Necuvânt ǎtoarele și puii lor. Le-am propus s ǎ aleag ǎ patru animale îndr ǎgite despre [627533]

1

PROIECTUL,
CA METOD Ă INTERACTIV Ă DE GRUP

Înv. ANA SIMIONESCU
Școala General ă Adămu ș
Jud. Mure ș

“Organizarea activit ății școlare, fie în form ă frontal ă ori colectiv ă (de munc ă cu
întregul colectiv al clasei), fie în echipe(microgr upuri) sau individual ă, reclam ă în mod
inevitabil o metodologie adecvat ă acestor forme organizatorice.”
(Ioan Cerghit )
Specific metodelor interactive de grup este faptul c ă ele promoveaz ă interac țiunea
dintre min țile participan ților, dintre personalit ățile lor, ducând la o înv ățare mai activ ă și
cu rezultate evidente.
Proiectul , ca metod ă interactiv ă de grup, se poate desf ǎșura pe parcursul a câtorva
zile, s ǎpt ǎmâni sau chiar perioade mai lungi de timp. Aten ția elevilor se va concentra
asupra dorin ței de a crea un produs de care ei s ǎ fie mândri. La clasele mici se pot crea
proiecte de grup, iar dup ă ini țierea în folosirea metodei, și proiecte individuale. Am
demarat o ac țiune de ini țiere a școlarului mic în realizarea unui proiect la cunoa șterea
mediului. Apreciez proiectul ca metod ǎ, considerând c ǎ are o important ă valoare
instructiv-educativ ǎ, deoarece îl implic ǎ activ pe elev în crearea, colectarea și
selec ționarea materialelor constitutive. Metoda permite a ctivizarea optim ă a elevilor pe
plan intelectual, într-un demers didactic amplu. Se na ște, îns ă ,întrebarea: cum voi
proceda, în mod concret, spre a-l atrage pe copil î n demersul conceput de mine?
Beneficiarii actului educa țional trebuie s ă fie elevii de a c ăror formare suntem
responsabili. De aceea, o activitate de înv ățare eficient ă este cea în care sunt antrena ți to ți
participan ții. Am pornit de la aceast ă premis ă atunci când mi-am propus s ă-i ini țiez pe
elevii mei în realizarea acestui proiect.
La începutul unit ății de înv ățare „Animalele s ǎlbatice”, la clasa aII-a, c ǎreia i-am
alocat 9 ore, am comunicat elevilor inten ția ca la final s ǎ organiz ǎm un concurs cu tema:
„Necuvânt ǎtoarele și puii lor”. Le-am propus s ǎ aleag ǎ patru animale îndr ǎgite despre
care s ǎ afl ăm cât mai multe informa ții. Elevii au ales: iepurele, ariciul, veveri ța și ursul.
Am convingerea c ǎ pân ǎ și elevii de vârst ă școlar ă mic ă sunt capabili s ǎ întreprind ǎ
ac țiuni de documentare sub o atent ǎ îndrumare a înv ățǎtorului. Cooptând elevul în
activit ǎți de informare pe tema propus ǎ, înv ățarea devine un proiect personal al elevului,
îndrumat și orientat de înv ǎțǎtor ca manager al situa ției de înv ǎțare. Astfel, în etapa
preg ǎtitoare a proiectului, am colaborat cu biblioteca școlii pentru o atent ǎ selec ție de
texte în proz ă și în versuri, ghicitori, curiozit ǎți despre cele patru animale. Elevii au
consultat atlase, reviste, pliante, au realizat dec upaje (folosite mai târziu ca ecusoane), au
căutat mascote reprezentative care au fost utilizate în concurs. Aceast ǎ munc ǎ activizant ǎ
și laborioas ǎ a produs satisfac ție elevilor pe m ăsur ǎ ce deveneau con știen ți de faptul c ǎ
propria contribu ție va aduce beneficii grupei. Activitatea propriu-z is ă s-a desf ǎșurat pe 4
grupe a câte 5 elevi. Ace știa au fost a șeza ți ca în schema de mai jos:

2

2 3
5
5
1
4
3 2 4
5
4 3 2 1 1 5 4 3
2
1

Veveri țele Iepura șii

Ariceii
Ursule ții

Grupele au fost desemnate prin rezolvarea unui rebu s, solu ția acestuia fiind îns ǎși
denumirea echipei („Ariceii”, „Veveri țele”, „Ursule ții” și „Iepura șii”). Pretextul l-a
constituit poezia lui Marin Sorescu, „Cea mai scump ă de pe lume” (Spune-mi care
mam ă-anume /Cea mai scump ă e pe lume?/ Puii to ți au zis de pas ări,/ Zarz ării au zis de
zarz ări,/Pe ști șorii, de pe ștoaic ă,/Ursule ții, de ursoaic ă,/ Șerpi șorii, de șerpoaic ă,/
Tigri șorii, de tigroaic ă. /Mânjii to ți au zis de iepe, /Firul cepii-a zis de cepe,/ Nuci i to ți au
zis de nuc ă, /Cucii to ți au zis de cuc ă…), precum și versurile poeziei „Fiecare cu puiul
său”, acestea fiind baza defini țiilor pentru solu ționare și pe care le-am rostit împreun ǎ:
( Are furnica furnicu țe/ Și broscu ța Oac, broscu țe./Ursoaica are ursule ți / Și veveri ța
vevere ți./Are dovleacul dovlecei/ Și șoricica șoricei./ O fluturi ță flutura și/ Și greieri ța
greiera și). Versurile selectate ca defini ții pentru rezolvarea rebusului au fost recitate de
to ți, în cor. Acest moment a avut ca scop omogenizarea dinamicii colectivului de elevi și
focalizarea aten ției asupra apartenen ței la un grup.
Am avut în vedere în permanen țǎ faptul c ǎ fiecare elev este caracterizat de un ritm
propriu de înv ǎțare și un stil de munc ă diferit. Am optat pentru munca diferen țiat ă pân ă la
nivel individual, propunând în cadrul grupei sarcin i pe m ǎsura poten țialului fiec ǎrui elev
la nivel minimal, mediu, superior și de performan țǎ. Elevul a fost atât de implicat în
rezolvarea sarcinii proprii, încât el nu a con știentizat c ǎ sarcina sa difer ǎ ca nivel de a
altui coechipier, ceea ce era și de dorit. În conceperea probelor concursului am ținut
seama c ǎ sarcinile propuse trebuie s ǎ îl provoace pe elev în a descoperi lumea
înconjur ǎtoare și ceea ce se întâmpl ǎ in jurul s ǎu. În acest sens, cuno știn țele, informa țiile
acumulate prin ac țiunile de documentare, capacita țile și abilit ățile formate la clas ǎ,
experien ța anterioar ǎ au fost solicitate în solu ționarea subiectelor.
Dup ǎ desemnarea grupelor, elevii au primit ecusoane cu însemne și nume (Aricel
1, 2, 3, 4, 5, Ursule ț 1, 2, 3, 4, 5, Veveri țǎ 1, 2, 3, 4, 5 și Iepura ș 1, 2, 3, 4, 5). Au a șezat și
mascota „norocoas ă” pe mas ă, aceasta fiind un animal de plu ș, reprezentativ pentru
grup ă. În co șule țe am a șezat „punctele”, sub form ă de decupaje specifice hranei fiec ărui

3

animal: mure, alune, morcovi și furnici.
Itemii au fost identici pentru fiecare grup ǎ, diferen țierea f ǎcând-o referirea la
animalul în sine.
Proba num ărul 1: elevii care au ecusonul cu num ărul 1 din fiecare grup ǎ se a șaz ǎ
la masa de lucru și primesc fi șa conceput ǎ astfel:
A. Unde tr ǎie ște ….. (imaginea reprezentativ ǎ animalului)?
• În p ădurile de la munte;
• În zonele de câmpie,
• La marginile p ădurilor și locuri umbroase,
• În p ădurile de foioase și conifere. ( X )
B. Prime ști un punct în plus dac ă alegi corect și ad ǎpostul lui:
• bârlog
• scorbur ǎ ( X )
• ierburi și tufi șuri
• marginile p ǎdurilor
( Am exemplificat cu „veveri ța”; celelalte trei grupe au: urs, iepure, arici. În mod normal,
răspunsurile vor fi diferite).
Dup ǎ expirarea timpului de lucru alocat, se confrunt ǎ rezultatele, care sunt
consemnate pe patru afi șe, cu ajutorul decupajelor-recompense specifice fie c ǎrei grupe
(alune, mure, furnici, morcovi).

PROBA
1

PROBA
2

PROBA
3

PROBA
4

PROBA
5
Punctaj total

Între probele concursului, fiecare grup ǎ de „pui” a prezentat rezultatele document ǎrii
constând în citirea unui scurt text în proz ǎ, reprezentativ, recitarea unor poezii hazlii,
ghicitori, curiozit ǎți, cântece, concepute într-un minispectacol, fructi ficând astfel
cuno știn țele, abilit ǎțile, imagina ția și creativitatea participan ților. Exemplific cu
materialele despre veveri ță .
Ghicitoare! Este tare mititic ă,
O z ăre ști prin r ămuric ă,
Îns ă coada ei stufoas ă
O face a șa frumoas ă.
Cu alune se hr ăne ște,
Spune ți voi cum se nume ște! ( Veveri ța)
Poezie:
Ce se-aude în copac? Trosc! Prelung ca un ecou!!!!!
Oare-i scrâ șnet de gândac? Când e v remea rea afar ă,
Sau vreo carie ce-acu ș În bogata ei c ămar ă,
Face-n scoar ță rumegu ș? Numa-n fust ă și papuci
I-auzi! …Trosc!, apoi din nou Veveri ța sparge nuci.

4

Cântec : I. Din p ădurea cea vestit ă II. Veveri ța cea istea ță
Colo jos în poieni ță A ajuns la ea acas ă.
Veveri ța vine-n grab ă Cu alune-n panera ș
Cu alune multe-n lab ă. S ă le dea la copila și.
Refren: Țup, țup, țup din creang ă-n creang ă
Își adun ă alunele. ( bis )

Text în proz ă: fragment din „Veveri ța”, de Mihail Sadoveanu.

Știa ți c ă….
• Veveri ța poate s ări la o distan ță de peste 2 metri?
• Coada stufoas ă a veveri ței o ajut ă s ă-și men țin ă echilibrul în timp ce sare de pe o
creang ă pe alta?
• Totodat ă ea serve ște și ca o p ătur ă în iernile geroase?
• Foarte rar, când e nevoit ă, poate înota prin ap ă, folosind coada drept cârm ă?

Proba num ărul 2: ( este rezolvat ă de „puiul ”cu acela și num ăr din grup)
A. Cu ce se hr ăne ște? ( imaginea animalului )
Sunt aplicate imagini ale hranei specifice (morcovi , alune, mure, furnici). Elevii unesc
imaginea animalului cu a hranei corespunz ătoare lui ( itemi cu alegere multipl ă);
se prezint ă rezultatele și se dau punctele-recompens ă.
B. Prime ști un punct în plus dac ă adaugi și tu ceva la hrana lui.

Proba num ărul 3: ( se rezolv ă de c ătre „puiul” cu num ărul 3 din fiecare grup ă)
Completeaz ă desenul cu ce lipse ște! ( pe fi șa cu „Iepura ș” lipsesc urechile; pe fi șa cu
„Urs” , o l ăbu ță , la „Arici”, țepii, la „Veveri ță ”, coada). Se analizeaz ă produsele finale și
se acord ă punctele.

Proba num ărul 4: ( va fi rezolvat ă de „puii”ce au ecusonul cu num ărul 4)
Ce num ăr are umbra animalului colorat?
Fi șa con ține umbrele a nou ă animale, numerotate de la 1 la 9 și imaginea color a
unuia (iepura ș, veveri ță , arici, ursule ț). Concuren ții trebuie s ǎ specifice num ǎrul umbrei
acestuia. Se acord ă punctajul.

Proba num ărul 5: ( se rezolv ă de c ătre „puii” cu num ărul 5)
Potrive ște piesele puzzle-ului penrtu a ob ține imaginea animalului îndr ăgit.
( fiecare elev ce are ecusonul nr.5 din grup ă prime ște imaginea întreag ă și pe cea
sec ționat ă sub form ă de puzzle a animalului pe care îl reprezint ă; se aloc ă timp sufucient
pentru reconstituirea imaginii). Se analizeaz ă și se acord ă recompensele.

La finele activit ǎții, toate materialele referitoare la acela și animal au fost cuprinse
într-un dosar preg ǎtit din timp, cu numele animalului, imagine repreze ntativ ă și un num ăr
de folii de plastic. Proiectul despre fiecare anima l con ține 12 pagini ( rebus, cele 5 probe
ale concursului, text în proz ă, poezie, ghicitoare, cântec, curiozit ăți, puzzle – imagine
întreag ă și sec ționat ă). Materialele au fost ilustrate cu desene ale copi ilor, decupaje,

5

reprezent ǎri, ștampile de colorat, ținându-se cont de nevoia de concret și de estetic a
școlarului mic.
Ca strategie evaluativ ǎ am optat pentru evaluarea formativ ǎ pe tot parcursul
activit ǎții, implicându-l pe elev în procesul de înv ǎțare, f ǎcându-l în permenen țǎ con știent
de rolul s ǎu în rezolvarea sarcinilor grupei, dar, mai ales, p unându-l într-o lumin ǎ
favorabil ǎ prin ajutor și colaborare în analiza erorilor pân ǎ la soluționarea lor spre a-i
cultiva încrederea în sine. Totodat ǎ elevul a fost invitat s ǎ se autoaprecieze în cazurile în
care aplicarea acestei metode a fost posibil ǎ.
Aprecierea efortului fiec ăruia la reu șita activit ății de grup este un moment
important al actului didactic. Elevii îl a șteapt ă pentru a li se confirma reu șita efortului
depus. Astfel c ă, pe lâng ă punctele-recompens ă adunate de grup ă, nu au lipsit nici
„recompensele”dulci, alese în a șa fel încât s ă satisfac ă „gusturile”participan ților:
ciocolat ă cu alune pentru „Veveri țe”, cu miere pentru „Ursule ți”, cu fructe pentru
„Iepura și” și în form ă de m ămăru țe pentru „Aricei”.
E un început firav în ini țierea elevilor în conceperea unui proiect, dar am
convingerea c ă experien ța acumulat ă reprezint ă fundamentul unor activit ăți ulterioare de
acest gen.
Ata șez fotografie cu grupa „Veveri țele”.

BIBLIOGRAFIE:
1. Ghidul metodologic de aplicare a programei școlare de știin țe ale naturii; Editura
ARAMIS Print, bucure ști, 2001.
2. Ghidul programului de informare /formare a institut orilor/înv ăță torilor; Bucure ști,
2003, paginile 70-82.
3. Ioan& Dacian Dolean – „Idei pentru activitatea la c las ă”, Editura PRO VITA,
Cluj-Napoca, 2003.