Necsoi Sorin, Licenta [625113]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN
AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ
SPECIALIZAREA: I NGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIA
PUBLICĂ ȘI AGROTURISM

PROIECT DE DIPLOM Ă

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC ,
Șef luc. dr. CRISTIANA BUZATU
ABSOLVENT: [anonimizat]
2018

2
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN
AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTAR E RURALĂ
SPECIALIZAREA: IGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIA
PUBLICĂ ȘI AGROTURISM

RECONSTRUC ȚIA ECOLOGICĂ A POLDERULUI ZAGHEN DIN
BIOSFERA DELTA DUNĂRII

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC ,
Șef luc. dr. CRISTIANA BUZATU
ABSOLVENT: [anonimizat]
2018

3
Cuprins

Introducere ……… …………………………………………………………………………………………………………….. …..4
Capitolul I: Generalități privind siturile industriale cu potențial de reabilita re ………………………. ………5
1.1 Prevenirea poluării și combaterea acesteia……..………… ……… .…..….…….….….….….…..…..….…5
1.2 Metode de investigare și gestionare a zonelor poluate………… ………….. ………………… ………….. ..9
1.2.1 Abordări naționale în domeniul gesti onării siturilor contaminate………. …………… ………. 12
1.2.2 Analiza de risc pentru siturile contaminate… ..………….. ……..…… ….………. …………….13
1.2.3 Identificarea siturilor contaminate…………………………… ……….…………… .………… ..14
1.2.4 Monitorizarea siturilor contaminate.….…..….….…. ..……… ………… ..…….….………….. 20
1.3 Necesitatea reactivării siturilor industriale co ntaminate și neutilizate……………… .….………………….21

Capitolul II: Analiza procesului de decontaminare și reactivare a siturilor industrial ………. ………..23

2.1 Clasificarea siturilor industriale……… ………………………………………………………………. …23
2.2 Soluții de decontaminare a terenurilor degradate și neutil izate………………… ………… …..………….. 23
2.2.1 Impactul prezenței siturilor contaminate asupra colectiv ităților unane și a mediului ..……. ……28
2.3 Luc rări de reconstrucție ecologică a siturilor indus trial…………………………… .……. .…… .……… ..29
2.3.1 Desfășurarea procedeului de refacere a mediului geologic al siturilor contaminate… …….…..30
2.3.2 Faze operaționale ale intervențiilor de rem ediere…. …… .….….…..…… .….……………… …31
2.3.3 Finalizarea procesulu i de refacere……………………… .…..….……….……….……….… …35

Capitolul III: Studiu de caz asupra Lacul ui Zag hen……………………………………… .…… .….…….36

3.1 Prezentare general ă…… …….…..……….. ……… .…………… ..……… .…… ..….………………… ……36
3.2 Situația sub aspect eco nomic………. ……… .…..….….…….. ..…………… .……………… ….…..……. 37
3.3 Procese te hnologice…………………….. …………………… ……………………………. ….…………. .39
3.4 Habitatele……………………… .…..…… ..…… ..….……….………….………..………..……… …… ..40
3.5 Funcțiile zonei u mede……………… .……… .………………. …..….. …………… ..……… …….. ……..44
3.6 Valoarea zon ei umede………………………….. ………… .……… .………… ……… ..…… ..………….44

ANALIZA SWOT ………………… ………………………………………………………………………….45

Bibli ografie……………………… …………………………………………… .………… .…… .……..……….47

4
Introducere

Anali zând perioada actuală din punct ,de ved ere evolutiv, reiese că omenirea a atins un nivel
superior al dezvoltării științifice și tehnice. Însă, odată cu această dezvoltare a ccelerată, mediul a
avut și are ,foarte mult de suferit datorită lipsei de măsuri pentru protejarea acestuia. Lăcomia
oameni lor și lipsa implementării .unui sistem bine optimizat de conservare ,al mediului conduce
destructiv spre dispariția cât mai multor ecosisteme, degradând factorii de mediu esențiali pentru
supraviețuirea tuturor speciilor, inclusiv a oamenilor, respectiv poluarea aerului, poluarea apei ,și nu
în ultimul rând, poluarea solului.
Solul reprezintă .stratul de suprafață al scoarței terestre ,și este format dintr -o succesiune de
straturi c are s -au format și care sunt în ,continuă formare prin transformarea rocilor și a materiei
organice, sub acțiunea factorilor fizi ci, chimici și biologici. Solul ,reprezintă factorul vital pentru
dezvoltarea ecosistemelor, pentru activitățile umane, acesta fiind într -un stadiu d e degradare
accelerată datorită ,activităților antropice da r și a fenomenelor naturale. Formarea solului se
realizează lent, acesta fiind responsabil pentru furnizarea de produse .agricole, biomasă și materii
prime. Solul are și funcție de filtru natural ,pentru substanțele minerale, inclusiv apa, pentru nutrienți
și pentru carbon. Solul este expus la toate procesele de dezvoltare durabilă a populației și drept
urmare este și cel mai expus la poluare dintre factorii de mediu.
Datorit ă preocupă rilor,apărute la nivel global pentru protecția solului, utilizarea sa cât mai
îndelungată, conservarea și refacerea acestuia acolo unde este nevoie, oamenii au ajuns să
conștientizeze pericolul și adoptă diferite măsuri pentru a ,spori gradul de recuperabilitate al solului.
În România au apă rut instituții .competente ce doresc să amelioreze gravitatea situației, să reducă
pericolul foarte mare de răspândire al contaminării ter enurilor. Activitățile .economice ale României
au produs, în timp, diverse .contaminări ale mediului : contamin ări cu țiței, cu petrol, cu substanțe
organice, pe sticide, chiar și substanțe radioactive și multe altele. Activitățile economice .actuale
produc accidental contaminări ale mediului, însă ritmul este mai controlat, încercându -se reducerea
treptată până la eliminarea definitivă a erorilor.
Am ales să redac tez această temă deoa rece este o problemă actuală, de o deosebită
importanță, care ne afectează în mod direct și indirect și trebuie soluționată pentru a nu ajunge la un
dezechilibru natural cu efect permanent.

5
Capitolul I – Generalități privind si turile industriale cu potențial de reabilitare
1.1 Prevenirea poluării ,și.combaterea acesteia
Patrimoniul .ecologic, pornind de la definiția patrimoniului, reprezintă moștenirea
peisagistică, faunistică, recreatoare, ecologică, bio genă, cultural -istorică cu rol în conservarea
diversității biologice floristice și faunistice, al funcționării ecosistemelor, al conservării
patrimoniului genetic, vegetal și animal, pentru satisfacerea cerințelor de viață, cultură și civilizație
al generațiilor prezente și al celor viitoare.
Medi ul reprezintă sistemul fizic și ,biologic ce permite existența oamenilor și a altor
organisme într -o legatura strânsă de interdependență. Este alcătuit din totalitatea factorilor naturali
și antropici, factori ce determină condițiile de viață pe ntru om și .pentru dezvolta rea societății.
Dintre factorii ,naturali de mediu, cei mai importanți sunt : aerul, apa, solul și subsolul, pădurile și
toate celelalte tipuri de vegetație terestră și acvatică, rezervațiile și monumentele naturii. Dintre
factorii enumerați, solul este cel mai complex, acesta prin fertilitate asigurând viața pe pamânt.
Tipurile de sol din România :
– Protisoluri .(aluviosol, entiantroposol, litosol, psalmosol, regosol)
– Cernisoluri ( cernoziomuri, faeziomuri, kastanoziomuri, rendzine)
– Andisoluri (andosol)
– Cambioluri (districambosolo, entrocambosol rodic, eutricambosol)
– Spodisoluri (criptopodzol, podzol, prepodzol)
– Luviosoluri (alosol, luvosol, planosol, preluvosol)
– Umbrisoluri (humosiosol, nigrosoluri)
– Pelisoluri (vertosol)
– Hidrisoluri (g leiosol, limnisol, stagnosol)
– Salsodisoluri (solonceac, solone ț)
– Histisoluri (foliosol, histosol)
– Antrisoluri (antrosol, erodosol)
Poluarea reprezintă .contaminarea mediului cu diferite substanțe, materiale, rezultate în urma
activităților întreprinse de oameni, aceasta afectând, pe de .o parte, sănătatea umană și func țiile
naturale ale ecosistemelor, de cealaltă parte.
Categoriile de poluanți :
– Poluanț ii biodegradabili, reprezentați .de substanțele ce se descompun în mod natural într -un ritm
rapid
– Poluan ții nondegradabili, reprezentați de materialele cu un proces foarte lent de descompunere în
mediul natural sau cele care nu se pot descompune.

6
Poluarea solului (fig. 1) constă în acele acțiuni antropice, ,care, de regulă, conduc la
dereglarea fun cționării normale a acestuia ca .suport și mediu de viață în cadrul diferitelor
ecosisteme.
Fig. .1.1 – Sol poluat

http://yryna07.byethost15.com/Poluarea -solului.html?i=1
Poluarea solului se poate realiza :
– Direct, prin .deversarea deșeurilor pe terenurile rurale sau urbane, în urma îngrășămint elor și a
pesticidelor aruncate .pe tere nurile agricole ;
– Indirect, prin depunerea de .substanțe poluante ce au ajuns în atmosferă, prin ploile cu apa
contaminată de substanțele poluante din atmosferă, prin transferul agenților poluanți de că tre vânt
dintr -un loc .în altul.
Poluarea prin agenții poluanți prezintă anumite particularități, ca de exemplu, solurile cele
mai contaminate sunt cele aflate .în preajma surselor de poluare. Nivelul de contaminare este
influențat și de regimul ploilor, astfel că prin .spalarea atmosferei agenții poluanți ajung pe sol, însă,
totodată solul este și el spălat de ploaie într -o anumită masură. Poluarea solului depinde și de
vegetația care îl aco peră, precum și de tipul de sol .din care face parte. Lucrul acesta este important
pentru urmărirea persistenței pesticidelo r și îngrășămintelor artificiale pe terenurile agricole.
Elementele poluante ale solului se pot grupa în trei categorii :
– Elemente biologice, acestea .fiind reprezentate de organisme (bacterii, paraziți, vi ruși), eliminate de
om sau de animale, acestea regă sindu -se în mare parte în reziduurile menajere, animaliere,
industriale ;
– Elemente chimice, acestea fiind în cea mai mare parte de natură organică ;
– Elemente fizice, acestea provocând .dezechilibrul componenței solului : inunda ții, ploi acide,
defrișări masiv e.
Ecosistemul este influențat foarte mult de sol prin proprietățile acestuia de a transforma și
filtra substanțe solide, lichide și gazoase. Numeroasele probleme aparute în zonele poluate și

7
abandonate au dus la concluzia că trebuie găsite soluții pentru protecția solului, a florei, a faunei și a
oamenilor. Acțiunile prin care se poate realiza acest lucru sunt:
– Protejarea plantelor de substanțele ce se acumulează în sol și afectează culturile, influențând astfel
și alimentația
– Proteiarea solului de o acidi ficare în plus
– Protejarea rezervei de apa subterană
– Utilizarea ecologică a pesticidelor
– Remedierea zonelor industriale și a zonelor poluate și abandonate
În zonele în care poluarea .este slabă se încearcă reducerea agentului poluant și minimizarea
transferu lui acestuia din sol catre plantele cultivate. Substa nțele .poluante ajung în sol fie prin
eliberarea lor directă, fie prin intermediul aerului sau al apei. Agenții poluanți au un impact foarte
mare asupra proceselor biologice, fizice și .chimice care confer ă fertilitate solului. Transferul
substanțelor poluante în organismul uman se realizează fie prin consumarea produselor vegetale ce
au fost contaminate, fie prin consumarea laptelui ș i a cărnii animalelor care s -au.hrănit cu plantele
contaminate.
Potrivi t unui studiu britanic realizat .pe baza solurilor prelevate din gradinile orașului, din
terenurile de deversare a apei menajere ș i din depozitele de deșeuri s -a.constat că limitele legale,
specificate într -o directivă UE din anul 1986 pentru metalele grele, sunt deseori depășite (tabelul 1).
Singura măsură pen tru a se .remedia acest lucru este reprezentată de înlocuirea totală sau parțială a
solului.
Tabelu l 1.1 – Limitele de poluare cu metale grele
Elemente Cd Pb Zn Cu Cr Hg As
Limita
normală 0,1….1 1….20 3….50 1….20 2….50 0,1….1 2….20
Grădini 0,9.2,1 300….700 140…600 1….97 – 0,4…1,1 –
Terenuri
de
deversare
a apei
menajere 16….144 2470….7200 1435….7600 182…5600 0….8400 0….6,5 0….59
Depozite
de deșeuri 0….50 640….16000 0….9500 0….11000 0….28 1,8….39 35…150
http://www.justice.gov.md/
Degradarea solului poate a vea cauze .naturale sau poate fi influențată de direct sau indirect
de activitatea omului. Poluarea solului este rezultatul unor practice .necorespunzătoare datorată

8
depozitări i la întâmplare a reziduurilor, a deseurilor industriale sau a utilizării necorespunzătoare a
unor substanț e chimice în agricultură. Solul aeste supus poluării la fel ca și celelalte elemente ale
mediului, însă capacitatea de reface re a acestuia este din ce în ce smai grea în comparație cu apa și
aerul. La nivelul Români eifexistă peste o mie de situri industriale contaminate. Suprafața cea mai
mare (aproximativ 90 000 de hectare) este ocupată de terenurile otravite de activitățile de siderurgie
și metalurgie feroasă și neferoasă.
Activitățile din sectorul sindustrial sunt printre principalele cauze de deteriorare a mediului
datorită proceselor de producție ce generează poluanți dși deșeuri, aceste procese exploatând
resursele naturale și realizându -se prin consu m mare de energie,activițățile afectând toți factorii de
mediu, acționând asupra calității aerului, a apelor și a solului.
Dereglările solului se comportă diferit :
– Dereglările fizice : fenomene de dcompactare generate de luc rări ale solului ce duc la deteri orarea
structurii acestuia
– Dereglările chimice : generate deseori de poluarea solului cu metale grele, diferite pestici de și
îngrășăminte, modificarea sph-ului etc.
– Dereglări radioactive : poluarea radioactivă este foarte ușor captată de sol și transmisă plan telor și
animalelor persistând pentru o dperioadă lungă de timp
– Dereglările biologice : sunt generate de poluarea solului cu germeni de boli transmisibile plantelor și
animalelor
Diagnos ticul poluării reprezintă prima 2etapă în realizarea corectă a unui stud iu de depoluare
și constă în analiza factorilor de mediu din situl studiat. Investigațiile necesare determinării sitului ( –
rilor) contaminate vizează în principal so lul, subsolul și apa subterană, 2la care se adaugă uneori și
aerul, a pele de suprafață, flor a, fauna 2și starea de sănătate a populației.
Stabilirea diagnosticului poluării se realizează prin :
– Identifi carea poluanților, determinarea 2concentrației acestora în mediu, localizarea zonelor afectate
și definirea gradului de reapariție sau dispersie
– Determinarea 2sursei ( -lor) și cauzei ( -lor) poluării
– Caracterizarea condițiilor fizico -chimice și hidrologice ale sitului pentru determinarea
vulnerabilității mediului
Siturile, după cantitatea de poluant aflat în sol, se clasifică în:
– Potenția l contaminate, ce prezintă risc 2major de a fi contaminate, datorită activităților industriale cu
substanțe periculoase ce pot deteriora calitățile solului și subsolului. În cazul acesta, valorile
determinate ale substanțelor poluante depășesc pragul de alertă însă nu ati ng pragul de intervenție
– Situri contaminate, agentul poluant este prez ent peste pragul de intervenție

9
1.2 Metode de investigare 2și gestionare a zonelor poluate
Domeniul gestionării 3siturilor contaminate în România este la început de dezvoltare, bazele
acestuia fiind puse în anul 2005. Cu toat e acestea se doreste includerea 3României cât mai rapid
posibil, în topul țărilor europene care gestionează siturile contaminate la standarde recunoscute de
comunita tea internațională. Din această 2cauză, sunt necesare programe de acțiune atât la nivel
sectorial cât și la nivel național pentru a asigura îndeplinirea cerințelor naționale și europene pentru
cercetarea și cun oașterea siturilor contaminate, 2evaoluarea ricurilor pe care acestea le provoacă,
promovarea soluții lor de refacere a mediilor afectate. Strategia Națională pentru Gestionarea
Siturilor Contaminate 3reprezintă instrumentul principal utilizat pentru planificarea acestor realizări.
Elaborată în anul 2010, strategia prezint ă obiective clare, modalitățile 3de atingere a acestora și
resursele necesare pe termen scurt, mediu și lung. Se anticipează și masurile pentru atingerea și
menținerea unui nivel ridicat de securitate ecologică și siguranță a mediului, la intervale de timp
estimate.
Este necesară o strategi e pentru 4gestionarea siturilor contaminate din următoarele motive :
– Nu se cunoaște numărul exact al siturilor contaminate din România
– Există numeroase situri cu contaminări 5istorice potențiale necunoscute
– Toate siturile cunoscute în prezent, potențial conta minate și contaminate, nu sunt investigate și
cunoscute complet
– Pentru niciunul dintre siturile contaminate nu există evaluări de risc care să arate pericolul pe care îl
reprezintă pentru populație 5și mediu
– Tipologia contaminărilor istorice produse este fo arte mare
– Divers itatea și condițiile locale ale 6mediului geologic contaminat este de asemea foarte mare
– Pentru soluționarea problemelor siturilor contaminate sunt necesare importante resurse financiare pe
o perioadă lungă de timp
– Cheltuir ea resurselor fina nciare pentru 6gestionarea siturilor contaminate trebuie să se facă rațional,
eficient, fără risipă, justificat
– Terenurile contaminate trebuie redate pentru folosințe și utilizări nerestrictive
– Trebuie eliminate 6pericolele potențiale sau directe pe care sit urile contaminate le au asupra
populației și mediului.
Abordarea strategică .elaborată tre buie6să aibă încă de la început ,o planificare și dezvoltare
sistematică ,a tuturor acțiunilor destinate categoriilor de persoane , structuri .organizatorice implicate
și factori ,decidenți, pentru realizarea activităților de gestionare a siturilor contaminate. Strategia are
în vedere activități destinate să asigure creșterea 2continuă a eficienței socio -economică, a redării
siturilor contaminate în condiții 3de utilizare ner estrictivă și determinarea deținătorilor de situri
contaminate pentru a promova etaple de cunoaștere completă ale procesului .de refacere al acestora.

10
Cercetarea și evaluarea terenurilor contaminate sau potențial contaminate și monitorizarea
zonelor cu ris c de contaminare are în vedere următoarele :
– Cercetarea spațială a mediul ui geologic rcontaminat se realizează doar prin metode specifice
geologice și pedologice
– Metodele ce trebuie aplicate sunt stabilite 1în funcție de caracteristicile geolo gice ale formați unilor
contaminate, de natur a poluantului și de distribuția 2acestuia în plan orizontal și în plan vertical
– Cercetarea și evaluarea se realizează în toate elementele sistemului ce formează zona de interes
pentru contaminări, de la solul 3cu rol pedologic, pa nă la, ,inclusiv, stratul acvifer freatic
– Evaluarea intensit ății poluării .se efectuează în comparație 4cu fondurile geochimice naturale
stabilite la nivel național în funcție de zone și formațiuni geologice existente, la scă ri
topografice +adecvate, precum .și în comparație cu standarde +și reglementări naționale sau
comunitare, de ecotoxicitate, risc, calitate, utilizare etc.
Etapele parcurse la cercetarea și evaluarea contaminării mediului geologic sunt :
– Analiza și interpretarea datelor +existente, referitoare la activitățile desfășurate până în
momentul .realizării investigației
– Investigare și +evaluare preliminară
– Investigare și evaluare detaliată
La încheierea oricăreia 8dintre etapele de investigare prevăzut e se,realizează documentații
tehnice, rapoarte geolo gice de ,investigare și evaluare a contaminării, conform 8normelor și
cerințelor naționale, care sunt evaluate și analizate pe etape de către autoritățile naționale pentru
protecția mediului. Din punc t de,vedere practic, o etapă de .analiză și interpretare a ,datelor existente
referitoare la activitățile desfășurate până momentul realizării investigației, are un rol ajutător în
pregătirea etapelor ulterioare +de investigare, prin colectarea tuturo datelor disponibile, ,vechi ,sau
actuale, referitoare la identifica rea surselor de poluare de suprafață, la identificarea 5substanțelor
poluante, la identificarea cauzelor care au produs poluări, la aprecierea vârstei contaminatorilor ,și a
cunoașterii responsabilităților.
Investigarea și .evaluarea preliminară servește 5la confirmarea sau nu, a suspiciunii că situl
cercetat este contaminat. În același timp ,rezultatele acestei etape oferă bazele 5pentru investigarea
detaliată. În urma cercetării preliminare, autoritatea responsabilă pentru protecția mediului, trebuie
să hotăra scă:
– Dacă necesită masuri urgente 5pentru a înlătura pericolul, în cazul identificării situațiilor, pentru
acestea impunându -se măsuri rapide în funcție de circumstanțele existente
– Care sunt cercetările 5detaliate necesare clarificării definitive a situației și obținerea informațiilor
complete asupra sitului
– Daca situl poate fi înlaturat de suspiciunea contaminării

11
Investigarea și evaluarea 5detaliată conferă toate informațiile cunoașterii complexe și
complete a amplasamentului, face cunoscute pericolele cauz ate de situl 4contaminat și măsurile
urgente de refacere, oferă informațiile necesare evaluării de risc.
Inventarierea oferă o privire de 5ansamblu asupra tutror aspectelor bune de luat în calcul
pentru luarea deciziilor în cadrul dezvoltării de proiect, di n moment ce reutilizarea sitului constituie
obiectivul reactivării, completând baza de date a 8contaminărilor operată de autoritățile de mediu.
Astfel, aici trebuie incluse în inventar aspectele următoare :
– Aspecte specifice siturilor industriale
– Aspecte de natură urbanistică/construcții
– Aspecte legate de infrastructură și ecologie
Inventarierea ar trebui să fie structurată in mod .clar pentru toate disciplinele de specialitate,
ea trebuie de asemenea actualizată în cursul derulării proiectului. Modalitățile /de investigare și
evaluare a poluării solului și subsolului se stabilesc utilizând metode specifice geologice și
pedologice, în baza metodologiilor /de investigare și evaluare a poluării solului și subsolului.
Investigarea mediului geologic pentru evaluarea contaminării se realizează /prin metode specifice
geologice și pedologice. Metodele /se stabilesc în funcție de caracteristicile geologice ale
formațiunilor poluate, de natura poluantului și de distribuția /acestuia în suprafață și în plan vertical.
Pachetul minimal obligatoriu de metode cuprinde investigarea geologică și/sau hidrogeologică,
geochimică și geofizică. Investigarea /și evaluarea poluării solului și subsolului reprezintă obligația
și responsabilitatea operatorului economic sau deținătorului de t eren care a desfășurat ori desfășoară
activități poluatoare sau potențial poluatoare pentru mediul geologic.
Investigarea și evaluarea poluării solului și subsolului se realizează în următoarele cazuri :
– La constatarea unei polu ări/potențial periculoasă pe ntru sănătatea oamenilor și pentru mediu
– La elaborarea bilanțului de mediu
– La stabilirea obligațiilor de mediu, în cazul în care statutul juridic s -a schimbat pentru terenul pe
care au fost susținute /activități cu impact asupra mediului
– La identficarea une i surse poluatoare a solului și subsolului
– Periodic, pentru urmărirea /în timp a siturilor contaminate a căror remediere se realizează prin
atenuare naturală, bioremediere sau metode de remediere de lungă durată
– La monitorizarea siturilor după /încheierea pr ogramelor sau proiectelor de curățare, remediere sau
reconstrucție ecologică
– La producerea accidentelor care conduc la poluarea terenului, după îndepărtarea sursei ș i poluanții
se deversează în mediul geologic

12
La încetarea activității cu impact asupra med iului geologic, la schimbarea activității sau a
destinației terenului, operatorul economic /sau deținătorul de teren este obligat să realizeze
investigarea și evaluarea poluării mediului geologic.
1.2.1 Abordări naționale în domeniul gestionării siturilor c ontaminate
Concepte
Solul și subsolul fac parte din /ansamblul de condiții și elemente naturale care definesc
“mediul”. Printr -o formulare mai completă, “mediul geologic”, se definește ca fiind ansamblul
structurilor geologice de la suprafața pământului î n adâncime: sol, ape /subterane, formațiuni
geologice. Modificări ale calității și stării naturale a mediului geologic ca efect al /contaminărilor
produse de activitățile umane, se întâlnescde la suprafață până la adâncimile la care se desfășoară
astfel de a ctivități.
Poluantul este definit /ca orice substanță, preparat sub formă solidă, lichidă sau gazoasă sau
sub formă de vapori, ori de energie, radiație /electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau vibrații
care introdusă în mediu modifică /echilibrul c onstituienților acestuia și al organismelor vii și aduce
daune bunurilor materiale.
Mediul geologic contaminat /este mediul geologic care a suferit schimbări ale
caracteristicilor fizice, chimice sau biologice ale stării naturale, produse de poluare. Conta minantul
este poluantul cantonat/existent în mediul geologic, într -o unitate /determinată de timp.
Principii
Principiile și elementele /strategice care stau în baza protecției mediului își au aplicabilitatea
și în domeniul gestionării siturilor contaminate . Menționăm /astfel:
– integrarea cerințelor de mediu privind /identificarea, investigarea, evaluarea și refacerea siturilor
contaminate, în politicile sectoarelor de activitate care dețin situri contaminate
– precauție în luarea deciziei pentru /autoritățile com petente de mediu, în ceea ce privește
promovarea /etapelor de investigare și evaluare și a proiectelor de refacere a mediului geologic
– acțiuni de prevenție pentru cunoașterea siturilor /contaminate și evitarea pericolelor generate de
acestea
– reținerea poluan ților la sursa, prin adoptarea /de măsuri care să limiteze migrarea contaminanților în
mediul geologic și extinderea contaminărilor
– principiul ”poluatorul plătește”, acoperă toate /costurile acțiunilor de gestionare a siturilor
contaminate, dar și a prejudic iilor produse de contaminări
– conservarea biodiversității și a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural include și
ecosistemele terestre
– utilizarea durabilă a resurselor naturale se /referă și la resursele naturale geologice, la protecția și
conservarea acestora, inclusiv pentru cele cantonate în mediul geologic contaminat

13
– informarea și participarea publicului la luarea /deciziilor, precum și accesul la justiție, sunt asigurate
pentru problematicile ridicate de siturile contaminate
– colaborarea int ernațională în domeniul siturilor /contaminate a avut o dezvoltare continuă pe
parcursul desfășurării unor activități specifice după anul 2005 și va avea în continuare o
diversificare și o evoluție ascendentă
Gestionarea siturilor contaminate /cuprinde, dup ă caz, etapele de cunoaștere și refacere, fiind
o activitate multidisciplinară, extrem de profesională, care se desfășoară sub suprafața terestră, în
mediul geologic.
Ținta finală a gestionării siturilor contaminate este /complexă. Pe de o parte este neces ar să
cunoaștem toate siturile contaminate din România, să cunoaștem toate contaminările solului,
formațiunilor geologice și apelor /subterane precum și riscurile pe care acestea le provoacă, potențial
sau efectiv, asupra sănătății umane și mediului. Pe de altă parte este obligatoriu să se elimine și să
se neutralizeze tot ce este periculos pentru om și mediu.
1.2.2. Analiza /de risc pentru siturile contaminate
Evaluarea de risc reprezintă /etapa finală de cunoaștere a unui sit contaminat. Elementele de
evalu are a riscului, incomplete, preliminare, se regăsesc în rapoartele etapelor de investigare și
evaluare, ca și o componentă de interpretare a /informațiilor în fiecare din respectivele etape. Etapa
de investigare și evaluare /detaliată oferă toate informațiil e necesare elaborării unei evaluări de risc.
Elaborarea acesteia se realizează la solicitarea autorității competente pentru protecția mediului, în
baza rezultatelor investigării și evaluării /detaliate. Evaluarea de risc reprezintă o analiză bazată pe
exist ența, cunoașterea și înțelegerea conceptului sursă -cale-receptor, care implică evaluarea datelor,
identificarea pericolelor, evaluarea expunerii, evaluarea /efectelor și caracterizarea riscurilor pentru
toate categoriile de receptori, în principal omul și s ecundar elementele de mediu.
Analiza cronologică a tuturor /caracteristicilor fenomenelor care se produc la o poluare sau
contaminare a mediului geologic, conduce la identificarea și diferențierea /a trei categorii de risc,
care necesită la rândul lor, fiec are dintre ele evaluări distincte.
Prima este reprezentată de evaluarea riscului inițial, pentru parcursul substanței poluante de
la sursa de suprafață la receptorul din mediul geologic. Această categorie este neimportantă,
nesemnificativă, are un rol aju tător sau poate fi ignorată, deoarece strategia de gestionare a siturilor
contaminate nu abordează elementele de poluare de suprafață care fac obiectul unor reglementări
diferite.
A doua, este evaluarea de risc geologic pentru parcursul substanței contami nante în mediul
geologic, de la receptorii inițiali din subsol, care devin la rândul lor surse cantonate în subsol, spre
alți receptori, componenți ai solului și subsolului în spațiul în care se manifestă fenomenele de
transport și migrare a substanțelor c ontaminante.

14
A treia categorie este evaluarea de risc final, pentru parcursul substanței poluante din
interiorul mediului geologic la receptori situați pe suprafața terestră.
Evaluarea de risc, completează documentațiile tehnice elaborate în cadrul etape i de
investigare și evaluare, cu documentul tehnic cel mai important, care confirmă sau infirmă și
cuantifică pericolele existente asupra omului și mediului, generate de situl contaminat și care
fundamentează decizia autorității competente pentru protecția mediului de a promova sau a nu
promova, măsuri de refacere a mediului geologic afectat de contaminare.
1.2.3. Identificarea siturilor contaminate
România a identificat pe teritoriul /național zonele contaminate, zonele potențial contaminate
și zonele cu r isc la contaminare, în scopul investigării și evaluării poluării solului și subsolului, al
evaluării riscurilor potențiale sau certe asupra omului și /mediului, pentru stabilirea prejudiciilor
aduse acestora și pentru stabilirea responsabilităților pentru r efacerea mediului geologic afectat.
Identificarea și inventarierea siturilor contaminate, reprezintă o activitate începută în baza
prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1408/2007 privind modalitățile de investigare și evaluare a
poluării solului și subsol ului. Identificarea preliminară a siturilor contaminate reprezintă etapa
inițială de realizare a inventarului național care este coordonată și derulată de către Agenția
Națională pentru Protecția Mediului prin instituțiile din subordinea acesteia.
Agenții le pentru Protecția Mediului județene, realizează inventarul siturilor contaminate la
nivel local, județean, pe baza chestionarelor prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 1408/2007, cât și
a informațiilor deținute. Agențiile Regionale pentru Protecția Mediu lui realizează inventarul
siturilor contaminate la nivel regional, prin sintetizarea și verificarea datelor primite de la agențiile
de mediu județene subordonate, cât și prin utilizarea chestionarelor prevăzute de HG. nr.
1408/2007, conform competențelor p roprii de reglementare de mediu, dar și în baza informațiilor
deținute. Agenția Națională pentru Protecția Mediului a creat și administrează o bază de date a
siturilor contaminate, care cuprinde datele naționale conform unui model de fișă de caracterizare a
sitului contaminat, pentru fiecare județ și municipiul București.
Pe parcursul realizării inventarului, de la nivelul regional la cel central, informațiile
colectate, sintetizate și verificate vor fi departajate conform tipologiei contaminării în catego rii:
– contaminare controlată – unde are loc modificarea condițiilor de stare naturală a unui factor de
mediu prin acțiuni antropice, urmate de revenirea la condițile cât mai apropiate de starea naturală
inițială
– contaminare necontrolată – reprezintă contam inarea produsă ca urmare a unor poluări antropice sau
naturale, provocate, întâmplătoare, accidentale, urmată de nerevenirea la starea naturală inițială
– contaminare nesemnificativă – reprezintă contaminarea necontrolată, cu modificări ai parametrilor
fizico-chimici și biologici care prin natura, dezvoltarea spațială și durata de existență, modifică în

15
sens negativ caracteristicile funcționale ale factorului de mediu și generează risc potențial asupra
populației mediului
– contaminare potențială – reprezintă contaminarea presupusă pe baza analizei datelor de suprafață,
fără confirmări de orice fel de categorie ale investigațiilor mediului geologic
– contaminare semnificativă confirmată
– contaminare semnificativă potențială
În conformitate cu atribuțiile și c ompetențele deținute, ANPM verifică datele primite de la
ARPM -uri și realizează propuneri de liste cu:
– situri contaminate istoric cu deținător
– situri contaminate istoric orfane
– situri contaminate istoric abandonate
– situri contaminate recent și actual
Propunerile de liste sunt transmise Autorității publice centrale pentru protecția mediului,
care validează conținutul datelor primite și promovează un Ordin comun al conducătorilor
autorităților publice centrale pentru protecția mediului, finanțe, economie și agricultură, pentru
aprobarea a două liste:
– lista siturilor contaminate istoric, orfane și abandonate
– lista siturilor contaminate actual
La verificarea unui eveniment potențial în măsură să contamineze situl, responsabilul de
poluare pune în practică î ntr-un timp scurt măsurile necesare de prevenire și informează organele
competente (de exemplu: Primării, Consiliul Județean, Prefectura și Agenția Locală pentru Protecția
Mediului). Aceeași procedură se aplică și pentru contaminările istorice, pentru care sunt
responsabile societățile cu capital privat. În acest sens se propune autodenunțarea, de către aceste
societăți, a stadiului contaminării sitului proriu. Avantajul autodenunțării este acela de a nu începe
imediat remedierea, care ar fi efectuată doar după formularea ordinii priorității intervențiilor de
remediere la nivel regional și/sau național, beneficiind de subvenții publice. În cazul în care nu se
autodenunță, vor avea obligația de a pune în practică imediat și pe cheltuiala proprie pașii
procedu rali prevăzuți pentru activitățile de remediere.
Pentru siturile orfane pentru care nu se poate identifica responsabilul de poluare, sau nu
poate fi considerat responsabil sau încă nu este posibil să i se impute costurile de remediere,
responsabilitatea d e reducere a riscului pentru sănătatea umană este a administrației publice
locale.Pentru astfel de situații este necesar să se prevadă un mecanism de finanțare specific, cum
este sugerat în propunerea Directivei Parlamentului European și Consiliului COM (2 006) 232 din
22.09.2006. Responsabilul de poluare va desfășura o activitate de investigare preliminară și dacă se
confirmă că nu au fost depășite pragurile de alertă, nu se iau măsuri speciale.

16
În cazul în care investigația preliminară confirmă depășirea CSA (concentrație limită de
alertă) chiar și pentru un singur parametru, responsabilul de poluare înștiințează imediat autoritățile
competente prezentând măsurile de prevenire adoptate și planul de monitorizare, așa cum este
prevăzut prin Ordinul 756/97. Î n cazul în care pe parcursul activităților de monitorizare, verificate
periodic de APM, se confirmă o creștere a concentrației până la depășirea pragului de intervenție
(CSI – concentrație limită de intervenție), chiar și cu un singur parametru în oricare dintre matricile
de mediu monitorizare, autoritățile componente vor dispune efectuarea unui studiu de evaluare a
riscului pentru definirea obiectivelor de remediere. Responsabilul de poluare trebuie să continue cu
fazele succesive de colectare a datelor sp ecifice despre sit, investigare (caracterizare), evaluare și
remediere.
Ca și condiții limită de contaminare pentru pânza freatică se sugerează, în absența unei
norme românești specifice de referință, cele indicate de legislația italiană de sector, prezen tate în
tabelul 2.
Tabel 2 .1 – Praguri limită de contaminare pentru pânza freatică
Nr. ord. SUBSTANȚE Valori limită (g/l)
METALE
1 Aluminiu 200
2 Antimoniu 5
3 Argint 10
4 Arsenic 10
5 Beriliu 4
6 Cadmiu 5
7 Cobalt 50
8 Crom total 50
9 Crom VI 5
10 Fier 200
11 Mercur 1
12 Nichel 20
13 Plumb 10
14 Cupru 1000
15 Seleniu 10
16 Mangan 50
17 Taliu 2
18 Zinc 3000

17
POLUANȚI ANORGANICI
19 Bor 1000
20 Cianuri (libere) 50
21 Floruri 1500
22 Nitriții 500
23 Sulfați (mg/l) 250
COMPUȘI ORGA NICI
AROMATICI
24 Benzen 1
25 Etilbenzen 50
26 Stiren 25
27 Toluen 15
28 para-Xilen 10
POLICICLICI AROMATICI
29 Benzo(a)antracen 0,1
30 Benzo(a)piren 0,01
31 Benzo(b)fluoranten 0,1
32 Benzo(k)fluoranten 0,05
33 Benzo(g,h,i)perilen 0,01
34 Crisen 5
35 Dibenzo(a,h)antracen 0,01
36 Indenopiren 0,1
37 Piren 50
38 Sumă (31, 32, 33, 36) 0,1
Alifatici clorurați cancerigeni
39 Clormetan 1,5
40 Triclormetan 0,15
41 Clorură de vinil 0,5
42 1,2-Dicloretan 3
43 1,1-Dicloretilenă 0,05
44 1,2-Diclorpropan 0,15
45 1,1,2 -Tricloretan 0,2
46 Tricloretilenă 1,5
47 1,2,3 -Triclorpropan 0,001

18
48 1,1,2,2 -Tetracloretan 0,05
49 Tetracloretilenă (PCE) 1,1
50 Hexaclorbutadien 0,15
51 Însumare organohalogenați 10
Alifatici clorurați necancerigeni
52 1,1-Dicloretan 810
53 1,2-Dicloretilenă 60
Alifatici halogenați cancerigeni
54 Tribrometan (bromoform) 0,3
55 1,2-Dibrometan 0,001
56 Dibromoclormetan 0,13
57 Bromodiclormetan 0,17
Nitrobenzeni
58 Nitrobenzen 3,5
59 1,2-Dinitrobenzen 15
60 1,3-Dinitrobenzen 3,7
61 Clornitrobenzeni 0,5
Clorbenzeni
62 Monoclorbenzen 40
63 Diclorbenzeni necancerigeni (1,2 –
diclorbenzen) 270
64 Diclorbenzeni cancerigeni (1,4 –
diclorbenzen) 0,5
65 1,2,4 -Triclorbenzen 190
66 1,2,4,5 – Tetraclorbenzen 1,8
67 Pentaclorbenzen 5
68 Hexaclorbenzen 0,01
Fenoli și clorfenoli
69 2- clorfenol 180
70 2,4 Diclorfenol 110
71 2,4,6 Triclorfenol 5
72 Pentaclorfenol 0,5
Amine aromatice
73 Anilină 10

19
74 Difenilamina 910
75 p-Toluidina 0,35
Fitofarmaceutice
76 Alaclor 0,1
77 Aldrină 0,03
78 Atrazină 0,3
79 Alfa-hexaclorciclohexan 0,1
80 Beta-hexaclorciclohexan 0,1
81 Gama -hexaclociclohexan (lindan) 0,1
82 Clordan 0,1
83 DDD, DDT, DDE 0,1
84 Dieldrin 0,03
85 Endrin 0,1
86 Însumare fitofarmaceutice 0,5
Dioxine și furani
87 Însumare PCDD, PC DF (conversie
T.E.F) 0.000004
Alte substanțe
88 PCB 0,01
89 Acrilamide 0,1
90 n-hexan 350
91 Acid para -ftalic 37000
http://www.creeaza.com/legislatie/legislatie/INSTRUMENTE -PENTRU -GESTIUNEA -E326.php
Dacă se confirmă o depășire a limitelor pentru p ânza freatică va trebui să se elaboreze
proiectul de remediere, după completarea fișei de caracterizare.
Procesul de realizare al Inventarului Național al Siturilor Contaminate este continuu, cu
îmbunătățiri și completări anuale ale propunerilor înaintat e de către ANPM și reactualizare a listelor
aprobate de către autoritățile centrale desemnate, la intervale de maxim 3 ani.
Identificarea și înregistrarea sistematică a siturilor contaminate, potențial contaminate și a
zonelor cu risc la contaminări, pres upune culegerea și prelucrarea doar a informațiilor existente.
Mecanismele de culegere a informațiilor existente vor fi îmbunătățite, perfecționate și eficientizate,
pentru aspectele de strategie de colectare, concept de conținut al chestionarelor, strateg ie privind
structura și administrarea datelor, inclusiv date de cadastru al siturilor contaminate.

20
Importanța identificării și realizării unui inventar național al siturilor contaminate, potențial
contaminate și a zonelor de risc la contaminare, impun rea nalizarea variantelor de lucru adoptate în
prezent, prin elaborarea unor proceduri directoare/strategii subsecvente, care pe lângă aspectele
menționate de îmbunătățire a realizării inventarelor, să conțină și elemente detaliate ale primelor
evaluări compar ative formarea listei de priorități pentru investigațiile și evaluările ulterioare și
cunoașterea statului juridico -economic al amplasamentelor, atât pentru siturile contaminate, cât și
pentru cele potențial contaminate și pentru zonele cu risc la contamin are, ultimele două categorii
nefiind abordate sistematic de către autoritățile de mediu, până la momentul elaborării strategiei.
Inventarele naționale ale siturilor contaminate, ale siturilor potențial contaminate și ale
zonelor cu risc la contaminări, pr ecum și registrul național al terenurilor contaminate, sunt făcute
publice și sunt actualizate cel puțin odată la 3 ani.
România va fi pregătită să informeze Comisia Europeană asupra uneia sau mai multora din
situațiile următoare, a riscului de apariție s au de extindere/dezvoltare a acestora în viitorul
previzibil, la nivele relevante de informare din punct de vedere al cunoașterii și supravegherii
funcțiilor mediului geologic:
– identificarea, evaluarea, distribuția, gradul de afectare al teritoriului națio nal și riscul apariției sau
extinderii proceselor de acest tip, prin inventare naționale
– evaluarea nivelelor de risc în vedere identificării și stabilirii de zone prioritare
– stabilirea de criterii naționale de poziționare/delimitare a zonelor cu contaminăr i și contaminări
potențiale
– identificarea și stabilirea zonelor prioritare de pe teritoriul național, la nivelul administrativ și la
scară topografică adecvată, în scopul realizării eficiente a activităților de investigare și evaluare a
contaminărilor
1.2.4 Monitorizarea siturilor contaminate
Măsurile de monitorizare a unui sit contaminat se pot stabili și se pot realiza pe întreaga
durată de viață a unui sit contaminat de la inventarierea acestuia până la redarea lui în circuitul
nerestrictiv de utilizare , scoaterea lui din cadastrul siturilor contaminate, din baza de date și din
registrul siturilor contaminate.
În etapele de investigare și evaluare a poluării solului și subsolului, monitorizarea poate fi
privită ca o componentă a oricărei etape de invest igare și evaluare, o componentă selectivă de
cunoaștere periodică a evoluției în timp a siturilor contaminate a căror remediere se realizează prin
atenuare naturală sau care din diferite motive sunt puse în izolare, cu măsuri de interdicție a
accesului, sa u necesită o supraveghere a autorităților responsabile, sau sunt în desfășurare programe
de investigare și evaluare.

21
Autoritățile competente responsabile stabilesc condițiile tehnice, perioadele de timp de
monitorizare și condițiile de competențe profesio nale pentru efectuarea acestor activități, în
condițiile identice cu cele pentru efectuarea investigațiilor detaliate.
În etapa de realizare a unui proces de refacere a mediului geologic afectat, dacă riscurile nu
au fost înlăturate în totalitate (nu s -a realizat eliminarea totală a contaminării) autoritatea
competentă responsabilă poate impune în continuare măsuri de protecție și limitare a accesului și
măsuri de supraveghere.
Prin măsuri de supraveghere/monitorizare, este asigurată cunoașterea evoluției în timp a
riscurilor rămase care nu mai reprezintă un pericol actual, al momentului, pentru receptorii protejați,
dar pe termen lung pot crea apariția unor probleme. Măsurile în acest sens trebuie stabilite și
condiționate de către autoritatea competentă responsabilă pentru protecția mediului.
Ghidurile tehnice elaborate pentru aplicarea HG 1408/2007 și HG 1403/2007, conțin
recomandări detaliate privind realizarea programelor de monitorizare.
Dacă datorită riscurilor existente pe un sit contaminat care n u a fost și nu va fi supus unui
proces de refacere sau dacă riscurile nu au fost înlăturate în totalitate printr -un proces de refacere,
un teren poate fi folosit doar limitat, restrictiv, autoritatea competentă responsabilă pentru protecția
mediului, trebu ie să stabilească alături de programul de monitorizare și tipul, dimensiunea și durata
restricțiilor care se impun și să facă notificările necesare în cadastrul siturilor contaminate.
Aspecte esențiale, practice, referitoare la necesitatea, planificarea, organizarea și
implementarea măsurilor de supraveghere/monitorizare și restricțiile de utilizare a unui sit
contaminat/parțial decontaminat, care trebuie avute în vedere de către autoritatea competentă
responsabilă pentru protecția mediului, vor fi cuprins e într -un document de strategie subsecventă
având la bază și exemple de cazuri reprezentative. Documentul va avea în vedere și aspecte
specifice pentru situri potențial contaminate și zone cu risc la contaminări.
1.3. Necesitatea reactivării siturilor indu striale contaminate și neutilizate
Suprafețele contaminate sunt suprafețele care au fost afectate de către utilizarea prealabilă a
amplasamentului; ele au fost abandonate sau sunt utilizate sub capacitatea lor și au probleme reale
sau presupuse de contami nare. Aceste suprafețe/situri contaminate se găsesc cu precădere în zonele
urbane și necesită măsuri de intervenție pentru a putea fi redate în folosință. Reactivarea durabilă a
siturilor industriale conține managementul, depoluarea și reabilitarea suprafe țelor contaminate in
vederea unei utilizări a suprafețelor care să poată asigura satisfacerea nevoilor umane pentru
generațiile prezente și viitoare, într -un mod ce ține cont de contextul ecologic regional, este
economic rentabil, stabil intitutional si co mpatibil din punct de vedere social.
Reactivarea siturilor industriale contaminate și neutilizate presupune o serie de avantaje,
cum ar fi:

22
– noi întreprinderi se pot stabili în acel loc
– crearea de noi locuri de muncă
– crește calitatea vieții locuitorilor
– imaginea orașului se dezvoltă în mod pozitiv
– suprafețele neutilizate până în acest moment pot fi amenajate
– construirea de noi locuințe

23
Capitolul II : Analiza procesului de decontaminare și rea ctivare a siturilor industriale
2.1 Cl asificarea siturilor industriale
O parte din activitățile economice, îndeosebi cele industriale și agricole, sunt responsabile
de contaminările solului și subsolului. Datorită industrializării puternice din trecut România se află
printre țările europene c are dețin suprafețe mari de teren contaminat cu reziduuri menajere și
industriale, suprafe țe denumite situri contaminate. Prin sit se înțelege mediul geologic contaminat
care prezintă un risc real sau potențial pentru sănătatea oamenilor și a mediului. Aut oritatea publică
centrală pentru protecția mediului, prin unitățile de subordine și în baza rapoartelor anuale efectuate
de oficiile județene de studii pedologice și agrochimice, analizează siturile contaminate inventariate
și identifică situri potențial c ontaminate, precum și sursele de poluare sau potențial poluatoare.
Situl contaminat reprez intă situl nedivizat (teren sau acvifer), unde substanțele poluate se
găsesc la concentrații ce constituie un risc imediat sau pe termen lung pentru săn ătatea umană sau
pentru mediu. Un sit contaminat poate conține una sau mai multe arii sursă:
– Sit contaminat – zonă definită geografic, delimitată în sup rafață și adâncime, poluată cu substanțe
biologice sau chimice
 sit potențial contaminat – zonă definită geografic, ex act delimitată, având o contaminare
semnificativă potențială a mediului geologic
 sit contaminat semnificativ – zonă definită geografic, exact delimitată, cu contaminare
semnificativă confirmată
– Sit abandonat – zonă definită geografic, delimitată în suprafa ță și în adâncime, poluată cu substanțe
biologice sau chimice și părăsită de poluator
– Sit orfan – zonă definită geografic, delimitată în suprafață și adâncime, poluată cu substanțe
biologice sau chimice, al cărei poluator este necunoscut
2.2. Soluții de de contaminare a terenurilor degradate și neutilizate
Pentru minimalizarea proceselor de contaminare a solurilor pot fi aplicate diferite categorii
de măsuri cunoscute sub denumirea de măsuri ameliorative. Prevenirea degradării solurilor se poate
realiza pri n folosirea unor metode care să contribuie la evitarea producerii acestor procese sau să
contracareze efectele lor. Reducerea efectelor implică utilizarea unor metode care să contribuie la
diminuarea intensității de manifestare a efectelor negative ale pro ceselor de degradare a fertilității
solurilor și a celor de contaminare sau poluare. Refacerea constă în aplicarea unor metode de
remediere, de îmbunătățire a însușirilor solului afectat de procese de degradare sau de factori
limitativi, în scopul reveniri i la starea de fertilitate si productivitate originală, mai ridicată, sau cel
puțin la o stare cât mai apropiată de cea inițială. Pentru a remedia o zonă poluată, sunt mai multe
etape de urmărit ce sunt bine evidențiate în schema de decontaminare a unui sol poluat (fig. 2):
– Măsură de urgență ( micșorarea pericolului imediat)

24
– Diagnostic: studiu geologic,hidrogeologic, geochimic, istori cul activităților ariei cercetate,
cartare și analiză fizica -chimica
– Evaluarea riscurilor
– Determinarea obiectivelor și mijloacelor depoluării
– Lucrări de depoluare in sine
– Monitorizare și restricții asupra folosirii terenului
Fig 2 .2 – Schema de decomnta minare a unui sit poluat
1. Informații despre existența sitului poluat
2. Măsuri pentru oprirea poluării și limitarea extinderii zonei poluate
3. Evaluarea sitului poluat

4
Analiza
și evaluarea riscului
5. Risc minor consecinte
consecinte
nesemninificative
6. Risc major
7. Analiza posibilităților de depoluare a sitului
8. Stabilirea tipurilor de tehnologii pretabile să realizeze depoluarea sitului
9. Realizarea studiilor de fezabilitate și alegerea variantei optime din punct de vedere tehnico -economic
10. Realizarea depo luării

11. Controlul și
aprecierea stării sitului

12. Întocmirea unui raport final

25
Problema depoluării solurilor contaminate este una dintre cele mai complexe activități din
domeniul protecției mediului, atât sub aspect teoretic,economic cât și organizatoric. Alegerea
corectă a unei tehnologii de depouare efici entă a unui sol contaminat reprezintă o decizie foarte
importantă și dificilă datorită numărului foarte mare de variabile și interacțiuni de care depind
rezultatele finale. La alegerea și aplicarea unei tehnologii de depoluare trebuie să se țină cont de
următorii factori:
– Gradul final de depoluare, dorit sau impus
– Durata acțiunilor de depoluare
– Costul total necesar desfășurării depoluării
– Efectele secundare produse în timpul aplicării tehnologiilor de depoluare și ulterioare aplicării
acestora
Dintre tipur ile tehnologiilor de depoluare, se detașează prin avantaje și eficiență metodele
biologice, metodele termice și metodele fizico -chimice. Metodele fizico -chimice sunt in general
evitate, fiindcă generează costuri enorme de implementare, însă, au avantajul d e a rezolva problema
repede și pot fi o soluție atunci când termenul este mai critic decât bugetul depoluării.
Metoda prin excavare se realizează prin extragere de pământ poluat pentru a fi tratat și
apoi se pune la loc. Această metodă este extrem de scum pă datorită transportului și stocării.
Metoda prin injectare « venting » constă în injectarea cu azot, aer sau abur care va capta
poluanții. Aerul este aspirat printr -un puț de tragere și filtrat cu b iofiltre sau filtre de cărbune.
Încălzirea solului amel iorează eficacitatea tratamentului.
Metoda de plutire : după extragere, pământul este trecut printr -o sită. I se adaugă apă și
agenți tensioactivi. Aerul injectat în acest amestec captează poluanții.
Metoda prin extragere electrică : solul trebuie să aibă o bună conductibilitate ( de
exemplu: prezența apei ). Acestă tehnică constă în crearea unui câmp electric printr -o pereche de
electrozi. Contaminantul care trebuie să fie o moleculă mică, migrează în câmpul electric spre unul
dintre poli, unde este fixat. Acest procedeu are avantajul de a limita riscurile de contaminare a
muncitorilor cu poluanții respectivi.
Metoda de extragere prin încălzire este aplicabilă componenților ușori care pot fi
transformați în apă și dioxid de carbon, precum hidrocarburile. P ământul este excavat și tocat, apoi
este încălzit la 600 -800°C. Gazele care ies sunt retratate pentru că pot conține componente de sulf
sau noxe toxice.
Spălarea cu solvenți reprezintă o altă metodă de decontaminare (depoluare) a terenurilor
poluate. Spăl area este indicată în poluarea cu produse petroliere grele tip gudron și pesticide.
Pământul este excavat și spălat cu un solvent de extragere. Poluant ul este separat prin distilare.

26
Solvenții care au încărcat solul, se extrag din el prin încălzire. Solven tul este redus în faza lichidă
pentru a fi din nou folosit. Poluanții sunt recuperați și stocați.
Spălarea cu apă este destinată solurilor poluate de metale grele și uleiuri minerale. Apa este
de fapt solventul și poluanții solubili sunt dizolvați. Apa va fi apoi depoluată la rândul ei și
refolosită.
Folosirea bacteriilor permite tratare care limitează mult costurile. Solul adăpostește
cantități mari de microorganisme. Fiecare gram de sol poate conține mii de specii microbiene:
bacterii, ciuperci, alge . Pentru a acoperi nevoile energetice, aceste bacterii vor lua drept hrană
compuși organici, minerali sau lumina, pornind astfel procesul de biodegradare. În stare naturală
aceste microorganisme vor reduce impactul poluării într -un timp destul de lung.
Fitor emedierea se poate realiza prin mai multe procese. Se împarte în două categorii :
1) Remedierea activă, care distruge poluarea
2) Remedierea pasivă, care stabilizează poluarea
Depoluarea cu ajutorul plantelor se realizează prin mai multe tehnici :
– Fito-stabilizar e
– Fito-extracție
– Rizo -degradare
– Fito-volatizare
Fito-stabilizarea este tehnica ce utilizează plantele cu rădăcini dezvoltate pentru reducerea
mobilității poluanților conținuți în sol. Aceștia provin din :
– Praf
– Particule transportate de apă
– Faună
Tehnica s e folosește ca măsură primară în cazul unui sol care a fost poluat de :
– Metale
– Pesticide
– Solven ți
– Țiței și derivați
Fito-extracția reprezintă metoda de decontaminare a solului de metale grele și este bazată pe
cultivarea plantelor ce au caracteristici ale acumulării de metale grele pe partea lor recoltabilă.
Rizo -degradarea se utilizează pentru tratarea solului poluat cu produse petroliere. Se
realizează cu ajutorul plantelor și al microorganismelor rizo -carpice (care trăiesc în rădăcini).
Fito-volatiliza rea reprezintă tehnica prin care plantele pot degrada, de asemenea, poluanți
organici în celulele lor.

27
Nici una din metode nu permite depoluarea completă a solului contaminat. Pentru obțtinerea
rezultatelor favorabile trebuie combinate mai multe metode. S olul poluat nu își va recăpăta
niciodată starea lui anterioară.
Metodele termice se utilizează pe de o parte pentru decontaminarea solurilor și a apelor și
de cealaltă parte pentru distrugerea sau valorificarea energetică a deșeurilor menajere și industr iale.
Principiul general al acestei metode îl constă încălzirea materialului contaminat la diferite
temperaturi, în vederea extracției, a neutralizării, a distrugerii sau imobilizării poluanților.
Metodele cele mai importante de decontaminare termică a so lurilor sunt : incinerarea, desorb ția
termică și valorificarea. Aceste metode se pot aplica atât pe sit cât și în afara acestuia.
Avantajele utilizării metodei termice :
– Timp foarte scurt pentru realizarea decontaminării
– Dotări tehnologice simple
– Nu sunt de pendente anotimp sau de condițiile meteorologice
– Nu depind de tipul poluantului, al tipului de sol și nici de concentrația acestuia în sol
– Calitățile termice ale soluli supus decontaminării prin procese termice sunt compromise, refacerea
lor obținându -se prin amestecarea solului contamnat cu sol necontaminat
– Amescurile de peste 50 la sută sol necontaminat cu sol decontaminat crește calitățile germinative
ale solului rezultat
Dezavantajele utilizării metodei termice :
– Investi ția în vederea obținerii dotărilo r necesare este ridicată
– Aplicarea metodei conduce la creșterea cheltuielilor de operare comparativ cu utilizarea metodei
microbiologice
– Instalațiile de depoluare pot fi dotate cu sisteme de recuperare a căldurii, ceea ce sporește valoarea
investiției și a cheltuielilor de operare chiar dacă energia recuperată poate fi valorificată
– Soluțiile constructive realizate la nivel mondial pentru tehnologiile de depoluare termică a solurilor
contaminate sunt de o mare diversitate
Metodele biologice au la bază acțiu nea microorganismelor asupra poluanților. Tehnologiile
microbiologice prezintă avantaje legate de condițiile blânde în care se realizează și de costurile
relativ scăzute. Dezavantajele acestei metode sunt legate de dependența și condițiile meteorologice,
de timpul îndelungat pentru realizare și de incompatibilitatea anumitor microorganisme. Refacerea
solurilor contaminate fără intervenția umană durează sute de ani. Datorită problemelor numeroase
apărute în zonele poluate și abandonate s -au stabilit niște m ăsuri prin care se poate acționa :
– Protecția plantelor de substanțele care se acumulează în sol și au efecte dăunătoare asupra culturilor
și asupra alimentației umane
– Protecția solului de o acidificare în plus

28
– Protecția rezervei de apă subterană
– Utilizarea ecologică a pesticidelor
– Remedierea zonelor poluate și abandonate
Procesul de refacere al mediului geologic constă în îndepărtarea surselor de contaminare, în
izolarea și decontaminarea ariilor contaminate, în limitarea și eliminarea posibilităților de
răspândire a poluanților în mediul geologic și în atingerea valorilor limită admise pen tru
concentrațiile de poluanți.
2.2.1. Impactul prezenței siturilor contaminate asupra colec tivităților unane și a mediului
Impactul asupra colectivi tăților umane se mani festă prin :
– Generearea efectelor negative asupra sănătății umane prin producerea de îmbolnăviri, alterarea
calității vieții, scăderea speranței de viață
– Generarea efectelor negative asupra biodiversității folosite de om
– Generarea efectelor negative asupra elementeleor de mediu, sol, apă, aer, folosite de om și prin
acestea, alterarea calității vieții omului
– Restricții de utilizare a terenurilor și apelor subterane sau de suprafață, contaminate
Impactul asupra mediului se manifestă prin :
– schimbarea în sens negativ a calității stării naturale a solului, subsolului, apelor subterane și aerului
și prin aceasta apariția de restricții de utilizare a acestora
– apariția în mediul geologic a unor surse de substanțe periculoase supuse fenomenelor de transport,
migrare subterană sau migrare spre suprafața terestră, cu potențial ulterior de afectare a calității
elementelor de suprafață și de extindere în subsol
– alterarea, reducerea sau chiar dispariția funcțiunilor solului, apelor subterane, apelor de suprafață
Efectele negative produse se pot menține după caz pe perioade lungi de timp, care pot depăși
zeci sau chiar sute de ani, în concordanță cu existența unor surse active de substanțe periculoase,
cantonate în mediul geologic.
Prezența siturilor contaminate poate fi generatoare de riscuri potențiale sau directe asupra
calității vieții omului și a calității tuturor elementelor de mediu. Dintre acestea este important a fi
menționate cel puțin următoarele categorii:
– apariția de boli cu grade diferite de pericol pentru co lectivitățile umane, de alterare a calității vieții
și de reducere a speranței de viață
– producerea de accidente pentru om, prin acces nepermis în zone contaminate periculoase, cu efecte
negative asupra sănătății
– apariția de îmbolnăviri pentru biodiversitat ea din ariile contaminate (pești, animale domestice sau
sălbatice, păduri, culturi agricole sau pomicole), cu efecte diferite, mergând până la decesele

29
viețuitoarelor sau dispariția populațiilor vegetale din ecosistemele de suprafață, dar și din
ecosisteme le terestre
– acumularea de contaminați în animale sau specii vegetale, care prin utilizări directe de către oameni
pot crea condiții favorabile transferului contaminanților în aceștia, cu consecințe negative asupra
stării lor de sănătate
– degradarea, restrân gerea sau chiar pierderea temporară sau definitivă a calității stării naturale și a
funcțiilor factorilor de mediu sol, apă și chiar aer, pe suprafețe variabile
– restrângeri de utilizare a terenurilor contaminate, diminuarea sau interzicerea utilizării solu lui cu rol
pedologic, restricționarea sau interzicerea utilizării apei subterane sau de suprafață pentru
alimentarea cu apă potabilă sau industrială, restricționarea utilizarii terenurilor pentru dezvoltări
rezidențiale sau naturale, interzicerea utilizări i de produse vegetale, categorii de recolte etc.
– posibilitatea producerii contaminării elementelor de dezvoltare umană situate la suprafață: clădiri,
amenajări rezidențiale, amenajări recreative, amenajări industriale, degradarea acestora
– posibilitatea tra nsportului/migrării surselor de contaminare cantonate în sol, subsol, apă subterană,
extinderea mediului geologic contaminat
2.3. Lucrări de reconstrucție ec ologică a siturilor industriale
Conceptul de refacere a mediului geologic include trei categorii p rincipale de lucrări,
separate prin acțiunea lor asupra mediului.
Cea mai simplă acțiune este curățirea. Acțiunile de curățire au în vedere îndepartarea
parțială sau totală a contaminanților și a materialelor geologice contaminate, fără tratare.
O a do ua categorie, cu o complexitate de acțiune și eficacitate diferită de prima, este
remedierea. O diversitate mare de tehnologii de remediere în interiorul sitului și în afara sitului au
ca țintă micșorarea concentrațiilor contaminărilor sub valorile praguri lor de alertă sau sub valorile
țintelor stabilite.
Reconstrucția geologică este a treia categorie de lucrări, care are în vedere aducerea unui sit
decontaminat cât mai aproape de starea naturală inițială, după acțiuni de curățare sau remediere. Ea
vizeaz ă atât aspectele de refacere a ecosistemelor terestre cât și a biodiversității de suprafață sau
acviferă, cu o finalizare a refacerii funcțiilor naturale pe care le -a avut inițial situl respectiv.
Măsurile promovate au ca ținte și obiective refacerea cali tății naturale a mediului geologic
afectat, restabilirea funcțiilor acestuia, eliminarea sau reducerea riscurilor reale sau potențiale
pentru sănătatea umană și mediu. Procesele de refacere a materialelor geologice și a ecosistemelor
terestre afectate de c ontaminări, constau în aducerea acestora cât mai aproape de starea naturală
inițială, în eliminarea surselor de contaminare de pe amplasament, în izolarea și decontaminarea
ariilor afectate, în limitarea și eliminarea posibilităților de răspândire a substa nțelor contaminate și
în atingerea valorilor țintă admise pentru concentrațiile de contaminanți.

30
Autoritățile pentru protecția mediului, competente, responsabile, desemnate, iau măsuri de
restricționare a utilizării terenurilor contaminate, de realizare d e bariere fizice și de avertizare după
caz, pentru aplicarea unui regim de restricție temporară precum și de realizare a unui sistem național
cadastral pentru terenuri contaminate.
Măsurile, programele, proiectele sau orice acțiuni de refacere a terenuril or contaminate vor
fi făcute publice și vor fi reevaluate și/sau actualizate cel puțin o data la 10 ani. Hotărârea privind
refacerea zonelor în care solul, subsolul și ecosistemele terestre au fost afectate, nr. 1403/2007 a
Guvernului României, stabilește cadrul legal pentru desfășurarea activităților de curățire, remediere
și/sau reconstrucție ecologică a zonelor în care solul, subsolul și ecosistemele terestre au fost
afectate.
Siturile de interes național, în vederea remedierii, sunt identificabile dato rită caracteristicilor
sitului, a cantităților și periculozității poluanților prezenți, a relevanței impactului asupra mediului
înconjurător în termen de risc sanitar și ecologic, precum și a prejudiciului pentru bunurile culturale
și ambientale, conform u rmătoarelor principii și criterii:
– intervențiile de remediere trebuie să vizeze zone și teritorii, inclusiv capacitatea hidrică
– remedierea trebuie să vizeze zone și teritorii protejate
– riscul pentru sănătate și mediu care derivă din depășirea evidentă a co ncentrației limită de
intervenție, trebuie să fie deosebit de crescut în raport cu densitatea populației sau întinderea zonei
interesate
– impactul socio -economic cauzat de poluarea zonei trebuie să fie relevant
– contaminarea trebuie să reprezinte un risc pe ntru bunurile de interes istoric și cultural de relevanță
națională
– intervențiile care se vor implementa trebuie să vizeze situri cuprinse în teritoriul mai multor regiuni
Activitatea de perimetrare a unui sit contaminat are drept scop identificarea și d elimitarea, în
mod clar, a zonei de interes unde vor fi conduse fazele succesive de caracterizare și remediere.
2.3.1. Desfășurarea procedeului de refacere a mediului geologic al siturilor contaminate
Delegarea și stabilirea atribuțiilor pentru autorități le implicate în refacere are loc prin
responsabilii numiți de autorități sau în cazul finanțării din mijloace financiare publice sau mixte,
prin titularul de proiect numit de autoritatea responsabilă competentă. În cazul folosirii mijloacelor
financiare pu blice trebuie respectate normele naționale europene.
Desfășurarea procesului de refacere are loc conform condițiilor prevăzute în actul de
reglementare pentru refacere. În situația desfășurării normale a procesului de refacere, sarcinile
autorității se re zumă la obligații de supraveghere și control. Pe de altă parte autoritățile competente
trebuie să îndeplinească și obligații referitoare la informarea celor expuși riscului.

31
Dacă problemele apar ca urmare a stabilirii eronate sau incomplete a unui aspect esențial sau
în timpul desfășurării procesului de refacere apare o modificare a situației cunoscute, autoritatea
competentă responsabilă va clarifica situația.
Modalitățile prin care autoritățile competente, responsabile pot rezolva problemele care apar
în desfășurarea unui proiect vor fi cuprinse într -un document de strategie subsecventă privind
modalități de rezolvare a problemelor care apar în desfășurarea unu proiect de refacere a mediului
geologic, de către autoritățile competente responsabile.
2.3.2 . Faze operaționale ale intervențiilor de remediere
Pentru atingerea obiectivelor remedierii este necesară implementarea mai multor etape :
– măsurile de prevenire sau de punere în siguranță
– investigațiile preliminare
– colecta rea datelor specifice despre sit
– caracterizarea
– analiza de risc
– remedierea
– monitorizarea
Măsurile de prevenire sau de punere în siguranță trebuie să fie adoptate fie când se
verifică un eveniment potențial în măsură să contamineze situl, sau când se identifică contaminări
istorice care pot încă să comporte riscuri de agravare a situației de contaminare.
Măsurile de prevenire sunt luate în următoarele cazuri :
– Concentrații actuale sau potențiale de vapori în spații închise aproape de nivelul de explozie sau
care să cauzeze efecte nocive a cute pentru sănătate
– Prezența de cantități semnificative de produs în fază separată pe sol sau cursuri de ape de suprafață
sau pânza freatică
– Contaminarea puțurilor cu apă potabilă sau pentru irigații
– Pericol de incendii și explozii
Prin punerea în sigura nță operațională se indică totalitatea intervențiilor dintr -un sit,
realizate pentru a garanta un nivel adecvat de siguranță pentru persoane și mediu, în așteptarea de
ulterioare intervenții de punere în siguranță permanentă sau de remediere a se realiza l a sfârșitul
activității. Acestea cuprind de asemenea intervențiile de limitare a contaminării care trebuie
realizate provizoriu până la executarea remedierii sau până la punere în siguranță permanentă, în
vederea evitării difuzării contaminării în interior ul aceleiași zone sau între zone diferite. În astfel de
cazuri trebuie elaborate planuri adecvate de monitorizare și control care să permită verificare
eficacității soluțiilor adoptate.

32
Punere în siguranță permanentă este constituită în schimb din totali tatea intervențiilor
menite să izoleze în mod definitiv sursele de poluare și să garanteze un nivel ridicat și definitiv de
siguranță pentru persoane și mediu. În asemenea cazuri trebuie să se prevadă planuri de
monitorizare și control și limitări ale util izării cu privire la previziunile planurilor urbanistice. Acest
tip de punere în siguranță este aplicabil cu precădere deșeurilor, întrucât constă într -o acțiune de
izolare în siguranță a surselor de poluare cu scopul de a evita o migrare a contaminării. I ntervenția
de a înlătura solul contaminat reprezintă măsura de punere în siguranță (intervenție de prevenire)
cea mai adoptată dar care poate să fie privită ca tehnologia de remediere foarte simplă.
Investigațiile preliminare , odată realizate măsurile nece sare de prevenire, sunt puse în
practică de responsabilul de poluare în cazurile în care urmează a fi stabilit dacă evenimentul de
contaminare a determinat o poluare a zonei. Investigațiile preliminare constituie o primă
caracterizare chimică, în funcție d e contaminanții probabili, a diferiților factori de mediu (sol,
subsol, ape de suprafață, ape subterane) în vecinătățile imediate ale zonei unde s -a confirmat
evenimentul de contaminare.
Colectare date specifice despre sit are ca obiectiv fundamental recu noașterea unei situații
potențiale de contaminare prin intermediul:
– identificării tuturor activităților care au sau au avut loc în zonă, ca surse potențiale de poluare
– identificarea căilor de migrare a contaminanților, directe sau indirecte
– identificarea f actorilor țintă potențiali de contaminare
Pe baza documentației culese și datorită cercetărilor efectuate, va trebui elaborat un raport
privind situația sitului, menit să evidențieze caracteristicile specifice și de mediu ale aceluiași sit. În
privința ca racteristicilor specifice, această reconstrucție ar trebui să privească atât situația trecută cât
și pe cea actuală. Cu privire la caracteristicile specifice ale sitului, trebuie luate în considerare
următoarele aspecte:
– starea și tipul structurilor și ins talațiilor prezente
– prezența și tipul rezervoarelor de stocare la suprafață/îngropate sau a bazinelor, integritatea acestora
și volumul, cantitatea și caracteristicile conținutului
– prezența de zone sau platforme de stocare și starea lor
– prezența de instala ții tehnologice de tratare și starea acestora
– prezența și amplasarea conductelor subterane și exterioare și starea lor
– prezența și amplasarea apeductelor
– prezența și amplasarea rețelei de canalizare a apei potabile/reziduale și a structurilor sau instalați ilor
conexe
– prezența de reziduuri din lucrări, produse intermediare, materie primă, descrierea tipului, stării
fizice, cantității, modalității de stocare și suprafețelor implicate

33
– prezența de acumulări de deșeuri, estimarea volumelor și suprafețelor implic ate, stabilitatea
acumulării, tipul deșeului, prezența levigatului și biogazului, eventuale măsuri de
control/protecție/punere în siguranță prezente
– prezența, stare, amplasarea și utilizarea puțurilor forate
Caracterizarea reprezintă una dintre principale le problem cu care tehnicienii priva ți și
publici se confruntă în abordarea remedierii siturilor contaminate și se datorează datorită stabilirii
incorecte între cele trei dimensiuni ale stării de contaminare ale mediului. În cazul în care datele
culese în fazele precedente nu permit să se dispună de o reconstrucție certă a caracteristicilor
stratografice ale subsolului sau amplasării centrelor de pericol conexe activităților antropice, în
completare, sau integrarea datelor disponibile, vor trebui realizate investigații de tip indirect, cu
scopul:
– reconstrucției în detaliu a stratografiei subsolului cu referire în special la continuitatea nivelurilor
mai puțin permeabile
– delimitării în trei dimensiuni, a zonelor de depozitare a deșeurilor
– identificării zonelo r, cu reprezentarea grafică a acestora la scară adecvată, cu cel mai înalt potențial
de contaminare cu referire specială la compușii volatili
Tipurile de investigații indirecte ce pot fi realizate în sit sunt :
– evidențe aerofotogrametrice specializate
– repere cu infraroșu
– repere geofizice
– analiza gazului dintre straturi
Rezultatul acestor investigații vor trebui utilizate ca bază de lucru pentru schița fișei de
investigații directe și pentru proiectarea campaniilor de sondare directă și indirectă în scopul:
– definirii direcției fluxului hidric subteran și parametrizării acviferelor
– caracterizării chimice a diferitelor matrici de mediu considerate (sol, subsol, ape de suprafață, ape
subterane)
– distribuirii spațiale a contaminării individuale în diferitele matr ici de mediu (sol, subsol, ape de
suprafață, ape subterane)
– aprecierii volumelor implicate în contaminare
– estimării masei contaminantului prezent
– strângerii tuturor informațiilor utile pentru a putea îndrepta intervențiile ulterioare asupra solurilor și
pânzei freatice
Perimetrarea zonei contaminate, deja prevăzută pentru siturile de interes național, va putea fi
definită doar ca urmare a investigațiilor de Caracterizare. Aceste activități preliminare sunt
finalizate prin corecta programare, proiectare și realizare a tuturor intervențiilor necesare pentru

34
limitarea mișcării și difuzării poluanților și/sau reducerii acestora la asemenea valori astfel încât să
nu determine pericole pentru sănătatea umană și mediu ( activitate de remediere).
Analiza de risc este un instrument util pentru a stabili obiectivele remedierii, de identificat
între CSA (concentrația limită de alertă) și CSI (concentrația limită de intervenție), în cazul
depășirii concentrației limită de intervenție pentru soluri.
Remedierea trebuie realizată prin elaborarea și executarea următoarelor activități :
– Analiza nivelului de poluare pentru a cuantifica suprafețele și volumele asupra cărora se va
interveni
– Eventuala investigație în detaliu
– Analiza posibilelor tehnologii de adoptat pentru reme dierea, punerea în siguranță permanentă,
atingerea concentrațiilor reziduale în sit și zona afectată de contaminare
– Descrierea tehnologiilor de decontaminare și remediere a mediului, a tehnologiilor pentru punerea
în siguranță permanentă și a măsurilor de siguranță de adoptat pe bază de elemente tehnice și
economice
– Probe de eficacitate, care vor fi efectuate în sit, intervenții de remediere și punere în siguranță
permanentă propuse
– Compatibilitatea de mediu a intervențiilor propuse și evaluarea impactului lor asupra mediului
– Descrierea în detaliu a tehnologiei alese și a caracteristicilor de adoptat pentru intervențiile propuse
cu definirea planului de investigare post -operare
– Intervenții realiăate pentru implementarea dispozițiilor și limitelor utilizării sitului în cazul în care
nu se ating valori inferioare sau egale cu concentrația limită de intervenție (CSI) sau concentrația
limită de alertă (CSA)
– Planul de controale post -operare cu scopul certificării remedierii care trebuie eliberată de
autoritatea c ompetentă
– Proiectarea executivă cu descrierea activităților civile care vor fi efectuate, a tehnicilor specifice, a
instalațiilor tehnologice care vor fi realizate, a aparaturilor, mașinilor și instrumentelor, a
funcționării instalației
– Reuniuni de consult are între executori, organism și controlori
– Executarea acțiunilor
– Verificarea și certificarea remedierii
Monitorizarea – În cazurile în care sondarea preliminară confirmă depășirea concentrației
limită de alertă chiar și cu un singur parametru, responsabi lul de poluare pune în practică măsuri de
prevenire și implementează un plan de monitorizare. Această monitorizare efectuată pe toate
matricile de mediu este utilă în evaluarea eventualelor variații în timp a nivelelor de concentrație a
contaminanților pre zenți.

35
2.3.3. Finalizarea procesului de refacere
După finalizarea proiectului de refacere trebuie prezentat un raport care documentează
desfășurarea și rezultatul refacerii. Raportul trebuie prezentat în conformitate cu prevederile
cuprinse în actul de re glementare de către responsabilii, respectiv titularii proiectului. Din analiza
raportului, autoritatea competentă responsabilă trebuie sa stabilească finalizarea cu succes a
refacerii. În cazul în care refacerea nu s -a desfășurat cu succes vor fi formulat e cerințe de
îmbunătățire ulterioară care trebuie implementate.

36
Capitolul III – Studiu de caz asupra Lacului Zaghen
3.1. Prezentare generală
Polderul Zaghen este situat în incinta Tulcea -Nufăru care a fost îndiguită în anii „60 , pentru
a conferi terenului folosință agricolă. Datorită nivelului ridicat al pânzei freatice și evaporării
intense favorizată și de lucrările agricole mecanizate, terenurile au tendința de a se sărătura și
agricultura nu se poate practica decât în condiț iile unei irigări intensive.
În anii „70 lacul era alimentat la sud și de un număr de 12 izvoare, a căror temperatură se
menținea constantă la 15 -16 °C a proape tot timpul anului, cu ef ect favorabil asupra prezenței unor
specii de păsări, între care rața m are, nagâțul, codobatura, grelușelul pătat, lișița, pițigoiul de stuf
care își găsesc adăpost în covorul de stuf și papură.
În anii „70 -„72 s -au executat și lucrări de desecare a Lacului Zaghen care nu au fost
finalizate: s -a realizat un canal care leagă sudul lacului de Dunăre, la capetele lui fiind amplasate
două stații de pompare, una reversibilă la Dunăre (pentru irigații și desecare), alta unisens lîngă lac
(pentru secarea lacului Zaghen). În figura 3 se poate observa posibilitatea apariției unei legă turi a
lacului Zaghen cu Dunărea prin nord, aceasta fiind menționată în proiectul de asecare din 1970.
Colmatarea și pomparea sistematică a excesului temporar de apă au făcut ca în perioadele secetoase
zona de stufăriș să fie uscată, iar în canale, unde ap a totuși persistă, nivelul ei să scadă și la – 0,3 m.
Zona de stufăriș s -a extins până în centrul lacului, păsările fiind cele mai afectate de pierderea
luciului de apă și a întinsurii (zonă de hrănire pentru păsările limicole).
Fig. 3 .3 – Hartă topo ruse ască (1970). Legătura prin canal a lacului Zaghen cu
Dunărea

http://www.geo -spatial.org/download/hartile -sovietice -1-100-000-reproiectate -in-stereo70
În prezent, Polderul Zaghenul este o zonă umedă, dar cu strat subteran de apă ridicat, situație
care du rează 8 – 10 luni pe an. În restul anului terenul este inundat și, datorită colmatării și

37
vegetației excesive, volumul de retenție este redus, astfel că apele ajung pînă la zonele locuite.
Capacitatea de regenerare naturală a fost depășită prin intervenții le antropice chiar și în zonele al
căror aspect este încă natural. Efectul major a fost reducerea biodiversității și a dimensiunii
populațiilor, cu excepția stuf ărișului care a invadat lacul (fig . 4).
Fig.4.3 – Lacul Zaghen, privire din satelit

https://w ww.ropedia.ro/harta -si-imagine -satelit/obiectiv -turistic/Sibiu/Cartisoara//Lacul_Zaghen/
Poluarea zonei este identificabilă (aluviuni aduse de torenți, dejecții animale, deșeuri
gospodărești), dar capacitatea de regenare nu este depășită și acest aspect va intra sub control în
urma activități lor de reconstrucție ecologică.
3.2. Situa ția sub aspect economic
Zona Zaghen are un cost direct ce se poate deduce din cheltuielile de exploatare a rețelei de
asecare (pomparea apei, amortizarea clădirilor și echip amentelor, amortizarea lucrărilor
hidrotehnice). Are, de asemenea, și un cost ascuns care reprezintă cheltuielile de salubrizare,
cheltuieli nerecuperabile, dar care sunt necesare pentru sănătatea comunității. Beneficiile indirecte
legate de prezența zonei umede sunt dificil de evaluat, ele creează o valoare social -economică, dar
fără efecte sub aspect financiar.

Folosința actuală a terenului este nesemnificativă sub aspect economic, singurele activități
fiind pescuitul, pășunatul și recoltarea sporadică și necontrolată a stufului, numai pentru nevoie de
subzistență ale locuitoril or din zonă. Restaurarea completă a zonei nu este posibilă deoarece

38
contactul natural cu Dunărea a fost pierdut prin îndiguirea incintei Tulcea -Nufăru. Un canal cu
circulație cont rolată care ar reface un traseu natural de conectare a Zaghenului la Dunăre ar trebui să
aibă intrarea prin zona industrială din estul Tulcei și evacuarea spre Nufăru.
Reconstrucția ecologică este posbilă și are în vedere refacerea funcțiilor ecologice es ențiale,
protecția unor specii și habitate, conservarea biodiversității. Soluția ar fi refacerea unui regim
hidrologic favorabil prin lucrări hidrotehnice și reconstrucția unor habitate favorabile reinstalării
unor specii carstice, în special păsări și peș ti.
Zona Zaghen face parte din teritoriul Rezervației Bioseferei Delta Dunării iar acest teritoriu
al Deltei este sit RAMSAR și sit al Patrimoniului Natural Mondial. Pin HG nr. 1284/2007 a fost
declarată aria specială de protecție avifaunistică ca parte a rețelei ecologice europene “Natura
2000”, cod ROSPA 0031 “Delta Dun ării și Complexul Razim -Sinoe ”, în care zona Zaghen este
inclusă ( fig. 5).
Fig. 5.3 – Perimetrul ariei de protecție avifaunistică ROSPA 0031 (nord de linia roșie) pe
harta topo 1 : 25 000

http://www.anpm.ro/ro/natura -2000 /
Procesul de extensie a orașului spre Zaghen trebuie de aceea pus sub control pentru a reduce
riscurile și disfuncționalitățile. Soluția urbanizării constă în asimilarea Zaghenului și impunerea
unor reguli severe : stopa rea extinderii necontrolate, eliminarea activit ăților industriale din zonă,
limitarea construcțiilor la cele de interes comunitar, eliminarea poluării.

Pentru recuperare urbanistică Zaghenul prezintă :

39
– Valoare estetică
– Valoare recreațională (agrement, pli mbare, turism, sport)
– Valoare educațională (teren de observare)
– Valoare comercială (taxe, efecte indirecte din turism)
– Valoare științifică (zonă ușor accesibilă pentru cercetare de teren, zonă pretabilă implementării de
unități de cercetare)
3.3. Procese t ehnologice
Principalele obiective vizate de procesul de reconstrucție sunt :
– Reabilitarea stației de pompare de la Dunăre și a stației de pompare Zaghen
– Reabilitarea conductei de dublaj la priza de la Dunăre
– Realizarea amenajărilor pe Valea Tulcei
– Consolid area digului și a contracanalului din nordul Polderului
– Defrișarea stufului în zona lacului Zaghen
– Dragare și crearea de insule în lacul Zaghen
– Excavarea rețelei de canale (reversibile) în interiorul Polderului
– Reabilitarea canalului Zaghen – Dunăre
Lucră rile necesare pentru realizarea proiectului propus :
– Construirea uni d ig și contracanal
– Amenajări pe Valea Tulcii la intrarea în lac (recalibrare albie, diguri din pamânt)
– Platformă și grătar pentru reținerea gunoiului pe Valea Tulcii
 Grătar pentru reținere a deșeurilor plutitoare
 Platformă pentru colectarea deșeurilor
 Împrejmuire pentru platformă
 Drum de acces
– Stațiile de pompare Zaghen și Dunăre trebuie reabilitate
– Defrișarea stufului în lac pentru obținerea oglindei de apă
– Crearea de insule în lac unde vo r exista animale și floră de uscat
– Excavarea canalului existent în lungul lacului
– Reparațiile la canalul Zaghen – Dunăre
– Dezafectarea construcțiilor provizorii ilegale și insalubre din zona polderului .
În situația actuală, neimplementarea proiectului de reconstrucție ecologică ar conduce la
colmatarea lacului într -un viitor destul de apropiat. Zona rămasă fără interes ar fi degradată de
intervențiile antropice necontrolate. Capacitatea de epurare naturală ar fi afectată ireversibil, iar
zona ar deveni o “groap ă de gunoi ” a ora șului prin depozitarea necontrolată și necorespunzătoare a
deșeurilor menajere și animaliere.

40
Principalele forme de impact și de risc determinate de deșeuri sunt :
– Modific ările peisajului și disconfort vizual
– Poluarea aerului
– Poluare a apelor de suprafață și subterane
– Modificări ale infertilității solurilor
– Afectarea sănătății populației
3.4. Habitatele
Habitatele identificabile la Zaghen sunt:
– Naturale, par țial modificate de om : pături de stufăriș, zăvoaie de salcii, pajiști inundab ile
– Naturalizate : canalele de drenare antropice
– Terenuri de folosință agricolă
– Acumulări compacte de gospodării agricole individuale
– Terenuri agricole cu folosință parțial abandonată
Capacitatea de regenerare naturală a fost depășită prin intervențiile an tropice chiar și în
zonele al căror aspect este încă natural. Lipsa activităților de întreținere a lacului a determinat
invadarea acestuia cu stuf. Stuful trebuie să fie recoltat sau ars la intervale regulate de timp pentru a
se evita degradarea acestuia, a se păstra echilibrul de nutrienți și a evita procesul de colmatare. Zona
se află pe traseele de migrație ale păsărilor și face parte din aria de protecție specială avi faunistică
de interes național.
Poluarea zonei este identificabilă (aluviuni aduse de torenți, dejecții animale, deșeuri
gospodărești), dar capacitatea de regenerare nu este depășită și acest aspect va intra sub control în
urma reconstrucției ecologice.
Regimul de protecție avi faunistică a Deltei Dunării ROSPA0031, incluzând și lacul Zagh en,
este un argument important pentru necesitatea reconstrucției ecologice.
Zaghen nu mai este lac din anii ‟70 când s -a aplicat proiectul de asecare avansată a acestuia,
în scopul redării terenului pentru folosință agricolă. Proiectul nu a fost terminat , dar efectele
lucrărilor executate au fost și sunt dezastruoase pentru habitatele acestei zone umede.
Ca obiectiv esențial pentru refacerea habitatelor trebuie reținută necesitatea refacerii
legăturii cu Dunărea, cu aport de apă și material biologic din acest fluviu. Ca obiective
asemănătoare vor fi luate în considerare și :
– Decolmatarea canalelor și a unor suprafețe întinse pentru a modifica raportul luciu de apa – stufăriș,
în favoarea sporirii luciului de apă
– Limitarea prezenței și activităților umane ( inclusiv prin evacuarea amplasamentelor nelegale), prin
crearea de coridoare de protecție

41
Lacul Zagren gazduiește o varietate mare de păsări, mamifere, plante, pești, amfibieni și
reptile care sunt incluse pe lista speciilor protejate și care sunt depende nte de acest habitat.
Refacerea ecologică a lacului este de o deosebită importanță atât pentru activitățile socio -economice
pe care le poate oferi cât și pentru protejarea speci ilor rare. Speciile găzduite, mărimea populației,
starea de conservare precum ș i modul de foloșință al ariei protejate se vor regăsi in tabelele 3 și 4 .
Specii de păsări regăsite în acest habitat
Tabelul 3 .3
Denumirea
Științifică Anexa
Directivei Păsări/
OUG 57/2007 Mărimea
populației Starea de
conservare Folosirea ariei protej ate
pentru : hrană, iernat, sau în
alte scopuri
Ixobrychus minutus II/anexa 3 5000 Excelentă Cuibărit, hrănire
Aythya nyroca II/anexa 3 3000 Excelentă Cuibărit, hrănire
Circus aeruginosus II/anexa 3 300 – 400 Bună Cuibărit, hrănire
Panurus biarmicus Nu/anexa 4B n/a Excelentă Cuibărit, hrănire
Motacilla alba Nu/anexa 4B n/a Bună Cuibărit, hrănire
Gallinula chloropus Nu/anexa 5C n/a Bună Cuibărit, hrănire
Pica pica Nu/anexa 5C n/a Bună Cuibărit, hrănire
Aythya ferina Nu/anexa 5C, 5E 55000 Excelentă Cuibărit, hrănire
Anser anser Nu/anexa 5C, 5E n/a Excelentă Cuibărit, hrănire
Anas platyrhynchos Nu/anexa 5C, 5D 60000 Excelentă Cuibărit, hrănire
Fulica atra Nu/anexa 5C, 5E 22000 – 34000 Bună Cuibărit, hrănire, iernat
Pelecanus
onocrotalus II/anexa3 3560 – 4160 Excelentă Hrănire
Pelecanus crispus II/anexa 3 320 – 410 Excelentă Hrănire
Ardea cinerea 600 – 800 Bună Hrănire
Ardea purpurea II/anexa 3 230 – 450 Bună Hrănire
Egretta garzetta II/anexa 3 1700 – 2500 Bună Hrănire
Ardeola ralloides II/anexa 3 2000 – 2400 Bună Hrănire
Nycticorax
nycticorax II/anexa 3 2660 – 3200 Bună Hrănire
Platalea leucorodia II/anexa 3 360 – 440 Bună Cuibărit , Hrănire
Plegadis falcinellus II/anexa 3 2000 – 3200 Bună Cuibărit , Hrănire
Ciconia ciconia II/anexa 3 80 – 90 Excelentă Cuibărit , Hrănire
Cygnus cygnus II/anexa 3 340 – 1247 Bună Hrănire, Iernare
Anser albifrons Nu/anexa 5C, 5E 12000 -100000 Bună Hrănire, Iernare
Anas penelope Nu/anexa 5C, 5E 6500 – 8000 Bună Hrănire, în pasaj
Anas acuta Nu/anexa5C , 5E 1200 – 7000 Bună Hrănire, în pasaj
Anas strepera Nu/anexa 5C 1200 – 5500 Bună Hrănire, Iernare
Anas crecca Nu/anexa 5C, 5E 9000 – 20000 Bună Hrănire, în pasaj

42
Anas querquedula Nu/anexa 5C 4500 – 8000 Bună Hrănire, în pasaj
Anas clypeata Nu/anexa 5 C, 5E 5500 – 6000 Bună Hrănire, în pasaj
Buteo buteo n/a Bună Hrănire
Buteo lagopus n/a Bună Hrănire, Iernare
Accipiter nisus n/a Bună Hrănire, în pasaj
Milvus migrans II/anexa 3 5 – 7 Bună Cuibărit , Hrănire
Aquilla heliaca II/anexa 3 1 – 3 Bună Hrănire, în pasaj
Aquila clanga II/anexa 3 8 – 14 Bună Hrănire, Iernare
Falco columbarius II/anexa 3 20 – 60 Bună Hrănire, Iernare
Falco vespertinus II/anexa 3 220 – 340 Bună Cuibărit, Hrănire
Falco subbuteo Nu/anexa 4B n/a Bună Cuibărit, Hrănire
Rallu s aquaticus n/a Bună Hrănire
Grus grus II/anexa 3 n/a Bună Hrănire, în pasaj
Charadrius dubius 500 – 800 Bună Hrănire, în pasaj
Tringa totanus 3500 – 12000 Bună Hrănire, în pasaj
Tringa stagnatilis 600 – 700 Bună Hrănire, în pasaj
Tringa nebularia 1300 – 2600 Bună Hrănire, în pasaj
Tringa ochropus 4000 – 5000 Bună Hrănire, în pasaj
Gallinago gallinago Nu/anexa 5C, 5E 1200 – 3000 Bună Hrănire, în pasaj
Limosa limosa 10000 – 15000 Bună Hrănire, în pasaj
Phalaropus lobatus II/anexa 3 700 – 1200 Bună Hrănire, în pasaj
Locustela naevia n/a Bună Cuibărit, Hrănire
Acrocephalus
scirpaceus n/a Bună Cuibărit, Hrănire
Acrocephalus
arundinaceus n/a Bună Cuibărit, Hrănire
Vanellus vanellus n/a Bună Cuibărit, Hrănire
Podiceps grisegena 2000 Excel entă Cuibărit, Hrănire
Cygnus olor 1200 Excelentă Cuibărit, Hrănire
Netta rufina 300 Excelentă Cuibărit, Hrănire
http://ananp.gov.ro/ananp/ananp/legislatie/

43
Speciile de floră și faună
Tabel 4.3
Denumirea științifică Anexa Directivei Habitate/
OUG 57/2007 Mărimea populației Starea de conservare
Mamifere
Mustela eversmannii II/anexa 3 n/a Bună
Vormela peregusna II/anexa 3 n/a Bună
Spermophilus citellus II/anexa 3 n/a Bună
Lutra lutra II/anexa 3 n/a Bună
Mustela lutreola II/anexa 3 n/a Bună
Amfibieni și reptile
Bombina bombina II/anexa 3 n/a Excelentă
Testudo graeca II/anexa 3 n/a Bună
Emys orbicularis II/anexa 3 n/a Bună
Vipera ursinii II/anexa 3 n/a Excelentă
Triturus dobrogicus II/anexa 3 n/a Bună
Plante
Marsilea quadrifolia II/ane xa 3 n/a Bună
Aldrovanda vesiculosa II/anexa 3 n/a Bună
Centaurea jankae II/anexa 3 n/a Bună
Centaurea pontica II/anexa 3 n/a Bună
Echium russicum II/anexa 3 n/a Excelentă
Specii de pești
Gobio albipinnatus II/anexa 3 n/a Excelentă
Aspius aspius II/anexa 3 n/a Excelentă
Rhodeus sericeus amarus II/anexa 3 n/a Excelentă
Misgumus fossilis II/anexa 3 n/a Excelentă
Sabanejewia aurata II/anexa 3 n/a Bună
Gobitis taenia II/anexa 3 n/a Bună
Gymnocephalus schraetzer II/anexa 3 n/a Bună
Zingel streber II/anexa 3 n/a Bună
Pelecus cultratus II/anexa 3 n/a Bună
Zingel zingel II/anexa 3 n/a Bună
Alosa pontica II/anexa 3 n/a Bună
Gobio kessleri II/anexa 3 n/a Bună
Gymnocephalaus baloni II/anexa 3 n/a Excelentă
Umbra krameri II/anexa 3 n/a Bună
http://an anp.gov.ro/ananp/ananp/legislatie/

44
3.5. Funcțiile zonei umede
Funcție h idrologică
Zona Zaghen preia viiturile și aluviunile de pe valea Tulcei, stochează apă alimentând pânza
freatică , menține un regim umed favorabil în perioadele secetoase, regularizea ză temperatura în
perioadele cu valori excesive, protejează terenurile agricole de inundații.
Funcție biogeochimică
Capacitatea de reținere și reciclare a nutrienților (azot, fosfor), mineralizarea poluanților
organici (denitrificare), asigurarea un circu it natural eficient al carbonului.
Funcțiile ecologice
– Habitat pentru plante si animale (loc de reproducere pentru pesti, cuibar it, popas, hrana pentru
pasari)
– habitat esențial pentru păsările migratoare
– rezervor de resurse genetice si biodiversitate
– descompunerea deșeurilor organice (inclusiv vegetale) și reciclarea nutrienților se realizează cu
ajutorul macrofitelor și a organismelor microbiene
– macrofitele submerse reglează metabolismul microbian și ciclurile biogeochimice
Funcțiile socio -economice
Aces tea sunt reprezentate de :
– ecoturism
– educa ție
– recreere
– asigurarea unor mijloace de subzistență prin practicarea unor ocupații tradiționale (pescuit,
recoltarea stufului pentru construcții, colectarea de plante)
– este habitat pentru o populație defavorizată d e progres dar acomodată cu spațiul deltaic
– este zonă de epurare naturală a deșeurilor gospodărești
3.6 Valoarea zonei umede
Deși cu mulți ani în urmă, zonele umede erau private ca surse de discomfort (țânțari,
umezeală, terenuri neexploatabile) și au fost sistemasic supuse asanării, în present s -a înțeles mai
bine rolul ecosistemelor din zonele umede, în prezervarea calității apei și a biodiversității.
Pentru zona Zaghen, supusă unei presiuni antropice care ar fi putut duce la dispariția ei,
urmată de o perioadă de evidentă abandonare, este necesară restaurarea ei ecologică și expluatarea
în beneficiul comunității. Pentru municipiul Tulcea poate fi valorificată prin funcțiile sale sanitar –
igienice, de agreement și estetică peisagistică. Apropierea de delt a o face importantă și pentru
valorificarea turistică și științifică.

45
ANALIZA SWOT
Puncte tari Puncte slabe
– modificarea peisajului
– modificarea calității vieții speciilor de animale,
păsări, plante etc.
– refacerea habitatelor
– creșterea sectorului turistic
– marirea suprafeței de luciu al apei
– dezvoltarea resursei piscicole
– resurse natural deosebite: peisaj, floră, faună,
făcând parte din situl Natura 2000
– diversitatea floristică și faunistică – insuficiente investiții pentru reabilitare
– tehnologia stațiilor de deversare a apei este
învechită
– caracterul sezonier al turismului
– lipsa unui sistem de gestionare a deșeurilor
– lipsa legislației adecvate privind protecția
patrimoniului, caracterul interpretabil al
legislației
Oportunități Amenințări
– dezvoltarea turismu lui
– valorificarea statutului de sit Natura 2000
– existența posibilităților de finanțare prin proiecte
europene
– participări active la rezolvarea problemelor de
mediu prin cooperări și parteneriate
– dezvoltarea parteneriatelor externe
– existența posibilităților de finanțare pentru
proiectele de mediu – impactul mare al unor activități economice
asupra mediului
– braconaj
– degradarea mediului
– insuficienta folosire a oportunităților oferite de
turismul rural
– efecte negative ale încălzirii globale
– necunoașterea cerințel or și exigențelor privind
fondurile europene

Problema poluării este reprezentată la nivel global și se obeservă în viața de zi cu zi în
modificările petrecute la nivelul atmosferei, climatului, solului. Această problemă afectează
calitatea vieții și est e necesară soluționarea ei cât mai urgentă.
Refacerea solului reprezintă un proces greu și îndelungat astfel că este mai bine să prevenim
decât să tratăm.
Ecosistemele sunt afectate din ce în ce mai mult și acest lucru poate fi evitat cu ajutorul unor
politici de mediu bine optimizate.
Fară intervenția antropică, solul nu poate face față modificărilor, devine din ce în ce mai
poluat, iar regenerarea naturală a acestuia devine imposibilă.
Siturile contaminate reprezintă o problemă globală, astfel că măsu rile care trebuie puse în
aplicare sunt foarte bine cunoscute și eficiente.

46
Nu există o “rețetă” pentru tipurile de reconstrucție ecologică posibile. Soluțiile pot fi
asimilate și adaptate de la un proiect la altul.
Întotdeauna soluțiile tehnice trebuie propuse de specialiști și monitorizate pe întreg procesul.
Refacerea solului și a ecosistemelor este singura cale pentru un viitor sustenabil, pentru
îmbunătățirea calității vieții și pentru conservarea resurselor care sunt în continuă scădere.
Delta Dun ării este o zonă de interes national pentru că oferă numeroase beneficii: zone de
cercetare, ecoturism, agrement, agricultură și multe altele.

47
Bibliografie
1) Baboianu, G., Goriup, P. și colab., 1995 – Obiectivele de Managem ent pentru conservarea
biodiversității și dezvoltarea durabilă în Rezervația Biosferei Delta Dunării – România, Ed.
Information press, DDBRA, Tulcea
2) Drost, D.J., Bos, D. & Tudor, M., 2002 – Research for ecological restoration in the Dunavăț –
Dranov region, Danube Delta, Altenburg & Wymenga/IIWMWWT Riza Olanda/INDD
Tulcea România
3) Gomoiu, M.T., Skolka, M., 2001 – Ecologie: metodologie pentru studii ecologice, Ed. Ovidius
University Press, Constanța
4) Hilbertz, W. & Gor eau, T. J., 1996 – Methods of enhancing the growth of the aquatic organism and
structures created thereby, U.S.A. Patent Office
5) Jordan III, W. R., Gilpin, M.E. & Aber, J. D., 2003 – Restoration ecology, Ed. Cambridge
University Press, Cambrid ge, UK
6) Marin, Georgeta, Schneider, Erika și colab., 1997 – Reconstrucție ecologică în Rezervația Biosferei
Delta Dunării/România, Ed. ICPDD, Tulcea, România – WWF, Auen Institut, Germany
7) Otoiu Anca Nicoleta – Regăsirea Orașului, “Strategii ale sitului indust rial”
8) Primack, R. B., Pătroescu, Maria, Rozylowicz, R., Iojă, C., 2002 – Conservarea diversității
biologice, Ed. Tehnică, București
9) Sablovienscki Victor; Corneliu Horaicu (Iaș i 2009) – Poluarea solurilor și refacerea mediului,
Editura: Tipo Moldova
10) Strategia Națională pentru Gestionarea Siturilor Contaminate în România
***ANPM secțiunea “Inventar național, situri contaminate – faza pilot ”
***ARCAȘU‟ –Activitatea APM în 2010; protecția solului și a subsolului
***Ghid pentru reactivarea siturilor industriale abandonate în România
***GHIDUL SOLICITANTULUI – Programul operațional regional 2007 -2013; (Domeniul de
intervenție, Axa 4.2 – Reabilitarea siturilor industriale, poluate și neutilizate și pregăti rea pentru noi
activități
***HG nr. 1403/2007 – privind refacerea zonelor în care solul, subsolul și ecosistemele terestre au
fost afectate
***HG nr. 1408/19.1 1.2007 – privind modalitățile de investigare și evaluare a poluării solului și
subsolului
***HG nr. 1854/2005 pentru aprobarea Strategiei naționale de management al riscului la inundații,
M.O. 72/26.I.2006
***http://ananp.gov.ro/ananp/ananp/legislatie/

48
***http://www.creeaza.com/legislatie/administratie/ecologie -mediu/Actiuni -intreprinse -pentru –
rec144.php
***http://www.fonduri -ue.ro/presa/comunicate/2486 -5-7-milioane -euro-pentru -decontaminarea –
siturilor -poluate -istoric -prin-poim
*** https://lege5.ro/Gratuit/g42tonrxgm/hotararea -nr-683-2015 -privind -aprobarea -strategiei –
nationale -si-a-planului -national -pentru -gestionarea -siturilor -contaminate -din-romania
*** http://yryna07.byethost15.com/Pol uarea -solului.html?i=1
*** www.ecomagazin.ro
*** http://www.creeaza.com/legislatie/legislatie/INSTRUMENTE -PENTRU -GESTIUNEA –
E326.php
*** http://www.geo -spatial.org/download/hartile -sovietice -1-100-000-reproiectate -in-stereo70
*** https://www.ropedia.ro/harta -si-imagine -satelit/obiectiv –
turistic/Sibiu/Cartisoara//Lacul_Zaghen/
*** http://www.anpm.ro/ro/natura -2000/
***http://www.justice.gov.md/file/Centrul%20de%20armonizare%20a%20legislatiei/Baza%20de%
20date/Materiale%202008/Acte/PHG%20privind%20ad.%20RT%20pr%20Masuri%20de%20prote
ctie%20a%20solului%20in%20cadrul%20practicilor%20agricile/TC%20pr otec%20solului.pdf http:/
/yryna07.byethost15.com/Poluarea -solului.html?i=1