaoltului.ro

29
Inspectoratul exercita controlul aplicarii unitare a prevederilor legale in domeniile sale de
competenta la toate persoanele juridice si fizice ,din sectorul public,mixt,privat si la alte categorii
de angajatori si entitati juridice.
Activitatea In spectoratului este indrumata si controlata de catre Inspectia Muncii.

Inspectorul sef este subordonat ierarhic inspectorului general de stat al Inspectiei Muncii,iar
inspectorii sefi adjuncti sunt subordonati ierarhic inspectorului sef.
In indeplin irea atributiilor ce ii revin,Inspectoratul colaboreaza cu alte autoritati ale
administratie publice centrale si locale,cu alte i nspectii de specialitate ale sta tului ,cu organizatii
neguvernamentale,cu partenerii sciali si cu mass -media,putand furniza la cererea acestora ,date si
informatii ,in limitele sale de competenta, potrivit prevederilor legale, cu instiintarea ulterioara a
Inspectiei Muncii;

Pentru elucidarea unor probleme tehnice ,Inspectoratul poate solicita sp rinjinul unor
specialisti din unitatile de productie, cercetare, proiectare si din alte institutii publice ale
statului,cu instiintarea ulterioara a Inspectiei Muncii.
Inspectoratul, prin personalul propriu, poate sa presteze servicii si sa furnizeze date/ informatii
contra cost, in conditiile legii.
Contravaloarea prestatiilor prevazute mai sus se stabileste prin oridin al ministrului muncii si
protectiei sociale,se suporta de beneficiarii acestora si constituie venituri la bugetul de stat.
In cadrul Inspectoratului se constituie Consiliul Consultativ Tripartit,cu rol de dialog social
,format din reprezentanti ai compartimentelor cu atributii de control din cadrul
Inspectoratului,desemnati prin decizia inspectorului sef, si din reprezentanti ai confederatiilor
sindicale si patronale reprezenentative la nivel national, astfel cum au fost desemnati de catre
acestea.

Consiliul Consultativ Tripartit prevazut mai sus are urmatoarele atributii:

– asigura realizarea dialogului social la nive lul Inspectoratului;
– analizeaza problemele de interes comun identificate in cadrul prvederilor legislatiei din
domeniul de competenta al inspectoratului si face propuneri pentru imbunatatire
legislatiei in domeniul de competenta ;

30
– analizeaza aspectele care privesc incalcarea legislatiei muncii atat de catre angajatori cat
si de salariati si formuleaza propuneri cu privire la masurile legale in vederea solutionarii
acestore;
– propune linii de actiune prin care angajatorii sa fie informati si determinati sa ia masurile
care se impun pentru imbunatatirea calitatii muncii,prin crearea unui mediu de munca
sigur si sanatos,dezvoltarea unei culturi de prevenirea a risculilor profesionale;

– identifica si analizeaza domeniile de activitate in care angajatorii sunt s usceptibili de a
utiliza munca nedeclarata si formuleaza propuneri pentru diminuarea acestui fenomen.

Modul de functionare a Consiliului Consultativ Tripartit din cadrul Inspectoratului se stabileste
prin decizia inspectorului sef.
Concluziile intalnirilor Consiliului Consultativ Tripartit vor fi communicate operativ in
scris,inspectorului general de stat al Inspectei Muncii.

2.1.2 Organizarea si functionarea Inspectoratului

Art.11. (1) Inspectoratul este organizat si functionaza pe baza Legii nr. 108/1999 pentru
infiintarea si organizarea Inspectiei Muncii,republicata cu modificarile si completarile ulterioare
si a Hotararii Guvernului nr.488/2017 privind aprobarea Regulamentului de organizare si
functionare a Inspectiei Muncii.
(2) Atributiile generale si specifice din domeniile de competenta ale Inspectoratului,prevazute
in actele normative mentionate in alin. (1) se competeaza cu atributiile prevazute in prezentul
Regulament .

Art.12.Inspectoratul este condus de un inspector sef ,care in exercitarea atributiilor de conducere
are in subordine doi inspectori sefi adjuncti.

31
Art.13.(1) Inspectorul sef,inspectorul sef adjunct in domeniul relatiilor de munca si inspectrorul
sef adjunct din domeniul securitatii si sanatatii in munca si supravegherii pietei produselor sunt
numiti prin oridn al ministrului muncii si justitiei sociale,in conditiile legii.910

Inspectorul -sef este subordonat ierarhic inspectorului general de stat,iar inspectorii sefi adjuncti
sunt subordonati ierar hic inspectorului sef.

Structura organizatorica a Inspectoratului ,aprobata prin ordin al ministrului muncii, prevede ca :
Inspectorul sef are in subordine :

o Inspectorul sef adjunct care coordoneaza activitatea in domeniul relatiilor de munca;
o Inspectoru l sef adjunct care coordoneaza activitatea in domeniul securitatii si sanatatii in
munca si supravegherii pietei produselor;
o Compartimentele de specialitate:
o Compartimentu de audit intern;
o Compartimentul economic,resurse umane,administrativ si informatica;
o Compartimentul comunicare si relatii cu publicul;
o Compartimentul legislatie,contencios administrativ.

9 Legea nr. 108/1999 pentru infiintarea si organizarea Inspectiei Muncii, Hotararii Guvernului nr.488/2017 privind aprobarea
Regulamentului de organizare si functionare a Inspectiei Muncii .

32

Organigrama Inspectoratului Teritorial de Munca Olt

Sursa:www.itmolt.ro

2.1.3 Atributiile compartimentului „Economic,achizitii publice,administrativ„ din structura
organizatorica a inspectoratului

Toate compartimentele din cadrul inspectoratului au urmatoarele atributii generale:

o Intocmeste,in limitele de competenta, raspunsuri la adrese, solicitari de puncte de
vedere,sesizari si reclamatii , etc;

33
o Formuleaza propuneri privind formarea si perfectionarea profesionala a functionarilor publici
din cadrul compartimentului si intocmeste rapoartele periodice privind activitatea de formare
a acestora;
o Elaboreaza estimarile cheltuielilor pentru activitatea proprie si evalueaza eficienta utilizarii
resurselor;
o Transmite date compartimentului informatic pentru actualizarea site -ului;
o Transmitere Inspectiei Muncii date necesare pentru elaborare a raportului anual;
o Elaboreaza chestionare ,informari,rapoarte si alte material solicitate de Inspectia Muncii;
o Realizeaza arhivarea documentelor elaborate sau gestionate potrivit prevederilor legale
o Alte atributii generale.

Atributiile specifice ale compartimentului „Economic ,achizitii publice si administrative„ in
activitatea financiar contabila

o Organizeaza activitatea financiar -contabila si de gestiune in conformitate cu legislatia in
vigoare;
o Asigura respectarea normelor contabile ;
o Asigura pastrarea in arhiva proprie a tuturor documentelor ce stau la baza inregistrarilor
din contabilitate;
o Ia toate masurile pentru recostituirea documentelor contabile in cazul in care sunt
distruse ,pierdute,sustrase,etc
o Asigura respectarea normelor emise de Ministerul Finantelor Publice cu privire la
intocmirea si utilizarea documentelor justificative si contabile si inregistrarea in
cotabilitatea in perioada la care se refera acestea;
o Intocmeste situatiile trimestriale si anuale in conformitate cu legislatia in vigoare;
o Intocmeste toate jurnalele prevazute de legea contabilitatii (cartea mare,registru
inventor,registru jurnal);
o Fundamenteaza si elaboreaza proiectul „Bugetul de venituri si cheltuieli pentru
Inspectoratul Teritorial de Munca precum s i propunerile de rectificare a bugetului;
o Organizeaza evidenta si conduce contabilitatea sumelor destinate bugetului de stat
incasate cu titlu de tarife de la agentii economici si alte venituri ale bugetului de stat;
o Tine evident pe platitor a tuturor inca sarilor din prestatiile realizate (efectuate);

34
o Organizeaza faza finala a executiei bugeretare
o Organizeaza evidenta si raportarea angajamentelor bugetare si legale;
o Intocmeste si tramsmite necesarul privind deschiderea creditelor la titlul „Cheltuieli de
personal„,„Bunuri si servicii„ si „Cheltuieli de capital„;
o Intocmeste impreuna cu compartimentul de resurse umane statele de salarii;
o Intocmeste lunar/trimestrial/annual situatiile statistice solicitate;
o Lunar trebuie intocmita si depu sa declaratia privind obligatia de plata a contributiilor
sociale si evidenta persoanelor asigurate
o Intocmeste ordinele de plata pentru salarii ,contributiile angajatului si angajatorului catre
bugetul de stat si bugetul asig.sociale
o Verifica existenta do cumentelor necesare pentru aplicarea deducerilor;
o Organizeaza si conduce contabilitatea operatiunilor de incasari si plati derulate prin
conturile in lei deschise pe seama Inspectoratului;
o Urmareste decontarea in termenul legal a avansurilor pentru cheltui elie material si
deplasari interne ;
o Efectueaza operatiuni de incasari si plati (prin virament sau casierie);

o Participa la efectuarea inventarierii ,la valorificarea inventarelor si la stabilirea
rezultatelor inventarierii;
o Alte sarcini potrivit actelor normative sau dispuse ierarhic.

35

2.2.Situatiile financiare intocmite de Inspectoratul Teritorial de Munca Olt

Situațiile financiare întocmite de Inspectoratul Teritorial de Munc a Olt la finele anului 2019 sunt :

1. Bilant ul;
2. Contul de rezultat patrimonial;
3. Situatia fluxurilor de trezorerie;
4. Contul de executie a bugetului institutiei publice –Cheltuieli;
5. Disponibil din mijloace cu destinatie speciala;
6. Situatia platilor efectuate din buget si nejustificate prin bunuri,lucrari,servicii la finele
perioadei;
7. Plati restante;
8. Situatia activelor fixe amortizabile;
9. Situatia activelor fixe neamortizabile;
10. Situatia activelor si datoriilor financiare ale institutiilor publice din administratia centrala;
11. Randuri bilant buge t la data de 31.12.2019;
12. Balanta sintetica;
13. Balanta analitica;

Situațiile financiare trimestriale și anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a poziției financiare
și performanței persoanei juridice, pentru respectivul exercițiu bugetar

Situații le financiare trimestriale și anuale ce se întocmesc de către Inspectorat se semnează de
conducătorul instituției și de către conducătorul compartimentului financiar -contabil sau de altă
persoană împuternicită să îndeplinească această funcție.

36
2.2.1 Bil antul

Bilanțul/situația poziției financiare reprezintă documentul contabil de sinteză prin care se
prezintă elementele de activ și de pasiv la sfârșitul trimestrului sau anului precum și în celelalte
situații prevăzute de lege.11

Fiecare post, respectiv element bilanțier, se prezintă cu valoarea corespunzătoare pentru
exercițiul financiar precedent și cu cea aferentă exercițiului curent, în coloane separate.

Un element bilanțier pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepția cazului în
care există un element corespondent pentru exercițiul financiar precedent.

In cadrul Inspectoratului Teritorial de Munca Olt, bilantul la data de 31.12.2019 es te
prezentat in tabelul 1

Tab.1 -Bilant

Anexa 1
BILANȚ
la data de 31.12.2019

cod 01 lei

11 M.Criveanu,V.Brabete (2017) ,Contabilitatea institutiilor publice ,Editura UNIVERSITARIA,Craiova,2017

37
N
r.
c
rt
. DENUMIREA INDICATORILOR Cod rând Sold la
începutul
anului Sold la
sfârșitul
perioade
i
A B C 1 2
1. ACTIVE 01 X X
2. ACTIVE NECURENTE 02 X X
3. Active fixe necorporale (ct.
2030000+2050000+2060000+2080100+2080200+ 2330000 –
2800300 -2800500 -2800800 -2800801 -2800809 -2900400 -2900500 –
2900800 -2900801 -2900809 -2930100*) 03
4. Instalații tehnice, mijloace de transport, animale, plantații,
mobilier, aparatură birotică și alte active corporale
(ct.2130100+ 2130200 +2130300+2130400+ 2140000 + 2310000 –
2810301 -2810302 -2810303 -2810304 -2810400 -2910301 -2910302 –
2910303 -2910304 -2910400 -293020 0*) 04 41,053 21,903
5. Terenuri și clădiri (ct.
2110100+2110200+2120101+2120102+2120201+2120301+
2120401+2120501+2120601+2120901+2310000 -2810100 –
2810201 -2810202 -2810203 -2810204 -2810205 -2810206 -2810207 –
2810208 -2910100 -2910201 -2910202 -2910203 -2910204 -2910205 –
2910206 -2910207 -2910208 -2930200) 05
6. Alte active nefinanciare
(ct.2150000) 06
7. Active financiare necurente (investiții pe termen lung) peste un
an (ct.2600100+2600200+2600300+2650000+2670201+
2670202+ 2670203+2670204+267020 5+2670208 -2960101 –
2960102 -2960103 -2960200), din care: 07
8. Titluri de participare (ct.
2600100+2600200+2600300 -2960101 -2960102 -2960103) 08
9. Creante necurente – sume ce urmează a fi încasate după o
perioada mai mare de un an
(ct.4110201+4110208+4130200+4280202+4610201+ 4610209 –
4910200 -4960200), din care: 09
1
0. Creante comerciale necurente – sume ce urmează a fi încasate după
o perioada mai mare de un an (ct.
4110201+4110208+4130200+4610201 -4910200 -4960200) 10
1
1. TOTAL ACTIVE NECURENTE
(rd.03+04+05+06+07+09) 15 41,053 21,903

38
1
2. ACTIVE CURENTE 18 x x
1
3. Stocuri (ct.
3010000+3020100+3020200+3020300+3020400+3020500+
3020600+3020700+3020800+3020900+3030100+3030200+
3040100+3040200+3050100+3050200+3070000+3090000+
3310000+3320000+3410000+3450000+3460000+3470000+
3490000+3510100+3510200+ 3540100+3540500+3540600+
3560000+3570000+3580000+3590000+3610000+3710000+
3810000+/ -3480000+/ -3780000 -3910000 -3920100 -3920200 –
3920300 -3930000 -3940100 -3940500 -3940600 -3950100 -3950200 –
3950300 -3950400 -3950600 -3950700 -3950800 -3960000 -3970100 –
3970200 -3970300 -3980000 -4420803) 19 180,348 189,541
1
4. Creanțe curente – sume ce urmează a fi încasate într -o perioadă
mai mică de un an – 20 x x
1
5. Creanțe din operațiuni comerciale, avansuri și alte decontări
(ct. 2320000+2340000+4090101+4090102+4110101+4110108+
4130100+4180000+4250000+4280102+4610101+4610109+
4730109**+4810101+4810102+4810103+4810900+4830000+484
0000+4890101+4890301 -4910100 -4960100+5 120800), din care: 21
1
6. Decontări privind încheierea execuției bugetului de stat din
anul curent (ct. 4890101+4890301) 21.1
1
7. Creanțe comerciale și avansuri
(ct. 2320000+2340000+4090101+4090102+4110101+ 4110108+
4130100+4180000+4610101 -4910100 -4960100), din care : 22
1
8. Avansuri acordate (ct.2320000+2340000+4090101+4090102) 22.1
1
9. Creanțe bugetare
(ct. 4310100**+4310200**+4310300**+4310400**+4310500**+
4310600**+4310700**+4370100**+4370200**+4 370300**+
4420400+4420802+4440000**+ 4460100**+4460200** +
4480200+ 4610102+4610104 +4630000+4640000+4650100+
4650200+4660401+4660402+4660500+4660900+4810101**+481
0102**+4810103**+4810900** – 4970000), din care: 23 2,756 10,599
2
0. Creanțele bugetului general consolidat (ct.
4630000+4640000+4650100+4650200+4660401+ 4660402+
4660500+4660900 -4970000) 24

39
2
1. Creanțe din operațiuni cu fonduri externe nerambursabile și
fonduri de la buget (ct.
4500100+4500300+4500501+4500502+4500503+
4500504+4500505+4500700+4510100+4510300+4510500+
4530100+4540100+4540301+4540302+4540501+4540502+
4540503+4540504+4550100+4550301+4550302+4550303+
4560100+4560303+4560309+45701 00+4570201+4570202+
4570203+4570205+4570206+4570209+4570301+4570302+
4570309+4580100+4580301+4580302+4610103+4730103**+474
0000+4760000), din care: 25
2
2. Sume de primit de la Comisia Europeană / alti donatori (ct.
4500100+4500300+4500501+4500502+4500503+ 4500504+
4500505+4500700) 26
2
3. Împrumuturi pe termen scurt acordate (ct.
2670101+2670102+2670103+2670104+2670105+ 2670108+
2670601+2670602+2670603+2670604+2670605+ 2670609+
4680 101+4680102+4680103+4680104+4680105+ 4680106+
4680107+4680108+4680109+4690103+4690105+ 4690106+
4690108+4690109) 27
2
4. Total creanțe curente (rd. 21+23+25+27) 30 2,756 10,599
2
5. Investiții pe termen scurt (ct.5050000 -5950000) 31
2
6. Conturi la trezorerii și instituții de credit : 32 x x
2
7. Conturi la trezorerie, casa în lei (ct.
5100000+5120101+5120501+5130101+5130301+5130302+
5140101+5140301+5140302+5150101+5150103+5150301+
5150500+5150600+5160101+5160301+5160302+5170101+
5170301+ 5170302+5200100+5210100+5210300+5230000+
5250101+5250102+5250301+5250302+5250400+5260000+
5270000+5280000+ 529010 1+5290201+5290301+5290400+
5290901+ 5310101 +5410101+5500101+5520000+5550101+
5550400+5570101+5580101+5580201+5590101+5600101+
5600300+5600401+561 0101+5610300+5620101+5620300+
5620401+5710100+5710300+5710400+5740101+5740102+
5740301+ 5740302+5740400+5750100+5750300+5750400 –
7700000 ) 33
2
8. Dobândă de încasat, alte valori, avansuri de trezorerie (ct.
5180701+5320100+5320200+5320300+ 5320400 + 5320500+
5320600+5320800+ 5420100 ) 33.1 2,020 5,400
2
9. depozite 34 x x

40
3
0. Conturi la instituții de credit, BNR, casă în valută (ct.
5110101+5110102+5120102+5120402+5120502+
5130102+5130202+5140102+5140202+5150102+5150202+
5150302+5160102+5160202+5170102+5170202+5290102+
5290202+5290302+529090 2+5310402+5410102+5410202+
5500102 +5550102+5550202+5570202+5580102+5580202+
5580302+5580303+5590102+5590202+5600102+5600103+
5600402+5610102+5610103+5620102+5620103+5620402) 35 3,068 3,685
3
1. Dobândă de încasat, avansuri de trezorerie (ct.5180702+542 0200) 35.1
3
2. depozite 36 X X
3
3. Total disponibilități și alte valori (rd.33+33.1+35+35.1) 40 5,088 9,085
3
4. Conturi de disponibilități ale Trezoreriei Centrale și ale
trezoreriilor teritoriale
(ct.5120600+5120601+5160602+5120700+5120901+5120902+512
1000+5121100+ 5240100+5240200+5240300+5550101+
5550102+55 50103 -7700000) 41
3
5. Dobândă de încasat, alte valori, avansuri de trezorerie
(ct. 5320400+5180701+5180702) 41.1
3
6. Cheltuieli în avans (ct. 4710000 ) 42
3
7. TOTAL ACTIVE CURENTE
(rd.19+30+31+40+41+41.1+42) 45 188,192 209,225
3
8. TOTAL ACTIVE (rd.15+45) 46 229,245 231,128
3
9. DATORII 50 x x
4
0. DATORII NECURENTE – sume ce urmează a fi plătite după -o
perioadă mai mare de un an 51 x x
4
1. Sume necurente – sume ce urmează a fi plătite după o perioadă
mai mare de un an (ct.
2690200+4010200+4030200+40 40200+4050200+ 4280201+
4620201+4620209+5090000), din care: 52
4
2. Datorii comerciale
(ct.4010200+4030200+4040200+4050200+4620201) 53
4
3. Împrumuturi pe termen lung (ct.
1610200+1620200+1630200+16 40200+1650200+
1660201+1660202+1660203+1660204+1670201+1670202+
1670203+1670208+1670209 -1690200) 54
4
4. Provizioane (ct.
1510201+1510202+ 1510203 +1510204+1510208) 55 2,278 69,824

41
4
5. TOTAL DATORII NECURENTE (rd.52+54+55) 58 2,278 69,824
4
6. DATORII CURENTE – sume ce urmează a fi plătite într-o
perioadă de până la un an 59 x x
4
7. Datorii comerciale, avansuri și alte decontări
(ct.2690100+ 4010100 +4030100+4040100+4050100+
4080000+4190000+4620101+ 4620109 +4730109+481010 1+
4810102+4810103+4810900+ 4830000+4840000+ 4890201 +
5090000+5120800), din care: 60 2,993,571 3,844,41
7
4
8. Decontări privind încheierea execuției bugetului de stat din
anul curent (ct. 4890201) 60.1
4
9. Datorii comerciale și avansuri (ct.
4010100 +4030100+4040100+4050100+ 4080000+ 4190000+
4620101), din care: 61
5
0. Avansuri primite (ct.4190000) 61.1
5
1. Datorii către bugete (ct.
4310100+4310200+4310300+4310400+4310500+
431060+ 4310700 +4370100+4370200 +4370300+4400000+441000
0+ 4420300+4420801+ 4440000 +4460100 +4460200 +
4480100 +4550501+ 4550502+45505 03+4620109 +4670100+
4670200+4670300+ 4670400+4670500+4670900+
4730109+4810900), din care: 62 107,704 121,850
5
2. Datoriile instituțiilor publice către bugete 63 x x
5
3. Contribuții sociale (ct.
4310100+4310200+4310300+4310400+4310500+4310600+
4310700+4370100+4370200+4370300) 63.1 91,879 104,235
5
4. Sume datorate bugetului din Fonduri externe nerambursabile
(ct.4550501+4550502+4550503) 64
5
5. Datorii din operațiuni cu Fonduri externe nerambursabile și
fonduri de la buget, alte datorii către alte organisme
internaționale
(ct.4500200+4500400+4500600+4510200+4510401+4510402+
4510409+4510601+4510602+ 4510603+4510605+4510606+
4510609+4520100+4520200+ 4530200+4540200+4540401+
4540402+4540601+4540602+ 4540603+4550200+4550401+
4550402+4550403+4550404+ 4550409+4560400+4580401+
4580402+4580501+4580502+ 4590000+4620103+ 4730103+
4760000) 65
5
6. din care: sume datorate Comisiei Europene / alti donatori
(ct.4500200+4500400+4500600+4590000+4620103) 66

42
5
7. Împrumuturi pe termen scurt – sume ce urmează a fi plătite
într-o perioadă de până la un an (ct.
5180601+5180603+5180604+5180605+5180606+
5180608+5180609+5180800+5190101 +5190102+5190103+
5190104+5190105+5190106+5190107+5190108+5190109+
5190110+ 5190180+5190190 ) 70
5
8. Împrumuturi pe termen lung – sume ce urmează a fi plătite în
cursul exercițiului curent
(ct.1610100+1620100+1630100+1640100+1650100+
1660101+1660102+1660103+1660104+1670101+1670102+
1670103+1670108+1670109+1680100+1680200+1680300+
1680400+1680500+1680701+1680702+1680703+1680708+
1680709 -1690100) 71
5
9. Salariile angajaților (ct.
4210000 +4230000 +4260000+ 4270100 +4270300+ 4280101 ) 72 148,120 179,469
6
0. Alte drepturi cuvenite altor categorii de persoane (pensii,
indemnizații de șomaj, burse) (ct.
4220100+4220200+4240000+4260000+4270200+ 4270300+
4290000+4380000), din care: 73
6
1. Pensii, indemnizații de șomaj, burse 73.1 x x
6
2. Venituri în avans (ct.4720000) 74
6
3. Provizioane
(ct.1510101+1510102+ 1510103 +1510104+1510108) 75 4,999
6
4. TOTAL DATORII CURENTE
(rd.60+62+65+70+71+72+73+74+75) 78 3,249,395 4,150,73
5
6
5. TOTAL DATORII (rd.58+78) 79 3,251,673 4,220,55
9
6
6. ACTIVE NETE = TOTAL ACTIVE – TOTAL DATORII =
CAPITALURI PROPRII(rd.80= rd.46 -79 = rd.90) 80 -3,022,428 –
3,989,43
1
6
7. CAPITALURI PROPRII 83 x x
6
8. Rezerve, fonduri
(ct.1000000+1010000+1020101+1020102+1020103+1030000+104
0101+1040102+1040103+1050100+ 1050200 +1050300+1050400+
1050500+/ -1060000+1320000+1330000) 84 2,732 2,732
6
9. Rezultatul reportat
(ct.1170000 – sold creditor) 85 47,438
7
0. Rezultatul reportat
(ct.1170000 – sold debitor) 86 33,312
7
1. Rezultatul patrimonial al exercitiului
(ct.1210000 – sold creditor) 87

43
7
2. Rezultatul patrimonial al exercitiului
(ct.1210000 – sold debitor) 88 3,072,598 3,958,85
1
7
3. TOTAL CAPITALURI PROPRII
(rd.84+85 -86+87 -88) 90 -3,022,428 –
3,989,43
1

INSPECTOR SEF, SEF
SERVICIU

CONSTANTIN CRISTIAN UNGUREANU TITEL CONSTANTIN

Bilantul prezentat in tabelul anterior (T ab.1-Bilant) fost intocmit conform balantei sintetice la
data de 31.12.2019

2.2.2 Contul de rezultat patrimonial

Contul de rezultat patrimonial (Situația veniturilor și cheltuielilor) exprimă performanța
financiară a instituției publice, atât pentru cerințele proprii ale acesteia cât și în relațiile cu alte
instituții guvernamentale, furnizori, creditori, clienți și alți utilizatori.

Situația veniturilor și cheltuielilor prezintă cheltuielile instituției publice pe feluri de
cheltuieli, după natura sau destinația lor, iar veniturile și finanțările, după natura sau proveniența
lor.

Conform normelor naț ionale contul de rezultat patrimonial se prezintă
astfel:
Venituri operaționale :
Venituri din impozite și taxe, contribuții de asigurări și alte venituri ale
bugetelor;
Venituri din activități economice;
Finanțări, subvenții, transferuri, alocații bugetare cu destinație specială;
Alte venituri operaționale.

44
Total venituri operaționale

Cheltuieli operaționale :
Cheltuieli cu salariile și contribuțiile aferente;
Subvenții, transferuri;
Cheltuieli priv ind stocurile;
Cheltuieli de capital, amortizări și provizioane;
Alte cheltuieli operaționale.
Total cheltuieli operaționale

Excedent (deficit) din activitatea operațională

Venituri extraordinare
Cheltuieli extraordinare

Venituri financiare
Cheltuieli financiare
Excedent (deficit) din activitatea financiară
Excedent (deficit) din activitatea curentă
(Excedent/deficit din activitatea operațională +/ –
Excedent /deficit din activitatea financiară)

Venituri extraordinare
Cheltuieli extraordinare
Excedent/deficit din activitatea extraordinară

Rezultatul patrimonial
(Excedent/deficit din activitatea curentă +/ –
Excedent /deficit din activitatea extraordinară)12

12 M.Criveanu,V.Brabete (2017) ,Contabilitatea institutiilor publice ,Editura UNIVERSITARIA,Craiova,2017

45

In cadrul Inspectoratului Teritorial de Munca Olt, contul de rezultat patrimonial la data de
31.12.2019 este prezentat in tabelul urmator (tabelul 2)

Tab.2 -Contul de rezultat patrimonial

CONTUL DE REZULTAT PATRIMONIAL
la data de 31.12.2019
cod 02
– lei-
Nr.
Crt
. DENUMIREA INDICATORULUI Cod rând An precedent An curent
A B C 1 2
I. VENITURI OPERATIONALE 01
1. Venituri din impozite, taxe, contribuții de asigurări și alte
venituri ale bugetelor (ct.
7300100+7300200+7310100+7310200+7320100+7330000+73
40000+7350100+7350200+7350300+7350400+7350500+7350
600+7360100+7390000+7450100+7450200+7450300+745040
0+7450500+74 50700+7450900+7460100+7460200+7460300+
7460900) 02
2. Venituri din activități economice
(ct.7210000+7220000+7510100+7510200+/ -7090000) 03
3. Finantări, subvenții, transferuri
(ct.7510500+7710000+7720100+7720200+7740100+7740200
+7750000+7760000+7780000+7790101+7790109) 04
4. Alte venituri operaționale (ct.
7140000+7180000+7500000+7510300+7510400+
7810200 +7810300+7810401+7810402+7770000) 05 1,649 24,875
TOTAL VENITURI OPERAȚIONALE
(rd.02+03+04+05) 06 1,649 24,875
II. CHELTUIELI OPERAȚIONALE 07

46
1. Salariile și contribuțiile sociale aferente
angajaților (ct.6410000 +6420000+ 6450100+6450200+645030
0+6450400+6450500 +6450600+6450700+6450800+ 6460000 +
6470000) 08 2,746,329 3,545,448
2. Subventii și transferuri (ct.
6700000+6710000+6720000+6730000+6740000+6750000+67
60000+6770000+6780000+6790000) 09
3. Stocuri, consumabile, lucrări și servicii executate de terți
(ct. 6010000+6020100+ 6020200 +6020300+ 6020400 +
6020500+6020600+6020700+ 6020800 +6020900+
6030000 +60600 00+6070000+6080000+6090000+
6100000 +6110000+ 6120000 +6130000+6140000 +
6220000+6230000+6240100+6240200+ 6260000 + 6270000+
6280000 +6290100) 10 309,979 321,708
4. Cheltuieli de capital, amortizări și provizioane (ct.
6290200+ 6810100 +6810200 +6810300+6810401+6810402+68
20101+6820109+6820200+6890100+6890200) 11 17,939 116,750
5. Alte cheltuieli operaționale
(ct.6350000 +6350100+ 6540000 +6580101+6580109) 12
TOTAL CHELTUIELI OPERAȚIONALE
(rd.08+09+10+11+12) 13 3,074,247 3,983,726
III. REZULTATUL DIN ACTIVITATEA OPERAȚIONALĂ 14
– EXCEDENT (rd.06 – rd.13) 15
– DEFICIT (rd.13 – rd.06) 16 3,072,598 3,958,851
IV. VENITURI FINANCIARE (ct.
7630000+7640000+7650100+7650200+7660000+7670000+76
80000+7690000+7860300+7860400) 17
V. CHELTUIELI FINANCIARE (ct.
6630000+6640000+6650100+6650200+6660000+6670000+66
80000+6690000+6860300+6860400+6860800) 18
VI. REZULTATUL DIN ACTIVITATEA FINANCIARĂ 19
– EXCEDENT (rd.17 – rd.18) 20
– DEFICIT (rd.18 – rd.17) 21 0 0
VII
. REZULTATUL DIN ACTIVITATEA CURENTĂ 22
– EXCEDENT (rd.15+20 -16-21) 23

47
– DEFICIT (rd.16+21 -15-20) 24 3,072,598 3,958,851
VII
I. VENITURI EXTRAORDINARE
(ct.7910000) 25
IX. CHELTUIELI EXTRAORDINARE
(ct.6900000+6910000) 26
X. REZULTATUL DIN ACTIVITATEA EXTRAORDINARĂ 27
– EXCEDENT (rd.25 -rd.26) 28
– DEFICIT (rd.26 -rd.25) 29 0 0
XI. REZULTATUL PATRIMONIAL AL EXERCIȚIULUI
(BRUT) 29.1
– EXCEDENT (rd. 23+28 -24-29) 29.2
– DEFICIT (rd. 24+29 -23-28) 29.3
Cheltuieli cu impozitul pe profit (din ct. 6350200) 29.4
REZULTATUL PATRIMONIAL AL EXERCIȚIULUI 30
– EXCEDENT (rd. 23+28 -24-29) 31
– DEFICIT (rd. 24+29 -23-28) 32 3,072,598 3,958,851

INSPECTOR SEF, SEF SERVICIU

CONSTANTIN CRISTIAN UNGUREANU TITEL CONSTANTIN

Întocmirea contului de rezultat patrimonial este necesară deoarece acesta oferă informații
suplimentare față de cele din bilanț cu privire la structura elementelor care au generat acel
rezultat.
În cazul contabilității instituțiilor publice, informații le referitoare la performanța economică
sunt furnizate de contul bifunctional 121 „Rezultatul patrimonial„.
În debitul său se înregistrează cheltuielile efectuate de instituție după natura sau destinația lor, iar
în credit , veniturile realizate de aceast a, după natura sau sursa lor . Soldul debitor exprimă
deficitul patrimonial, iar cel creditor, excedentul patrimonial.
In cadrul I.T.M Olt ,Veniturile operationale sunt reprezentate de indicatorul „Alte ve nituri
operationale„ ,respectiv de „Venituri din provizioane„ ,in suma de 24.875 lei la data de
31.12.2019 ,in crestere fata de veniturile operationale inregistrate la data de 31.12.2018 (1.649
lei)

„Alte venituri operationale „

48

Cheltuielile operationale reprezinta:

„ Salariile si contributiile sociale aferente angajatilor„

Indicatorul prezinta rulajul debitor al conturilor inainte de inchidere:

641.000 Cheltuieli cu salariile;

642.000 Cheltuieli cu salariile in natura (tichete de vacanta ,vouchere);

645.0100 Contributiile angajatorilor pentru a sigurarile sociale platite (pentru hotararile
judecat oresti aferente anilor anteriori);

645.0200 Contributiile angajatorilor pentru asigurarile de somaj;

645.0300 Contributiile pentru asigurarile sociale de sanatate;

645.0400 Contributiile anjagatorilor pentru accidente de munca si boli profesionale;

645.0500 Contributiile angajatorilor pentru concedii si indemnizatii;
051015202530
31.12.2019 31.12.2018„Total venituri operationale„
„Total venituri
operationale„

49
645.0700 Cheltuieli cu contributia asigurarilor pentru munca;

646.0000 Cheltuieli cu indemnizatiile de delegare si detasare.

La 31.12.2019 cheltuielile cu salariile sunt de 3,545,448 lei , in crestere fata de anul precedent cu
799,119 lei.

„Stocuri, consumabile, lucrari si servicii executate de terti„

Indicator reprezentat de rulajul debitor al conturilor :

602.0200 Cheltuieli privind combustibilul ;
602.0800 Cheltuieli privind alte materiale consumabile;
603.0000 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventor;
610.0000 Cheltuieli privind energia si apa;
611.0000 Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile;
612.0000 Cheltuieli cu chiriile;
613.0000 Cheltuieli cu primele de asigurari;
626.0000 Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii.

In anul curent valoarea chelt uielilor operationale „ Stocuri, consumabile, lucrări și servicii
executate de terți„ este de 321,708 lei ,in crestere fata de anul precedent unde valoarea acestora
era de 309,979 lei

„Cheltuieli de capital (amortizari si provizioane)„

Format din :

50

681.0100 Cheltuieli privind amortizarea mijloacelor fixe;
681.0200 Cheltuieli operationale privind provizioanele .

„Total cheltuieli operationale„

Se calculeaza prin insumarea indicatorilor prezentati anterior la „ Cheltuieli operationale „astfel :

Total chelt.operationale = „ Salariile si contributiile sociale aferente angajatilor„+ „Stocuri,
consumabile, lucrari si servicii executate de terti„+„Cheltuieli de capital (amortizari si
provizioane)„

Valoarea indicatorului „Total cheltuieli operationale „ este de 3,983,726 lei in c restere fata de
anul precedent cu 909,475 lei

„ Rezultatul din activitatea operationala „

Se calculeaza ca diferenta dintre „Total venituri operationale „ si „Total cheltuieli ope rationale
„ ,iar pentru anul curent valoarea deficitului(institutia „Inspectoratul Teritorial de Munca Olt„
este institutie finantata de la bugetul statului ) este de 3,958,851 lei .

Total cheltuieli operationale la data de 31.12.2019
Total cheltuieli
operationale la data de
31.12.2018
Crestere

51

Rezultatul patrimonial

se calculeaza astfel :

REZULTAT PATRIMONIAL(DEFICIT) = DEFICITUL REZULTATUL DIN ACTIVITATEA
CURENTĂ + DEFICITUL REZULTATUL DIN ACTIVITATEA EXTRAORDINARĂ

La 31.12.2019 acesta este de 3,958,851 lei in crestere fata de anul precedent (2018 ) unde
valoarea ac estuia era de 3,072,598 lei

Comparabilitatea informațiilor este asigurată ca și în cazul bilanțului.
Pentru fiecare element din contul de rezultat patrimonial trebuie prezentată valoarea
elementului corespondent pentru exercițiul financiar precedent.
Elementele din contul de rezultat patrimonial pentru care nu exi stă valoare nu sunt prezentate ,
cu excepția cazului în care există un element corespondent pentru exercițiul financiar precedent.

2.2.3 Alte situatii financiare int ocmite de Inspectoratul Teritorial de Munca Olt

31.12.2019 31.12.2018Rezultatul patrimonial (Deficit)
Rezultatul
patrimonial (Deficit)

52
Pe langa bilant si contul de rezultat patrimonial ,Inspectoratul intocmeste urmatoarele situatii
finainciare,in conformitate cu legislatia in vigoare: Situatia fluxurilor de trezorerie, Contul de
executie a bugetului institutiei publice –Cheltuieli, Disponibil din mijloace cu destinatie speciala,
Situatia platilor efectu ate din buget si nejustificate prin bunuri,lucrari,ser vicii la finele perioadei,
Plati restante, Situa tia activelor fixe amortizabile, Situati a activelor fixe neamortizabile,
Situatia activelor si datoriilor financiare ale institutiilor pub lice din administ ratia central, Randuri
bilant buget la data de 31.12 .2019,Balanta sintetica si Balanta analitica.

53

CONCLUZII

Rezultatul patrimonial este un rezultat economic ce exprimă performanța financiară a unei
instituții publice, respectiv excedentul sau deficitul patrimonial. Acesta se determină pe fiecare
sursă de finanțare, precum și pe total, ca diferență între veniturile realizate și cheltuielile
efectuate în exercițiul financiar curent.
În același mod, rezultatul execuției bugetare constituie, pe seama principiului contabilității de
lichidități, un tablou al încasărilor de venituri bugetare și al plăților efectuate din creditele
bugetare aprobate ale instituției, respectiv rezultatul concurent al celor două.
Dacă în cazul determinării rezultatului patrimonial func ționează contabilitatea de angajamente,
rezultatul execuției bugetare este stabilit de facto pe bază de lichidități, ceea ce înseamnă că
veniturile neîncasate în anul curent vor influența execuțiile bugetare ale anilor în care se vor
încasa.
Incepand cu 1 august 2017, entitatile publice au obligatia de a incepe utilizarea functionalitatilor
din sfera raportarilor situatiilor financiare al sistemului national de raportare FOREXEBUG .
Rapoartele privind situatiile financiare ,notele la situatiile financiare vor fi generate de sistem.
Inspectoratul Teritorial de Munca Olt este o entitate finantata integral din bugetul statului ,
capitolul 68, subcapitolul 02 –servicii publice descentralizate.
Inspectoratul a inceput utilizarea functionalitatilor sis temului de raportare FOREXEBUG
depunand lunar si trimestrial urmatoarele situatii:
I ) Situatiile depuse lunar sunt:
1.„Plati restante si numarul de posturi„(F1118)
2.„Executie Non -Trezor„(F1115)
3.„Balanta de verificare„
II ) Situatii depuse trimest rial
Alaturi de cele 3 situatii depuse lunar ,Inspectoratul Teritorial de Munca depune urmatoarele
situatii in conformitate cu legislatia in vigoare:
1.„Situatia platilor efectuate si a sumelor declarate pentru cota parte aferenta cheltuielilor
financiar e din FEN postaderare„(F1114)
2.„Situatia platilor efectuate la titlul 56 si 58 „Proiecte cu finantare din fonduri externe
nerambursabile (FEN) postaderare„(F1122)

54
3.Alte anexe

Alaturi de bilant si de contul de rezultat patrimonial ,Inspectoratul Teritorial de Munca Olt
intocmeste urmatoarele situatii finainciare:„Situatia fluxurilor de trezorerie„;„Contul de
executie a bugetului institutiei publice –Cheltuieli„;„Disponibil din mijloace cu destinatie
speciala;Situatia platilor efectuate din bu get si nejustificate prin bunuri,lucrari,servicii la finele
perioadei„;„Plati restante„;„Situatia activelor fixe amortizabile„;„Situatia activelor fixe
neamortizabile„;„Situatia activelor si datoriilor financiare ale institutiilor publice din
admin istratia central„;„Randuri bilant buget la data de 31.12.2019„;„Balanta
sintetica„;„Balanta analitica„;

Fiind de interes general, situatiile financiare sunt menite sa satisfaca nevoile comune de

informatii ale unei game la rgi de utilizatori, de exemplu, creditori, salariati ,alte institutii

publice,etc.

55

BIBLIOGRAFIE

1. Legea 500/2002 privind finantele publi ce,art. 2,MO 597 din 13.08.2002

2. Legea nr.273/2006 – Legea Finantelor Publice Locale ,art.21, MO 618/2006

3. M.Criveanu,V.Brabete (2017 , Contabilitatea institutiilor publice , Editura
UNIVERSITARIA, Craiova,2017
4. Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.917/2005 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice
5. Belean, Pavel, Anghelache, Gabriela, Risti, Lucia, Gînguță, Alina (2007), Bugetul public și
Trezoreria publică în România , Editura Economică, București.
6. Văcărel, Iulian, Bistriceanu, Gheorghe D., Bercea, Florian, Anghelache, Gabriela, Moșteanu,
Tatiana, Bodnar, Maria, Georgescu, Florin (2007), Finanțe publice , ediția a VI -a, Editura
Didactică și Pedagogică, București.
7. Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1/2020
8. www.mfinante.ro
9. Legea nr. 108/1999 pentru infiintarea si organizarea Inspectiei Muncii, Hotararii Guvernului
nr.488/2017 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Inspectiei Muncii.

10. www.itmolt.ro