Neicu Elena Cristina 1(1) [307793]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE EXACTE

DEPARTAMETUL GEOGRAFIE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific: Absolvent(ă):

Prof. Univ. Dr. Mirela Mazilu Neicu Elena Cristina

Anul

2016

[anonimizat]: Absolvent(ă):

Prof. Univ. Dr. Mirela Mazilu Neicu Elena Cristina

Anul

2016

Cuprins:

INTRODUCERE……………………………………………………………

CAPITOLUL I ASPECTE DE ORDIN GENERAL

1.1.[anonimizat]……………………………

1.2 [anonimizat]…………………..

1.3 [anonimizat]…………………

CAPITOLUL II ANALIZA GEOGRAFICA A JUDEȚULUI DOLJ

2.1.Așezarea geografică………………………………………………………………

2.2.Mediul natural…………………………………………………….

2.3.[anonimizat]……………………………………………

CAPITOLUL III TURISMUL CULTURAL IN JUDEȚUL DOLJ

3.1.Patrimoniul turistic……………………………………………….

3.2.[anonimizat], festivaluri culturale……

3.3.Infrastructura generală: căi de acces………………………………………..

3.4.Infrastructura turistică……………………………………………………………

3.5 Brandul turistic……………………………………………………………………..

CAPITOLUL IV DEZVOLTAREA TURISMULUI CULTURAL ÎN JUDEȚUL DOLJ

CONCLUZII………………………………………………………………………………

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………

INTRODUCERE

Lucrarea de licență prezentă începe prin a [anonimizat], evoluție si importanța sa actuală.

[anonimizat]. Îmbogățindu-[anonimizat]-o [anonimizat].

Turismul în antichitate era considerat un fel de divertisment al “elitei” sau al familiilor si persoanelor bogate ale acelei perioade dar și al intelectualilor care călătoreau în alte locuri în afara celor în care trăiau.

Turismul a devenit o [anonimizat](comercială sau de transport) aducând profit celor ce o practicau.

În prezent turismul este definit ca o industrie ce a [anonimizat], când oamenii se deplasau în interes turistic.

Turismul cunoaște o dezvoltare rapidă după anul 1960 din punct de vedere financiar cât și a numărului de persoane implicate în aeastă activitate.

Dezvoltarea și apariția turismului este o consecință obișnuită a [anonimizat], care a [anonimizat] a timpului disponibil.

Ca și activitate economică turismul a [anonimizat]ată într-o continua creștere chiar dacă apar alte crize economice.

Una din formele sale moderne, turismul, compune unul din motoarele de bază ale economiei mondiale. Importanța turismului este recunoscută de multe state în crearea locurilor de muncă, in obținerea de valută și de cresterea veniturilor din taxe.

Dezvoltarea accelerată a turismului poate aduce asupra mediului un impact negativ, dar datorită activitații sale cuprinzătoare se pot lua măsuri de prevenire a dezechilibrelor naturale de protejare a monumentelor culturale și istorice.

Turismul alungă stresul zilnic al omului închis în birolu său sau imobilizat în fața calculatorului.

În turismul intern sau internațional se exercită o gamă largă de forme de turism tradiționale și în diferite regiuni.

Formele de turism sunt definite în funcție de diferiți factori sau criterii ce își pun ampernta asupra desfașurării și individualizării activități turistice la scara detalilor ce îi aparțin.

Aceste criterii sunt reprezentate de: durată, distanță, mijloacele de transport utilizate, aportul social, particularitățile regiunii de destinație, vârsta turiștilor.

Formele de turism pot fi definite prin aspectul precis pe care îl îmbarcă, combinarea serviciilor(agrement, transport, cazare, alimentație) care împreună formează produsul turistic precum și modalitatea de comercializare a acestuia.

În activitatea turistică există o serie de posibilități de grupare a formelor de turism.

După locul de proveniență a turiștilor: turismul intern si turismul internațional.

După modul de comercializare a vacanțelor: turismul organizat si turismul pe cont propiu.

În functie de gradul de mobilitate a turismului: turismul intinerant sau de circulație si turism de sejur.

Dupa mijlocul de transport: turism rutier,turism feroviar, turismul naval și turismul aerian.

În funcție de motivația deplasărilor: turism de recreere și agreement, turism de tratament si cură balneară, turism sportiv, turism științific etc.

Mai pe larg vom vorbi despre noțiunea de turism, impactul și importanța acestuia în țara noastră în capitolele urmatoare.

Capitolul I

1.1 Turismul cultural-prezentare generală

Turismul cultural constituie o arie de interes, care îmbina cunoștințe și noțiuni legate de elemente culturale și de valorificarea lor turistică,din diferite regiuni de pe glob, chiar și în interiorul unor teritorii mai restrânse.

Analiza datelor cu privire la turismul cultural, este necesar să includă amănunte legate de evoluția culturală anumitor popoare, fenomene de aculturație, incluse într-un patrimoniu, care poate fi valorificat turistic. Turismul cultural tratează cultura unei regiuni și valorile ei artistice. Orice formă de turism poate fi numită turism cultural care reușește sa mulțumească neccesitatea umană de bază pentru diversitate, continuând să crească conștientizarea culturală a persoanelor.

Cultura a construit în toate vremurile un vector principal pentru dezvoltarea umană. Importanța culturală a activitaților turistice provine din rolul acestor forme în descoperirea personalitații civilizației comunităților vizate și a mediului lor social. Turiștii sunt considerați a fi purtători ai propiilor baze de cultură spirituală si materială.

O circulatie turistică accentuată poate degrada adesea valorile culturale locale, schimbând locurile vizitate în așezări cosmopolite ce aspiră să-și piardă propiile trăsături identitare.

Resimt un astfel de efect odată cu creșterea ponderilor străinilor în ansamblu populației locale, toate marile areale turistice.

Petrecând timpul liber în mod plăcut include și satisfacerea unor determinații spirituale și culturale care participă la modelarea și educarea personalității umane. În această manieră, în societatea modernă turismul are un rol esențial, unde calitatea vieții este parțial condiționată de schimbul de informații, de dezvoltarea unui turism de masă sau popular, de o practică a călătoriilor.

Deoarece turismul este condiționat și în același timp condiționează cultura și civilizația comunităților umane, imaginea unei țări, este importantă îmbunătățirea calității peisajelor antropice și naturale, precum și a evoluțiilor în sistemul de servicii în spatiile de cazare, în restaurante și muzee, în serviciile de transport, în toate domeniile de care țin cererea si consumul produselor turistice.

Zestrea culturală care face parte din patrimonial universal și local, care aparține umanității, cuprinde monumente importante de artă plastică și arhitectură, marturii arheologice, inscripții, grupuri de clădiri istorice, artistice sau științifice, obiective antropologice și etnologice etc.

Dintre acestea, multe sunt afectate sau amenințate de degradare. Ocrotirea si conservarea lor trebuie să formeze o prioritate.

În această privință sunt bine cunoscute, printre multe alte elemente cultural-istorice și social-economice de pe Glob, unele din cele mai importante destinații turistice precum: bisericile si mănăstirile din Meteora, muntele sfânt Athos, templul lui Apollo din Basai, monumentele bizantine si paleocreștine din Thesaloniki, mănăstirile Daphni, Nea Moni, Pitagorion și Heraion din Samos,orașul medieval Rhodos și altele din Grecia; catedrala Sf. Sofia și Pecerska Lavra din Ucraina; bisericile pictate din nordul Moldovei ( Moldovița, Sucevița, Arbore, Voroneț, Probota, Humor); centrele istorice ale unor orașe precum Roma, Praga, Veneția, Varșovia, Florența, Ierusalimul vechi, Vilinius, Luxemburg ș.a.

Acestora se adaugă un numar mare de alte obiective turistice de patrimoniu în diferite părți de pe glob care atrag turiștii din zonele geografice foarte diferite.(Statuia Libertățiidin S.U.A, Marele zid, palatele imperiale din China, zona istorică a orașului Istambul)

Pe lângă vestigiile care datează din primele trepte de dezvoltare istorică a societății umane, sunt prezente un număr mare de monumente de vârstă mai recentă sau medieval reprezentate prin biserici, mănăstiri, amenajări urbanistice complexe sau clădiri cu valoare arhitectonică.

Centrele urbane sunt primele destinații ale străinilor. Cele care atrag cei mai numeroși turiști sunt marile metropole.

Cultura acum reprezintă unul din cele mai importante elemente ale pieței turistice. Pentru a cunoaște popoare, țări sau comunități cu identități culturale bine conturate sunt turiștii în numar foarte mare.

Voiajele organizate pentru cunoașterea culturii si civilizației(etnografie, folclor, artă plastică, situri pitorești,arhitectură) dețin 80% din numărul celor care călătoresc. Turiștii sunt cei care aduc propia cultură într-un teritoriu cultural diferit de cel în care trăiesc.

În atracția culturală primul loc îl deține Parisul, care a reprezentat mult timp centrul cultural al lumii.

Destinațiile preferate de numeroși turiști pentru colecțiile de artă din muzee, vestigiile istorice, expoziții periodice, obiective de arhitectură de mare valoare datând din perioade istorice diferite și alte manifestări cu rol cultural sunt centrele urbane precum Paris, Roma, Londra, Madrid, Moscova, New York, Los Angeles, Sankt Petersburg si altele.

Turismul cultural constituie o conexiune a celorlalte forme de turism care se află într-un process expansiv mai ales în statele în curs de dezvoltare.

Turismul religios(de pelerinaj) reprezintă o formă a turismului cultural care a fost practicat cu intensitate începând din Evul Mediu. Cele care atrag cei mai mulți turiști decât celelalte destinații culturale sunt siturile religioase.

Raportul OECD pentru Cultură și Turism(2009) demonstrează că elementele importante luate in vedere pentru elaborarea politicilor pentru cultură si turism sunt următoarele: creșterea numărului locurilor de muncă si dezvoltarea economică, protecția si valorificarea patrimoniului, regenerarea economică și fizică, favorizarea înțelegerii diferitelor culturi, creșterea rolului turismului și diversificarea sectorului economic.

Principalele atracții pentru turismul cultural sunt reprezentate de: muzee si situri arheologice, muzică si dans(populară, clasică, modernă), elemente de arhitectură, spectacole(film, teatru),cultură populară autentică.

1.2 Turismul cultural-componente si caracteristici

Fig.1.1 Componentele turismului cultural

Schema de mai sus reprezintă conținutul Turismului Cultural care prezintă într-un mod cât mai simplu toate segmentele ce trebuie în analiza acestui domeniu interesant. Toate aceste elemente au propia sa formă de conținut.

Prin această schemă se sugerează doar o ordine a elementelor care trebuie analizate la o anumită grupare de populație și a uni spațiu geografic. O sursă importantă de analiză turistică este surprinderea particularităților de trecut.

De multe ori când se vorbește despre turismul cultural toată atenția este îndreptată catre lăcașurile de cult, însă ceea ce trebuie urmărit, este cu totul altceva: ce anume păstrează acestea din domeniul culturii?

Fig Fig.1.2 Evenimentele culturale

În tot ce înseamnă turismul cultural evenimentele culturale încep să capete din ce în ce mai mare valoare. Folosindu-se de exprimarea liberă prin sculptură și pictură în spectacole cultura unei populații poate fi exprimată mai ușor. Amploarea evenimentelor culturale prin toate modalitățile de exprimare țin cont de nivelul economic zonal și poate primi în timp, valoare zonală, locală, națională sau internatională.

1.3 Turismul cultural în Europa-cultura românească

Pe plan european se observă o diversificare și o dezvoltare a turismului cultural, ca efect a deschiderii economice și politice din țările Europei centrale si de est și datorită măririi concurenței între aceste țări care dețin vechi tradiții în turismul cultural.

Caracterizate prin dinamism și lipsa de monotonie, călătoriile de cunoaștere culturală vor grăbi călătoriile de simplu sejur, prin fixarea de segmente noi ale cererii. Turismul cultural este caracteristic unor regiuni cu situri naturale sau artificiale, în deosebi situri istorice.

Caracterizarea culturii românești poate fi unul dintre cele mai complicate lucruri. Bogația elementelor culturale reiese din multitudinea îmbinărilor atitudinale, demografice, a valorilor și mentalităților, împletite în cel mai obișnuit mod, într-un spațiu care a putut pune la dispoziție suportul pentru toate nevoile de exprimare.

Trebuie să pornim de la primele elemente ale culturii pentru înțelegerea noțiunilor și valorilor culturale ce ne reprezintă dar și pentru a ști ce avem împrumutata și ce ne aparține.

În societatea modernă se discută despre culturile de tranziție, în raport cu relațiile oraș-sat, bazate pe combinarea de elemente culturale urbane si sătești, pe manifestarea formelor culturale noi, cum sunt culturile marginale, subculturile.

În raport cu factorii de referință, cum sunt: societate, natură, personalitate, civilizație, ansamblul fenomenelor culturale poate fi analizat în toata complexitatea sa. Procesul de diversificare culturală poate fi înțeles numai într-un anumit context. Una din problemele determinante în analiza culturii este reprezentată de relația natură-societate-cultură; ea relevă mai multe sensuri, interrelațiile dintre aceste forme si elemente prin care se realizează împletirea unor domenii. Cultura fiind un factor al creșterii calității vietii, ea trebuie să fie privită ca factor important în dezvoltarea durabilă.

Pe teritoriul românesc obiectivele turistice sunt de mare interes cultural, educative, științific, pe plan european unele dintre ele au caracter unicat. Nivelul ridicat de dispersie pe un teritoriu face acceptabilă vizitarea lor prin intermediul circuitelor turistice, în grupuri organizate sau individual.

Pe lângă valorile culturale de excepție, a unui cadru natural atractiv și pitoresc, țara noastră are și următoarele elemente care pot fi factori importanți pentru dezvoltarea turismului cultural:

1.Rețeaua de căi de comunicație: rutieră, aeriană, feroviară, navală care ușurează accesul către zonele de interes turistic. Infrastructura prezentă nu se ridică la nivelul normelor europene în ceea ce privește calitatea.

Ultimii ani au adus cateva pregrese în ceea ce privește modernizarea aeroporturilor(Henri Coandă, Băneasa, Arad, Suceava, Constanța), modernizarea drumurilor rutiere de interes internațional(E60, E70 ș.a), introducerea trenurilor rapide Intercity, cumpărarea mijloacelor de transport moderne.

2. Structuri turistice diversificate: hanuri, hoteluri, moteluri, camping-uri situate de-a lungul traseelor turistice. Dezvoltarea structurilor turistice și aducerea acestora la nivel mondial sunt impuse de deschiderea către turismul internațional. Constituie un element profitabil pentru turismul cultural intinerant diversificarea formelor de cazare în regim privat în mediile rural si urban.

3. Numărul mare de monumente culturale, din care multe sunt recunoscute deja în multe programe turistice; cele mai cunoscute sunt cele din nordul și sudul Transilvaniei(Maramureș, Sibiu, Brașov), nordul Moldovei, Delta Dunării, nordul Olteniei, litoralul Mării Negre, Carpații Românești. Resursele culturale din România sunt insuficient cunoscute și prezentate în cataloagele touroperatorilor.

4. Organizarea manifestărilor cultural artistice naționale și internațional(festivaluri, săptămâni culturale, concursuri de muzică, manifestări etnografice, expoziții) duc la mărirea intersului stăinilor pentru tezaurul cultural românesc.

Pentru îmbunătățirea programelor turistice culturale sunt necesare: programe turistice de perspectivă care cuprind turismul cultural, programe tematice, divertisment, elemente etnografice și floclorice, prelucrarea lemnului(Oltenia de Nord, Maramureș, Bucovina), dar și diversificarea circuitelor turistice practicate în present și includerea zonelor mai puțin cunoscute.

Turismul cultural reprezintă un important factor pentru integrarea României în Uniunea Europeană si presupune: dezvoltarea de noi circuite, amenajarea si protejarea siturilor cultural-artistice, punerea în valoare de noi centre culturale, dezvoltarea turismului rural, valorificarea vechilor centre istorice, încurajarea inițiativelor culturale.

Turismul cultural are efect peste alte domenii de activitate: cultural, politic și social-economic, iar succesul activităților turistice culturale ține de un marketing segmentat si specializat și de profesionalismul touroperatorilor.

Capitolul II

Analiza geografică a județului Dolj

Așezarea geografică

Județul Dolj este așezat în regiunea Oltenia care se află în cea mai prielnică zonă a Câmpiei Olteniei și Dunării unde condițiile de climă și de sol sunt unele din cele mai bune. Doljul se învecinează la vest cu Mehedinți, la nord cu Gorj și Vâlcea, la est cu Oltul și la sud cu fluviul Dunărea.

Fig 2.1 Harta fizică a județului Dolj

Sursa: http://www.cjdolj.ro/prezentaredolj.html

Fiind al VII-lea județ ca mărime al țării, județul Dolj se întinde pe o suprafață de 7414 km pătrați având o poziție sudică-sud-vestică, situat pe cursul inferior al râului Jiu.

Județul Dolj este format din trei municipii, Craiova(reședința județului), Băilești și Calafat, 104 comune, 380 sate și 4 orașe: Segarcea, Bechet, Filiași, Dăbuleni. Prima confirmare documentară generează din 1444 ca județul Balta.

Tercerea din Dolj către regiunile învecinate din Bulgaria se face prin cele două poturi principale din Bechet și Calafat.

Originalitatea culturii spirituale și materiale, densitatea de locuire, dar și rafinamentul artistic ce reprezintă epoca neolitică, sunt larg ilustrate de descoperirile din numeroasele așezări ale județului: Leu, Sălcuța, Padea, Verbicioara, Șimnie, Verbița.

Craiova, reședința județului este menționată într-un document din 1 iunie 1475 la sfârșitul secolului al XV-lea, în aceiași perioadă se pun temeliile marii Bănii a Olteniei concentrând forțele dreapta Oltului și care a devenit o importantă bază militară contra Imperiului Otoman. Condițiile favorabile dezvoltării economiei au fost create de evenimentele politico-sociale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului XX.

Cadrul natural

Relieful- județul Dolj este un județ de câmpie care se înscrie în categoria județelor dunărene deoarece Dunărea este motivul principal care generează formele de relief ale județului. Cuprinde câmpia, zona de deal și zona de luncă a Dunării. Altitudinea crește de la sud la nord, de la 30 la 350 m față de nivellul marii. În sudul județului sunt prezente mari suprafețe nisipoase, în paralel cu numeroasele lacuri formate din acumulările de precipitații, fie din revărsările Dunării.

Rețeaua hidrografică este reprezentată de cele două bazine hdrografice principale, fluviul Dunărea, de râul Jiul și de iazuri și lacuri. De cele două bazine hidrografice aparțin și unele râuri secundare(Balasam, Babaia, Amaradia, Plosca etc.). Râul Teslui este afluent al Oltului traversează Doljul pe o distanță de 73 de km.

Clima- Județul Dolj are un climat temperat datorită poziției sud-vestice are influențe mediteranene, dar poziția și caracterul depresionar al terenului ocupat din apropierea lanțului muntos carpato-balcanic generează o climă mai caldă decât in centrul și nordul țării.

Vegetația și fauna- vegetația este specifică zonei de stepă și silvostepă. Intervenția omului și influențele climatice au marcat învelișul vegetal. Există păduri de salcâm în zona Ciuperceni și Apele Vii, iar păduri întinse de stejar predomină la Verbița, Braniște, se mai întâlnesc păduri de cer și gârniță.

Fauna a suferit și ea modificări din cauza pescuitului și vânatului. Speciile de păsări și animale care se găsesc în județ sunt: barza, potârnichia, pițigoiul, privighetoarea, pitulicea, lișița, egreta și unele specii de rozătoare care populează regiunile de luncă.

Cadrul socio-economic

Județul Dolj deține o populație de 712187 din care 48,7 sunt persoane de genul masculin și 51, de genul femin. Craiova fiind cel mai important centru urban al județului care cuprinde unități din domeniul construcțiilor de mașini, industria materialelor de construcții, industria textilă, industria electrotehnică, industria alimentară.

Orașul Calafat are o populație de aproximativ 18583 de locuitori. Este un centru urban cu un trecut bogat istoric care deține unități industriale în domeniul textil și alimentar. Orașul Băilești cu o populație de 20010 locuitori are și el unități industriale si agricole importante. Filiași are o populație de de 18494 de locuitori și deține unități industriale cum sunt: industria construcților de mașini și prelucrarea lemnului, industria electrotehnică. Segarcea are o populatie de 8013 de locuitori, orașul Dăbuleni are 12235 de locuitori și orașul Bechet cu o populație de 4371. Restul populației se concentrează în cele 104 comune ce însumează 380 de sate.

Fig. 2.2 Populația după domiciliu la 1 iulie 2015

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

Industria și agricultura sunt sectoarele puternice în economia județului Dolj. Agricultura asigură numeroase locuri de muncă și participă ca parte majoră a produsului intern brut. Numeroase întreprinderi au fost înființate pentru valorificarea producției agricole din județ: industria lemnului, rafinarea uleiului comestibil, producerea zahărului, producerea berii, panificație, prelucrarea și conservarea legumelor și a cărnii, producerea alcoolului etc. Toate acestea constituie un domeniu important în promovarea unor produse de calitate superioară pentru piața internă și pentru cea externă.

Serviciile prezintă trăsăturile unităților ce au desfășurat activitate de servicii(serviciile de piață, telecomunicațile și poșta, închirieri și servicii furnizate întreprinderilor, tranzacțile, precum și managementul deșeurilor).

Fig. 2.3 Populația activă a județului Dolj

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

Activitățile social-economice din mediul rural cuprind construirea unor centre socio-economice care să ajute dezvoltarea domenilor de activitate următoare: ateliere de confecționat obiecte de artizanat, ateliere de pictură pe lemn și sticlă, ateliere de tipografie și fotocopiere, studiouri de înregistrări video, audio și fotografie, reclamă și publicitate, agenție de turism.

Capitolul III

3.1 Patrimoniul turistic cultural

Patrimoniul turistic al unui teritoriu geografic este alcătuit din potențialul turistic al teritoriului, respectiv totalitatea resurselor antropice și naturale și infrastructura turistică și generală.

Patrimoniul cultural cuprinde toați pașii activității umane descoperite în mediul vizitat. Monumentele, siturile și mediile culturale pot fi reînoite, administrarea lor fiind realizată pe termen lung. Siturile și monumentele culturale sunt izvoare ale experienței estetice unice și emoționale, din această cauză moderna societate are de câștigat din utilizarea și conservarea patrimoniului său.

Patrimoniul imobil cuprinde toate aspectele culturale diferite ale vieții din trecut care caracterizează stilul de viață al diferitelor societăți. Acestea fac referire la obiceiurile și practicile locale care deseori sunt formulate prin activități sociale economice și politice, prin activtăți și ritualuri ale diferitelor comunități. Patrimoniul cultural imobil se găsește în tradiții, practici sociale, evenimente și ritualuri ale diferitelor comunități.

Județul Dolj deține o puternică activitate culturală. În județul Dolj există 9 muzee. Bibliotecile sunt bine organizate fiind formate din 334 de unități cea mai semnifică este Biblioteca Județeană. Rețeaua de unități culturale și artistice este completată de Teatrul Liric, Casa de cultură a studenților, Filarmonica Oltenia, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Dolj, Casele de cultură din municipiile și orașele județului. Evenimentele tradiționale cu data fixă sunt un real interes pentru public, organizarea lor este administrată de către Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Dolj.

Fig. 3.1 Muzeele, bibliotecile și Institușiile de spectacol și concerte Dolj;

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

3.2 Obiective turistice culturale, evenimente culturale

Pentru a-și exprima durabilitatea ca destinație turistică, o regiune trebuie să-și evidențieze activitățile și elementele definitorii, dar și activitățile curative și culturale. La nivelul județului Dolj sunt prezente numeroase obiective turistice culturale, dar și evenimente cultural artistice. Dintre obiectivele culturale pezente în județul Dolj voi prezenta câteva dintre acestea.

Muzeul de artă din Craiova este un muzeu județean care își are sediul într-ul palat în stilul baroc târziu, monument de arhitectură. Palatul aparținea familiei Jean Mihail din strada Unirii, numărul 15, costruit între anii 1900-1907. Muzeul de artă funcționeză în această încăpere din anul 1954 și deține un patrimoniu cultural valoros care are peste 4000 de lucrări de artă strânse și conservate de-a lungul anilor.

Fig 3.2 Muzeul de Artă din Craiova

Muzeul Olteniei- în capitala Olteniei la sfârșitul anului 1922 la îndemnul mai multor intelectuali din orașul Craiova s-a creat societatea Cercul Științific Craiovean având scopul de a construi un muzeu de istorie naturală. Muzeul Olteniei Craiova își efectuează activitatea în patru imobile: Secția de Științe ale Naturii, în Palatul Ramuri; Secția de Etnografie, la Casa Băniei; Secția de Istorie și Arheologie, pe strada Madona Dudu și Laboratorul de Restaurare și Conservare.

Fig. 3.3 Muzeul Olteniei-Secția de Istorie și Arheologie

Sursa: http://www.infopensiuni.ro/cazare-craiova/obiective-turistice-craiova/muzeul-olteniei-sectia-de-istorie-si-arheologie_5501

Fig. 3.4 Muzeul Olteniei-Secția de Științe ale Naturii

Sursa: http://www.muzeulolteniei.ro/index.php?view=content&c=24-50-93

Fig. 3.5 Muzeul Olteniei-Secția de Etnografie

Sursa: http://www.muzeulolteniei.ro/index.php?view=content&c=26

Muzeul de Artă și Etnografie din orașul Calafat a fost înființat în anul 1969 și este găzduit într-o clădire monument istoric construit între anii 1907-1914.

Muzeul este situat în centrul orașului Calafat este un monument de arhitectură de interes local. Acest edificiu a fost inclus în Patrimoniul Național în anul 2003. Muzeul de Artă și Etnografie dispune de o gamă largă de obiecte de artă. Expozițiile sunt permanente, dar se organizează și expoziții personale pentru artiștii contemporani din țară și străinătate. Se remarcă faptul că odată cu construirea podului Calafat-Vidin s-a înregistrat un flux impresionant de turiști bulgari, însă este prezent și un număr mare de turiști din Europa, Statele Unite ale Americii, China sau Japonia.

Fig. 3.6 Muzeul de Artă și Etnografie din Clafat

Sursa: http://www.monumenteoltenia.ro/palatul-marincu/

Muzeul Câmpiei Băileștilor este situat în localitatea Băilești și a fost înfințat în anul 1970 cu o expoziție de etnografie, iar în anul 1993 muzeul primește numele actual.

Muzeul Câmpiei Băileștilor are expuse colecții de arheologie și anume: obiecte care datează din epoca geto-dacică, obiecte de port popular din Băilești, scoarțe și covoare, obiecte casnice din ceramică, unelte ce aparțin culturii Coțofeni și Sălcuța. Muzeului îi aparțin în present peste 7000 de produse din domeniul etnografiei și istoriei.

Fig 3.7 Cameră țărănească din Muzeul Câmpia Băilești

Sursa: http://www.radiobailesti.ro/stiri/2015/03/muzeul-campiei-bailestilor/

Fig 3.8 Unelte pentru țesut-Muzeul Cîmpia Băilești

Sursa: http://www.radiobailesti.ro/stiri/2015/03/muzeul-campiei-bailestilor/

Casele memoriale care au aparținut valoroșilor scriitori, artiști, oameni de știință, în prezent nu sunt foarte bine valorificate pentru turism. Atragerea turiștilor presupune acțiuni concentrate de amenajare și conservare și actiuni de achiziționare de noi valori ce a aparținut acestor personalități culturale sau științifice.

Casa memorială Amza Pellea este situată în Băilești. Muzeul memorial a fost înființat când s-au făcut 25 de ani de la moartea lui Amza Pellea în anul 2008, în casa în care acesta a copilărit. Încăperea care se vizitează nu este foarte mare cuprizând dormitorul, biroul și un hol unde sunt prezentate tablouri, fotografi, obiecte și diplome ce amintesc despre Amza Pellea.

În județul Dolj sunt prezente numeroase case memorial cum ar fi: Casa memorială Elena Farago(Craiova), Casa memorială Traian Demetrescu(Craiova), Casa memorială Henri Catargi(Scaești), Casa memorială Alexandru Macedonski(satul Pometești, comuna Goice), Casa memorială Marin Sorescu(Bulzești).

Fig 3.9 Casa memorială Amza Pellea-Băilești

Sursa: http://www.skytrip.ro/casa-memoriala-amza-pellea-jur-10506.html

Casa Băniei este un alt obiectiv turistic cultural din județul Dolj care este situată în reședința județului, Craiova și care a fost zidită la sfârșitul secolului al XV-lea de boierii Craiovești. Este cea mai veche construcție din Craiova și este considerată monument de arhitectură medievală. Casa Băniei găzduiește din 1966 Secția de Etnografie a Muzeului Olteniei și prezintă colecția de port popular, colecția de ocupații tradiționale, colecția de covoare, colecția de ceramică, colecția de obiceiuri și colecția “Maria Tănase”. Este cea mai importantă dintre obiectivele turistice din Oltenia.

În județul Dolj se găsesc mai multe case de cultură și în alte localități cum sunt: Casa Municipală de Cultură Gheorghe Braescu Calafat, Casa Orășenească de Cultură Filiași, Casa de Cultură Segarcea.

Fig 3.10 Casa Băniei-Craiova

Sursa: http://www.infopensiuni.ro/cazare-craiova/obiective-turistice-craiova/casa-baniei_5502

Fig 3.11 Casa de cultură- Segarcea

Sursa: http://www.gds.ro/Local/2014-10-13/dolj-biblioteca-oraseneasca-mircea-radina-segarcea,-sediu-nou/

Fig 3.12 Casa Municipală de Cultură Gheoghe Braescu- Calafat

Sursa: http://calafat-news.blogspot.ro/2013_02_12_archive.html

Ansamblurile de arhitectură evidențiază valorile culturale, împreună cu stilurile arhitecturale, peisajele arhitecturale atrag numeroși turiști. Catedralele, bisericile și mănăstirile ilustrează un important pas pentru punerea în valoare a unui patrimoniu cultural turistic.

Biserica Sfântul Dumitru din Craiova s-a schimbat în anul 1939 în Catedrală Metropolitană.

Mănăstirea Cârcea este una numai de măici. Mănăstirea Coșuna este din localitatea Bucovăț și este o mănăstire de călugări. Mănăstirea Jijitanul este tot o mănăstire de călugări din localitatea Podari. În trecut a fost o mănăstire mica din lemn, ridicată de Mircea cel Bătrân.

Mănăstirea Sfântul Nicolae din localitatea Sadova, Mănăstirea Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din localitatea Craiova, Mănăstirea Maglavit, Mănăstirea Popânzălești.

Fig 3.13 Catedrala Mitropolitană Sfântul Dumitru-Craiova

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Catedrala_Mitropolitan%C4%83_din_Craiova

Fig 3.14 Mănăstirea Cârcea

Sursa: http://www.infopensiuni.ro/cazare-craiova/obiective-turistice-craiova/manastirea-carcea_2397

Fig. 3.13 Mănăstirea Coșuna-Bucovăț

Sursa: http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-cosuna-bucovatul-vechi-137007.html

Fig 3.15 Mănăstirea Sfântul Nicolae-Sadova

Sursa: http://www.trecator.ro/europa/romania/oltenia/manastirea-sadova/

Fig 3.16 Mănăstirea Sfântul Mare Mucenic Gheorghe-Craiova

Sursa: http://www.crestinortodox.ro/manastiri/manastirea-sfantul-mucenic-gheorghe-117940.html

Palatul Administrativ din Craiova a fost ridicat în prima parte a secolului XX după arhitectura lui Petre Antonescu fiind una dintre clădirile cele mai reprezentative din oraș care gazduiește în prezent două importante instituții ale județului: Prefectura și Consiliul Județean Dolj.

În secolul XXI construcția își păstrează forma și planul de la inaugurare cu excepția amenajării a două birouri și desființarea scării de acces din strada A.I. Cuza.

Palatul Administrativ a trecut din anul 2013 la administrarea Consiliului Dolj de la administrarea Ministerului Afacerilor Interne-Prefectura Dolj. Consiliul Dolj poate accesa fonduri europene pentru reabilitarea, consolidarea și întreținerea acestuia.

Fig. 3.17 Palatul Administrativ- Craiova

Sursa: Neicu Elena Cristina

Teatrul Național Marin Sorescu a fost construit în anul 1850. Este o instituție teatrală publică de cultură care este finanțată de Ministerul Culturii și de Patrimoniul Național. A fost denumit după scriitorul și omul de cultură Marin Sorescu.

Teatrul Național craiovean este un important simbol arhitectural al orașului.

Fig 3.18 Teatrul National Marin Sorescu-Craiova

Sursa: Neicu Elena Cristina

Filarmonica Oltenia a fost fondată în anul 1904 își onorează numele și pune în scenă de fiecare dată când are ocazia concerte pentru cei care vor sa asculte muzică cu adevărat bună.

Orchestra simfonică este formată din 80 de instrumentiști, iar în cadrul ei evoluezaă diverse stiluri de muzica(misse, oratorii, requiemuri, jazz simfonic, rock simfonic). Aceasta a susținut concerte pe cele mai mari scene din România și a avut turnee de succes în Italia, Franța, Germania, Grecia, Olanda, Elveția, Spania etc.

Filarmonica Oltenia din Craiova este singura instituție autonomă din regiunea Olteniei cu excepția Filarmonicii Ion Dumitrescu din Râmnicu Vâlcea.

Fig 3.19 Filarmonica Oltenia-Craiova

Sursa: Neicu Elena Cristina

În ceea ce înseamnă turism cultural, evenimentele culturale par să capete din ce în ce mai mare importanță. Prin spectacole, cultura populației poate fi exprimată mai ușor sau prin exprimarea liberă prin sculptură și pictură.

Amploarea evenimentelor culturale ține și de nivelul economic al zonei în funcție de capacitatea materială evenimentele culturale au o anumită dimensiune și capătă în timp valoare locală, valoare zonală, valoare națională sau internațională.

În județul Dolj există numeroase evenimente culturale care au un puternic ecou în țară, dar și în străinătate. Majoritatea evenimentelor și festivalurilor culturale au loc în reședința județului, Craiova.

Festivalul William Shakespeare

În acest an festivalul a ajuns la cea de-a X-a ediție aniversară cu ocazia împlinirii a 400 de ani de la moartea lui William Shakespeare când au avut loc manifestări culturale dedicate acestuia.

Festivalul internațional Shakespeare reprezintă unul dintre cele mai speciale festivaluri pentru cultura mondială aflându-se printre cele ma importante din întreaga lume.

În anul 2013 esplanada Teatrului Național din Craiova a primit denumirea Piața William Shakespeare și a venit ca o consecință a Festivalului Shakespeare care se afla la a opta ediție.

Fig. 3.20 Piața William Shakespeare

Sursa: https://infoinsider.ro/2013/09/02/craiova-cine-are-curaj-sa-plece-cu-roaba-spre-paris-urmasii-lui-brancusi/

Festivalul cultural Maria Tănase

Festivalul poatră numele celei pe care o numim”Doamna cântecului românesc”. Acesta devenit în cei 44 de ani de viață o școală adevărată pentru numeroși interpreți care au venit în Craiova.

În cadrul festivalului se au în vedere următoarele elemente: alegerea repertoriului, ținută scenică, autencitatea și frumusețea costumelor.

Festivalul este mai mult un act de cunoaștere și inițiere, valorificarea unor talente și valorificarea fondului folcloric național.

Festivalul Maria Tănase cuprinde și alte acțiuni cum sunt: parada portului popular, sesiuni de comunicare, târgul creatorilor populari, expoziții și lansări de carte etc.

Fig 3.21 Moment artistic din cadrul festivalului

Sursa: http://www.traditiidoljene.ro/index.php/80-evenimente/81-festivalul-maria-tanase

Fig 3.22 Ansamblul folcloric Maria Tănase

Sursa: http://www.traditiidoljene.ro/index.php/80-evenimente/81-festivalul-maria-tanase

Fig 3.23 Premierea concurenților Festivalului Maria Tănase

Sursa: http://www.traditiidoljene.ro/index.php/80-evenimente/81-festivalul-maria-tanase

Festivalul Național Ioana Radu

Festivalul Național Ioana Radu a fost organizat pentru a aduce un omagiu Doamnei romanței românești.

Spectacolul se organizează o data la doi ani în lunile octombrie-noiembrie. Organizatorul festivalulului este Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Dolj.

Prima ediție a spectacolului a avut loc în anul 1998. Acesta a fost interupt timp de câțiva ani după care a fost reluat în anul 2014 pe scena Teatrului Național Marin Sorescu.

Festivalul Național Ioana Radu este un spectacol musical unde sunt invitați artiști de seamă ai cântecului românesc.

Fig 3.24 Festivalul Național Ioana Radu

Sursa: http://www.craiovaculturala.ro/en/cultural-events/cultural-festivals/ioana-radu-national-festival_me1/

Festivalul Antic Pelendava

Festivalul Antic Pelendava reprezintă descoperirea istoriei poporului geto-dac.

Evenimentele teatrului românesc, cu costume de epocă, cu nume sonore, armuri și cai, cascadorii profesioniste sunt admirate de mii de spectatori craioveni.

Povestea are o temă istorică ajutată de concertele cu muzică antică, de probele sportive și concursurile distractive .

În data de 14 septebrie 2013 a avut loc prima ediție a Festivalului Antic Pelendava care

s-a ținut pe Stadionul Ion Oblemenco transformat într-o scenă adevărata de teatru pentru bătălia dintre romani și daci. În anul 2014 pe data de 11-12 octombrie a avut loc cea de-a doua ediție a festivalului și în anul 2015 pe 10-11 octombrie a treia ediție în Piața Frații Buzești.

Fig 3.25 Festivalul Antic Pelendava

Sursa: http://www.craiovaculturala.ro/ro/evenimente-culturale/festivaluri/festivalul-antic-pelendava_me18/

Sărbătoarea Zaibărului și a prazului

În Băilești sute de oameni petrec în orașul natal a lui Amza Pellea, Sărbătoarea Zaibărului și a Prazului.

Festivalul a ajuns la cea de-a VIII ediție în anul 2015 și prezintă vinul zaibar promovat de Amza Pellea.

În cadrul festivalului sunt prezentate spectacole folclorice, Ziua Recoltei, vizite la Casa Memoriala Amza Pellea.

Butoiul cu zaibărul lu’ Nea Mărin este transportat cu un car alegoric însoțit de alai cu călăreți și trăsuri, plimbându-se pe străzile orașului.

În aceste zile nu lipsesc degustările de rețete tradiționale oltenești.

Nea Mărin a devenit un brand național prin forța cu care acesta juca dramă, fermecător și olteanul cel mai important din promoția de aur a teatrului românesc.

Fig 3.26 Sărbătoarea Zibărului și a Prazului

Sursa: http://www.radiobailesti.ro/stiri/tag/sarbatoarea-zaibarului/

Zilele Marin Sorescu

În fiecare an, în apropierea datei de naștere a lui Marin Sorescu, 29 februarie, Craiova găzduiește personalități ale lumii academic, critici literari, poeți, scriitori și figuri importante ale lumii artistice international și naționale.

În deschiderea evenimentului sunt conferite Premile “Marin Sorescu” care cuprinde în fiecare an lucrari și expoziții de cărți, recitaluri actorești, vizită la Casa Memorială a lui Marin Sorescu din Bulzești și alte manifestări. În luna august 2014, în Craiova a fost demarată Tabăra Internațională de Sculptură “ Drumuri Brâncușiene” având ca temă tot creația soresciană.

Fig 3.27 Zilele Marin Sorescu

Sursa: http://www.craiovaculturala.ro/ro/evenimente-culturale/festivaluri/zilele-marin-sorescu_me54/

Alaiul Călușului Oltenesc

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Dolj a organizat Alaiul Călușuilui Oltenesc an de an la Craiova pentru împlinirea unei datorii pentru valorificarea culturii populare pentru menținerea și revigorarea lui.

Cetele de călușari din Dolj și din alte județe , în Duminica Rusalilor dovedesc măiestria dansului ritualic prin strigătul specific de “hălăișa” oferind urări de sănătate și crenguțe de pelin spectatorilor.

Fig 3.28 Alaiul Călușului Oltenesc

Sursa: http://www.gds.ro/Actualitate/2015-05-31/alaiul-calusului-oltenesc-pe-strazile-craiovei/

Târgul meșterilor populari

Târgul meșterilor populari este un spectacol în aer liber care se desfășoară în luna octombrie în preajma sărbătorii Sfântul Dumitru. La acest festival se adună meșteri din toata țara, soliști vocali și instrumentiști, ansambluri folclorice din județul Dolj, tarafuri și fanfare tradiționale.

Oraganizatorul principal al spectacolului este Muzeul Olteniei prin Secția de Etnografie.

Fig 3.29 Târgul meșterilor populari-Ansamblul Maglavit

Sursa: http://www.traditiidoljene.ro/index.php/evenimente/80-evenimente/84-targul-mesterilor-populari

Fig 3.30 Târgul meșterilor populari-Fanfara de la Desa

Sursa: http://www.traditiidoljene.ro/index.php/evenimente/80-evenimente/84-targul-mesterilor-populari

Fig 3.31 Târgul meșterilor populari-Război pentru țesut

Sursa: http://www.traditiidoljene.ro/index.php/evenimente/80-evenimente/84-targul-mesterilor-populari

Fig 3.32 Târgul meșterilor populari-Solist vocal

Sursa: http://www.traditiidoljene.ro/index.php/evenimente/80-evenimente/84-targul-mesterilor-populari

3.3 Infrastructura generala

Județul Dolj în context regional, național și european deține o poziție strategică, amplasat de-a lungul mai multor coridoare rutiere, feroviare, fluviale și aeriene. Aceste coridoare benefeciază de fonduri europene, dar și naționale pentru modernizare crescând accesibilitatea, mobilitatea și siguranța traficului.

În present în județul Dolj nu există niciun drum de mare viteză (drum expres, autostradă) care să asigure legături cu centrele urbane mari din România, dar și din alte regiuni.

Drumurile naționale preia cea mai mare parte a traficului unele având poziție de drum județean sau european. Craiova este singura zonă a județului cu valori ridicate de trafic.

De asemenea Craiova este un nod feroviar important din România.

Doljul este străbătut de fluviul Dunărea în partea de sud-vest. În present există trei porturi la nivelul județului Dolj pe Dunăre: portul Calafat cu o suprafață de 51.000 metrii pătrați, portul Bechet cu suprafața de circa 76.000 de metrii pătrați și portul Cetate cu o suprafată de 96.000 de metrii pătrați.

La potrul Cetate funcționează Centrul de Cultură al Fundației pentru Poezie Mircea Dinescu, având funcție dominant turistică și culturală.

Transportul aerian este prezent la nivelul județului Dolj în Municipiul Craiova unde funcționează Aeroportul Internațional Craiova.

Drumurile județene și comunale au cea mai mare pondere, dar puține din acestea sunt modernizate. Drumurile naționale sunt mai puține ca număr, dar pe aceste drumuri se concentrează cea mai mare parte a traficului.

Orașul Craiova este un nod feroviar imporant pentru România fiind situată la intersecția magistralei 900 București-Craiova-Timișoara care face legătura cu Ungaria și Serbia. Prin gara Craiova trec zilnic aproximativ 55 de trenuri. Aceasta este cea mai mare din regiune și care a fost modernizată în 2010. Însă modernizarea celorlalte gari lasă de dorit numeroase din acestea sunt într-o stare de degradare.

Fig 3.2 Lungimea cailor ferate in exploatare, pe categorii de linii de cale ferata

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

3.4 Infrastructura turistica

Capacitatea de cazarea a județului Dolj

Fig 3.29 Capacitatea de cazare turistica existenta pe tipuri de structuri de primire turistica

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

Județul Dolj dispune de șapte unități de cazare: hoteluri, hosteluri, moteluri, vile turistice, cabane turistice, pensiuni turistice și pensiuni agro turistice. Cel mai mare număr al capacității de cazare îl reprezintă hotelurile din 2013 pana în 2015 prezintă un trend ascedent de la 1341 de hoteluri a ajuns la 1406 hoteluri. Cele mai puțin numeroase sunt cabanele turistice datorită prezenței în număr mare al altor unități de cazare mai numeroase și mai ușor accesibile.

Fig 3.30 Structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica pe tipuri de structure

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

3.5 Brandul turistic

Brandul este un nume, imgini mentale și vizuale, percepții ale consumatorilor despre un produs, un serviciu sau o companie.

Brandul este un spațiu mental deoarece nu se oprește la serviciul sau produsul pe care îl construiește, el fiind intangibil prin natura lui.

Compania, servciul sau produsul reprezintă diferențierea unui brand de alt brand fiind una din misiunile de bază ale acestuia. Diferențierea se bazează pe ideea de singularitate care se formează în mintea potențialilor clienți că pe piață nu se întâlnește un produs asemănător lui. În prezent foarte multe produse sunt vândute și nu cumpărate.

Un element de idenditate definitoriu a unui brand este numele care identifică brandul pe termen lung acesta fiind primul act public de branding, iar numele care există trebuie controlat prin expunerea scopurilor pe termen lung. După răspunsul pe care persoanele îl au trebuie analizat numele prin notarea valorică a anumitor atribute, asocierea și pronunția.

Brandingul nu înseamna doar îndemâmare în alcatuirea anumitor reclame, ci și amplasarea lor în contextul potrivit. Acesta trebuie să respecte mai multe condiții care sunt oblgatorii: viteza, calitatea conținutului, personalizarea, ușurința folosirii.

Scopul principal al brandului este reprezentat de construirea și păstrarea încrederii în companie, ci nu într-un serviciu sau un produs anume pentru ca cel care îl consumă să-l identifice, clientul trebuie să descopere ideile despre serviciul cu imaginea brandului.

Brandul cultural cunoaște valorile societății. Pentru rafinamentul cultural foarte importantă este puterea sentimentală pe care consumatorul o oferă unui brand.

Un exemplu pe care îl putem da este atunci când vrei sa participi la un spectacol muzical în Craiova trebuie să mergem la Opera Română Craiova sau la Filarmonica Oltenia, pentru pisele de teatru putem merge la Teatrul Național Marin Sorescu, dar și pentru unele festivaluri muzicale cum este Festivalul Maria Tănase. Pe buzele tuturor sunt cele mai numeroase branduri.

Pentru a construi un brand nu trebuie să se limiteze numai la răspândirea de publicitate, cum sunt rețelele de socializare, elementele muzicale, marketing de divertisment etc. Cea care pune față în față schimbările în gândire și brandul turistic cu opțiunile de alegere ale populației este alegerea consumatorilor pentru participarea la activitățiile culturale.

Brandurile care arată direct unele tendințe și noutăți culturale sunt brandurile care nu arată doar produse și servicii și cele care aparțin unei elite, care beneficiază și de avantaje conferite.

Formarea unui brand cultural este un program sistematizat pe termen lung ,dar și pe termen scurtprin care se fixează răspândirea brandului cultural.

Pentruorașul Craiova cercetarea brandului înaintează cu ajutorul asociaților de branding prin intermediul spațiului online și a autorităților locale.

În același timp se efectuează o analiză realizată pe seama ideilor persoanelor din exterior cu privire la oraș, informatii despre oraș, analiza oportunităților și prin recunoașterea brandurilor concurente.

Pentru tema proiectului de brand a Municipiului Craiova au fost propuse următoarele elemente: diversitate, tradiție, pasiune, evoluție, creativitate și determinare. Au fost identificate câteva puncte forte ale Craiovei pentru a diferenția orașul de alte centre urbane.( Parcul Nicolae Romanescu, bisericile, evenimentele și festivalurile culturale). Produsele și serviciile oferite de brandul cultural sunt unele de calitate.

În opinia mea un brand atragător pentr Reședința județului Dolj, Craiova este festivalul William Shakespeare. Acesta reprezintă unul dintre cele mai speciale festivaluri pentru cultura mondială fiind unul dintre cele mai importante evenimente culturale din lume.

Festivalul Internațional Wiliam Shakespeare a fost fondat la Craiova. Teatrul Național din Craiova și Fundația William Shakespeare au fost principalii organizatori.

Acest festival include conferințe și seminarii, ateliere de lucru, regie, proiecții de filme ale unor spectacole bine cunoscute, concerte simfonice, fotografie, pictură etc.

Fig 3.31 Festivalul Shakesperare, Scenă din spectacolul “Cum vă place”

Sursa: http://jurnalul.ro/cultura/teatru/william-shakespeare-domina-la-craiova-666867.html

Fig 3.32 Tabloul primelor zile ale Festivalului Shakespeare

Sursa: http://www.craiovaforum.ro/stiri/teatru/tabloul-primelor-zile-din-festivalul-international-shakespeare.html

Capitolul IV

Dezvoltarea turismulului cultural în județul Dolj

Luând în considerare că resursele financiare sunt limitate, dacă acestea vor fi răspândite în multe direcții, pe termen lung ele nu vor avea rezultat constructiv. Acestea trebuie concentrate pe caile cele mai promițătoare organizând planul unitar al dezvoltării turistice, legând existentele proiectele cu ideile viitoare în acest fel acestea să se accentueze reciproc. Așadar, resursele zonei trebuie ghidate într-un număr limitat de direcții prioritare, deci în direcțiile în care județul își poate dezvolta un privilegiu competitiv sau comparativ față de județele vecine într-o direcție de timp de 4-5 ani.

S-au identificat trei direcții prioritatre pentru afirmarea județului Dolj ca destinție turistică.

Fig 4.1 Direcțiile strategice pentru dezvoltarea turismului în județul Dolj

Branding și marketing

Prima direcție pentru dezvoltarea turismului cultural în județul Dolj este brandingul și marketingul.

Doljul nu este înregistrat nici de touroperatori, și nici de turiști, ca o destinație turistică cu o imagine care îi aparține, în asa fel încât există puține materiale de promovare , iar calitatea și gradul de accesare sunt la un nivel redus.

Pentru o promovare bună a turismului cultural, există mai multe etape care trebuie urmărite.

Fig 4.2 Etapele unei strategii de marcheting

Crearea unui brand turistic

Publicitatea trebuie proiectată într-un mod care sa permită formarea imaginei Doljului ca destinație turistică pentru cultură. Formarea mărcii turistice necesită parcurgere mai multor etape: crearea unui brand și unui logo, identificarea unui numar de obiective turistice culturale originale și inedite pentru Dolj, identificarea meșteșugarilor autentici și festivalurile culturale ale județului care se desfășoara pe parcursul anului care să pună în evidență marca stabilă,crearea unei oferte turistice unitare care să permită creșterea duratei sejurului și pentru a evita turismul de tranzit.

Acțiunile de promovare a turismului cultural în județul Dolj pot avea succes numai dacă se crează o strategie specifică pentru consumatorii care vor să fie informați doar prin intermediul unor canale de comunicare.

Evenimentele culturale din județ

Manifestările și evenimentele culturale artistice locale având un caracter tradițional care constitue o ocazie bună pentru promovarea tradiției locale prin prezentarea portului popular , vânzarea produselor de artizanat și meșteșugărești fabricate de localnici. Autoritățile locale trebuie să sprijine participarea firmelor de profil la evenimentele promoționale specializate pentru creșterea vizibilității producătorilor de servicii turistice ai zonei.

Promovarea online

Luând în vedere importanța internetului în prezent, crearea unui web site de către o persoană experimentată, cu un aspect atăgător care să reprezinte o acțiune importantă pentru promovarea turismului cultural din județ. Un astfel de site constitue o sursă de promovare non-stop în întreaga lume. Acesta trebuie să fie disponibil în special în limba română, dar și în alte limbi de circulație internațională. Un element important pentru site sunt fotografiile care trebuie să fie reprezentative și clare.

Cu cât Doljul va reuși sa fie prezentată bine pe internet, cu atât vor crește șansele ca foarte mulți turiști să fie informați de această destinație.

Materiale promoționale

Materialele de promovare sunt un punct important pentru dezvoltarea turismului cultural.

Acestea trebuie să fie corect realizate cu informații corecte și relevante. Materialele de promovare pot fi: tipărite( broșuri, cataloage, pliante, ghiduri și hărți turistice, fotografii, albume) care să scoată în evidența obiectivele și atracțiile culturale, suvenirui( costume populare tradiționale în miniatură specifice portului oltenesc, rogojini, trăistuțe), domeniul audiovizual.

Creșterea atractivității

Oferta turistică se poate îmbogății prin exploatarea unor regiuni unde trebuie concepute trasee culturale tematice și circuite turistice care să aibă ca scop includerea mai multor obiective.

Regiunea trebuie să îmbrace o viziune unitară care se bazează pe dezvoltarea turismului cultural.

Un alt punct important pentru creșterea gradului de ocupare a unităților de cazare și prelungirea sejurului sunt unitățile de alimentație cu specific oltenesc care lipsesc aporape în totalitate și agrementul este tot un punct de creștere și acesta trebuie modernizat și diversificate bazele de agrement.

Formarea capitalului uman

Activitățile turistice pretind personal calificat pentru diferite modele de activități: cazare(recepționeri, cameriste), turism și călătorii(agenții de bilete, agenții de turism), catering și alimentație(bucătar, ospătar, chelner, barman), organizare evenimente și conferințe, atracții turistice, organizare și administrare turistică, fiecare dintre acestea cer anumite competențe.

Promovarea turismului cultural cuprinde următoarele strategii:

Evaluarea cantitativă și calitativă a obiectivelor de patrimoniu cultural

Promovarea circuitelor turistice care pun în valoare obiectivele turistice culturale

Avansarea acțiunilor care valorifică principalele manifestări și evenimente culturale tradiționale

Pentru promovarea turismului cultural este nevoie de amenajarea și diversificarea ofertei de materiale publicitare

Lărgirea ofertei pentru turismul de afaceri și reuniuni

Concluzii

În urma parcurgerii prezentei lucrarii de licență am demonstrat ca județul Dolj are numeroase obiective și evenimente culturale, dar acestea nu sunt suficient valorificate, iar în unele localități acestea fiind chiar abandonate.

Dincolo de aceste inconveniente față de aceste obiective trebuie scos în evidență faptul că sunt prezente numeroase evnimente și festivaluri culturale unde turismul cultural se practica la un nivel mediu bucurând turiștii.

Un prim exemplu de obiective culturale din județul Dolj sunt: Teatrul Național Marin Sorescu, Muzeul Olteniei, Muzeul de Artă din Craiova, Muzeul de Artă și Etnografie Calafat, Casa memorială Amza Pellea, Casa Băniei, Catedrala Metropolitană Sfântul Dumitru, Mănăstirea Coșuna, Palatul Administrativ. Acestea fiind cele mai apreciate de turiștii care vin in județ sau sunt din această zonă.

Având un număr mare de festivaluri și evenimente culturale județul Dolj este cunoscut pentru numeroasele festivaluri care se desfășoară pe parcursul anului: Festivalul Shakespeare, Festivalul Maria Tănase, Festivalul Național Ioana Radu, Festivalul Antic Pelendava, Sărbătoarea Zaibărului și a Prazului, Zilele Marin Sorescu, Alaiul Călușului Oltenesc, Târgul meșterilor populari.

Evenimentele culturale par să capete din ce în ce mai multă importanță. Prin aceste evenimente cultura populației este mai ușor exprimată prin sculptură și prin pictură. Spectacolele culturale din Dolj au un puternic ecou în țară, dar și în străinătate. Majoritatea evenimentelor se desfășoară în reședința județului, Craiova.

Monumentele de artă și istorice reprezinta evaluarea culturii și influențele altor culturi ale regiuniulor din zonă. Elementele de folclor și etnografie sunt reprezentate prin varietate, bogăție și originalitate.

În județul Dolj se păstrează obiceiurile și tradițiile populare în mai multe localități ale acestuia. Portul popular nu este îmbrăcat zilnic de persoanele județului, el fiind prezentat doar in muzee și la evenimente.

Intensitatea vieții spirituale, modernismul în cultură, tradiția sunt reflectate prin evenimentele cultural artistice care au o puternică atractivitate turistică.

În județul Dolj există 9 muzee, bibliotecile sunt bine organizate fiind formate din 334 de unități cea mai semnificativă este Biblioteca Județeană.

Rețeaua de unități cultural artistice este completată de Casa de Cultură a studenților, Filarmonica Oltenia, Teatrul Liric, Centru Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Dolj și casele de cuntură din orașele județului.

Tezaurul folcloric și etnografic doljean este de mare originalitate fiind reprezentat prin bisericile din regiune, arhitectura specifică oltenească a obiectivelor turistice culturale, arta decorării, portul popular, maifestările etnoculturale tradiționale, expozițiile și târgurile în aer liber.

Turismul cultural în județul Dolj este susținut de o capacitate de cazare unde hotelurile sunt cele mai numeroase urmate de hosteluri și moteluri, dar mai sunt prezente în număr mai mic și vile turistice, cabane turistice, pensiuni turistice și pensiuni agroturistice.

Obiectivele culturale din județul Dolj ar trebui să beneficieze de programe de promovare, simpla promovare pe internet, prin broșuri și reviste.

În încheierea lucrării de licență voi preciza faptul că turismul cultural din județul Dolj dispune de numeroase obiective culturale, evenimente si festivaluri, condițiile de cazare sunt suficiente cantitativ, însă ar trebui creat un brand al turismului cultural în județul Dolj pentru o mai bună promovare.

Bibliografie

1.Mirela Mazilu(2007), Geografia Turismului, Editura didactică și pedagogică, Craiova

2.Mirela Mazilu(2011), Turism și Dezvoltare Durabilă, Editura Universitaria, Craiova

3.Liliana Popescu, Amalia Bădiță, Ionuț Băloi, Mirela Mazilu(2015), Competitiv,Durabil,.Inovativ și Identitar în Conturarea Destinației Turistice Oltenia, Editura Universitaria, Craiova

4.Camelia Teodorescu(2009), Turism cultural, Editura Transversal, Bucuraști

5.N. S. Aur(2007), Bazele geografiei turismului, Editura SITECH, Craiova

http://www.cjdolj.ro/culturadolj.html

http://www.judetuldolj.ro/dolj/servlet/portal?action=ContentAction&actEvent=showRubric&id=monografie

http://www.traditiidoljene.ro/index.php/80-evenimente/81-festivalul-maria-tanase

http://www.skytrip.ro/obiective-culturale-in-judetul-dolj.html

http://www.craiovaculturala.ro/ro/evenimente-culturale/festivaluri/

http://www.dolj.djc.ro/Obiective.aspx

http://documents.tips/documents/turismul-culturaldolj.html

http://olteniaistorica.blogspot.ro/2009/06/cadrul-geografic-al-olteniei.html

http://www.unnpr.ro/expertize/EXPERTIZE_2016/CRAIOVA/Dolj_Gorj_Olt_Mehedinti.pdf

http://politici.weebly.com/turism/category/turism-cultural