Necesitatea si rolul [617327]

Necesitatea si rolul
asigurarilor
Asigurarile auaparut cutimpul infavoarea tuturor pentru prevenirea
sauameliorarea situatiilor precul calamitati ,accidente sau nevoile
omenesti incazul limitarii saupierderii capacitatiilor demunca din
variare motive .
Modul deevitare aefectelor pagubitoare sau amortizare a
calamitatilor este contributia financiara pentru refacerea bunurilor
distruse, intretinerea celor caresi-aupierdut capacitatea demunca,
maiexact calea asigurarii .

Cutimpul s-auconstituit maimulte cai,dintre carementionam :
Cotizarea dinfondurile derezerva alestatului (aceasta nuesteposibil in
economia depiata), prin sistemul deautoasigurare, care conduce la
blocarea acestor rezerve, deoarece necunoscandu -semomentul
producerii pagubelor, persoanele incauza nupotfolosi fondurile pentru
altedestinatii .
realizarea unui fond centralizat, prinparticiparea unui numar mare de
persoane, cuajutorul unei institutii specializate indomeniu, seafirma
eficienta, deoarece esteunefort financiar maimicpentru fiecare cotizant
inparte siutilizarea acestui fond inperioade catnuexista obligatii de
plati.Aceast modestefavorabil pentru economia tariiincat sumele potfi
utilizate temporar pentru alte cheltuieli aleeconomiei tarii, prin
acordarea decredite inintervale detimpscurte saumedii .

Asigurarea este realizata pePRINCIPIUL MUTUALITATII –
fiecare contribuie cuosuma mica larealizarea unuifond care
saseconsume asupra celor careausuferit prejudicii depeurma
producerii riscului asigurat .Acest serealizeaza pebaza
asigurarii .
Asigurarea este acea operatie economico -financiara realizata
datorita unei obligatii prevazute delege saudintr-uncontract
prin care asiguratul trebuie saplateasca periodic prima de
asigurare ,inschimbul careia asiguratorul isiasuma acoperirea
cheltuielilor inurma uneicalamitati .

Dinconditiile subiective ,persoana trebuie sasimta nevoia deasigurare, saprezinte interesul dea-siacoperi
pagubele eventuale sauposibile .
Oaltaconditie este posibilitatea financiara deplata aprimelor deasigurare .Aceasta esteuna dinmotivele
principale adezvoltarii asigurarilor indinpunct devedere economic .
Conditiile obiective :
principiul mutualitatii (acoperirea incomun ariscurilor) dupa principiul solidar "unul pentru totisitotipentru
unul"-caresaparticipe laformarea fondului deasigurare ;
evenimentul asigurat safieinvoluntar iarrealizarea luisanudepinda devointa asiguratului ;
posibilitatea evenimentului safiesporadic, darniciexcesiv derardeoarece numaiexista interesul asigurat ;
evenimentele producatoare depagube saapara peunteritoriu catmaivariat siintins ;
evenimentul asigurat trebuie safieinviitor,ceea ceatrecut estesigur sinumaiesteobiect alasigurarii .
Asigurarile potfisicaoreuniune depersoane, care fiind amenintate seconsolideaza favorabil pentru ele,
contribuind cusume debanipentru apermite celor afectati deacest eveniment safacafataconsecintelor .Conditiile asigurarii sunt bine definite si pot fi subiective sau obiective :

Pentru amortizarea intr-untimp relativ scurt apagubelor
produse, serealizeaza procesul dereproductie simpla si
largita .
Fondul este folosit atatpentru plata despagubirilor catsi
pentru actiunile deprevenire aevenimentelor nefavorabile .
Prinintermediul asigurarilor sedespagubesc asiguratii ,dand
posibilitatea reconstituirii bunurilor distruse, asigurand astfel
continuitatea procesului deproductie .Importanta asigurarilor pentru economia
tarii si pentru asigurati :

Asigurarile influenteaza pozitiv balanta de plati sicontribuie
la consolidarea relatiilor economice internationale atunci cand
societatile de asigurari , pe langa asigurarile directe efectueaza si
operatii de reasigurari , mai exact momentul in care cedeaza altor
societati de asigurare o parte din riscurile inregistrate -cu plata
corespunzatoare a primelor proportional cu riscurile asumate de
reasigurator .

Potrivit Sistemului Conturilor Nationale ,incategoria asigurari lorfacparte
companiile deasigurare indiferent deriscurile acoper ite,agentii de
asigurare ,brokerii deasigurare ,serviciile auxiliare aleasiguratorilor ,
consiliile asiguratilor siorganizatiile deexpertiza .
Peansamblul tarii,acoperirea riscului dedaune incursul uneiperioade
esteegala cuindemnizatia deasigurare platita ,corectata cusoldul netal
rezervelor pentru riscuri cunoscute ,iarremuneratia activitatii de
asigurare reprezinta diferenta dintre primele incasate siindemnizatiile
platite .Remuneratia aferenta activitatii deasigurari deviata esteegala
cudiferenta intre primele incasate deasiguratori siindemnizatiile
achitate ,plussoldul netalrezervelor tehnice ,minus dobanzile aferente
acestor rezerve .Rezervele tehnice sunt rezervele deasigurare propriu –
zisepentru acoperirea riscurilor .Asigurarile -ramura creatoare de valoare
adaugata

Asigurarile sunt importante ineconomia unei tarinudoar
pentru caparticipa lacrearea devaloari adaugate, darsi
pentru caofera locuri demunca pentru unnumar
impresionant depersoane cudiferite functii inaceasta
ramura .
Simultan cucresterea numerica apersoanelor ocupate in
asigurari, sporirea productivitatii muncii acestora reprezinta
ovaloare adaugata cerevine inmedie peopersoana
ocupata inaceasta ramura .Asigurarile -ramura creatoare de locuri
de munca

Pentru afacefataobligatiilor fatadeasigurati ,societatile trebuie saconstituie rezerve
tehnice laasigurarile deviata sirezerve deprime sidedaune laasigurarile debunuri
siraspundere civila.Rezervele tehnice laasigurarile deviata prezinta urmatoarele
caracteristici :
consolidarea inmodtreptat ,pemasura incasarilor primelor ;
platile pentru careseconstituie rezerve suntactive latermene indepartate ,peste mai
multi ani;
inintervalul detimp catseaflaladispozitia asiguratorului ,rezervele respective ating
valori ridicate sisuntutilizate launcolectiv maimare.
Crestearea valorii rezervelor deprime sidedaune constituite ladispozitia societatilor
deasigurari ,seface printransformarea inactiuni ,obligatiuni sauparticipatii ale
societatilor comerciale ,inbonuri detezaur ,obligatiuni sau alte inscrisuri ale
imprumuturilor ,depuneri petermen labanci ,acordarea deimprumuturi asiguratilor
incontul sumelor asigurate laasigurarile deviata sauachizitionarea debunuri
imobiliare .Asigurarile -ramura participanta la oferta
de capital de pe piata financiara

Prinintermediul activitatilor, societatile deasigurare influenteaza
variabil ,pozitiv saunegativ balanta deplati atarii.Aceasta se
intampla cand societatile deasigurari, pelanga asigurarile
directe, maiefectueaza sioperatii dereasigurare :cedeaza si
altor societati oparte dinriscurile stabilite deelesiprimesc in
schimb, riscuri incadrate dealtesocietati .
Inmomentul incare operatiile dereasigurare depasesc cadrul
national, apar variatii invaluta intre taraconsiderata sitarile
partenerilor societatilor deasigurare sireasigurare, reprezentand
prime, comisioane, despagubiri, participari labeneficii, primite
sauplatite .Toate aceste sume seresfrang inbalanta deplati,
influentand pozitiv saunegativ .

Inurma incheierii asigurarii, persoana fizica saujuridica, posibila sa
figureze oricand cuunfenomen viitor siincert,incheie uncontract cuo
societate specializata ca,inschimbul unor prime debani,acesta din
urma sapreia asupra saconsecintele evenimentelor nefavorabile .
Asadar riscul nudispare, cisedeplaseaza numai efectele acestuia de
laasigurat laasigurator siseasigura buna stare desiguranta ,lafelsi
timpul deremediere datorita garantiei .
Dupa incheierea decontracte deasigurare, nusereduce numarul
riscurilor sinicinuscade forta dedistrugere aacestora, daroamenii
suntmaibinepregatiti salefacafata.
Procurand resursele financiare necesare refacerii bunurilor afectate de
respectivul sinistru, asigurarea face posibila reluarea intr-untermen
catmaiscurt aprocesului deproductie .Asigurarea -factor de reducere a
incertitudinii economice si mijloc de
reluare a activitatii vremelnic intrerupte

Activitatea dindomeniul asigurarilor debunuri, persoane si
raspundere civila intaranoastra, seintinde petreietape si
peste 120deani:
A.Asigurari inperioada 1871 -1948
B.Asigurarile inconditiile economiei planificate 1949 -1990
C.Asigurarile dupa anul1991Evolutia asigurarilor in Romania

Societatile de asigurare private
In1871 prinInaltul Decret Domnesc nr.699din13martie afostautorizata
infiintarea primei societati deasigurare ,,Dacia ".Pana atunci, intaranoastra functionau
agentii aleunor societati deasigurare straine .
Lainfiintare, ,,Dacia" avea uncapital social de3milioane leisisenumara
printre fondatorii simembrii consiliului saudeadministratie, personalitati importante ale
mediului politic, sociale sieconomice .
Doianimaitarziu, adica in1873,afostcreata oadoua societate deasigurare
,,Romania", cuuncapital social de2milioane lei.Siaceasta societate s-abucurat de
sprijinul unor personalitati deprim rang, printre care senumara Grigore Ghica,
principele AL.B.Stirbei, Mihail Kogalniceanu, care aufacut parte dinconsiliul de
administratie .Rezultatele bune inregistrate de,,Romania" audeterminat maimulte
societati straine saseretraga cedand investiile societatii deasigurare ,,Romania" .A. Asigurarile in perioada 1871 –
1948

In1881,celedoua societati auajuns launacord siaucreat
astfel societatea ,,Dacia -Romania", devenind osocietate fruntasa
deasigurare dintaranoastra .
In1882 s-aconstituit societatea ,,Nationala" cuuncapital
de3milioane leisiaavutdrept urmare retragerea dinRomania a
ultimei reprezentante straine, carei-acedat portofoliul asigurarilor
deincendiu .
In1897 afostintemeiata laBraila, societatea ,,Generala" de
cercurile comerciale dinBraila siGalati, cucolaborarea uneibanci
straine specializandu -seinasigurarile transporturilor maritime .
In1907 aluatfiinta societatea ,,Agricola" realizand asigurari
legate sinelegate deagricultura, in1930 afuzionat cu
,,Foncierea" Cluj, devenind astfel ,,Agricola -Foncierea" .

Pana laprimul razboi mondial ,societatile deasigurare
romanesti nuauactionat decat inramurile incendiu siviata ,iar
asigurarea detransport selimita latransporturi fluviale .Dupa
razboi aumai luat fiinta 22desocietati ,unele noi,altele
succesoare aleintreprinderilor deasigurare straine .
In1920 s-aconstituit societatea ,,Steaua Romaniei "cuun
capital de2milioane lei,care in1932 afuzionat cu,,Aurora"
ajungand la12milioane leicapital ;in1936 apreluat portofoliul
romanesc alsocietatii ,,Phoenix" dinViena ,aflata inlichidare ,ceea
ceaduslacresterea capitalului pana la20demilioane lei.
In1923 aluatfiinta societatea ,,Asigurarea Romaneasca ",
cuuncapital de4milioane lei;extinderea activitatii sale in
asigurarile deviata faraexaminare medicala (asigurari populare )i-
aadus bune rezultate .
Dupa 1927,Guvernul aautorizat infiintarea societati lorde
asigurare straine .

Institutii publice de asigurare
Prinlegea din1942 s-alargit sfera asigurarilor destatprin
includerea unor ramuri noideasigurare sauaunor riscuri noi:
casco, raspundere civila,accidente ,viata,inundatii ,iardin1943
aufost infiintate sectiile :transport, furt,raspundere civila
generala ,accidente corporale sigeamuri .

R.A.A.S.nudetinea capital social sisuporta decontarile de
asigurare sicheltuielile deregie dinsumele incasate .Nivelul
primelor eramicfatadecelpracticat desocietatile private, astfel
rolul regiei eraacela deapresta unserviciu ,nudearealiza
beneficii .
Maiprimeau bunuri inasigurare sialteinstitutii :
-Eforia bisericii ortodoxe romane -ramura asigurari, care
asigura bisericile, proprietatea parohiala ;bisericile, proprietate a
primariilor erauasigurate deR.A.A.S.;
-Casa armatei -careia asigura caiiofiterilor, proprietate de
stat.

Unele institutii destataveau sectiepentru asigurar iagricole
apartinand cetatenilor ,astfel oforma deasigurare aculturilor
agricole afostpracticata deRegia Monopolurilor Statului (RMS)
pentru despagubirea culturilor detutun incazdegrindina .
In1942,prin legea deconstituire aRegiei Autonome a
Asigurarilor deStat, s-ainfiintat siasigurarea pentru cazurile de
incendiu ,inundatie sigrindina aimobilelor ,recoltelor si
inventarului agricol taranesc ,dardatorita razboiului ,aceasta
asigurare nus-amaiaplicat .

Asociatii mutuale de asigurare
Inanul1909 aufostorganizate doua asemenea mari societati mutuale :
unaera,,Reuniunea proprietarilor devitedinOrastie" sialtalaCacova (Banat),
aceasta activand denumai patru ani,dincauza incasarilor cugreutate a
primelor, aarieirestranse deacoperire ariscurilor, nivelul ridicat alcheltuielilor
deachizitie siadministrare .
In1914,Societatea Nationala deAgricultura aintrodus asigurarile
mutuale deculturi agricole aleobstilor satesti, prinmijlocirea Casei Centrale a
Bancii Populare asigurandu -seastfel 156deobsti dearendare, raspandite in
intreaga tara, cusuprafata deaproape 78.000ha.
In1937,erau 140deasociatii mutuale deacest fel,asigurand circa
40.000debovine si3.200decai.Inconcluzie auexistat putine proiecte de
legisireglementari, elaborate dininsarcinarea autoritatii destat, privind in
deosebi asigurarea animalelor inraportul cusituatia actiuala intarasauchiar si
privind extern .

Dupa anul 1948 societatile deasigurare private trec in
patrimoniul statului siapare unelement nou, introducerea
capitalului sovietic .Astfel aluatfiinta societatea "Sovrom –
asigurare"
In1952 afostorganizata Administratia Asigurarilor deStat
(ADAS), cucapital integral romanesc, institutie ceopereaza
inramurile deasigurari, reasigurari sicomisariat deavarii .B. Asigurarile in conditiile
economiei planificate 1949 -1990

Trecerea laeconomia depiata afacut necesara
structurile organizatorice existente inactivitatea deasigurare
sireasigurare, reglementarea pebaze noiaraporturilor
contractuale inmaterie de asigurare, reasigurare,
perfectionarea instrumentelor sitehnicilor delucru folosite de
societatile comerciale specializate inoperatii deasigurare .
Inultima ziaanului 1990 si-aincheiat activitatea siau
luatfiinta urmatoarele treisocietati comerciale peactiuni :C. Asigurarile dupa anul 1991

Societatea "Asigurarea Romaneasca -ASIROM S.A",ainsusit
activele asigurarilor facultative deviata, cele aferente
asigurarilor facultative deautoturisme siaaltor asigurari,
pasivele corespunzatoare ,lafelsibunurile imobile apartinand
ADAS -uluiincluse incapital .
Societatea "Astra S.A."care apreluat activele sipasivele
societatilor mixte ,celespecifice asigurarilor sioperatiunilor de
reasigurare inraport custrainatatea .
Agentia "Carom S.A", care ainsusit activitatea privind
constatarea daunelor, constatarea siplata despagubirilor in
cazurile depagube produse inRomania, cand raspunderea este
asupra unor asigurati lasocietati deasigurare dintaranoastra .

Excluzand celetreisocietati constituite inurma reorganizarii
ADAS -ului, amai fost infiintata banca deImport -export a
Romaniei, numita pescurt "Eximbank", care asigura credite la
export impotriva riscului deneplata .Latoate celepatru societati
capitalul initial esteintegral detinut destatul roman, caactionar
unic.
Inluna septembrie 1990 afostinfiintata prima prganizatie
dinRomania cucapital integral privat ,UNITA S.R.L.cusediul la
Timisoara .
Inanul 1992 s-auinfiintat societatile AGRAS, ASIGURARI
REASIGURARI ARDAF, in1993 s-aucreat societatile ASIGURAREA
ANGLO -ROMANA, GENERALA ASIGURARI .

In1994 afostinfiintata UNSAR -Uniunea Nationala a
Societatilor deAsigurare siReasigurare dinRomania .Totin1994,
s-auinfiintat ASITRANS, ASIGURARI ION TIRIAC (ASIT care
inanul 2000 si-aschimbat denumirea inALLIANZ TIRIAC
ASIGURARI) ;inanul1995 s-ainfiintat societatea OMNIASING .
In1996 s-auinfiintat societatile ASIBAN SOCIETATE DE
ASIGURARE SIREASIGURARE, ATLASSIB SOCIETATE DE
ASIGURARI .

Inanul 1997 s-ainfiintat societatea Nederlanden Asigurari
deViata care inprezent aredenumirea INGNederlanden
Asigurari deViata.
Inanul 1999 s-ainfiintat AIGLifeAsigurari Romania S.A,
divizia deasigurari deviata sipensie privata acompaniei
AIG.
Inanul2001 s-ainfiintat CSA-Comisia deSupraveghere a
Asigurarilor .

Raportul Tarii din2003 pentru Romania pune accent pecateva
declinuri inacest sector .Acesta sustine calegislatia indomeniul
asigurarilor nueste suficient deprecisa incat seimplementeaza
prevederi sidecizii Comisiei deSupraveghere aAsigurarilor este
demulte oriinconsistenta .Raportul propune caRomania trebuie
samaifaca eforturi pentru afluidiza legislatia indomeniul
asigurarilor .
Delaraportul din2003 sipana laceldin16mai2006 aufost
adoptate acte normative care aliniaza legislatia sectorului
asigurarilor romanesti standarde U.E.Astfel :Alinierea Romaniei la standardele Uniunii
Europene

Adoptarea legislatiei primare inspiritul normelor UEacontinuat prin
adoptarea Legii nr.76/2003 care modifica Legea nr.32/2000 privind
societatile deasigurare sisupravegherea asigurarilor .Aceasta lege
estedeosebit deimportanta, intrucat sporeste atributiile autoritatii de
supraveghere sidefineste, inconcordanta culegislatia comunitara,
anumite notiuni specifice asigurarilor .
Afostadoptata, deasemenea Legea nr.172/2004 caremodifica Legea
nr.136/1995 privind asigurarile sireasigurarile dinRomania .Aceasta
transpune exact prevederile directivelor UEindomeniul asigurarilor
estedesfiintata astfel obligatia persoanelor fizice sijuridice romane de
aincheia contracte deasigurare inexclusivitate cusocietatile de
asigurare stabilite inRomania .
Dinpunctul devedere alasiguratilor, adoptarea acestor prevederi sunt
benefice prin intesificarea concurentei, ceea cevadetermina
competitorii safavorizeze ofertele clientilor deproduse siservicii sisa
ridice nivelul calitatii acestora, vaavea loc,deasemenea, ocrestere a
rolului intermediarilor deasigurari, inspecial albrokerilor deasigurare
careactioneaza innumele asiguratilor .

Prinnoulcodfiscal primele deasigurare ,respectiv celor deviata, sunt
deductibile inlimita a200euro pean.Deasemenea, aceasta masura
seaplica siasigurarilor voluntare private desanatate care devin
deductibile lacalculul impozitului pevenitul salariatilor sialimpozitului
peprofit laangajatori .
Finalizarea armonizarii legislatiei primare dindomeniul asigurarilor cu
directivele europene -prinOUG nr.201/2005,aceasta fiindaprobata in
anul 2006 prinLegea nr.113/2006 (Monitorul Oficial nr.421/16mai
2006);
Emiterea majoritatii normelor aplicabile deladataaderarii ;
Depasirea, inpremiera, apragului psihologic de1miliard euro prime
subscrise –aceasta dezvoltare indica ocrestere avizibilitatii pietei de
asigurari siaincrederii inacest sistem precum afostprezentat si
ingajarea unuinumar impresionant capersonal indomeniu ;
Incheierea primei etape deadecvare acapitalului social lalimitele
minime legale -camasura depregatire apietei pentru aface fata
noilor cerinte desolvabilitate aplicabile deladataaderarii ;

Intarirea capacitatii administrative desupraveghere prudentiala
prin programe detraining apersonalului ,,prin cursuri de
specialitate sivizite destudiu laautoritatile similare dinalte
state aleUniunii Europene ;
Dezvoltarea unei baze dedate integrate care sapermita
asiguratorilor sibrokerilor deasigurare satransmita raportari
on-line;aceasta baza dedate vadatotodata posibilitatea
stocarii informatiilor pedurate mari detimp, informatii pozitive
asupra activitatii deanaliza realizata deautoritatea de
supraveghere ;
Cusuportul consultantilor peProgramul Phare, demareaza
dezvoltarea unui sistem deindicatori deavertizare timpurie –
acesta urmand afiimplementat lascurt timpdupa abordare .

Transpunerea inlegislatia primara adirectivei privind intermedierea inasigurari
Siinsectorul asigurarilor de raspundere civila auto s-auinregistrat
progrese, cumarfi:
Liberalizarea neintegral atarifelor deprima RCA -caexercitiu depregatire a
pietei pentru
Seintroduce acoperirea prinasigurare pentru 365zile,serenunta laperioada fixa
devalabilitate corespunzatoare anului calendaristic
Seprevad etapele demajorare alimitelor deraspundere aleasiguratorilor astfel
incat deladata aderarii nivelurile minime sacorespunda celor prevazute de
directive
Crearea centrului deinformare CEDAM, maiexact administratorul bazei dedate
create conform dispozitiilor art.IIdinLegea 172/2004 pentru modificarea si
completarea Legii nr.136/1995 privind asigurarile sireasigurarile inRomania
Intra invigoare OUG nr.189/2005 care prevede compararea informatiilor din
CEDAM cucele privind autovehiculele inmatriculate -invederea identificarii
autovehiculelor pentru carenuesteindeplinita obligatia deasigurare
Prin Legea nr.113/2006 privind aprobarea OUG nr.201 de
modificare sicompletare aLegii nr.322000 seasigura :
Apare independenta deplina aBiroului Asiguratorilor deAutovehicule din
Romania ;

Constituirea Fondului -asociatie, persoana juridica dedrept privat cu
urmatoarele atributii de:
Fond deprotectie avictimelor strazii .Fiecare stat membru trebuie sa
autorizeze oramura cuscopul deadespagubi, inlimitele obligatiei pecarele-
aravea unasigurator, daunele materiale saucorporale cauzate devehicul
neidentificat sauneasigurat
Organism decompensare cedespagubeste persoanele vatamate inurma
unor accidente care auavut locpeteritoriul unui statmembru, produse de
autovehicule asigurate deosocietate dintr-unstatmembru, altuldecat statul
deresedinta alpersoanei vatamate, incazul incaresocietatea deasigurare
nuaalesunReprezentant deDespagubire instatul membru deresedinta a
persoanei vatamate .
Centru deInformare pastreaza evidenta numerelor deinmatriculare a
autovehiculelor care stationeaza inmod obisnuit peteritoriul sau,numerele
politelor deasigurare care acopera raspunderea acestor autovehicule si
perioada devalabilitate aacestora, numarul deCarte Verde sauasigurarii de
frontiera pecare ledetin anumite autovehicule, precum sidatele de
identificare alesocietatilor deasigurare careaueliberat documentele

Aupornit demersurile invederea unui program dereasigurare
pentru Fondul deprotectie avictimelor strazii
Toate aceste demersuri suntcompletate printr -oconstientizare a
populatiei cuprivire lanecesitatea incheierii asigurarii pentru
raspundere civila auto;
Estenecesar sisefacdemersuri pentru eliminarea practicilor de
vanzare ambulanta cedeterioreaza increderea populatiei si
calitatea informatiilor transmise catre baza dedateCEDAM .

Interventia statului insfera asigurarilor afostinstituita intara
noastra prinLegea nr.216/1930,prininfiintarea Oficiului pentru
supravegherea intreprinderilor private care incheiau asigurari si
reasigurari intara .
Pana lanationalizare statul aorganizat sidesfasurat prin
prevederile legale controlul astfel incat asiguratii aveau
certitudinea caasiguratorii vorfiintotdeauna inmasura saisi
indeplineasca atributiile insusite prin contractele sipolitele de
asigurare .Obiectivul controlului realizat seextindea siasupra
modului decalcul alrezervelor matematice sialprimelor
corespunzatoare fiecarui feldeasigurare .Supravegherea pietei de asigurari
Oficiul de Supraveghere a Activitatii de Asigurare
si Reasigurare

Incadrul Ministerului deIndustrie siComert dinacea perioada au
functionat "Oficiul decontrol" infiintat prinLegea asigurarilor din1930
care afost insarcinat cutrierea societatilor deasigurare sicu
supravegherea activitatii lor;acesta averificat dupa infiintare cele44
societati nationale si2societati deasigurare straine, care lucrau in
aceltimp lanoiintara.Caurmare alacunelor existente inorganizarea
lortehnica siinplasamentele efectuate aufostdesfiintate 16dintre
acestea .
Controlul activitatii deasigurare s-arealizat pana laaparitia Decretului
nr.362/1949 pentru dizolvarea silichidarea intreprinderilor si
societatilor deasigurare .Oficiul devine Serviciu incadrul Ministerului
deFinante .
Inperioada 1949-1990 avantajul constituit inasigurari facea inutil un
instrument decontrol sireglementare .Odata cuincetarea monopolului
statului incalitate deasigurator sicuformarea uneipiete cumaimulti
jucatori s-asimtit nevoia unei autoritati care sareorganizeze sisa
fluidizeze activitatea asigurarilor, astfel incat interesele asiguratilor sa
fiegarantate, indiferent carearfisocietatea deasigurare caresubscrie
riscurile .

Dupa schimbarile legislative din1990,cand s-aucreat premisele unui
mediu concurent pepiata asigurarilor dinRomania, prinHotararea
Guvernului nr.574/1991 s-ainfiintat Oficiul deSupraveghere a
Activitatii deAsigurare siReasigurare -OSAAR, organism de
supraveghere apietei asigurarilor structurat cadirectie incadrul
Ministerului Finantelor .Oficiul deSupraveghere aActivitatii de
Asigurare siReasigurare dinRomania si-ainceput desfasurarea indata
de1februarie 1992.Eficienta cucareOSAAR si-aexecutat activitatea
desupraveghere timp deaproape 10aninuafost lanivelul
standardelor impuse .Ineficienta avea drept motiv caOficiul de
Supraveghere aActivitatii deAsigurare nuavea suficienta autoritate,
fiindundepartament incadrul Ministerului Finantelor Publice .
Intre atributiile sale, maiimportante figurau :

overificarea documentelor legale deconstituire siavizarea invederea
inregistrarii societatilor comerciale dindomeniul asigurarilor ;
ostabilirea perioadelor sitermenelor devarsare acapitalului social pana la
limita capitalului subscris ;
oelaborarea depropuneri deactenormative cuprivire laasigurarile obligatorii,
stabilirea tarifelor deprime siemiterea normelor tehnice deaplicare aacestor
asigurari ;
oavizarea elementelor decalcul aleprimelor laasigurarile deviata silacelela
careseconstituie rezerva deprima ;
oprimirea sianalizarea bilaturilor anuale alesocietatilor comerciale din
domeniul asigurarilor siexaminarea situatiilor acestora ;sastabileasca marja
desolvabilitate inlimitele prevazute delege;
oavizarea modificarii statutelor, amajorarii sireducerii capitalului social, a
transferurilor deportofoliu, adizolvarilor, fuziunilor saualealtor forme de
incetare aactivitatii societatilor comerciale dindomeniul asigurarilor ;
opublicarea anuala aunui raport asupra situatiei financiare asocietatilor
comerciale dindomeniul asigurarilor ;
oindeplinirea altor atributii referitoare labuna desfasurare aactivitatii de
asigurare .

Evolutia pietei asigurarilor indeceniul '90,cresterea concurentei sisarcinile noi,
aparute indomeniul asigurarii referitor cuaderarea Romaniei laUniunea Europeana,
aufacut necesara constituirea unei noiautoritati inmaterie desupraveghere si
control pentru sectorul asigurarilor .
Caurmare, inanul 2001 s-ainfiintat Comisia deSupraveghere aAsigurarilor, ca
institutie publica cupersonalitate juridica, cuscopuri legate desupravegherea pietei
deasigurari, derealizarea stabilitatii peaceasta piata sideapararea intereselor
asiguratilor .
Dinpunct devedere administrativ sifinanciar, Autoritatea desupraveghere creata
devine independenta, fiind subordonata direct Parlamentului, iaratributiile insusite
prinlegesuntmult largite comparative cucelealefostului organism desupraveghere
apietei asigurarilor -Oficiul deSupraveghere aActivitatii deAsigurare siReasigurare .
Institutia si-acreat propria structura organizatorica, cudirectii siservicii specializate,
imbunatatite permanent, tinand seama decomplexitatea sivolumulactivitatilor
desfasurate .Comisia de Supraveghere a
Asigurarilor

PrinLegea nr.403/2004 careamendeaza Legea 32/2000 privind societatile de
asigurare sisupravegherea asigurarilor, este asigurata existenta unei
independente amembrilor Consiliului Comisiei deSupraveghere aAsigurarilor,
conform recomandarilor expertilor Comisiei Europene .
Intarirea independentei sidefactor amembrilor Autoritatii romane de
supraveghere aasigurarilor, coroborata cucresterea raspunderii lorfatade
asigurati iiconfera Comisei deSupraveghere aAsigurarilor calitatea de
autoritate competente deareglementa sideasupraveghea activitatea in
asigurare, astfel incat operatorii romani autorizati sapoata desfasura in
conditii deeficienta sisiguranta activitati inspatiul comunitar si
extracomunitar .
Potrivit prevederilor legii, Comisia deSupraveghere aAsigurarilor dinRomania
este oautoritate administrativa despecialitate, cuprevedere juridica,
realizata cuscopul apararii drepturilor asiguratilor sialpromovarii stabilitatii
financiare aactivitatii deasigurari sireasigurari dinRomania .
Comisia deSupraveghere aAsigurarilor aresediul inBucuresti siisipoate
deschide sedii inorice localitate depeteritoriul Romaniei .Colaboreaza cualte
autoritati publice sicuinstitutii straine avand caobiect reglementarea sau
supravegherea pietelor deasigurari ,invederea realizarii protectiei
asiguratilor ,apotentialilor asigurati siatransparentei pietei asigurarilor .

CSAadopta norme ,avize sidecizii ,subsemnatura presedintelui ,
dupa deliberarile dinsedinte .Comisia areinstructura sa
personal speciali zatcompus dineconomisti ,juristi ,experti
contabili ,actuari ,statisticieni ,matematicieni ,ingineri ,
informaticieni ,medici, precum sidinaltepersoane calificate in
domeniul asigurarilor ,reasigurarilor sifinantelor .
CSA nuaredreptul sadezvaluie informatii insusite intimpul
exercitarii atributelor sale.Nuexista obligatia deconfidentialitate
incazul incare informatia :sedacuacordul scris al
asiguratorului implicat ;seda lasolicitarea instantei
judecatoresti ;estedataininteresul asiguratilor .

CSAemite decizii princare:impune interdictii, acorda, suspenda sauretrage
autorizatii ;modifica sauevoca actele sale;aproba divizarea saufuzionarea
asiguratorilor sireasiguratorilor ;aproba transferul deportofoliu deasigurari si
reasigurari ;accepta persoanele care examineaza activitatea deasigurari de
viata;aproba actionarii semnificativi sipersoanele semnificative ale
asiguratorului ;aproba componenta Consiliului expertilor inasigurari care
functioneaza pelanga easiavizeaza statutul acestuia ;structureaza
salarizarea membrilor Consiliului Comisiei deSupravegherea aAsigurarilor si
apersonalului sau;dispune efectuarea actiunilor deanaliza, indrumare si
control lasocietatile dinsfera dereglementare sisupraveghere ;dadispozitii
privind prezentarea dedocumente, situatii, informatii siaudieri ;constata si
aplica sanctiuni operatorilor dindomeniu pentru incalcarea legislatiei impuse .
Comisia deSupraveghere aAsigurarilor intocmeste siexecuta bugetul
propriu, caresealimenteaza dintaxe, majorari, donatii, venituri dinpublicatii,
altesurse .Excedentul bugetului seraporteaza peanulurmator .

România esteunuldintre statele membre ale UE cu mariprobleme nerezolvate îngestionarea
evaziunii șia corupției fiscale .
Evaziunea fiscală este deteriorata la capitolul monitorizare , transparență publică , limitare și
restrângere . Este un fenomen care sedezvolta negativ tot maimultînsocietatea noastră , ajutat
de corupția șibirocrația sistemului public, darșide o resemnare a organelor de control, printr -o
atitudine de tipul„nu avem cesă-i facem ”.
Corupția ridicată este, la rândul său, o permanență a societ atearomâne asca. Corupția are o
puternică determinare socială șiculturală . Acest fenomen negativ , aproape generalizat la toate
nivelurile administrației publice șial organismelor de control financiar de stat, a condus la un
nivel dintre celemairidicate încadrul UE înceeaceprivește evaziunea fiscala .
Aceste fenomene negative influențează negativ gradul de fiscalitate , creșterea economică , conduc
la creșterea deficitului bugetului general consolidat șiulterior la creșterea datoriei publice a.
Pentru ca țaranoastră săiasădin această criză economico -financiara șipentru a respecta
criteriile nominale de convergență impuse de către UE, referitoare la finanțele publice , trebuie să
diminueze aceste fenomene șisăcrească gradul de colectare a resurselor financiare publice pe
acesta cale(Brondolo , 2009, Gupta, 2005). Economia subterană și corupția

Evaziunea fiscală esteprincipala cauză a reducerii încasărilor fiscale . Este un
fenomen economic negativ , prezent întoate economiile lumii, înproporții
variabile , darridicate , determinate de o multitudine de factori , inclusiv
psihologici .
Natura umană se împotrivește impozitării . Rolul statului artrebui safie de
limitare șirestrângere a acestui fenomen șide aducere încircuitul economic
real a sumelor retrase prinevaziune fiscală .
Evaziunea fiscală poate fi definită ca „totalitatea procedeelor licite sauilicite
cu ajutorul cărora ceiinteresați sustrag , întotalitate sauînparte, materia lor
impozabilă obligațiilor stabilite prinlegile fiscale .
Pe baza criteriului legalității , evaziunea fiscală poate fi licită, permisă ,
respectiv ilicită , frauduloasă saufrauda fiscală . Evaziunea fiscală licită poate fi
privită ca o reorganizare legală a uneiafaceri astfel încât săse minimizeze
obligația fiscală , iarfrauda fiscală ca o reorganizare ilegală a uneiafaceri , în
același scop. Din punct de vedere moral, anumite tipuri de evitare licită a
impozitării sunt la felde greșite ca șievaziunea frauduloasă șide aceea ar
trebui tratate la felca aceasta . Înpractică , de multe ori, între legal șiilegal nu
există o ruptura ci, maidegrabă , o continuitate , încercările succesive de a
profita de lacunele legiiconducând contribuabilul de la legal la ilegal .

Economia subterană există întoate țările lumii , înproporții diferite înPIB.
Economia subterană apare înliteratura de specialitate sub diverse denumiri
(peste 20): economie ocultă , ascunsă , disimulată , paralelă , anexă , periculoasă ,
fantomă , invizibilă , neoficială , duală , cash, informală , secundară , ilegală , gri, din
umbră , nemăsurată , contraeconomie . Definiția dată de Pierre Pestieau , conform
căreia economia subterană reprezintă „ansamblul activităților economice cese
realizează înafara legilor penale , sociale sau fiscale sau care scapă inventarierii
conturilor naționale ”, este considerată de specialiști ca fiind cea mai
cuprinzătoare definiție a economiei subterane .
Exista o literatură bogată asupra posibilelor cauze ale economiei
subterane , din care am distins următoarele trei tipuri de cauze :
A. presiunea fiscală exercitată de ;presiunea exercitată de reglementările
impuse de stat ;
B. moralitatea fiscală : atitudinea cetățenilor față de stat ;

O dimensiune ridicată a economiei subterane are ca principale efecte negative
descreșterea șimicșorarea ratei de creștere a economiei oficiale . Pentru România
statisticile sunt îngrijorătoare înceea ceprivește acest fenomen , iarefectele negative
ale dimensiunii ridicate a economiei subterane se resimt puternic atât la nivelul PIB-
ului, câtșila nivelul încasărilor fiscale .
Țara noastră are o pondere de 30.2 % din PIB a economiei subterane , înanul 2010 ,
fiind devansată doar de Bulgaria la acest capitol. Media pentru statele UE-27 este de
20% din PIB, ceea ceface ca țara noastră săaibă 10 p.p. peste această medie , interval
încare s -arputea obține sume considerabile pentru bugetul public național , dacă
disciplina fiscală arcrește .
Observăm căponderea economiei subterane este sub 15% înțările nordice , înAustria,
Germania, Franța , Irlanda șiMarea Britanie, Luxemburg șiOlanda . Chiar dacă pentru
aceste state se înregistrează valori scăzute , ponderea acestei economii trebuie luată
înseamă , ținând cont căcea mai mică valoare a saeste totuși semnificativă , fiind
8,67 % (înAustria).

Economia subterana in statele member UE in 2010

Analizând evoluția economiei subterane înperioada
2003 -2010 , prin comparația între România șimedia
statelor UE-27, se observă o ușoară reducere a
dimensiunii acestui fenomen , cu aproximativ 2 p.p., atât
pentru țara noastră , câtșipentru media UE -27. Diferența
dintre România șiUE-27 este însă relativ constantă , de
aproximativ 10 p.p., ceea cereflectă evident o problema
sistemică a economiei noastre . Economia subterana in
Romania simedia UE –
27 in perioada 2003-
2010

O lungă perioadă analiștii economici au considerat corupția o chestiune culturală și
politică , iarmicșorarea corupției șiînlăturarea eiimposibil de realizat (Tudorel , Roșca ,
Matei , 2008). Astfel , eliminarea corupției nu era privită ca un obiectiv al reformelor de
dezvoltare , ci era considerată o componentă naturală a uneițări, la felde exogenă ca,
de exemplu , geografia .Corupția se manifestă încelemaidiverse domenii , înforme și
interacțiuni variate șicomplexe , însădomină arena fiscală șibugetară (ca număr de
cazuri șimaiales ca dimensiune , fiindvorba aicide corupția la nivel înalt). Corupția
esterăspândită nu numai înțările încurs de dezvoltare ci șiînțările dezvoltate . Deși
potențialul de corupție estespecific pentru fiecare țară, s-a constatat cătipurile și
întinderea corupției fiscale șibugetare sunt influențate de structura fiscală generală a
țăriișide sistemele de management fiscal folosite de țararespectivă .De exemplu , un
sistem de impozitare complex, cu variații mariale cotelor de impozitare , poate
determina contribuabilii să-i mituiască pe colectorii de venituri fiscale . De asemenea ,
controlul precar al cheltuielilor bugetare diminuează riscul ca funcționarii săfie prinși
șistimulează corupțiaCORUPTIA

Dicționarul Oxford English definește corupția ca fiind „pervertirea sau
distrugerea integrității sau fidelității înîndeplinirea sarcinilor publice prin mită
sau favoruri ”. Conform Dicționarului Explicativ Român , corupția este „abaterea
de la moralitate , de la cinste , de la datorie ”. Cea mai utilizată definiție a corupției
însectorul public este : „abuzul funcționarului public pentru câștiguri proprii ”.
Funcția publică este abuzată învederea unor câștiguri proprii când o autoritate
publică acceptă , solicită sau îndeamnă la mită . Funcția publică mai poate fi
abuzată șipentru beneficii personale , chiar dacă mita nu are loc, prin patronaj
sau nepotism, furtul unor bunuri ale statului sau devierea veniturilor publice . Nu
toate formele de corupție implică plăți monetare directe , oficialii
guvernamentali putând obține avantaje mai subtile de pe urma actelor corupte ,
cum arfi susținerea politică .

Trebuie precizată distincția care există între corupție șievaziune fiscală :
cu toate căevaziunea fiscală poate include mituirea unui oficial , evaziunea
fiscală însine este actul agentului economic privat șinu implică obligatoriu
oficiali ai sectorului public. Când este vorba de corupție din punctul de vedere al
politicilor fiscale șibugetare , aceasta poate luatrei forme :
1. corupția la nivelul colectării resurselor financiare publice (sau fiscală );
2. corupția la nivelul repartizării cheltuielilor bugetare ;
3. corupția din activitățile cu caracter cvasifiscal (cum arfi privatizările ).
Cu toate cărelația negativă dintre corupție șifiscalitate este intuitivă și
aparentă , acest coeficient negativ de corelație nu implică neapărat o relație
cauzală între cele două variabile . De exemplu , poate fi cazul încare atât corupția
ridicată , câtșicolectarea scăzută a veniturilor fiscale pot fi cauzate de factori
externi comuni , cum arfi nivelul scăzut al dezvoltării șinivelul ridicat al sărăciei .
Asemenea exemple arată cănu se înregistrează o automat o creștere a
veniturilor fiscale doar prin scăderea corupției .

Analizând corupția înansamblul său,
prin Indicele de Percepție a Corupției
(IPC), România este percepută ca fiind
una dintre cele mai corupte țări ale UE,
alături de Grecia șiBulgaria ( vezi
rapoartele anuale ale 76 Iulian Viorel
Brașoveanu Transparency
Internațional din 2009 și2010 privind
Indicele de Percepție a Corupției
(IPC)).
2010 este însă un an mai bun pentru
țara noastră decât pentru Grecia și
Bulgaria, care au avut înrăutățiri ale
ratingului mai mari decât țara noastră ,
astfel căRomânia a urcat două locuri
față de anul 2009 (adică nu mai este
ultima din UE, ci se află pe poziția 25
din 27).

În2010 față de 2009 se poate observa o
înrăutățire a IPC, deci o percepție a unei
corupții mai ridicate pentru 15 state, o
îmbunătățire a acestei percepții pentru șase
state șipăstrarea aceluiași IPC pentru șase
state. Media acestui indicator pentru UE-27 a
scăzut practic nesemnificativ înultimul an, cu
0,06.
Dacă se compară evoluția IPC înțara noastră
cu media UE -27 sau cu cea determinată pentru
cele mai noi12 state membre ale Uniunii , se
observă : evoluție relativ paralelă înperioada
1997 -2010 cu media NMS 12; aceasta înseamnă
cădecalajul țării noastre față de aceasta medie
s-a menținut relativ constant, anume 1,3
puncta; reducere a acestui decalaj față de
media UE -27, de la 3,55 puncte în1997 și3,34
puncte în1998 la 2,6 puncte în2010.Evoluția IPC în
perioada 1997 -2010 în
UE

Pe ansamblu acestei perioade , România
șiBulgaria și-au împărțit ultimele două
poziții înrândul statelor membre UE,
țara noastră fiind percepută , îngeneral,
cu o corupție mai ridicată decât țara
vecină înperioada 1998 -2010 . Evoluția IPC înperioada
1997 -2010 înRomânia și
Bulgaria

Comportamentul unor agenți economici de nu plăti impozitele , taxele sau contribuțiile ,
pentru cănu sunt sancționați de către stat, echivalează cu creșterea fiscalității pe umerii
celor care sunt corecți șiplătesc aceste obligații . Reducerea evaziunii șicorupției fiscale ,
precum șia arieratelor fiscale , vaechivala cu reducerea fiscalității reale .
Evaziunea fiscală sau marea corupție , nesancționate de către organele abilitate , au
degradat însă societatea noastră șidin punct de vedere moral, fiind anormal ca aceia
care încalcă regulile săaibă succes , iarceicare sunt corecți plătesc șipentru cei
incorecți .
Corupția șievaziunea fiscală sunt deci probleme majore ale societății noastre , cu atât
mai mult încondițiile actualei crize economico -financiare șiale dorinței integrării țării
noastre înUE. Aceste fenomene negative trebuie tratate cu prioritate , iarreformele
administrative șilegislative trebuie susținute de o monitorizare atentă a acestor
fenomene șide reducerea lor.CONCLUZII

Alexa Constantin, Ciurel Violeta -"Asigurari sireasigurari incomertul international" ,Ed.ALL,Bucuresti, 2003
Bistriceanu, Gheorhe D.,"Sistemul asigurarilor dinRomania", Editura Economica, Bucuresti, 2002;
Ciurel Violeta -"Asigurari sireasigurari -abordari teoretice sipractici internationale", Ed.Expert 2002
Coana, Florin Ion,"Asigurari financiare simaritime .Aspecte interne siinternationale", Editura Mirton, Timisoara,
2003;
Constantinescu DanAnghel, Dobrin Marinica -"Introducere inasigurari" ,Ed.Tehnica, Bucuresti 2003
Galiceanu, Ion,"Asigurari", Reprografia Universitatii dinCraiova, Craiova, 1994;
Seulean, Victoria, s.a."Asigurari comerciale"(volum 1),Editura Mirton, Timisoara, 2007;
Vacarel I.,Bercea F.-"Asigurari -Reasigurari" ,Editura Expert, Bucuresti, 2002
 Alm , James, Martinez -Vazquez, J., “Tax Morale and Tax Evasion in Latin America ”, Andrew Young School of Policy Studies, Georgia
University, International Studies Program,W.P . 07-32, December 2007
 Andrei, T., Roșca , I.Gh ., Matei , A. ( 2008 ). Corupția . O analiză economică șisocială , Editura Economică , București
 Brașoveanu , I.V., Obreja Brașoveanu , Laura, “Correlations between fiscal policy and macroeconomic indicators in Romania ”,
Theoretical and Applied Economics, serie nouă , număr special dedicat conferinței internaționale a Facultății de Finanțe , Asigurări , Bănci
șiBurse de Valori , 2008 (a)
 Brașoveanu , I.V., Obreja Brașoveanu , Laura, Paun , C., “Comparative Approaches Regarding Fiscal Systems in European Union ”,
Theoretical and Applied Economics, vol. XV, nr. 4(521)(s), April, 2008 (b), pp. 65-74
 Brasoveanu , I.V. ( 2009 a). Analize ale politicii fiscale înRomânia șiînstatele membre aleBIBLIOGRAFIE

Uniunii Europene , Editura ASE, București
Brașoveanu , I.V., Obreja Brașoveanu , Laura, “Correlation between Corruption and Tax Revenues in EU 27”,
Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, no. 4, 2009b
Brașoveanu , I.V., Obreja Brașoveanu , Laura, “The analysis of macroeconomic context for European Union
countries in 2009”, Supplement Theoretical and Applied Economics ECTAP, 2009c
Brondolo , J. (2009). Collecting Taxes During an Economic Crisis: Challenges and Policy Options
Caballé , J., Panadés , Judith, “Tax Rates, Tax Evasion and Growth in a Multi -period Economy”,
Revista de Economía Pública , Universidad Barcelona, Instituto de Estudios Fiscales , nr. 183, november 2007,
pp. 67 -80
Gupta, R. (2005). Asymmetric Information, Tax Evasion and Alternative Instruments of Government Revenue
Levaggi , Rosella, “Tax Evasion and the Cost of Public Sector Activities”, Universita di Brescia, Discussion Paper,
n. 0616, 2007
Martinez -Vasquez, J., Arze , X., Boex , J. (2006). Corruption, fiscal policy and fiscal management, USAID
McGee, R., “The Ethics of Tax Evasion: A Survey of International Business Academic”, International Atlantic
Economic Conference, New York, October 6 -9, 2005, Also available at www.ssrn.com
Obreja Brașoveanu , Laura, Brașoveanu , I.V., “The Correlation between Fiscal Policy and Economic Growth”,
Theoretical and Applied Economics, vol. XV, nr. 7(524)), 2008, pp. 19 -26
Rădulescu (Toader ), Stela (2007). Evaziunea fiscală înRomânia înperioada de tranziție , ASE, București
Schneider, F., “Shadow Economies and Corruption All Over the World: New Estimates for 145 Countries”,
Economics Journal, July 24, 2007
Torgler , B., Valev , N., “Public Attitudes Toward Corruption and Tax Evasion: Investigating the Role of Gender
Over Time”, QUT School of Economics and Finance, WP 214, april 2007
Văcărel , I. șicolectivul (2008). Finanțe publice , Editura Didactică șiPedagogică , București