Necesitatea se explica prin urmatoarele: [630695]

FMI
Necesitatea ? se explica prin urmatoarele:
1) in sec 20 s-au produs evenim importante economice(criza mondiala) SUA este nucleul economiei
mondiale. In anul 1949 lira sterlina a pierdut pozitiile mondiale ca moneda cea mai utilizata i n tranzactii
internationale. Ca poindere economica SUA are ¼ la PIB(23-25% din PIB mondial) si 1/5 la cons tructia
de automobile.
2) Locul 2 in lume ocupa CHINA dupa aderarea la OMC. 1/6- 1/8 dinPIB mondial (14- 16%)
3) Locul 3 japonia
4) Germania
5) Franta
6) Marea britanie
7) Add
8) Italia
9) Asdf
10) Aa
11) Asd
12) Rusia 2% din PIB mondial.
Uniunea internationala de clearing – apoi FMI
Sarcinile FMI:
1. Sa contribuie la colaborarea internationala prin diverse metode si mijloace
2. Sa faciliteze comertul international
3. Sa inlature sau sa diminueze restrictiile in relatiile valutare.
4. Sa acorde credite tarilor membre.
Tabel. Parti pozitive si negative ale colaborarii RM cu FMI
Consecnte pozitive Consecinte negative
1. Calitatea de membru12 aug 1992 a FMI nr 166
inseamna recunoasterea internationala a tarii
din punct de vedere economico-financiar.( 2
martie 1992 M=mebru ONU, recunoasterea pe
plan politic international. ). Calitatea de
membru a FMI deschide usile spre orice
colaborare economica internationala.
2. Are un statut – prevede cerinte de statutare –
perfectionarea statisticii statutare –
a) balanta de plati – fiecare stat membru e
obligat sa prezinte la fin fiecarui an balanta
de plati.
3. In cadrul fondului monetar exista institutul de
perfectionare a cadrelor din sistem economico-
financiar. (cursuri gratuite de la 2 sapt – 3 luni
pentru functionari de stat.)
4. Beneficiaza de informatii de la FMI care tine de
situatia monetara din lume si alte tari. Adica
obtine informatii.
5. In unele cazuri (FMI promoveaza niste cerinte
pentru activitatea bancara ce au actiune
pozitiva) de ex la noi BNM trebuie sa sa
prezinte lista actionarilor BC din RM .
6. Ofera credite(rezervele valutare ale RM s-au
format in perioada 1992-99 din credite ale FMI) 1. Conditionalitatea creditelor – nu totdeauna
benefice RM (de ex: insista sa se accelereze
privatizarea care in majorit nu sunt legale.
2. Cere transparenta de la statele membre dar in
realitate nu asigura transparenta persoanala.
Nu totdeauna da publicului memorandumurile
incheiate cu statele membre.
3. In 1998 a avut loc o criza fin regionala, care a
venit din rusia, RM sub influienta fondului a
depus eforturi sa mentina cursul stabil fortat
sub influienta fondului, prin cheltuirea
rezervelor valutare (230 mln dolari) (1947
franta a obtinut 250 MLN $ credit … in 200 ani
$ s-a ieftinit de 100 ori, iar in 50 ani de 10 ori
sau mai mult)
4. Nu poarta raspundere pentru propunerile lor
pentru tara in cauza. FMI are reprezentant in
fiecare tara membru care nu cunoaste bine
economia tarii si specificul acesteia si acest
reprezentant da sfaturi statului care nu
totdeauna duc la consecinte pozitive.
Cautati adaugator. Concluzia: trebuie sa colaboram, promovindu-ne interesele noatre nationale, cu
responsabilitate.

BIRD reconstructie inseamna ca aceasta banca a avut ca scop refacerea economiei mondiale distr use
de dupa cel de-al doilea razboi mondial.
FMI + BIRD
Comun Di stinctiv
1. Au aparut in consecinta a conferintei de la
breton-woods. (cand a fost?)
2. Ele colaboreaza foarte strins. (rapoartele
facute asupra unei tari sunt prezentate
ambelor organizatii).
3. Sunt cele mai principale organisme
financiar-monetare internationale
4. Structuri afiliate la ONU. Colaboreaza cu
ONU.
5. Amb ele structuri au aceeași mod de
formare a resurselor. (cote parti a tarilor
membre).
1) Procent/ cota – marimea PIB national,
2) Rezervele monetare internation
3) Cota Comertului international
6. 1. FMI nu este banca, BIRD este.
2. BIRD duce evidenta in dolari, FMI in DST.
3. FMI opereaza numai cu guvernele si
bancile nationale ale tarilor membre. Poate
acorda credite Bancilor nationale sau Min
Fin pentru a acoperi bugetul. BIRD
opereaza efectiv cu structurile publice si
private, (corporatia financiar internationala).
4. FMI acorda credite pe termen mediu si
lung(3-5, si pana la 10 ani, la
procentul/dobinda de piata ) BIRD acorda
credite pe perioada lunga 3-5% cu perioada
de gratie pana la 10 ani si 35-40 ani.
5. FMI – Conducere europeana, BIRD –
conducere americana

BERD – Londra. Reconstructia – refacerea economiilor europei centrale si de est distruse de comunism.
Reconstrcutia germaniei(partea de vest a investit in parte de est in 90 1tril de dolari pentru o perioada de
20 ani). RM a facilitat de mai multe credite de la BERD. Ultimul(g azoductul ungheni -iasi)
1. 1.

GATT(acordul general…) – 30 oct 1947
Obiectivul de baza – de a contribui la ridicarea/inlaturarea treptata a restrictiilor/barierelor existente in
domeniul comertului international.
1) Bariere vamale(taxe import export)
2) Bariere cu caracter cantitativ.
3) Bariere cu sens administrativ. (se interzice importul in tara cutare, pentru produsul cu tare).

Tema 2. Moneda interna܊ională in cadrul finan܊elor interna܊ionale.
Pe pia܊a economică internationala au loc schimburi de bunuri ܈i servicii intre tari, activitate ce necesită plăti si
incasari intre parteneri si care pot lua forme diferitein functie de conditii, i nteresul partilor si capacitati de plata
a debitorilor.
Pe măsura dezvoltării schimburilor internationale, in practica interna܊ională s -a impus utilizarea monedei
scripturale (moneda de cont). Ca mijloc de plată principal, precum ܈i amplificarea de pl ă܊i ܈i de credit.
Deasemenea în sfera mijloacelor interna܊ionale, sunt cuprinse valutele si monedele interna܊ionale( inclusiv
devizele) .
Moneda unei ܊ări reprezintă unitatea de măsură care serve܈te la evaluarea din perspectiva economică a unor
activită܊i sau evenimente(produc܊ia ob܊inută, pierderi suferite, schimbul realizat). Prin valută se în܊elege în
general moneda na܊ională a unui stat folosită de persoane fizice ܈i juridice, apar܊inînd altor state . Într-un sens
mai restrîns no܊iune de valută desemnează acele monede care sunt utilizate în mod efectiv în plă܊i ܈i
plasamante interna܊ionale. Valutele sunt monedele na܊ionale care au circula܊ie, putere de plată ܈i pot fi
constituite în fonduri de rezervă ܈i în alte ܊ări decît cea emitentă. Aceasta pres upune (nu intotdeauna) un
anumit grad de convertibilitate.
Incepind cu 2002 fiindca exista euro, moneda unui grup de state, a fost moneda artificiala,
Valută in sens larg – este orice monedă a altui stat, diferita de statul în care ne aflăm. Francul elve܊ian de
asemenea este valută liber convertibilă. Elvetia are rezerve în aur, poate oferi credite altor state, chiar ܈i celor
mai puternice din punct de vedere economic.
Notiune: Deviză – este termenul utilizat pentru desemnarea tuturor instrumentelor utilizate pentru efectuarea
pla܊ilor între ܊ări ܈i se referă atit la valuta în cont sau efectivă cît ܈i la instrumen teele de plată exprimate în
valută, de ex: cecuri, căr܊i de credit, cambii, bilete la ordin. Într-un sens mai larg devizele curpin d ܈i titlurile
financiare exprimate în valută, ac܊ iuni-obliga܊iuni.
Prin convertibilitate se intelege dreptul general de procurare de valută de pe pia܊ă ܈i folosire liberă a acesteia
în cadrul tranzac܊iilor interna܊ionale. Deci convertibilitatea este capacitatea sau calitatea unei monede
na܊ionale de a fi acceptată în real܊iile de schimb interna܊ionale de a circula liber pe plan i nterna܊ional.
După regimul convertibilită܊ii valutele pot fi clasificate:
1. Convertibile – valute care au o putere de circula܊ie ܈i liberatorie în afara ܊ării emitente. Valutele
neconvertibile sunt valutele care nu pot fi schimbate in alte valute. Ele participă la un număr foarte
restrîns de opera܊iuni monetare ܈i pot fi schimbate într- un singur sens de la valuta convertibilă către
valuta neconvertibilă.
2. Neconvertibile
3. Transferabile –
4. Liber utilizabile – care au convertibilitate totala, sunt recunoscute de FMI, si utilizate in tranzac ܊
interna܊ionale,
Moneda internațională este acea monedă care poate circula în afara grani܊elor statului emitent servind ca
mijloc de plată ܈i de rezervă pe pia܊a interna܊ională. În practică se disting 2 categorii de monede
internaționale :
1) Monede naționale
2) Unită܊i monetare artificiale –
Unită܊i monetare artificiale.

Introducerea sistemului cursurilor flotante a generat pentru participantii la tranzactiil e internationale
numoeroase probleme. Incercprile de a le depă܈i sau a diminua a condus la crearea unor substitute ale
monedelor cheie ca re se constituie in unită܊i de calcul ܈i valori de rezervă mai stabile. Aceste unită܊ i monetare
artificiale au fost create de institu܊ii oficiale dar ܈i de către institu܊ii private reprezentative provenite din industria
bancară. Cele mai cunoscute ܈i impor tante monede artificiale sunt:
1. DST –
2. ECU –
3. EURO –
4. ܇i altele de căutat.
Consiliul guvernatorilor din cadrul FMI a hotărît in anii 1968 -69 crearea DST în calitate de monedă de cont ܈i
de rezervă a sistemului valutar. DST au fost create pentru a contribui la extinderea comer܊ului interna܊ional ܈i
activită܊ii economice. La promovarea unui sistem multilateral de plată, la sus܊inerea stabilită܊ii cursurilor
valutare ܈i corectarea dezechilibrelor din balan܊ele de plă܊i. DST reprezintă o unitate monetară de cont ܈i de
rezervă emisă ܈i utilizată de FMI. Opera܊iunile de emisiune ܈i utilizare a DST se efectuează printr -un cont
special diferit de contul ce reflectă opera܊iunile curente ale organiza܊iei. Tările membre ale FMI care participă
la contul DST devin eligibile să primească alocări în această monedă ܈i o pot utiliza în opera܈iunile dintre ele.
DST se emit în urma constatării insuficien܊ei lichidită܊ii interna܊ionale de către consi liul guvernatorilor din cadrul
FMI. DST sunt considerate active create în scopul suplinirii activelor de rezervă formate din monede na ܊ionale
܈i aur. În statutul FMI din anul 1969 era prevăzut că o unitate DST=0,888 gr de aur fin, respectiv = dolarul SUA
de la 1 iulie 1944. Din anul 1974 DST au evoluat ܈i pre܊ul ei se determina pe baza unui co ܈format din 16
valute ale tărilor a căror participare la exportul mondial de bunuri ܈i servicii are mai mare de 1 %. De la 1
ianuarie 1981 numărul valutelor în co ܈s -a redus de la 16 la 5 , ܈i anume: Dolarul SUA, marca germană,
Francul francez, Lira sterlină si Yena japoneză. Cursul de schimb s -a calculat in functie de cantitatea de
monedă ce se include în cosul DST care se transformă în dolari SUA pe baza cursurilor de schimb de pe
pia܊ă. Dolarii echivalen܊i se însumează ܈i se ob܊ine valoare a 1 DST în dolari SUA. Cursurile monedelor din
co ܈fa܊ă de dolarul SUA ce se folosesc la evaluarea DST reprezentau media între cursurile de vî nzare ܈i
cursurile de cumpărare de pe pia܊a din londra. În cazul în care pia܊a din Londra era închisă, se utilizează
cursurile de pe pia܊a din New York, iar dacă ܈i aceasta este închisă se utilizează cursurile de pe pia܊a
Frankfurt. De la 1 ian 1999 FMI a înlocuit cantitatea de mărci germane ܈i franci francezi din st ructura
compozit ă a DST cu o cantitate echivalentă de Euro pe baza ratelor de schimb. Dintre Euro ܈i Marca
germană/Francul francez.
Participan܊ii ܈i de܊inătorii.
Fiecare membru care incheie cu FMI un contract prin care î܈i asumă obliga܊iile fa܊ă de departamentul DST
adoptă măsurile necesare ܈i devine participant la departamentul DST. FMI poate de܊ine DS T în contul de
resurse generale, poate acceota ܈i utiliza DST în opera܊iile ܈i tranzac܊iile dirijate prin cont împreună cu
participan܊ii ܈i în conform itate cu prevederile statutului. FMI poate desmna ܈i al܊i de܊inători dintre cei care nu
sunt membri. Termenii ܈i condi܊iile în care de܊inătorii desemna܊i pot de܊ine, accepta ܈i utiliza DST î n opera܊iile
܈i tranzac܊iile cu participan܊i sau al܊i de܊inători se aprobă de către consiliul guvernato rilor cu majoritatea de
85ș din puterea totală de vot.
Alocarea ܈i utilizarea DST.
Suma în DST ce se alocă unei ܊ări membre participante la cont depinde de cota de contribu܊ie a acesteia.
܉ările membre care beneficiază de aloca܊ii de DST pot ob܊ine în schimbul lor sume în valută de la alte ܊ări
participante la contul de schimb. FMI poate să desemneze o ܊ară membră pentru a ceda valută în schiombul
DST, în func܊ie de rezervele valutare, ܈i capacitatea de plată ܈i capacitatea de a asigura ach ilibrul monetar ܈i
valutar.

Este mai stabilă DST față de monedele din componența sa sau nu ?
Pe termen mediu ܈i lung aceasta este cea mai stabilă monedă, dar pe termen scurt fiind datorată componen܊ei
sale. Reducerea co܈ului de la 16 monede la 5 din componen܊a DST se explică prin faptul că au fost înlăturate
monedele mai instabile, ܈i pentru ca să rămînă cele mai stabile. DST este o stabilitate medie intre stabilitatea
maxima, a celei mai stabile monede ܈i cea minimă a celei mai inst abile monede din componen܊a sa.
Statutul FMI – ?
Utilizarea ܈ i alocare DST – ?
ECU ܈i EURO – ?
De ce sunt necesare monedele artificiale? – pentru a avea monede relativ mai stabile, stabilitate fata
de monedele naturale.
Perioada – anii 60, prima abordare in 1964 la paris, 1967,1968,1970.
Structura – ponderata, cota parte a 16 monede dinn lume: $, Lira sterlina, FF – franc francez, DEM (marca
germana), yena japoneza, dolar canadian, dolar australian, italian, florin ol andez, franc elvetian, franc belgian,
peseta spaniola, coroana daneza, coroana suedeza, coroa na norvegiana, ܈ilingul austriac .
De ce aceste monede anume – statele din care sunt valuta aveau o cota in comertul international au avut
mai mult de 1% in 1967. Valuta in primul rind in general se cistiga prin comert, si pentru comert. Import
export.
Dupa anii 70, DST a inceput sa devina mai instabila din cauza valutelor statelor ce aveau cota m ai mica.
Numarul reducindu-se la 5. Dolarul, lira, yena, francul, marca germana. Francul f r si marca au fost inlocuite cu
Euro. Deci raman 4 valute.
Utilizare: FMI plus structurile afiliate FMI, de ex banca de reglementare internationala.
ECU – European currency unit.
In 1999 s-a transformat in Euro de cont, iar in 2001 s-a transformat in moneda naturala, reala. Tarile care au
acceptat moneda Euro, formeaza zona Euro. Au aderat acele tari care au corespuns criteriilor de
performanta stabilite si anume:
1. Deficit bugetar mai mic de 3%
2. Datoriile publice sa constituie nu mai mult de 60% din PIB.
3. Dobinda de politica monetara sa constituie nu mai mult de 2 pp fata de primele 3 tari al e UE cu cele
mai bune performante/indicatori.
4. Toate aceste cerinte sa fie 3 ani la rind.
11 tari ale zonei euro – 6 tari + spania, irlanda de nord, austria, finlanda, portugalia. In 2001 s-a ad augat si
grecia, ulterior – slovacia, malta, slovenia, cipru, estonia(17 tari).
Perspectiva monedei Euro elab in 1999 si realiz 2001 era ca in 2014 toate tarile UE sa fie membre ale
zonei Euro. Dar datorita crizei din grecia aceasta s-a schimbat.
Trasaturi comune si distinctive ale E CU(Euro) si DST
comun distinctiv
1. Ambele monede sunt artificiale .
2. Principiile de formare – acelea܈i. ? 1. Moneda ECU s- a transformat in Euro, din
artificiala in naturala, iar DST nu s- a

3. transformat. (deoarece tarile lumii au obiective
diferite)
2. Cronologic euro a avut o extindere(crestere de
monede componente) iar DST o scadere, de
la 16 la 4.
3. Pentru moneda Euro poate fi cal culata infla܊ia,
pentru DST, practic imposibil, complicat.
4. Intr-un termen scurt Euro s-a transformat in a
2-a moneda de rezerva (27-27%), DST – in
proportii mai mici (aproximativ 2%)

Trasaturi comune si distinctive ale Euro si Dolar american. Parti ”tari” si ”slabe”
dolar In rezervele mondial
are o pondere mare
aprox 60% euro In rezervele mondiale are
pondere peste 28%
tari slabe tari Slabe

1. Moneda unui stat –
daca treb de luat
decizii la nivel
national in SUA
decizia ia fondul
nation de rezerva,
un singur organ.
2. Are istorie bogată
– peste 200 ani –
incredere in
monedă.
3. Poten܊ial ܈tiin܊ific
foarte puternic.
SUA au circa 70%
din poten܊ialul
܈tiin܊ific din lume.
4. 1. Are cheltuieli
militare foarte
mari.
2. Cheltuie foarte
mult pe carburan܊i.
3. Datorii publice
mari.
4. Balanta
comerciala
negativa. Foarte
mare. Aprox 5%
din PIB, deficit
aproape de 800-
850MLRD dolari
dintre care
jumatate la
carburan܊i.
1. UE are un PIB mai
mare decît SUA. Baza
economică puternică.
2. Va cre܈te in teritoriu si
putere.
3. UE are un comer ܊
intracomunitar dar are
comer܈ ܊i cu toata
zona africii de nord si
alte tari terte, foste
colonii.
4. Balan܊a comerciala
pozitivă. 1. Moneda comunit ă܊ii de state.
Decizia iau mai multe state
membre.
2. Are istorie modestă putin
peste 10 ani.

Concluzii: euro in perspectiva catre anul 2020 va cre܈te, de ex in rezerve catre 40ș iar al dolar SUA va
scadea la 40%.
Restul 20% vor reveni: lira, francul elvet, yena japoneaza,
Restul dolar canadian, australian, coreean.
La această listă nu se prevede participarea monedei chineze܈ti.
De܈i China ocupă locul 2 in lume ca marime a PIB, yuanul nu este moneda slab convertibil ă, utilizată in plan
interna܊ional. Gestionarea cursului yuanului este executata in mod strict de banca nationa la a chinei, deci nu
este libera. Daca ar libera ar fi mai scumpă, ca sa stimuleze exportul. Deci au balanta comerciala activă din
2001 cand a aderat la OMC(organizatia mondiala a comertului).

Fiindcă RM in proportii de peste 50ș are rela܊ii cu UE, BNM are trebui ca să reor ienteze ”legarea” monedei
noastre de moneda europeana. Actualmente, chiar pe pa rcursul a 2 decenii ea este legată de dolarul
american. Legarea sau reorientarea cursului valutar al leului MDL cu moneda Euro ar schimba favorabil
structura rezervelor valutare, care actualmente sunt preponderent in dolari. Actualmente cursul valutar al MDL
se calculeaza raportat la $ si respectiv cursul lui in euro este recalculat in func܊ie de corap ortul euro ܈i dolar
pe pia܊a europeana.
Daca intr-o zi anumita admitem ca cursul: 1$=12,5 MDL
La banca centrala europeana se stabileste ca 1E=1,31$
Atunci 1E=12,5*1,31=16,37.
Diferenta e principiala. Necesitatea legării MDL de Euro ܈i nu de $ este dictată de faptul că actualmente m ai
mult de jumătate din comer܊ul exterior al RM tine de tările UE si orientare RM spre U E va conduce intr -un
termen mediu ca ac eastă cotă să crească pină la 60ș, adică să fie rezervele valutare preponderent formate in
moneda în care se evaluează cea mai mare parte a comerc܊ului exterior.
Alte monede artificiale: dinarul arab – se folose܈te in pia܊a comună a ܊ărilor arabe, ܊ări ex portatoare de petrol.
AMU – Asian monetary unit – este legată de DST – in această zonă sunt tări in curs de dezvoltare rapidă.

Piața valutară
1. Conținutul și structura pieții valutare
2. Operațiunile valutare curente/la vedere
3. Operațiunile valutare la termen.
4. Hedging.
5. SWAP.
6. Speculații valutare.
7. Controlul asupra operațiunilor valutare.

I. Conținutul și structura pieții valutare
Piata de mărfuri – un sistem de relatii de vinzare- cupărare de mărfuri.
Piata muncii – sistem de relatii de vinzare- cupărare a fortei de muncă.
Piata creditelor – sistem de relatii dintre bănci si alte instituții bancare pe de o parte si solicitantii de
credite din altă parte.
Piata valutară – sistem de relatii de ofertă/vinzare pe de o parte, achizitie/cumpărare pe de altă parte ,
de valută/valute.
Vind valută :
Vinzători/exportatori –
Băncile comerciale – vind valută din interese proprii sau la solici tarea agentilor economici deserviti
la această bancă.
Organizatii de transport
Organizatii de turism
Asigurări
Populatia
Banca centrală.

Cumpără:
Importatorii.
Bcomerciale
Organizatii de transport
Organizatii de turism
Piata Asigurări lor
Populatia
Banca centrală.

Un rol specific pe piata valutară il joacă banca centrală . rolul specific al BC entrale în fiecare tară
ca participant al pietei valutare constă în faptul că banca centrală controlează:
1. Vînzările cumpărările de valută să deruleze conform legislației. normelor existente.
2. Bcentrală urmărește ca vinzările/cumpărările să decurgă la un anumit preț, numit curs valutar.
În cazurile in care pretul monedei, sau cursul valutar deviaz ă in limite mai mari decit cele prevăzute
in politica monetară, banca intervine pe piață cu vinzări cumpărări.
Dacă cursul leului scade, BNM vinde dolari din rezerve si invers.

5 decembrie data limita de prezentare a politicii monetare in RM.
Bugetul se adopta cel tirziu la 5 decembrie(la 1 octombire), daca ipotetic guvernul pana la 5 dec nu a
prezentat bugetul, acesta este demisionat.
Admitem ca pana in dec/noi ca pentru anul urmator BC va asigura 12,8-13,2 lei pentru un dolar.
Prin interventie valutara a BCentrale (BNM) intelegem actiunile de vinzare-cumparare de
valută(respectiv monedă națională) efectuată cu scopul de a menține cursul valutar în limita marimilor
prevăzute de către politica monetară.
Daca dolarul(valuta) creste BNM vinde leul.
Dacă leul moldovenesc se apreciază , BNM intervine cu rezervele valutare pe piata valutara si
cumpara lei.
(rezervoarele din Ungheni(edinet) pentru păstrarea produșilor carburanți).
Speculatie – intelegem o operatiune economica de cumparare-vinzare a unui produs in scopul
obtinerii unui profit in baza diferentei dintre preturile de cumparare si vinzare.
Speculatie valutara – inseamna un sistem de proceduri de cumparare-vinzare de valuta in scopul
unui cistig valutar cauzat de diferenta de preturi a valutei la cumparare, respectiv la vinzare.
Arbitraj valutar – un sistem de proceduri de vinzare-cumparare de valuta efectuate de catre banci
in vederea obtinerii unui profit valutar.
Dealeri – specialisti preocupati de vinzare-cumparare de valuta, (cambisti in franta).
Exista burse valutare nationale, si nationale cu caracter international. (Londra, Frankfurt, Zurich, New
York, Tokyo, Bahrain etc. zilnic pe pietele valutare globale se vind sute de miliarde de dolari.
Aceasta inseamna ca cursul valutar a scazut, moneda s-a depreciat, leul s-a ieftinit.
Speculatiile valutare din punct de vedere al evolutiei cursului sunt de 2 tipuri:
1. la scadere – „a la baisse”.(a la bes )
In perioada de vara leul moldovenesc se apreciaza, devine mai scump, aceasta se intimpla din
cauza sezonalitatii remitentelor. Vara intrarile de valuta sunt mai mari decit media anuala, iar
iarna sunt mai mici decit media anuala. Drept urmare leul se cumpeste faa de valuta. In perioada de
iarna au loc procesele inverse.
Remitentele au o pondere de aprox 30-50% in PIB.
Fie avem: T 0 – 1$=12,5 lei
T 1 – 1$=13,0 lei
In T0 leul este mai scump, deci vindem leul.
V 12,5 mln LMD – C 1mln $
In T 1 leul este mai ieftin, deci vindem valuta si cumparam lei.
V 1mln $ – C 13,0 mln LMD.

2. la crestere – „a la hausse”.(a la hos)
Fie avem: T 0 – 1$ = 13,0 lei
T 1 – 1$ = 12,5 lei
V 1 mln $ – C 13,0 mln lei
V 13,0 mln LMD – C 13,0/12,5=1,… mln $
Pentru a obtine un profit cumparam valuta vara-toamna si vindem iarna-primavara. a la
baisse.

V. Operatiunile SWAP
1. necesit economica.
2. cistig de bani/ profit.
3. diminuarea pierderilor.
O modalitate financiara de diminuare a pierderilor valutare consta in efectuarea operatiunilor SWAP.
O modalitate de diminuare a riscurilor sunt operatiunile SPOT. Detinatorii a unei sume de valuta,
importator, de ex lira sterlina, poate sa o vinda la termen pe acea valuta de care va avea nevoie, dar la cursul
actual.
Operatiuni de HEDGING. continuare exemplului de risc valutar de export a marfurilor in FRusa.
Imbinarea adoua operatiuni la termen: una de incasare si alta de plata. In iulie incheie contract cu
firma din rusia, data cutare, eu cumpar marfa la preturile actuale dar cu livrare si achitare la termen T, deci,
noi incasam suma data in ruble, si achitam aceeasi suma persoanei terte pentru marfurile livrate.

Pentru a stabili care valute se vind si se cumpara reiesim din urmat considerente:
1. Rezervele valutare internationale – doalrul SUA, apoi euro,
2. Tarile cu care tara are relatii comerciale – de ex pt RM, valutele tarilor cu care are relatii
economice, inclusiv remitentele.
Fiindca volumul comertului international este de ordinul trilioanelor, reiese ca anual se vinde
valuta in valoare de citeva trilioane dolari.

Fin Int. Tema 3. Mecanismul cursului valutar.
1. Cursul valutar, conținut, modalități de calcul.
2. Reforma monetară din RM din 29 noiembrie 1993 și e miterea leului moldovenesc LMD.
Necesitatea și mecanismul reformei, rata de schimb sau cursul valutar al leului moldovenesc,
consecințele pozitive și negative ale reformei.
3. Metode de stabilire a cursului valutar. Influența cursului valutar asupra dif eritor paramteri
macroeconomici: Comerțul exterior. Datoriilor externe. PIB, etc.
4. Riscul de curs valutar. Modalități de acoperire contractuală a riscurilor valutare.(cum să
evităm).
5. Problema lichidității internaționale.
I. Cursul valutar.
Cursul valutar=rata de schimb.
In economie intilnim preturi la :
1. Preturi la marfuri.
2. Tarifuri la servicii.
3. Comision – la banca
4. Salariul –
5. Dobînda – pretul imprumutului.
6. Pretul monedei
Prin curs valutar intelegem pretul unei menede exprimat in altă monedă/alte monezi.
În secolul 19 majoritatea monedelor aveau conținut metalic. 1 kg aur aprox=14-15 kg argint. Aceasta
inseamnă paritate monetară, sau conținut metalic.
La o perioada anumită 1$=0,8886719 g aur
1 FF=0,16 kg aur
0,8886719/0,16=5,55, rez ultă ca 1$=5,55FF.
Schimbarea unei monede în aur se numește convertibilitate în aur. A luat sf in anul 1971 a fost luata
decizia de a stabili curs flotant la dolar(au anulat convertibilitatea dolarului în aur), 1973 a fost
implementată. Dolarul avea 80- 90% din toate fluxurile de monedă si rezerve valutare, acum are 60%.
În anii 60 un baril de petrol(159 litri) costa 2$
În prezent un baril costă 100$.
În anul 1944 toate monedele au fost legate de dolar, stabilindu- se cursul central față de dolar .
(sistemul monetar de la bretton woods) bancile centrale si-au asumat obligatiune de a mentine cursul
valutar al monedei stabil, +/-1%, apoi +/-2,25% prin vinzare și cumpărare de valută cu moneda sa.
Politica, ”șarpe” în tunel, șarpe valutar (variatia in anumite limite fată de cursul central . )
Schimbarea unei monede pe alta se numeste convertibilitate în monedă.
În anul 1973 după ce a fost sistata convertibilitatea în aur, cursul valutar se stabilește pe piața valutară
internațională, piața valutara cu statut international , london, geneva, milano, madrid, paris, hong, kong,
new york, toronto, rio de janeiro.
II. Reforma monetară din RM.
Necesitatea:
1. Argument de ordin politic – este că din 27 aug 1991 RM este stat independent din punct de vedere
politic. Statul trebuie sa aiba atribute nationale, armata, imn, monedă etc. Simboluri ale statalității.
2. Argumentul economic – relatiile RM cu statele componente ale URSS erau active, balanta era activă
(diferenta dintre import/export – 400-500 mln ruble= aprox 0,5 mlrd dolari de atunci). În condițiile
unei monede comune care a existat pină in 1992, din RM zilnic se scoteau valori (valută/monedă).
Veneau persoane din uniune in moldova si faceau cumpărături, ramineau ruble, care se stocau la
banca natională, apoi noaptea se duceau cu trenul in celelalte state componente. S-a facut pentru
securitatea economică. La 29 noiembrie 1993 s-a decis efectuarea reformei monetare.

Consecințe pozitive și negative ale reformei monetare din RM 29 nov 1993.
Pozitive:
1. Moneda natională a completat statalitatea.
2. Statul RM a obținut o pîrghie econ -financiară importantă pentru gestiona procesele economice. De ex.
prețurile, tarifele, salariile, bugetul, impozitele, PIB -ul erau stabilite în lei.
3. Statul urmare a emisiunii monedei anual beneficiază de venituri de emisii. Aceasta reprezintă diferența
dintre valoarea nominală a banilor puși în circulație și costurile aferente de fabricare a acestor bani. De
ex. pentru a face o bancnotă de un dolar SUA sistemul federal de rezervă pentru emiterea unui dolar
cheltuie 5 cenți, deci statul incasează 95 centi la un dolar. Emiterea unei bancnote de 100$ cheltuie 10
cenți. Deci 99,9 dolari raman statului.
Negative:
1. Reforma a fost întîrziată. Fiindcă la 21.07.1990 parlamanetul RM a adoptat o decizie importanta privind
trecerea la economie de piață. Programul de 500 zile. In punctul 4, este prevederea că g uvernul si banca
centrală pe atunci, în 1991 urmau să emită moneda națională. Către momentul emiterii leului
moldovenesc toate fostele republici aveau monedele lor naționale, inclusiv și federația rusă. Consecințe:
a. De ex ukraina a emis o monedă intermediară. 02.01.1992 cuponul ukrainesc. Iar grivna a aparut
in 1996, o grivna fiind=cu 200000 cupoane. In 19 92 inflația rublei era de 2700%. Această
întîrziere s- a soldat cu piederi enorme populației, întreprinderilor, gospodăriilor agricole, instituții
monetare. Intrari de ruble ce valorau 0, iesiri de bunuri ce aveau valoare.
b. Deficit de mărfuri
2. Una din cele m ai mari greșeli ale reformei monetare constă in faptul că s-a folosit un coeficient unic de
1000 unități valori vechi(ruble cupoane)/1leu . Un astfel de schimb a condus la falimentarea
întreprinderilor industriale, decapitalizarea lor și respectiv trecerea lor la întreprinderi comerciale. Ca
rezultat este diminuarea productiei. Exemplu: 1947 in fosta URSS, inclusiv si RSSM, s-a petrecut
reforma monetară. (retragerea bancnotelor emise in plus in timpul războiului pentru a achita cheltuielile
suportate) retragerea banilor din circulatie, doua pers pina la reforma aveau cite 15000 ruble, una cash si
una la banca de economii,
Pentru cel ce avea cash, schimba 10 ruble vechi pe 1 rublă noua.
Cel ce avea la banca:
Pana la 1000 coef 1:1
De la 1001- 5000 coef 1:1,5
De la 5001- 10000 coef 1:2
De la 10001-15000 coef 1:10
Aceasta actiune a fost bine gindită, si scopul acesteia este:
Statul a rezolvat mai multe probleme
– A incurajat pastrarea banilor in banci.
– Pastrarea banilor la casele de economii sunt mai sigure.
– Statul a permis acestor cetățeni cîștig ce au pastrat banii la case de economii.
Ca consecință coef 1:1000 in anul 1993 a dus la(in 1993 1$=3850 ruble, 1$=3,85 lei.):
În anul 1961 s-a schimbat scara preturilor (10unit vach:1 nou), pana in 1991. In 1961 1$=0,9 ruble(paritatea
in aur, cursul era forțat). In aceasta perioada rubla s -a devalorizat. In 1968 1rubla=0,67 $.
În 1993, 1 leu = 0,25 $
Utilizarea acestui coeficient de 1000 la 1 a condus la devalorizarea totala a depun erilor bănești ale
populației. Consecinte asupra depunerilor banesti . 100/0,25=400(devaloriz depunerilor de aprox 400 ori)
– Pauperizarea/ saracirea practic totala a populației.
La perioada reformei cladirile valorau 250-300 mii ruble. Dupa reforma: 250-300 lei.
Programele de privatizare fara transparenta efectuate de functionarii de stat.
– Reforma respectiva a discreditat privatizarea care s-a produs la preturi subevaluate. Ace asta a
dus la redistribuirea avutiei nationale la un cerc foarte restrins de cetățeni, pin p rincipal
functionari publici.
– Dispersarea avutiei nationale.
Sectorul de productie:
De ex avem 2 intreprinderi. O fabrica de mobila si un magazin …..
– Decapitalizarea intreprinderilor industriale si transferul de capital in sectorul comercial.

III. Cursul valutar.
Cursul valutar este influiențat de factorii:
1. Evoluția PIB – daca PIB- ul este in creștere ascendentă este cea mai buna conditie de asigurarea a
stabilității cursului.
2. Evolutia importurilor si exporturilor si coraportul acestora .
– Exportul este mai mare ca importul – balanta comertului exterior activa. Avem export Net ceea
ce inseamna devansarea exporturilor fata de import. Exportul net asigura stabilitatea sau
aprecierea monedei nationale.
– Import mai mare ca export. – balanta comerciala negativa/pasiva. Import net. (din 1991 RM are
balanta negativa). Daca avem import net sunt conditii pentru devalorizarea monedei, respectiv
ieftinirea ei (interna(devalorizarea fata de celelalte valute) si externa).
– Exp=import.
3. Investitiile (investiții străine directe au cea mai mare importanta) – fluxuri de valuta ce vin in tara si
sunt orientate spre construirea, creare valorii si intreprinderi.
Portofolii de investiții – transferuri pentru a cumpăra acțiuni.
4. Remitentele – transferuri de bani din exterior legate de munca rezidentilor in exterior. La noi din
transferurile populatiei de peste hotare. In alte tari – de la intreprinderi, firme ce activeaza in plan
international.
5. Factori de ordin politic – ca ex: in SUA au loc alegeri prezidentiale odata la 4 ani, inainte de alegeri
dolarul scade. In anul 2008-2009 leul si-a schimbat cursul in scopuri propagandiste, leul s-a apreciat.
Aceasta apreciere a costat RM 700mln de dolari, rezervele monetare ale RM aug2008-apr2009 s-au
micsorat cu peste 700mln de dolari, de la cca-1,8mlrd la 1,1 mlrd.
6. Factori psihologici – in legatura cu diferite evenimente , svonuri – de ex prin anii 90, miine
poimiine se schimba banul, populatia cumpara bunuri.
7. Capacitățile manageriale ale conducerii băncii.

IV. Risc valutar.
Cuvîntul risc are o conotatie negativa – probabilitatea petrecerii unui eveniment/proces/fenomen negativ. In
economie inseamna o pierdere, o pagubă, sau ratarea unui profit sau beneficiu eventual/probabil.
Prin notiune de risc valutar intelegem posibilitatea evolutiei nefavorabile a ratei de schimb, care:
a) cauzeaza unei pierderi(neobtinerea unui profit),
b) diminuarea venitului,
c) ratarea unei șanse.
Exemplu de examinare a unui risc:
Un exportator din Rm a exportat in iulie 1998 in F Rusa produse in valoare de 1 mln ruble. conform
contractului import- export, plata urma sa fie efectuată in luna decembrie. importatorul din F Rusa a onorat
plata în timpul prevăzut in contract. cu toate acestea exportatorul a suportat pierderi. să se stabilească
mărimea pierderilor valutare suportate de către exportatorul din RM în urma acestei operatiuni de export
dacă mai cunoaștem următoarele informații suplimentare privind evoluția cursului valutar.
perioada de bază/perioada de referintă/ t0 – 1$=6 ruble; 1$=4LMD
t1= 1$=24 ruble; 1$=8 LMD.
Din cele scrise avem că cursul valutar al leului și rublei s -a depreciat. (rubla s-a devalorizat(invers inseamna
revalorizare) de 4 ori, iar leul de 2 ori față de dolar si invers, dolarul s -a apreciat fata de r ublă de 4 ori, iar
față de leu de 2 ori) .
(Aprecierea dolarului fată de o monedă anumită de 4 ori nu inseamnă automat o apreciere de acela și număr
de ori față de altă/alte monede.

Rezervele valutare ale RM in ultima perioada(an 2013) cresc
iul 2503 mii
aug 2626 mii
sept 2673 mii. )
Calculăm valoarea contractului la momentul t0 exportului:
1000000 ruble=166,6(6) mii $
calc val contract la momentul plății:
1000000 ruble= 41,6(6) mii $
125mii $ este pierderea suportată de către exportatorul din RM, din cauza deprecierii monedei de contract și
această monedă(rubla) a fost aleasă greșit pentru contract. fiindcă această monedă este supusă unor variații
mari a cursului în timp.
Soluțiile:
1. Pentru diferite astfel de contracte e nevoie de ales moneda judicios, o monedă forte, o monedă
stabilă , adică monedele liber utilizabile+francul elvețian. sau constituim un coș de valute: 0,4 din
dolar si 0,6 din euro.
2. putem să alegem o monedă moale ca moneda de contract, daca pe parcursul derulării
contractului cursul evoluează pozitiv. de ex: admitem ca suntem in iul 2008, dar sunt niste
informatii că leul se va aprecia.
iul 2008 1$=12,0 lei
martie 2009 1$=11,5 lei.
3. stipularea unei clauze valutare (dacă exportatorul si importatorul convin asupra unei monede de
contract si există riscuri atunci ei convin asupra unei prevederi conform căreia revizuiesc contractul
dacă cursul valutar a variat mai mult decît x% )cu aprox următorul conținut:
4. plata în av ans totală sau parțială.
5. sincronizarea livrărilor și plăților(diminuăm riscul).
6. alcătuirea unui sistem de contracte import export cu direcții economico -geografice diametral opuse.
7. perfectarea contractului
Cursul valutar influenteaza PIB
Avem 10mlrd unitati monetare nationale PIB
Cursul este de 10:1, o sa avem PIB 1 mlrd $.
urmatorul an avem 10,1 mlrd
Care este ritmul de crestere a PIB daca in anul de baza PIB=10 mlrd si cursul de 1/10, iar in urmatorul 10,1
mlrd unitati nationale, la cursul de 10,1:1 sau 9,9:1. in dependenta de Banca Centrala.
Obiectul Pietei Valutare – sunt valutele care se utilizează în relațiile externe ale acestei tări.
de ex Elvetia, Francul elvetian,
Pe piata valutara din elvetia : EURO, $, Lira sterlina, Yena japonează.
Pe piata valutara a Canadei(valuta nationala dolarul canadian), $(peste 70% din comert re vine SUA, Euro,
etc.
Pe piata valutara a RM: $, Euro, Lira sterlina, Rubla rusa 1%,
Peste 70% din comertul intracomunitar(UE) se efectuează în Euro, adică revine tarilor UE,
Stabilirea si publicarea sistematica/regulata a cursului valutar s numește cotatie .

Prognozarea cursului valutar.
Modalitatile de estimare/prognozare a cursului valutar.
1. Cursul valutar depinde de PIB(daca PIB creste => Curs stabil sau apreciere).
2. Balanta comerciala – daca este pozitiva, cursul stabil
3. Investitiile + curs stabil.
4. Remitentele –
5. Situatia politica.
6. Zvonurile.
7. Cercetari secrete ( de ex SUA are rezerve Alimentare pt X ani) de ex explorarea Gazurilor de
sist.
Prognozarea se face, ca medie a prognozarilor expertilor.
De ex. Analiza cursului valutar leu/dolar. In perioada de vara-toamana in majoritatea anilor, leul
moldovenesc se apreciaza, respectiv in perioada urmatoare se depreciaza. cauza cresterii este afluxul de
valuta din exterior(remitentele). Concluzie – pentru ultimii 15 ani leul moldovenesc se modifica cilcic,
sezonier.

3. FMI . APARITZIA
Aparitia . A fost fondat în iulie 1944 în urma
unei conferinĠe monetare organizată la Bretton
Woods. În cadrul acestei conferinĠe se
redactează proiectul de statut al FMI care va
deveni text de referinĠă pentru funcĠionarea SMI.
În linii mari, orientările FMI prevăzute la această
conferinĠă sunt valabile și astăzi.
ConferinĠa de la Bretton Woods s -a desfășurat
pentru a analiza dezordinea economică generată
de al doilea război mondial și pentru a căuta o
modalitate de stabilitate economică la nivel
internaĠional.
Au fost propuse două planuri:
a)Planul “White”, din partea Statelor Unite
b) Planul Keynes, din partea Marii Britanii.
Planul White pleacă de la idea că marea criză a
anilor ’30 a fost provocată de supraevaluarea
monedelor, ceea ce a provocat o puternică
instabilitate a schimburilor și o frecventă
devalorizare a monedelor naĠionale. El propune
să se creeze un Fond de Stabilitate a NaĠiunilor
Unite și a asociaĠiilor acestora, fond care să
împiedice revenirea la politici de schimb
necooperatiste și să acorde credite Ġărilor care
vor să -și apere monedele. Planul prevede, de
asemenea, crearea BIRD.
Planul Keynes a apărut într -o prima versiune în
septembrie 1941 și reia idea înfiinĠării unei bănci
supranaĠionale. Acest organism ar fi fos t
însărcinat să efectueze o compensaĠie
multilaterală între băncile centrale și să acorde
credite Ġărilor în dificultate.
FUNCTIILE FMI
Fondul Monetar InternaĠional în calitate de
organizaĠie interguvernamentală îndeplinește o
funcĠie financiară, o funcĠie consultativă și o
funcĠie de reglementare.
Funcția financiară a Fondului Monetar
InternaĠional se manifestă prin faptul că se
mobilizează resurse financiare ce se distribuie
Ġărilor membre în vederea dezvoltării comerĠului
internaĠional, a promovării une i politici de
schimb stabile și a echilibrării balanĠelor de
plăĠi.
Funcția consultativă urmărește să sprijine
formularea unor principii cu privire la
comportamentul în domeniul relaĠiilor valutar
financiare, în efectuarea plăĠilor internaĠionale și
în utilizarea resurselor financiare în vederea
corectării dezechilibrului din balanĠele de plăĠi.
Funcția de reglementare presupune
formularea unor principii cu privire la
comportamentul membrilor în domeniul relaĠiilor
valutar- financiare, în efectuarea plăĠilor
internaĠionale și în utilizarea resurselor
financiare în vederea corectării dezechilibrului
din balanĠele de plăĠi.

RELATIILE RM CU FMI
Moldova a devenit membru al FMI la 12
august 1992, dupa achitarea cotei sale, care
constituie 90 mln DST.Expertii FM I acorda
asistenta tehnica RM. A fost analizat programul
guvernului de reforme economice si situatia
fiscala in RM. A fost pregatit programul de
activitate,negociat cu guvernul RM si BNM,
prezentat Consiliului Executiv al Fondului
pentru dezbateri,acest program continind
recomandari pt imbunatarirea situatiei
economice.
RM a acceptat obligatiunile prevazute in
statutul FMI.Asistenta tehnica acordata de FMI
sistemului bancar al RM este orientate in 2
directii principale:
-traning pt colaboratorii BNM di BC i n
cadrul cursurilor si seminarilor institutului FMI
de la Washington si Joint Viena, cit si al
seminarelor practice organizate la Chisinau si in
alte orase.
-modernizarea BNM si sitemului bancar, cu
asistenta expertilor FMI si ale altor banci
centrale
Primul credit a fost acordat tarii noastre in
februarie 1993 in cadrul Programului de
Finantare Compensativa si Neprevazuta in suma
de 13.5 mln DST.
In septembire 1993, FMI a aprobat
acordarea a doua transe egale in cadrul STF in
suma totala de 45 mln DST.Ca urmare, guvernul
a decis reducerea subventiilor in principalele
produse alimentare si la liberalizarea treptata a
preturilor.
In decembrie 1993 a fost aprobat
aranjamentul Stand-by pentru sustinerea
monedei nationale, prevazindu-se acordarea
sumei de 51 mln DST. Mijloacele au fost
acordate integral in 1994. Conform
memorandumului incheiat cu FMI au fost
stabilite plafoane pentru active interne nete,
cerdite acordate Guvernului si alti parametric
economici.
In martie 1995 a fost aprobat urmatorul
aranjament Stand-by in suma totala de 58 mln
DST. Scopul acordarii creditului rezida in
sustinerea reformelor si consolidarea rezervelor
valutare ale Moldovei.

. GRUPUL BANCII MONDIALE
Banca Mondială reprezintă o sursă vitală de
asistenĠă financiară și tehnică pen tru Ġările în
curs de dezvoltare la nivel mondial. Nu este o
bancă în sensul comun al cuvântului, fiind de
fapt constituită prin cooperarea a două instituĠii
de dezvoltare care cumulează 184 de Ġări
membre, respectiv (BIRD), și (AID). Fiecare
dintre cele d ouă instituĠii joacă un rol diferit, dar
susĠinut în misiunea Băncii Mondiale de a
reduce sărăcia la nivel mondial și de a
îmbunătăĠi standardele de viaĠă. Grupul Băncii
Mondiale este alcătuit din cinci organizaĠii:
1.BIRD (BIRD) – a fost înfiinĠată în 1 945, are
184 de membri. Obiectivul BIRD este reducerea
sărăciei în Ġările mai puĠin dezvoltate, solvabile
și cu venituri medii, promovând o dezvoltare
durabilă prin împrumuturi, garanĠii și servicii
nelegate de împrumuturi (analiza, consultanta
etc.)
2.Ag enția Internaționala pentru Dezvoltare
(AID) – a luat fiinĠă în 1960, are 162 de membri.
ContribuĠia la AID permite Băncii Mondiale să
furnizeze 6 – 7 miliarde dolari pe an, sub forma
de credite fără dobânda, celor mai sărace 78 Ġări
din lume, fiind practi c singura soluĠie de
împrumut pentru Ġările respective.
3.Corporația Financiara Internaționala (CFI)
– s-a înfiinĠat în 1956, și are 175 de membri.
CorporaĠia Financiară InternaĠională investește
în întreprinderi particulare viabile din Ġările în
curs de d ezvoltare și oferă împrumuturi pe
termen lung, garanĠii și servicii de gestionare a
riscului și consultanĠă pentru clienĠii săi.
4.Agenția de Garantare Multilaterala a
Investițiilor (MIGA) – fiinĠează din 1988 și are
în prezent 157 de membri, iar garanĠiil e emise
sunt în valoare de 13,5 mld. USD. Obiectivul
organizaĠiei este încurajarea investiĠiilor străine
în Ġările în curs de dezvoltare.
5.Centrul Internațional de Reglementare a
Conflictelor din Domeniul Investițiilor
(ICSID) – a luat naștere în 1966, c ontribuie la
încurajarea investiĠiilor străine în Ġările în curs
de dezvoltare prin acordarea de garanĠii
investitorilor,
OBIECTIVELE B.I.R.D.
1.sprijinirea reconstrucției țărilor membre și
dezvoltarea acestora, prin înlesnirea
investiĠiilor de capital în scopuri productive,
inclusiv refacerea economiilor distruse de
război;
2.dezvoltarea aparatului de producție și a
resurselor din țările mai puțin dezvoltate;
3.încurajarea investițiilor străine private prin
intermediul garanĠiilor oferite sau participăr ii la
împrumuturi;
4.stimularea dezvoltării echilibrate de lungă
durată a comerțului internațional și
menținerea unor balanțe de conturi
echilibrate prin înlesnirea investiĠiilor
internaĠionale făcute pentru dezvoltarea
resurselor productive ale membrilor;
5.coordonarea împrumuturilor acordate sau
garantate de ea cu împrumuturi internaĠionale
obĠinute pe alte căi, astfel încât cele mai urgente
și mai eficiente proiecte sau programe să fie
luate în considerare cu prioritate;
6.ajutarea țărilor membre în efortul trecerii la
economia de piaĠa, în special sprijinirea Ġărilor în
Europa de Est.

RELATIILE RM CU BANCA
MONDIALA
Conform hotaririi Parlamentului RM din 28
iulie 1992 a fost acceptata aderarea RM la
BIRD,IFC,AID si MIGA. Ca membru la MIGA,
RM a fost recunoscuta la 9 iunie 199., dup ace a
fost achitata cota capitalului subscris de 960 mln
DST. La BIRS RM are subscris un capital de
1118 actiuni a cite 100000 DST.
BIRD a aprobat in martie 1993 un credit
de 26 mln $ SUA pt lichidarea urmarilor secetei.
Un credit de reabilitare de 60 mln USD a fost
aprobat in octombrie 1993. In decembrie 1994 a
fost aprobat Imprumutul de Ajustare
Strcucturala de 60 mln USD destinat sustinerii
programului economic al Guvernului.In
septembrie 1994 a fost aprobat un credit de
finantare cu participarea Japoniei in suma de 40
mln USD utilizat pt finantare imprturilor.
Actualmente BIRD lucreaza asupra unor
proiecte pentru sectoarele energetic si agricol.
Un credit de 45 mln USD destinat sectorului
privat aprobat in 1995 cit si Fac ilitarea de
Garantare a reexportului in suma de 30 mln
USD. In ansamblu, BIRD acorda o finantare de
80 mln USD pe an.
In perioada iunie-septembrie 1994 de catre
Banca Mondiala a fost finantat auditingul a 4
banci comerciale mari.In baza rezultatelor a fost
elaborate strategia pe termen mediu a sectorului
financiar al RM. O serie de specialisti din
sistemul bancar si-au perfectionat calificarea in
cadrul seminarelor si cursurilor sponsorizate de
BIRD.
. BERD
Banca Europeană pentru ReconstrucĠie și
Dezvoltare (BERD ) a fost înfiinĠată în 1991, în
scopul susĠinerii dezvoltării sectorului privat
într-un mediu democratic, în Ġările foste
comuniste.
Astăzi, BERD utilizează toate
instrumentele financiare și investiĠionale de care
dispune pentru a susĠine construirea economiilor
de piaĠă și a democraĠiilor în 28 de Ġări din
Europa Centrală până în Asia Centrală. BERD
este cel mai mare investito r instituĠional în
regiune și mobilizează investiĠii străine directe
semnificative, pe plângă propriile finanĠări.
Banca, cu un capital subscris de 20
miliarde euro, este deĠinută de 60 de Ġări membre
și două instituĠii interguvernamentale. Dar, în
ciuda faptului că acĠionarii BERD sunt din
sectorul public, Banca investește în principal în
întreprinderi private, de obicei împreună cu
parteneri comerciali.
BERD finanĠează proiecte de afaceri,
acĠionând, în special, în domeniul bancar și
industrial, lucre ază cu companii aflate în
proprietate de stat pentru a susĠine privatizarea,
restructurarea și îmbunătăĠirea serviciilor
municipale.

RELATII RM BERD

RM a devenit membru al BERD acceptind
prevederile Consiliului de guvernatori al BERD.
RM avea initial un capital subscris de 600
actiuni a cite 10000 ECU fiecare. La 21 mai
1993 au fost subscrise suplimentar inca 400
actiuni.
BERD acorda ajutor RM la implimentarea
reformelor economice structurale si sectoriale,
inclusive demonopolizarea,descentralizarea si
privatizarea. Activitatile sale include dezvoltarea
infrastructurii necesare pt sustinerea sectorului
privat, intarirea institutiilor financiare.
Prima strategie a BERD pt RM a fost
aprobata in martie 1993. Accepntele principale
au fost puse pe asistenta tehnica.
Rm are reprezentantul sau permanent la
BERD, la Londra, care reprezinta interesele
RM.Prima strategie a BERD pentru Moldova. Pe
parcursul anului 1994 BERD in RM a trecut de
la cooperare tehnica spre proiecte investitionale,
costul proiectelor fiind 63 mln ECU. Au fost
aprobate spre realizare 5 proiecte la suma de 119
mln ECU pt ameliorarea eficientei energeticii
RM, linii de credit pt Viktoriabank si
MoldovaAgroinBank, reabilitarea
drumurilor,sistemul de telecomunicatii
APARITIA OMC
La 1 ianuarie 1995, dupa indelungate si
complexe negocieri, a luat fiinta Organizatia
Mondiala a Comertului, exponenta noului set de
principii, reguli si discipline care urmeaza a
asigura comertului international un cadru
imbunatatit de desfasurare, adaptat cerintelor
actuale si de perspectiva.
OMC reprezinta baza institutional-juridica
a sistemului comercial multilateral, fiind unica
organizatie internationala care trateaza regulile
globale ale comertului dintre tari.
Ideea crearii OMC a fost avansata pentru
prima data in 1990, de catre Comunitatile
Europene si Canada si avea in vedere ca noua
organizatie sa se constituie intr-un mecanism
eficient.
FUNCTIILE OMC
• facilitarea implementarii, administrarii si
aplicarii instrumentelor juridice ale Rundei
Uruguay si ale oricaror noi acorduri ce vor fi
negociate in viitor;
• solutionarea diferendelor comerciale;
• examinarea politicilor comerciale nationale;
• cooperarea cu alte institutii internationale in
formularea politicilor economice la scara
mondiala.
• ridi carea standardelor de viata si a veniturilor;
• utilizarea deplina a fortei de munca;
• expansiunea productiei si a comertului;
• utilizarea optima a resurselor mondiale.

APARITIA GATT
Ca urmare a faptului ca cel de-al doilea
Razboi Mondial a afectat profund intreaga
economie mondiala si relatiile economice
internationale, ONU a initiat inca din primii
ani de activitate, o ampla actiune menita sa
duca in final la crearea unei Organizatii
Mondiale a Comertului care sa-si aduca
contributia la eliminarea treptata a barierelor
si restrictiilor din calea comertului
international.
GATT a aparut in octombrie 1947 . La
crearea acestui acord au avut loc negocieri cu
privire la reducerea taxelor vamale si a altor
restrictii din calea comertului international.

OBIECTIVELE GATT.
Principalul obiectiv al GATT este
crearea si implementarea unui sistem
comercial liberalizat si deschis in cadrul
caruia intreprinderile comerciale din tarile
membre pot face comert unele cu altele in
conditiile de competitie impartiala. Din
textul Acordului mai pot fi deduse
urmatoarele obiective: liberalizarea
comertului; aplicarea clauzei natiunii celei
mai favorizate, fapt ce presupune
nediscriminarea; respectarea obligatiilor
asumate; micsorarea tarifelor; un regim
comun pentru statele in curs de dezvoltare;
politica antidumping etc. Aceste obiective isi
pastreaza valabilitatea si in prezent. In ultimii
15-20 de ani, ca urmare a faptului ca a
crescut numarul tarilor membre si, in special,
al tarilor in curs de dezvoltare, atributiile si
obiectivele GATT s-au largit.

ADERAREA RM LA OMC
Aderarea RM la OMC a fost determinata de
avantajele pe care le ofera cadrul juridic al
comertului international si de motivele pentru
care e mai bine sa fii in cadrul OMC decit in
afara acestei organizatii.
Scopul aderarii la OMC constituia urgentarea
procesului de integrare in economia mondiala,
ceea ce permite crearea unei societati
democratice, cu o economie bazata pe principiile
de piata. Negocierile de aderare au coincis cu
programul structural si sistematic de reforme si
cu procesul de formulare a politicii economice,
inclusiv comerciale, a tarii.
Procesul de aderare la OMC a presupus
parcurgerea urmatoarelor etape:
1. Prezentarea cererii din partea Guvernului
-; RM a prezentat o cerere oficiala in noiembrie
1993 solicitind statut de observator GATT. In
decembrie 1993 a fost anuntata formarea
Grupului de Lucru pentru Aderare, constituit din
23 de tari. Presedinte al acestui grup fiind
desemnat dl. M. Kumar (India).
2. Prezentarea Memorandumului privind regimul
sau comercial -; Memorandumul a fost prezentat
in septembrie 1996.
3. Runde de intrebari si raspunsuri in scris – ;
referitor la Memorandumul prezentat, precum si
discutarea lui in cadrul sedintelor Grupului de
Lucru
4. Negocierile bilaterale. Statele care adera la
OMC negociaza cu tarile membre, pentru a gasi
solutii optime si variante de compromis pentru
toate aspectele legate de comert, si anume
nivelul taxelor vamale pentru produsele
senzitive pentru industria nationala, protejarea
unor s ectoare din sfera serviciilor, precum si alte
aspecte ale politicii economice.
5. Negocierile multilaterale -; Tarile interesate in
negocierile privind acordarea sprijinului direct de
catre stat producatorilor agricoli au fost: Australia;
Uniunea Europeana; Canada; SUA. Negocierile in
acest domeniu au fost foarte complicate, deoarece
sistemul de sustinere a agriculturii purta un caracter
total diferit de felul cum sunt clasificate subventiile
in cadrul OMC.
6. Semnarea Protocolului de aderare -; O
delegatie oficiala a Republicii Moldova, condusa
de premierul Vasile Tarlev, a participat, in
perioada de 7-8 mai la Geneva, la sedinta
Consiliului General al Organizatiei Mondiale a
Comertului, unde a semnat Protocolul de aderare
a tarii noastre la aceasta organizatie
internationala.
7. Ratificarea Protocolului de aderare la OMC de
catre Parlamentul RM -; Parlamentul RM a
ratificat Protocolul de Aderare la Organizatia
Mondiala a Comertului la 1 iunie, 2001 prin
adoptare Legii privind aderarea Republicii
Moldova la OMC

OPEC
OrganizaĠia ğărilor Exportatoare de Petrol
(OPEC) este o organizaĠie internaĠională
alcătuită din Algeria, Angola, Indonezia, Iran,
Irak, Kuwait, Libia, Nigeria, Qatar, Arabia
Saudită, Emiratele Arabe Unite și Venezuela.
Sediul central al OPEC (din 1965) este situat în
Viena, Austria. OrganizaĠia este considerată de
mulĠi observatori drept un cartel.
Scopul principal al organizaĠiei, conform
statutului ei, este determinarea celor mai bune
modalităĠi pentru apărarea intereselor statelor
membre, î n mod individual și colectiv;
întocmirea și adoptarea metodelor pentru a
garanta stabilizarea preĠurilor pe pieĠele
acĠiunilor petroliere internaĠionale în vederea
eliminării fluctuaĠiilor dăunătoare și inutile;
considerarea continuă a intereselor naĠiunil or
producătoare și a necesităĠii securizării venitului
stabil a Ġărilor membre; susĠinerea eficientă,
economică și regulată cu petrol a naĠiunilor
consumatoare și o întoarcere cinstită a
capitalului pentru investitorii în industria
petrolieră.
InfluenĠa OPEC pe piaĠă nu a fost întotdeauna
una de stabilizare. Ea a alarmat lumea
favorizând inflaĠia atât în Ġările în curs de
dezvoltare, cât și în cele dezvoltate prin folosirea
„armei petrolului” în criza petrolului din 1973.
Capacitatea OPEC de a controla preĠ ul petrolului
s-a diminuat considerabil de atunci, ca urmare a
descoperirii și dezvoltării unor mari exploatări
de petrol în Golful Mexic și Marea Nordului.
Oricum, OPEC are încă o mare influenĠă asupra
preĠului petrolului.
DEFINITIA BPE BalanĠa de plăĠi este un
document statistic de sinteză macroeconomică
ce reflectă în mod sistematizat toate tranzacĠiile
economice ale unei Ġări cu restul lumii pentru o
perioadă de timp. Datele sunt clasificate și
compilate conform standardelor internaĠionale
recomandate de Fondul Monetar InternaĠional în
Manualul Balanței de Plăți
Contul curent cuprinde tranzacĠiile cu valori
economice (cu excepĠia celor cu instrumente
financiare) care au loc între rezidenĠi și
nerezidenĠi. De asemenea aici sunt efectuate
înscrierile comp ensatorii ale valorilor economice
primite sau oferite unilateral, fără a implica
obĠinerea altor valori în schimb.
Contul curent este divizat în: bunuri , servicii ,
venituri și transferuri curente.
Bunuri . Acest articol include tranzacĠiile cu
bunuri care t raversează hotarul Ġării,
specificându-se cele la care are loc transferul
dreptului de proprietate de la rezidenĠi la
nerezidenĠi și invers și cele la care nu are loc
acest transfer.
Servicii . Acest articol cuprinde serviciile
prestate între rezidenĠi și n erezidenĠi:
servicii de transport – specifică tipul
transportului: aerian, feroviar, auto, maritim,
prin conducte.
călătorii – includ bunurile și serviciile
achiziĠionate într -o economie de către călătorii
nerezidenĠi în scopuri de afaceri sau personal e
pe parcursul sejurului lor pe teritoriul acestei
RM.
servicii de comunicații – acest articol
cuprinde serviciile internaĠionale de
telecomunicaĠii și serviciile poștale .
servicii financiare – cuprind comisioanele
pentru servicii de intermediere finan ciară și
pentru servicii auxiliare prestate între rezidenĠi și
nerezidenĠi;
alte servicii : servicii de construcĠii; de
asigurare; de informatică și informaĠionale;
royalty și onorarii pentru licenĠă; culturale și de
recreaĠie; guvernamentale; alte servic ii de
afaceri

Venituri . Acest articol este divizat în 2
componente principale:
compensarea pentru muncă reprezintă
remunerările plătite de
angajatori angajaĠilor, atunci când atribuĠia
rezidenĠială a părĠilor este diferită. Aceste
remunerări includ și taxele plătite sub formă de
impozite în Ġara gazdă, înscrierea compensatorie
a cărora este reflectată la articolul transferuri
curente .
veniturile din investiții reprezintă încasări și
plăĠi aferente creanĠelor și angajamentelor
externe. Această catego rie cuprinde veniturile
din investiĠii directe, investiĠii de portofoliu, alte
investiĠii și active de rezervă . La intrări ele
includ venitul către încasare provenit din
capitalul investit sau împrumutat în exterior de
către rezidenĠi, la ieșiri se reflectă venitul
nerezidenĠilor obĠinut din capitalul investit în
Moldova sau împrumutat rezidenĠilor.
Transferuri . La acest articol sunt efectuate
înregistrările compensatorii trecerii dreptului de
proprietate asupra resurselor materiale și
financiare de la rezi denĠi la nerezidenĠi și invers,
fără încasarea unor valori economice
echivalente. Transferurile sunt divizate (i) după
tipuri: transferuri curente (înregistrate în contul
curent) și transferuri de capital (înregistrate în
contul de capital) și (ii) după se ctoare: sector
guvernamental și alte sectoare.
Contul de capital și financiar este divizat în
contul de capital și contul financiar.
Contul de capital cuprinde transferurile de
capital și comercializarea activelor nefinanciare
neproduse (de exemplu: brevetele, contractele de
arendă și alte contracte transferabile, mărcile
etc.).

Contul financiar cuprinde tranzacĠiile cu active și
pasive financiare ce au loc între rezidenĠi și
nerezidenĠi și este divizat în investiții directe ,
investiții de portofoliu , derivate financiare , alte
investiții , active de rezervă . În contul financiar sunt
indicate categoriile funcĠionale, sectoarele,
instrumentele și termenele de scadenĠă utilizate
pentru tranzacĠiile internaĠionale nete de finanĠare.
Înregistrarea investiĠiilor directe se face după
direcĠia investiĠiei: în străinătate și în economia
naĠională, care ulterior sunt divizate în creanĠe și
angajamente. InvestiĠiile de portofoliu, derivatele
financiare și alte investiĠii se înregistrează în balanĠa
de plăĠi conform pri ncipiului active/passive.
Investiții directe . Investitor direct într- o
întreprindere se consideră acel investitor care deĠine
cel puĠin 10 la sută din capitalul social sau din voturi
într-o întreprindere situată în afara propriei Ġări de
rezidenĠă.
Investi ții de portofoliu sunt sub formă de:
titluri de participare (în cazul în care investitorul
deĠine mai puĠin de 10% din capitalul social sau din
voturi);
titluri de creanță / angajamente care cuprind
obligaĠiuni și instrumente ale pieĠei monetare.
Derivate financiare sunt instrumentele financiare
corelate cu alte instrumente financiare sau cu un
indicator, sau cu un element suport, prin intermediul
cărora riscurile financiare pot fi comercializate pe
pieĠele financiare. Ele grupează operaĠiunile cu
swap- uri, opĠiuni, depozite de garanĠie ș.a. și sunt
înregistrate în bază netă.
Alte investiții sunt împărĠite în Active și Pasive și
includ operaĠiunile cu active și pasive financiare care
nu figurează la rubricile investiții directe , investiții
de portofoliu sau derivate financiare . Alte investiĠii
cuprind:
credite comerciale;
împrumuturi;
valută și depozite;
alte active / pasive.
Creditele comerciale se acordă în cazul în care plata
pentru mărfuri sau servicii se efectuează mai
devreme sau mai târziu de momentul efectuării
schimbului dreptului de proprietate asupra acestora,
ceea ce de obicei se specifică în contractul
tranzacĠiei și reprezintă creanĠe sau angajamente pe
termen scurt.
La articolul împrumuturi sunt înregistrate activele
financiare care apar în urma împrumutării directe de
către un creditor a unei sume de bani unui debitor, în
schimbul căreia debitorul nu primește nici un titlu ce
atestă tranzacĠia, ci poate primi un document sau un
instrument nenegociabil.

Valuta și depozitele. Valuta cuprinde numerarul
în valuta străină deĠinut de rezidenĠi (active) și în
monedă naĠională deĠinut de nerezidenĠi (pasive)
Alte active / pasive reflectă alte tipuri de creanĠe
/ angajamente decât cele enumerate mai sus,
precum și diverse arierate la deservi rea
împrumuturilor externe sau la plăĠile pentru
importul de mărfuri
Articolele la alte investiții , atât activele cât și
pasivele, se structurează în funcĠie de termenul
de scadenĠă: pe termen lung și pe termen scurt.
Active de rezervă reprezintă activele externe ale
statului gestionate de autorităĠile monetare. Ele
pot fi utilizate pentru finanĠarea directă a
deficitului balanĠei de plăĠi sau pentru o
influenĠă indirectă asupra lui. Activele de
rezervă includ aurul monetar, drepturile speciale
de tragere, poziĠia de rezervă la FMI, activele în
devize liber convertibile și în titluri de valoare.
Erori si omisiuni.
METODE DE ECHILIBRARE A
UNEI BPE DEFICITARE :
1.Politici monetare: ratele de dobândă,
operaĠiuni pe piaĠa liberă efectuate de Banca
Centrală, rez ervele bancare obligatorii. Aceste
politici pot avea o influenĠă directă asupra
fluxurilor de capital în sensul atragerii lor printr-
o creștere a ratelor de dobândă.
2.Politicile bugetare: politici care vizează
creșterea veniturilor din impozite și taxe ș i
reducerea cheltuielilor bugetare. Aceste politici
au rolul de a limita dimensiunea deficitului
bugetar intern care de multe ori este finanĠat
extern prin fonduri împrumutate. In plus, aceste
deficite sunt adesea finanĠate inflaĠionist prin
emisiune de mo nedă, fapt ce poate fi dăunător
exporturilor, agravând și mai mult deficitul
contului curent.
3.Devalorizarea cursului de schimb: parte
integrantă a politicii monetare are ca efect direct
încurajarea exporturilor și descurajarea
importurilor.CondiĠia de ba ză este ca deprecierea
să fie mai mare decât creșterea preĠurilor interne.
4.Instituirea de bariere tarifare și netarifare
în calea importului cu rol în limitarea
cantitativă a importurilor. Barierele fanfare
constituie în prezent una din piedicile majo re
în calea fluxurilor comerciale internaĠionale,
existând în prezent o mare varietate de astfel de
bariere, unele dintre ele greu de identificat și
contracarat.
5.Stimularea și promovarea exporturilor prin
diferite metode (subvenĠii de export, cre dite de
export subvenĠionare, facilităĠi fiscale,
asigurarea și garantarea creditelor de export
etc.) conduce la reechilibrarea balanĠei
comerciale.
6.Finanțarea deficitelor de BPE se referă la
posibilitatea acoperirii unui deficit: comerc ial
printr-un credit extern acordat din diferite
surse Avantajul acestei politici este unul pe
termen scurt, pe termen lung; creditele nu fac
altceva decât să amâne rezolvarea cauzelor reale
ce au dus la acest deficit comercial.
7.Atragerea de inv estirii străine directe
și de portofoliu contribuie la reechilibrarea
balanĠei de plăĠi prin capitalul străin injectat în
economie care poate reduce din presiunile
asupra cursului de schimb generat de o balanĠă
comercială deficitară.

METODE EXCEDENTARE
Efectele secundare ale unei balan țe excedentare:
– O balan ță excedentară implică o intrare netă de
devize în țară. Ca urmare agen ții reziden ți
posesori ai acestor devize vor solicita conversia
lor monetară în monedă na țională. Datorită
creșterii cererii de monedă na ionala, valoarea
acesteia în devize va creste si ca urmare, rata de
schimb se apreciază până la restabilirea
echilibrului cerere -ofertă. Pe de altă parte însă,
aprecierea monedei na ționale va conduce la
creșterea pre țurilor na ționale exprimate în
monedă na țională. Se spune că pre țurile
naționale cresc în raport cu cele străine, deci
competitivitatea în pre țuri a produselor
naționale scade.
– Ca urmare a aprecierii ratei de schimb cresc
importurile și se reduc exporturile, ceea ce
conduce la deficitul balan ței comerciale. Pentru
echilibrare, statul trebuie să facă infuzie de
capital, împrumutându -se de pe pia ța externă de
capital. Pe termen scurt, dacă statul are
capacitate de returnare a datoriei, aceasta poate
fi o solu ție dezirabil ă. În caz contrar însă,
returnarea datoriei, și a dobânzilor aferente
poate antrena noi nevoi de finan țare, și deci noi
împrumuturi de pe pia ța externă de capital, ceea
ce pe termen scurt poate conduce la pericolul
insolvabilită ții financiare a statului
respectiv.
Astfel excedentul balan ței de plă ți externe
determină:
– un export de capital sub formă de investi ții în
străinatate sau împrumuturi interna ționale
între țări;
– o sporire a rezervelor monetare interna ționale
ale țării;
– o reducere a propriei datorii fa ță de străinatate.
SURSE DE INFORMATII DE A
BPE
Principalele surse de informație utilizate
pentru colectarea datelor aferente balanĠei de
plăĠi sunt Biroul NaĠional de Statistică (datele
despre comerĠul de mărfuri, servicii, investiĠii
directe și de portofoliu), instituĠiile sectorului
bancar (băncile licenĠiate, casele de schimb
valutar și departamentele BNM), instituĠiile
guvernamentale (Ministerul FinanĠelor,
Ministerul Economiei și ComerĠului, Ministerul
Afacerilor Externe și Integrării Europene ,
Ministerul EducaĠiei și Tineretului, Biroul
MigraĠie și Azil, Ministerul Dezvoltării
InformaĠionale, AgenĠia RelaĠii Funciare și
Cadastru, Comisia NaĠională a PieĠei
Financiare), reprezentanĠele organismelor
internaĠionale în Moldova, precum și agenĠii
economici. Datele din sursele menĠionate sunt
completate cu cele din Sistemul de Raportare a
TranzacĠiilor InternaĠionale (SRTI)

cursul de schimb reprezintă preĠul unei
monede (naĠională sau internaĠională) exprimat
într-o altă monedă cu care se compară v aloric.
Sunt cunscute următoarele tipuri de cursuri
valutare:

1. din punct de vedere al stabilității relative:
-Cursurile fixe – apar în urma acordurilor de la
Bretton Woods în 1944, prin care se prevedea
obligaĠiunea statelor membre ale FMI de a
menĠine variaĠia cursurilor de + 1 % în jurul
parităĠilor monetare. În perioada 1971 -73 limita
variaĠiei a fost mărită + 2,25% , iar începând cu
1973 (odată cu declanșarea crizei valutar –
financiare) acest sistem a fost abandonat.
MenĠinerea cursului fix în li mitele respective se
realiza de băncile centrale prin intervenĠii pe
piaĠa valutară.
-Cursuri flotante – se formează și oscilează pe
piaĠa valutară fără limite prestabilite, în funcĠie
de cererea și oferta de valute. Aceste cursuri au
apărut în 1973 și s unt până în prezent.

2. Din punct de vedere a autorității (sau
locul) care (unde) îl stabilește:
-curs oficial (stabilit de autoritatea monetară) –
este stabilit unilateral de către autoritatea
monetară a Ġării.
-cursul bursier (sau fixing) – se formează la
bursa valutară în funcĠie de cererea și oferta de
valute și exprimă, de regulă, raportul real de
valoare dintre monedele comparate. Acest curs
poartă denumirea de fixing sau cotaĠie oficială a
bursei și este publicat oficial zilnic. El apare ca
rezultat a operaĠiunilor efectuate de bănci pe
piaĠa respectivă.
-Cursul pieței – un curs variabil, fără nici o
limită de variaĠie, depinde de cererea și oferta de
valută.

FORMAREA CURSULUI DE
SCHIMB A LMD
Cursul oficial al leului moldovenesc faĠă de
dolarul SUA se determină în baza tranzacĠiilor
de cumpărare / vînzare a dolarilor SUA contra
lei moldovenești incluse în Raportul cu privire la
sumele de valută străină cumpărate și vîndute de
către bancă contra lei moldovenești (04067/3),
furnizat de către băncile comerciale autorizate
zilnic Departamentului operaĠiuni valutare și
relaĠii externe pînă la ora 14.30, utilizînd metoda
mediei aritmetice a mediilor cursurilor
preponderente de cumpărare și vînzare
ponderate la volumul tranzacĠiilor efectuate pe
piaĠa valutară inter – și intrabancară din
Republica Moldova între orele 12.30 a zilei
precedente și 12.30 a zilei de raportare..
Rapoartele băncilor comerciale care au fost
prezentate după ora 14.30 pot fi excluse din
calculul cursului oficial, băncile respec tive
urmînd să fie avertizate de către Banca
NaĠională a Moldovei. Cursul oficial al leului
moldovenesc faĠă de alte valute străine se
determină prin cros -cursul faĠă de dolarul SUA
cotat pe piaĠa internaĠională la ora 14:00 ora
Chișinăului. Sistemul informaĠional
Reuters, alternativ – Bloomberg, este sursa de
bază pentru determinarea cursurilor de referinĠă.
În cazul cînd cursurile de piaĠă nu sînt
accesibile, în calculul cursului oficial se
utilizează cursurile oficiale cotate de băncile
centrale, cursuri le de fixing stabilite la bursele
valutare sau cursurile medii stabilite pe piaĠa
interbancară.

REFORMA MONETARA
Reforma monetara a fost intirziata (21.07.91-
29.11.93). Concesinta este intirzierea cu mai
bine de 2 ani. O alta concesinta consta in ceia ca
a fost ales un mechanism gresit de petrecere a
reformei. S-a utilizat un singur coefficient pt
toate tipurile de bunuri,valori si active in scopul
aprecierii in noi unitati ai valorii in lei.
1000ruble=1LEU.
De ex: salariul era 50000ruble -a devenit 50lei
Un camin 200.000 ruble- a devenit 200 LEI
Utilizarea acestui coefficient in relatiile dintre
producator si vinzator a condos la
diminuarea,falimentarea producatorilor si la
redistribuirea valorilor din sectorul real in
sectorul serviciilor.
Reforma monetara in forma in care sa petrecut
a influientat negative asupra privatizarii.
De asemenea reforma monetara a avut o
concesinta negative asupra economiilor
populatiei la banci. Daca pina la reforma
1000ruble=citeva sute de USD, atunci dupa
reforma 1000ruble care au devenit in 1
LEU=0.25 USD.
Acest mechanism a condos la saracirea tuturor
depunatorilor ,drept o alta concesinta fiind
neincrederea populatiei fata de banci si fata de
structurile publice.
Trebuiau folosit un sistem larg si diferentiat de
coeficienti pt convertirea valorilor vechi in
valori noi.
CURSUL VALUTAR SI
RELATIILE ECONOMICE
INTERNATIONALE
InteracĠiunea economiei naĠionale cu economia
mondială se exprimă prin funcțiile cursului
valutar:
1) funcția de măsurare (de exprimare a
valorii) – prin curs ul de schimb se exprimă în
valoare externă o parte din bunuri și servicii,
care intră în circuitul comerĠului extern
2) funcția de schimb – de conversie a monedei
naĠionale în alte monede;
3) funcția informațională – de transmitere a
informaĠiei, semnalelor cu privire la
procesele și fenomenele din economia
mondială. Cu ajutorul cursului valutar se
transmit modificările intervenite în preĠurile
relative pe piaĠa mondială – economia
naĠională. Este importantă pentru agenĠii
economici atunci, când ei își programează
cererea și oferta în funcĠie de schimbările în
preĠuri;
4) funcția de stimulare – de orientare a
eforturilor agenĠilor economici în direcĠia
obĠinerii unei eficienĠa superioare prin
mecanismul preĠurilor. Are loc procesul de
restructurare a producĠiei c ătre mărfurile cu
rentabilitatea mai înaltă conform avantajelor
comparative ale economiei;
5) funcția de echilibrare a balanței de plăți –
mișcarea cursurilor, născută de dinamica
cererii și ofertei de valută, acĠionează asupra
raportului între preĠurile in terne și cele
externe, ducând la modificări în ofertele și
cererile de bunuri;
6) instrument de politică economică – o serie
de obiective ale politicii economice a statului
pot fi urmărite prin intervenĠia pe piaĠă
cursurilor de schimb – prin stabilirea sau
menĠinerea la un anumit nivel a cursului fix –
ajustabil, prin sistemul de control, restricĠii,
etc.

PRINCIPALII INDICATORI
MARCOECONOMICI SI CURSUL
VALUTAR
Grupa 1. P.I.B. și prețurile
Creșterea PIB -ului va influenĠa pozitiv asupra
etalonului monet ar, iar scăderea lui negativ.
PotenĠialul economiei naĠionale acĠionează
asupra mișcării fluxurilor de investiĠii în
economia naĠională și deci, asupra nivelului
cursului de schimb pe canalul suplimentar al
cererii și ofertei de capital. Natura și dezvolta rea
economiei explică și orientarea fluxurilor de
resurse financiare, ce caută plasamente mai
rentabile. Gradul de competitivitate a producĠiei
autohtone – cu cât este mai înalt, cu atât mai
preferată devine producĠia pe piaĠa externă.
Aceasta mărește put erea de cumpărare a
monedei naĠionale
Grupa 2. Factori financiari: dobândă, credit,
masă monetară.
Creșterea rapidă a masei monetare în raport cu
creșterea masei de bunuri ridică nivelul
preĠurilor. Acest factor produce inflaĠie și
influenĠează direct puterea de cumpărare a
monedei respective.
O creștere a dobânzii, descurajează cererea de
credite și în continuare se reduce creșterea masei
monetare ca rezultat se redresează cursul valutar
economic. Pe când o relaxare a dobânzii are
efecte nefavorabile asupra cursului valutar
economic.
Dobânda influenĠează și mișcările speculative de
capital. Intrarea de capital înseamnă o cerere
sporită pentru moneda naĠională și invers, ieșirea
de capital duce la deprecierea monedei naĠionale
prin faptul că implică sporirea ofertei de monedă
naĠională pe piaĠa internaĠională. InvestiĠiile pe
termen lung exprimă soliditatea economiei în
care se învestește și un nivel al cursului de
schimb corespunzător poziĠiei actuale și de
viitor.
Grupa 3. Factori politici, sociali, psihol ogici
Instabilitatea politică, mișcările sociale
influenĠează defavorabil economia și indirect
cauzează modificările cursului de schimb al
monedei naĠionale.

Factori externi:
Grupa 4. Situația balanței de plăți
Cursul valutar economic este deosebit de
sensibil la modul în care balanĠa unei Ġări se
echilibrează. Deficitul balanĠei de plăĠi
determină o reducere a încrederii posesorilor
semnelor bănești ale Ġării. Excedentul balanĠei de
plăĠi determină o sporire a încrederii pentru
moneda Ġării respective.
Grupa 5. Raportul dintre cererea și oferta de
bani semn pe piața externă
Raportul cerere- ofertă poate acĠiona prin
intermediu exportului și importului pe piaĠă,
intervenind direct asupra monedei Ġării.
Modificarea în favoarea ofertei unei monede faĠă
de ce rere duce la influenĠarea cursului valutar
economic, diminuându- l.
Grupa 6. Factori economici, politici, sociali,
militari, psihologici de pe plan
internațional
Evenimentele internaĠionale pot direct sau
indirect să aducă prejudicii sau avantaje pentru
etalonul monetar naĠional.

PARITATEA PUTERII DE
CUMPARARE
Încă din anul 1976, Ġările membre ale
FMI au acceptat demonetizarea aurului. Moneda
își va exercita funcĠiile prin raportarea directă la
valoare paritară a puterii de cumpărare. Pe plan
naĠional, puterea de cumpărare – etalon este
realizată prin contribuĠia tuturor ramurilor
economiei naĠionale, precum și a activităĠilor de
export/import în proporĠia contribuĠiei lor la
P.I.B
De fapt puterea de cumpărare ca ban
marfă etalon ca și toate produsele din economie
concentrează valoarea etalon în toate cele trei
dimensiuni: dimensiunea cantitativă q,
dimensiunea calitativă k și dimensiunea timp t.
Unul dintre modelele de stabilire a
cursului valutar real este cel in baza paritatii
puterii de cumparare. Paritatea puterii de
cumpărare reflectă bunurile și serviciile ce se pot
achiziĠiona cu unităĠile monetare din două Ġări.
Pentru determinarea cursului valutar real, piaĠa
monetară internaĠională a sintetizat mai multe
procedee de calcul, dintre care: urmărirea ratei de
echivalenĠă și determinarea cursului de revenire.

Produse
și servicii Ponderea,
Pi, % Rata de echivalenĠă 1$țn x CHF
SUA ElveĠia
Alimentare 30 10,60 10,80
Alte produse 60 10,60 10,70
Servicii 10 10,40 10,60
Total 100 X X

În SUA cu 1 $ se cumpără produse alimentare, evaluate
la preĠuri în franci elveĠieni ț 10,60 CHF.
Metoda de calcul este următoarea:
Cursul valutar pentru 1y se calculează după formula:
xp M yi i  
unde: x – moneda Ġării B,
y – moneda Ġării A,
Pi – ponderea produselor,
Mipi – media ponderată.

Produse
și servicii Pi, % Rata de echivalenĠă
1$ = n x CHF Media Media
ponderat
ă SUA ElveĠia
A 1 2 3 4=(2+3
)/2 5 = 4 x 1
Alimentare 30 10,60 10,80 10,70 3,21
Alte produse 60 10,60 10,70 10,65 6,39
Servicii 10 10,40 10,60 10,50 1,05
Total 100 X X X 10,65

Concluzii: Cursul real al francului elveĠian faĠă de dolarul american este: 10,65 CHF/USD .

Determinarea cursului de revenire

Produsul Ponderea,
Pi, % PreĠul
PiaĠa UE PiaĠa SUA
Produsul A 40 110 €/t 100 $/t
Produsul B 30 215 €/t 200 $/t
Produsul C 30 321 €/t 300 $/t
Total 100 X X

Produse
și servicii Pi,
% PreĠul Curs de
revenire Curs de
revenire
ponderat PiaĠa UE PiaĠa
SUA
A 1 2 3 4 = 2/3 5 = 4 x 1
Produsul A 40 110 € /t 100 $/t 1,10 0,44
Produsul B 30 216 € /t 200 $/t 1,08 0,324
Produsul C 30 321 € /t 300 $/t 1,07 0,321
Total 100 X X X 1,085

Concluzii: Cursul real al perioadei căreia îi aparĠin
informaĠiile privind preĠurile la produse și ponderea
lor în relaĠiile bilaterale și P.I.B. fiecărei Ġări este de 1,085 EUR/USD .

MONEDE INTERNATIONALE ,
VALUTE , DEVIZE

Prin valută se înĠelege, în general,
moneda naĠională a unui stat folosită de
persoane fizice și juridice aparĠinând unui alt
stat. Într- un sens mai strict, noĠiunea de valută
desemnează acele monede care sunt utilizate, în
mod efectiv, în plăĠi și plasamente internaĠionale
Deviză este termenul utilizat pentru a
desemna toate instrumentele utilizate pentru
efectuarea de plăĠi între Ġări și se referă atât la
valută în cont sau efectivă, cât și la
instrumentele de plată exprimate în valută
(cecuri, cărĠi de credit) și instrumentele de credit
pe termen scurt exprimate în valută (cambii,
bilete la ordin).
Drepturile Speciale de Tragere (DST) oficiale
reprezintă unitatea monetar ă a FMI, creată în
1969. Este o unitate monetară fără existenĠă
materială, utilă pentru evidenĠe, calcule de
echivalare și plăĠi scriptice (bani de cont).
Drepturile Speciale de Tragere private
presupun un contract între părĠile private
interesate, în sco pul utilizării acestuia ca
instrument de plată, spre deosebire de DST
oficiale create în baza unui acord al FMI cu
guvernele membre în vederea suplimentării
rezervelor internaĠionale
Unitatea europeană de cont oficială (ECU) își
are originea în cadrul Uniu nii Europene de PlăĠi,
precursoarea ComunităĠii Economice Europene,
care a creat o unitate de cont artificială, în
vederea reglementării tranzacĠiilor
interguvernamentale. IniĠial 1 ECU ț 0,88867 g
aur, adică 1 USD, pentru ca din anii ’70 să preia
modelul coșului compozit al DST, ponderea
monedelor fiind stabilită în funcĠie de PIB și
cota de participare la comerĠul intracomunitar.
Unitatea europeană de cont privată s-a utilizat
pentru facturarea tranzacĠiilor comerciale
internaĠionale, dar și ca monedă de rezervă,
depozit și suport pentru emisiuni de titluri.
Valoarea coșului ECU privat corespundea cu a
celui oficial.
EURO. În cadrul procesului de transformare
a SME în Uniune Economică și Monetară,
reuniunea la nivel înalt de la Madrid, din
decembrie 1995 , a intrat în istorie prin hotărârile
adoptate: introducerea de la 1 ianuarie 1999 a
monedei unice europene, stabilirea denumirii
monedei – EURO și adoptarea scenariului tehnic
al tranziĠiei. AVANTAJELE oferite de
introducerea EURO sunt stabilitatea
macroe conomică, eficiența pieței unice sporește,
eliminarea fluctuaĠiilor de curs are efecte
pozitive pe termen mediu și lung asupra
dinamicii creșterii economice ; stabilirea
preĠurilor într -o singură monedă, la scara întregii
Europe, Prin monedă, piaĠa unică po ate deveni
un spațiu concurențial veritabil, ridicarea EURO
la rangul de monedă vehiculară, monedă
internaĠională, deviză cheie care să concureze
puternic dolarul american .DEZAVANTAJE :
centralizarea puterii, reprezentarea SEBC la
FMI , amenințarea deflațio nistă

BUGETUL UE. GENERALITATI
Bugetul Uniunii Europene este actul care
autorizează în fiecare an finanĠarea ansamblului
activităĠilor și intervenĠiilor comunitare. În
funcĠie de acesta pot fi observate în fiecare an
priorităĠile și orientările politice comunitare.
EvoluĠia sa de -a lungul timpului reflectă
transformările succesive ale construcĠiei
europene. În 1970, bugetul comunităĠii era de
3,6 miliarde ecu ( la 1 ian. 1999, 1ecu = 1 euro)
și era constituit aproape în totalitate din fonduri
pentru chel tuielile legate de politica agricolă
comună. PT 2010 bugetul UE este dotat cu
aproximativ 141,4 miliarde€. Se pot regăsi aici
toate politicile UE: cheltuielile politicii agricole
comune, politica de dezvoltare regională,
cheltuieli de cercetare, educaĠie, formare, acĠiuni
de cooperare internaĠională etc .
PRINCIPIILE BUGETULUI UE
Principiul unităĠii, universalităĠii, anualităĠii,
echilibrului și al specializării bugetare.
1. Principiul unitatii . conform acestui principiu,
ansamblul încasărilor și cheltuielilor trebuie să
se răsească într -un singur document bugetar,
pentru a asigura astfel un control eficient al
modului de utilizare a resurselor comunitare.
Sistemul t o mișcare de unificare a
instrumentelor le trei ComunităĠi (CECO,
Euratom, CEE) dispuneau de propriile bugete,
odată cu tratatul de fuziune din 1965, numai
securitate, justiĠia și afacerile interne, FEDER.
Derogări sunt în mod egal admise pentru
organismele descentralizate ale ComunităĠii
(agenĠiile
2. Principiul universalității Încasă rile bugetare
reprezintă o masă comună care servește
finanĠării tuturor cheltuielilor, fără deosebire:
acesta este principul universalităĠii bugetului.
Aceasta implică existenĠa a două reguli
caracteristice dreptului bugetar: al non -afectării
și non -contracĠiei (micșorării).
3. Principiul anualității Principiul semnifică
dependenĠa operaĠiilor de către un exerciĠiu
anual
capabil să faciliteze controlul activităĠii
executivului comunitar
4. Principiul echilibrului Conform tratatelor,
bugetul comportă același nivel al încasărilor și
cheltuielilor. Comunitatea nu este autorizată să
recurgă la împrumuturi pt asi acoperi
cheltuielile.
5. Principiul specializarii Conform acestei
reguli, fiecare credit trebuie să aibă o destinaĠie
determinată și trebuie af ectat unui scop precis,
astfel încât să fie evitate orice fel de confuzii
între diferitele credite în momentul autorizării și
executării

TRASATURI FMI BIRD
Comune :
1. acestea sunt principalele formatiuni formale in
urma acordurilor de la Breton-Woods 1944
2. Ambele in fond urmaresc aceleasi obiective
de pe diferite periode
3. Afliliatele ONU
4. Actioneaza in conditiile unui system deschis
de informatii intre ele si alte institutii
5. Apartin unui grup mic de state
6. Annual au o sedinta comuna intr-o tara
membra
7. Conclucreaza cu toate institutiile economico-
fianciare
Distincte (specifice)
1. FMI nu este o banca
2. Unitatea monetara a bancii este $ iar a FMI
este DST
3. FMI conclucreaza cu bancile centrale si
minfin
4. BIRD colaboreaza cu structurile
organizationale
5. BIRD are stil de lucru ca banca iar FMI nu are
aceste structuri
6. FMI acorda credite pe o perioada de 7-8 ani
iar BIRD pina la 40 ani. CRITERII DE ADERARE LA UE
Pentru a deveni stat membru , o tara candidata trebuie
sa indeplineasca urmatoarele conditii:
1.Institutii stabile care sa garanteze democratia,
statul de drept, respectarea drepturilor omului si
protectia minoritatilor;
2.economie de piata functionala, precum si
capacitatea de a face fata presiunilor concurentiale
din piata interna
3.Capacitatea de a-si asuma obligatiile de stat
membru, inclusiv adeziunea la obiectivele politice,
economice si monetare ale Uniunii Europene
Pe linga criteriile mentionate, statele ce doresc o
aderare la UE trebuie sa asigure 1. Libera circulaĠie a
mărfurilor; 2. Libera circulaĠie a persoanelor; 3.
Libera circulaĠie a serviciilor; 4. Libera circulaĠie a
capitalului; 5. Dreptul societăĠilor comerciale 6.
ConcurenĠa; 7. Agricultura; 8. Pescuitul; 9.
Transporturi;
10. Impozitarea; 11. Uniunea Economică și
Monetară; 12. Statistică; 13. Politic a socială și
ocuparea forĠei demuncă; 14. Energia; 15. Politici
industriale; 16. Intreprinderi mici și mijlocii; 17.
ȘtiinĠă și cercetare; 18. EducaĠie și formare
profesională;a 19. TelecomunicaĠii și tehnologia
informaĠiilor; 20. Cultură și audiovizual; 21. Politica
regională; 22. ProtecĠia mediului inconjurător; 23.
ProtecĠia consumatorilor;
24. JustiĠie și afaceri interne; 25. Uniunea Vam ală;
26. RelaĠii externe; 27. Politica Externă și de
Securitate Comună; 28. Controlul financiar;

CRITERII DE ADERARE LA ZONA
EURO
1. rata inflaĠiei de cel mult 1,5 puncte
procentuale peste media primelor trei state
membre cu cea mai scazută inflaĠie
2. rata dobânzii nominale pe termen lung să nu
depășească 2 puncte procentuale faĠă de media
ratei dobânzii în primele trei state membre cu
cele mai bune performanĠe în domeniul
stabilităĠii preĠurilor
3. deficitul bugetar să nu depășească 3% din PIB
4. ponder ea datoriei publice în PIB să nu fie mai
mare de 60%
5. marjele de fluctuaĠie trebuie să corespundă
marjelor stabilite prin sistemul monetar
european – limita a +/- 15%, în ultimii doi ani
premergători examinării Piața valutară internațională implică
mecan isme (acorduri, procedee) conform cărora
se realizează tranzacĠii între vânzătorii și
cumpărătorii de valute. Pe pieĠele valutare se
realizează convertirea unei monede în alte
Trăsăturile caracteristice ale PVI sunt
următoarele:
1.nu este caracterizată pri ntr-un loc concret de
realizare a tranzacĠiilor – ele sunt desfăĠurate
peste tot;
2.nu are un timp concret de lucru – tranzacĠiile
se desfășoară 24 ore din 24
3.nu dispune de un organ de reglementare –
cursurile se determină exclusiv de cerere și
ofertă;
4.este caracterizată de un număr considerabil de
participanĠi și un volum mare de operaĠiuni;
5.este cea mai rapidă și lichidă piaĠă –
tranzacĠiile se realizează în câteva secunde.

PARTICIPANTII PE PIATA VAL
INTER
Totalitatea participanĠilor pieĠei valutar e
internaĠionale pot fi împărĠiĠi în două grupe
mari:
-ParticipanĠi activi sau așa numiĠii “market
makers”. Ei sunt foarte importanĠi pentru piaĠă
deoarece datorită lor zilnic se cotează valutele
în lipsa cumpărătorilor reali. La market makers
se referă băncile mari din toate centrele
financiare. Volumul zilnic al operaĠiilor a celor
mai dezvoltate bănci internaĠionale (Deutsche
Bank, Barcalays Bank, Union Bank of
Switzerland, CitiBank, Chase Manhattan Bank,
Standard Chartered Bank) ating miliarde dollari.
Market makers realizează câștig nu din contul
modificării preĠului ci în baza spread -ului.
-ParticipanĠi pasivi care din când în când
realizează tranzacĠii valutare (sau din cont
propriu sau în numele clienĠilor săi) și în acest
scop se adresează pentru preĠuri la market
makers ;
OPERATIUNI LA VEDERE.
Pe piața valutară la vedere se efectuează cumpărări
și vânzări de valute a căror decontare trebuie să se
realizeze, cel târziu la 2 zile lucrătoare din data
încheierii tranzacĠiei , astfel încât momentul
tranzacĠiei să coincidă cu momentul formării
cursului valutar al zilei.
Operațiunile la vedere (spot) presupun realizarea
tranzacĠiei de vînzare/cumpărare în condiĠiile de curs
valutar economic curent, cu mișcarea efectivă a
monedei tranzacĠionate imediat s au în maximum 48
ore din momentul schimbului de monede
Arbitrajul valutar – este operaĠiunea cu valutele
care constă în deschiderea concomitentă, pe același
sau diferite termene, a poziĠiilor opuse pe unul sau
câteva pieĠe cu scopul obĠinerii profitului ga rntat din
contul diferenĠei la cotări.
Arbitrajul speculativ urmărește scopul de a obĠine
profit din diferenĠa de curs valutar în legătură cu
oscilaĠiile lor, asfel încât arbitrajisnul trebuie să
realizeze tranzacĠii în aceeași valută cu care el a
iniĠiat arbitrajul valutar. Valuta iniĠială și finală
coincid și depășirea mărimii finale asupra celei
iniĠiale și constituie scopul de bază a tranzacĠiei care
nu este altceva decât arbitrajul speculativ.
Arbitrajul în spațiu este cel care se realizează pe
diferi te pieĠe – naĠionale și internaĠionale. El se
realizează după următoarea schemă: participantul
cumpără valută la cursul spotîn unul din centrele
valutare, după care se face transferul valutei
cumpărate pe altă piaĠă valutară și o vinde la cursul
spot al ac esteia și din contul acestei operaĠiuni
bazată pe existenĠa diferenĠei de curs valutar se
obĠine profit Arbitrajul de conversiune – urmărește
scopul de a cumpăra cea mai eficientă și necesară
valută.
Operațiunile speculative urmăresc obĠinerea de
câștig din diferenĠa de curs valutar apărută în timp
sau între diferite pieĠe. La aceste operaĠiuni spre
deosebire de arbitraj speculatorul își asumă obligaĠia
pentru preĠul integral al valutei. Scopul speculaĠiei
valutare este susĠinerea poziĠiei lungi în valuta c ursul
căreia are tendinĠa de majorare, sau poziĠie scurtă
când valuta are tendinĠa să se devalorizeze.
Spreadul este difernĠa dintre cursul valutar solicitat
de ofertant și nivelul preĠului acceptat de
cumpărător. Utilizarea spread -ului este o metodă
clasică de a câștiga în urma vinderii sau cumpărării
unui instrument financiar de către orice instituĠie
financiară.

PIATA VALUTARA LA TERMEN
Paralel cu piaĠa spot funcĠionează piaĠa
valutară la termen. Necesitatea acestei pieĠe
constă în faptul că livrarea valutei pe piaĠa spot
în termen de 1- 2 zile este foarte scurtă pentru
multe tranzacĠii internaĠionale. Pe această piaĠă
se realizează diverse tranzacĠii, care asociază
termene mai îndelungate de livrare a valutei – de
la trei zile până la câĠiva ani. Cursul pieĠei
valutare la termen, de obicei nu coincide cu
cursul spot.
Operațiunile la termen sunt acelea, în care
tranzacĠia a fost încheiată imediat, iar livrarea
valutelor se face după un termen anumit, stabilit
prin contract. De aici rezultă 2 caracteris tici de
bază ale operaĠiunilor la termen:
1. Există un interval între momentul
încheierii contractului și momentul livrării
valutei. În prezent, acest termen poate fi de 1,2
săptămâni, 1,2,3,6,12 luni (1M, 2M, 3M, 6M,
1Y) și pînă la 5 ani.
2. Cursul valut elor la tranzacĠiile la termen
se fixează în momentul încheierii contractului cu
toate că va fi utilizat peste un termen stabilit.
PRODUSE DERIVATE
Contractele forward
OperaĠiunile forward presupun o tranzacĠie de
valută al cărei contract și curs se stabilește la
momentul t1, iar mișcarea efectivă a sumelor
tranzacĠionale are loc la momentul tn la cursul
valutar convenit în contrtact.
Dezavantajele operaĠiunilor forward sunt
legate de riscurile pe care le suportă agenĠii
economici, efectuând acest tip de operaĠiuni.
Aceste riscuri sunt condiĠionate de durata
contractului forward (cu cât e mai mare termenul
contractului cu atât e mai mare riscul legat de
micșorarea capacităĠii de plată a contragentului).

Operațiunile futures
OperaĠiunile futures cu valute constă în
asumarea prin contract de către părĠi, a obligaĠiei
de a cumpăra sau vinde o sumă în valută la o
anumită dată viitoare preĠul fiind stabilit în
momentul încheierii contractului, obiectivul
operatorilor nefiind primirea sau livrarea
efectivă a va lorii tranzacĠionate, ci obĠinerea
unei diferenĠe favorabile la cursul valutar, între
ziua încheierii contractului și cea a lichidării
poziĠiei.
Opțiunile valutare reprezintă contracte,
încheiate între vânzătorul (el se numește –
writer) și cumpărătorul op Ġiunii. În corespundere
cu contractul vânzătorul este obligat să cumpere
sau să vândă o sumă determinată de valută la un
preĠ stabilit în orice moment de timp până la
expirarea termenului contractului. Cumpărătorul
opĠiunii obĠine dreptul a cumpăra sau a v inde
valuta la preĠul stabilit în contract numai în cazul
dacă dorește (are avantaj). În aceasta constă
deosebirea esenĠială între opĠiuni și contractele
forward, futures.

Liichiditatea internațională este
posibilitatea Ġării de a asigura achitarea oportună
a obligaĠiilor ei externe prin mijloace acceptabile
pentru creditor. Din punctul de vedere a
economiei mondiale lichiditatea valutară
internaĠională înseamnă totalitatea surselor de
finanĠare și creditare a circulaĠiei plăĠilor
internaĠionale și depi nde de asigurarea
sistemului valutar internaĠional cu active de
rezerve internaĠionale, necesare pentru
funcĠionarea lui normală. Lichiditatea
internaĠională caracterizează starea solvabilităĠii
externe a anumitor Ġări sau regiuni. Baza
lichidităĠii extern e sunt rezervele valutare și de
aur a statului.

STRUCTURA LICHIDIT
Structura lichidităĠii internaĠionale include în
sine următoarele componente:
Rezervele valutare oficiale a Ġării;
Rezervele oficiale de aur;
PoziĠia de rezervă în FMI (Ġara -membru primeșt e
un drept automat de a fi creditată în valută
străină cu nu mai puĠin de 25% de la cota ei în
FMI);
Conturile în DST.
INDICATORII LICHIDITATII

Lichiditatea internaĠională se exprimă prin
anumiĠi indicatori:
– lichiditatea internațională (Li) se
apreciaz ă prin intermediul raportului dintre
rezervele internaĠionale (Rvi) și masa monetară în
circulaĠie (M n);
Li= Rvi / M n
– lichiditatea internațională se exprimă pe
baza raportului dintre rezervele internaĠionale și
angajamentele la vedere și la termen ale bă ncii
centrale (A b);
Li= Rvi / A b
– lichiditatea internațională a unei Ġări se
reflectă prin raportul dintre rezervele
internaĠionale și deficitul balanĠei de plăĠi exter ne
(De);
Li= Rvi / D e
– raportul cel mai sugestiv de exprimare a
lichidității internaționale a unei Ġări, îl reprezintă
cel dintre rezervele internaĠionale și valoarea
importurilor (l);
Li= Rvi / I m

REZERVELE INTERNATIONALE reflectă
disponibilităĠile în valută și în alte active ce se
păstrează și administrează de către autoritatea
monet ară a unei Ġări și se folosesc pentru
echilibrarea balanĠei de plăĠi externe, precum și
pentru susĠinerea cursului de schimb al monedei.

UTILIZAREA REZERVEI.
– echilibrarea balanței de plăți, dacă
deficitul balanței nu poate fi acoperit în alt mod;
-garanta rea solvabilității economiei naționale
pe piața financiar -valutară internațională;
-intervenții pe piața valutară pentru a sprijini
cursul monedei naționale în raport cu celelalte
monede.
FORMAREA REZERVEI
Rezerva internațională oficială reprezintă
activel e de rezervă deĠinute de autorităĠile
monetare centrale, constituite din mijloace de
plată internaĠionale: valute, devize, EURO, DST,
aur, poziĠia creditoare faĠă de FMI și sînt
utilizate pentru echilibrarea balanĠei de plăĠi
externe, susĠinerea monedei na Ġionale,
garantarea solvabilităĠii externe a Ġării, stingerea
obligaĠiilor externe în anumite situaĠii deosebite
și nu pentru efectuarea plăĠilor curente către
străinătate.

Datoria externă include sumele
datorate unor creditori publici și privaĠi, în
valută străină, bunuri și servicii cu o perioadă de
rambursare mai mare de un an; sumele datorate
de persoanele private, dar garantate de o
autoritate publică, datoria formată ca rezultat al
tranzacĠiilor cu FMI etc. Unii autori tratează
Datoria externă ca – totalitatea împrumuturilor
sau creditele primite de o Ġară sau de agenĠii
economici particulari în cadrul relaĠiilor
internaĠionale, precum și alte obligaĠii
financiare, rezultate din contextul integrării
economiei mondiale. Și în sfârșit, conform Legii
RM “Privind datoria de stat și garanĠiile de stat”
Datoria de stat externă – parte integrantă a
datoriei de stat, reprezentând totalul sumelor
principale ale tuturor obligaĠiilor directe
neonorate, contractate de Ministerul FinanĠelor
în numele RM în valut ă străină.

Indicatorii datoriei externe
Datoria externă se măsoară nu numai în cifre
absolute, care uneori nu spun nimic, ci acestea
trebuie corelate cu alĠi indicatori, obĠinând,
astfel, date relative relevante. Dintre acești
indicatori reĠinem pe cei mai importanĠi1:
1. Datoria externă totală raportată la încasările
din exportul de mărfuri și servicii (EDT/XGS).
2.Gradul de îndatorare , care reprezintă raportul
dintre totalul datoriei externe și produsul
naĠional brut (EDT/GNP).
3.Rata serviciului datoriei externe , ca raport
dintre serviciul datoriei externe și încasările
anuale din exportul de bunuri și servicii
(TDS/XGS).
4. Rata serviciului dobânzilor plătite raportat la
exportul de bunuri și servicii (INT/XGS).
5. Rata serviciului dobânzilor plătite , raportate la
produsul naĠional brut (INT/GNP).
6. Valoarea rezervelor valutare raportate Ia
valoarea importurilor de bunuri și servicii
(REZ/MGS) în luni.
7. Raportul între datoria pe termen scurt și datoria
externă totală (Short-term/EDT).
8. Ponderea datoriei concesionate în totalul
datoriei externe (CD/EDT).
9. Corelația între datoria multilaterală (credite
ale organismelor internaĠionale) și totalul
datoriei externe (multilateral/EDT).
Acești indicatori sunt folosiĠi de Banca
Mondială, UNCTAD, FMI și al te organisme din
sistemul ONU și scot în relief diferite aspecte ale
datoriilor externe ale unei Ġări sau unui grup de
Ġări. Prin acești indicatori se poate trage
semnalul de alarmă în cazul Ġărilor
supraîndatorate, care impun măsuri de ușurare a
situaĠiei .