Negativul Cotidianului, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2017 . Cristina Gavriluță este cadru didactic universitar doctor în… [630284]

RECENZIE
drd. Dennis – Theodor PÂRJU1
Cristina Gavriluță
Negativul Cotidianului, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza”,
Iași, 2017 .
Cristina Gavriluță este cadru didactic universitar doctor în cadrul Facultății de Filosofie și
Științe Social -Politice, Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza ” din Iași. În decursul timpului,
autoarea și -a focalizat activitatea didactică și de cercetare pe domenii precum S ociologia
Devianței, Sociologia Sportului sau Antropologia Socială. În ceea ce privește parcusul academic,
în anul 1998 , autoarea a absolvit specializarea Sociologie -Politologie în cadrul Facultății de
Filosofie, iar, ulterior, în anul 2006 și-a susținut public teza de doctorat cu tema
Socioantropologia fenomenelor divinatorii . Tot în sfera pregătirii didactice și profesionale ,
cercetătoarea socia lului a urmat stagii de pregătire doctorală și postdoctorală la universități de
renume din Franța ( Ecole des Hautes Etudes in Sciences Sociales ) sau Italia ( Universitatea ,, G.
D Annuzio”, Cheti -Pescara ). Totodată, Cristina Gavriluță este autoare a mai multor cărți și
volume de specialitate , printre care putem aminti Socioantropologia fenomenelor divinatorii ,
2008; Sacrul și californizarea culturii , 2008 (coautor) sau Sociologia Sportului , apărută pe
rafturile bibliotecilor în anul 2010.
Cartea Negativul Cotidian ului, după cum a intitulat -o distinsa autoare , se alătură altor
mari lucrări de specialitate din cadrul colecției Observatorul social , colecție coordonată de prof.
univ. dr. Mihai Dinu Gheorghiu, cadru didactic în cadrul Facultății de Filosofie și Științe Social –
Politice.
După cum menționam, c olecția Observatorul social a mai găzduit numeroase lucrări
științifice cu o diversitate de teme, ale unor gânditori și cercetători ai spațiului social, cum ar fi
Sociologie electorală. Alegeri, alegători și comportamente de vot , 2013 (autor – sociolog, Conf.
univ. dr. Romeo Asiminei) , Maladii ale Socialului. Teorii explicative, cercetări și remedii
posibile 2015 (autor – sociolog, Prof. univ. dr. Dumitru Stan), Așa a fost? Aș a imi aduc aminte ,
2016 (autor – psihosociolog, Septimiu Chelcea) și multe altele.

1 drd. Dennis – Theodor Pârju, Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” Iași, Facultatea de Filosofie și Științe Social –
Politice, Școala Doctorală, e -mail: [anonimizat]

Lucrare a Negativul Cotidianului a apărut în decursul anul 2017, sub egida Editurii
Universit ății ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iași , având un număr de 241 de pagini, fiind structurată
în 4 capitole .
Încă de la începutul cărții , autoarea ne invită la reflecție oferindu -ne un citat din
patromoniul sociologul ui și antropologul ui francez, Georges Balandier (1920 -2016) , care
concepea ideea că ,,sociologia cotidianului se lasă văzută mai bine în negativ…este mai bine
precizată prin ceea ce evită să considere decât prin ceea ce consideră” . Prin această înșiruire de
idei oferite publicului l arg de către Balandier, gânditoarea spațiului social ne întroduce pe
tărâmul s ociologiei, știință care are ca obiect de studiu cercetarea socialului , a fenomenelor
sociale și a vieții individului în societate.
Continuând cu partea introductivă a lucrării, autoarea ne mărturisește cum s-a născut
ideea prezentei lucrări , care abordează diverse teme și fenomene sociale ale societății ,,ideea a
apărut odată cu lectura cărții lui Mosche Idel, Perfecțiuni care absorb. Cabbala și interpretare.
Profundele interpretări pe care le face Moshe Idel, unul dintre cei mai buni specialiști din lume
în mistica iudaică…” au fost principala sursă de inspirație a autoarei în conceperea lucrării.
Trecând cu meticulozitate peste introducere, care a fost oferită cititorilor și într-o limbă
de circulație internațională (limba engleză ), sociologul ieșean își începe incursiunea în cercetarea
dimensiunii mistice a socialului, ilustrându -ne capitolul I , inti tulat – Repere Epistemologice în
Cercetarea S ocialului . Acest prim capitol are rolul de a iniția cititorul în teoriile cunoașterii
asupra societății în care își trăiește existența , dar și a modului în care homo socialis , caracterizat
ca fiind rațional și înțele pt percepe realitatea orizontului social.
În capitolul al II lea , denumit – Dincolo de Zidul de Aer. Mentalități și Repere culturale
în viața socială , autoarea ne prezintă felul în care gândirea și mentalitățile individului sunt
oglindite în ,,background -ul” vieții soci ale. După cum notează cercetătoarea ,,temele care
constituie pilonii acestui demers sunt capitalismul românesc, tradiția și modernitatea socială ,
lumea globală în imagine și imaginar . Aceste fenomene constituie astfel , o parte nevăzută a
modului prin care realitatea socială este controlată și dirijată din umbră ,,dincolo de
raționamente, norme și reguli ”.

În capitolul al III lea , intitulat – Sacrul și Expresiile sale S ociale , cercetătoarea ne oferă
un cadru nuanțat oferit de mirajul societății contemporane , care se pare că privește cu nepăsare la
bătălia dintre sacru și profan. Din a cest tablou al fenomenelor sociale , care sunt prezente într-o
manieră ostentativă în condica vieții sociale , autoarea concepe faptul că, sacrul poate avea sorți
de izbândă în fața încercărilor de desacralizare a diferiților actori sociali. De asemenea, tot în
cadrul acestui capito l cercetătoarea consideră că ,,problematica toleranței și a cunoașterii
Celuilalt devine de maxim interes în condițiile diferitelor forme de terorism ce se manifestă
astăzi în lume.”
În capitolul IV al lucrării, intitulat – Corpul în registrul normalității și al devianței ,
urmărind modelul și ideile filozofului francez Michel Foucault, autoarea ,,urmărește o serie de
fenomene sociale prin prisma practicilor corporale, a imaginilor și a reprezentărilor sociale ale
corpului ”. Fenomenul traficului de ființe umane , care își face apariția tot mai des în registrul
lumii contemporane , este caracterizat de autoare ca fiind ,,o formă de dominare și supunere a
corpului”. Conform acesteia , în studierea fenomenului traficul ui de ființe umane pot fi prezente
,,o serie de practici și strategii care, finalmente, modelează reprezentările, dar și relația lor cu
corpul.” Putem spu ne că, în mare măsură, acest capitol marchează incursiunea sociologului în
cercetarea persuasivă a fenomenelor și practicilor care se regăsesc în negativul societății actuale.
În concluzie, având ca sursă de inspirație gândirea și studiile unor sociologi și folozofi de
renume, cum ar fi ( M. Weber, V. Pareto, G. Balandier, M.Foucault, U. Eco etc) , prin această
lucrare , autoarea și -a propus să realizeze o ,,hermeneutică a cotidianului văzută ca o
hermeneutică a negativului existenței sociale. ”
Cercetarea fenomenelor sociale care sunt considerate de majoritatea indivizilor,
mărginașe, obscure sau neînsemnate , îi îndeamnă și, poate îi obligă pe sociologii contemporani
să le studieze , cu pericolul de a pătrunde într-un spațiu total necunoscut de către ceilalți actori
sociali , negativul cotidianului .