Necesitatea Reproductiei Artificiale a Anghilei (anguilla Sp.)

Reproducția organismelor acvatice

Necesitatea reproducției artificiale a anghilei (Anguilla sp.)

1. [NUME_REDACTAT] ultimele decenii populațiile de anghilă, au suferit pierderi numerice atât de importante încât a apărut o preocupare la nivel mondial privind bunăstarea și gradul de dispariție al acestei specii. Populația adultă a început să scadă în a doua jumătate a secolului 20, după 1980 constatându-se și o diminuare a populației juvenile. Specia este considerată în pericol, astfel că s-au luat măsuri legale de protecție, atât în Europa, cât și în SUA și Asia. Până în prezent nu s-a realizat o îmbunătățire a situației acesteia. Problema este una comună anghilei europene (Anguilla anguilla), anghilei americane (Anguilla rostrata) și a celei japoneze (Anguilla japonica).

O posibilă soluție, pe lângă tentativele legislative de protecție, ar putea fi reproducerea artificială a acestor specii. Însă și aici există numeroase obstacole, în principal lipsa informației privind reproducerea naturală a anghilei. În ultimii ani s-au făcut progrese semnificative în acest sens, obținându-se „in vitro” specimene viabile, însă cu costuri foarte mari. Majoritatea cercetărilor au fost îndreptate spre anghila japoneză, aceasta având un rol economic important.

2. Anguilla japonica

2.1. Date generale

Anghila japoneză este un pește catadrom, demersal-bentonic. Se poate scufunda până la 400 m și rezistă la temperaturi ale apei între 4-27ºC, eclozarea icrelor având loc la 22-23ºC. Are o lungime medie de 40 cm (maxim 100cm), iar greutatea maximă semnalată este de 1.9 kg. Se găsește în Japonia, China, Taiwan, Korea și Filipine. Zona de reproducție pare să fie în jurul [NUME_REDACTAT], în estul Japoniei. Locul de reproducție a celorlalte două specii de anghilă se găsește în [NUME_REDACTAT].

2.2. Ciclul de viață

Ciclul de viață este relativ complex față de cel al altor specii de pești. Anghila europeană, cea americană și cea japoneză au un ciclu de viață asemănător.

Prima fază: anghilele se găsesc în stadiu larvar, sau stadiu de leptocefali, timp de aproximativ 1 an, fiind purtate de curenții oceanici.

Faza a 2-a: după stadiul larvar, leptocefalii devin „anghile de sticlă” pentru câteva luni, timp în care înoată în estuarele râurilor. Acestea devin elveri. În acest stadiu sunt capturate și apoi crescute în amenajări piscicole în scopul comercializării.

Faza a 3-a: este cea mai lungă perioadă; poate dura de la 5 la 8 de ani (A. Japonica), sau de la 4 la 20 de ani (A. anguilla). Este un interval de hrănire și dezvoltare în apă dulce. Anghilele aflate în acest stadiu poartă numele de „anghile galbene”.

Faza a 4-a: durează aproximativ 6 luni. Constă în migrarea spre locurile de reproducție. Anghilele aflate în această fază se numesc „anghile argintii” și suferă modificări morfologice și fiziologice. După depunerea pontei anghilele mor.

2.3. Metamorfoza anghilei argintii

Metamorfoza are scopul de a pregăti anghila pentru migrația oceanică și împerechere. Toate organele de simț devin mai dezvoltate: linia laterală devine mai pronunțată, ochii și narinele își măresc volumul. În această fază încetează hrănirea, tractul digestiv regresează, ficatul își schimbă structura și metabolismul. Înotătoarele pectorale se dezvoltă pentru a ajuta la echilibrul hidrodinamic. Succesiunea transformărilor, fazele intermediare, legătura dintre schimbările morfologice externe și cele interne fiziologice, precum și durata fiecărei transformări rămân încă necunoscute, procesul fiind extrem de complex. Se presupune că schimbările au legătură și cu dezvoltarea gonadelor.

2.4. Importanța anghilei japoneze

Este un aliment important în China, Japonia, Korea, Taiwan, SUA, fiind cel mai scump produs acvacol în Japonia, unde există o cerere de 130 000 t/an. La nivel global producția oscilează între 200 000 – 260 000 t/an, 73% din aceasta fiind asigurată de China, deși Japonia are cea mai lungă tradiție în acest sens, în 1879 existând crescătorii de anghile în Tokyo. Deorece nu există încă metode de reproducere a anghilei în mod artificial în condiții de profit, acvacultura acestei specii se bazează pe capturarea elverilor și creșterea acestora. Astfel, în Japonia un kg de elveri poate costa 10 000$. Costurie totale/kg se ridică la 8.4$ în Japonia, în timp ce în China sunt mult mai mici, ajungând la 3.6 – 4.2$/kg.

3. Cercetări în reproducerea artificială a anghilei japoneze

3.1. Cercetări inițiale

Pentru a crește nivelul populațiilor de anghilă se urmărește evoluția tehnicilor și metodelor de inducere a dezvoltării gonadelor, maturării acestora, fecundării și eclozării icrelor și creșterii larvelor. Cercetări asupra tehnicilor de reproducere artificială au fost efectuate încă din anii ’60. Yamamoto și Yamauchi au reușit, în 1974, să obțină icre fecundate și larve de anghilă japoneză pentru prima dată, prin tratamente hormonale. Larvele preleptocefale au trăit timp de 2 săptămâni și au atins dimensiunea de 7 mm (Yamauchi et al., 1976) .

După acest succes, numeroși cercetători au reușit să obțină larve (Satoh, 1979; Wang et al., 1980), dar acestea nu au supraviețuit după consumarea sacului vitelin, nefiind identificat un furaj corespunzător din cauza lipsei de informație. Nici în prezent nu se cunoaște comportamentul de hrănire naturală a larvelor.

3.2. Prima reușită de obținere a „anghilei de sticlă”

În 2006 este publicată o lucrare științifică în care se menționează prima reușită la nivel mondial de obținere a anghilei de sticlă. Un grup de cercetători japonezi a considerat că principalele 2 probleme în creșterea larvelor sunt maturarea incompletă a gonadelor, ce apare din cauza protocoalelor necorespunzătoare de tratament hormonal și hrănirii defectuase a larvelor. Astfel au îmbunătățit tratamentul hormonal, în special prin injectarea femelelor reproducătoare cu extract hipofizar de somon și DHP la intervale exacte de timp.

La mascul s-a constatat că tratamentele existente la acel moment produc diferențe mari de maturare gonadală și că spermatozoizii au motilitate scăzută. Aceste inconveniențe au fost parțial rezolvate prin injectarea de DHP, respectiv prin incubarea spermatozoizilor prelevați din gonade în ASP, unde rata de motilitate a putut fi ridicată prin controlarea concentrației de ioni de potasiu și a altor substanțe.

În ceea ce privește hrănirea s-a constatat că unii din preleptocefalii de 13 zile au ingerat rotiferi, dar larvele nu cresc mai mari și nici nu supraviețuiesc mai mult. Astfel a fost creată o rețetă bazată pe pudră de ou de rechin, ingerată activ de larve. Până în ziua 18, larvele cresc de la 3.7 mm la 8.1 mm, cu o rată de supraviețuire de 56%. Mai departe s-au adăugat în pudră peptide din soia, extract de krill, vitamine și minerale. Larvele s-au dezvoltat în progresie liniară 50 de zile, atingând 16 mm, schimbându-și forma în cea de frunză de salcie, tipică leptocefalilor din sălbăticie. Acestea au devenit leptocefali complet dezvoltați de 50-60 mm, moment în care furajul s-a modificat din nou și după 250 de zile de la eclozare au devenit anghile de sticlă.

3.3. Obstacole existente în prezent

Deși tehnicile de inducere a dezvoltării și maturării gonadelor au cunoscut progrese semnificative, încă nu au ajuns la un nivel la care să asigure o rată suficient de ridicată de eclozare. Se presupune că în viitorul apropiat se vor găsi soluții de o eficacitate mai mare.

Trebuie găsite surse alternative de hrană, ouăle de rechin fiind dificil de obținut. Mai mult, unele dintre speciile de rechin au ajuns pe lista speciilor protejate, limitând și mai mult sursa principală de hrană folosită în creșterea larvelor de anghilă.

Un număr mare de larve suferă modificări morfologice incompatibile cu viața în stagiile următoare de viață, astfel că trebuie găsite cauzele acestor modificări și îndepărtate. De asemenea trebuie prevenite un număr de boli ce afectează creșterea și dezvoltarea.

Toate aceste obstacole vizează reproducția și dezvoltarea anghilelor în laborator, în scopul cercetărilor științifice, dar pentru a satisface cererea la nivel mondial de anghile în prezent nu există o soluție viabilă din punct de vedere economic. Costurile de producție a anghilelor de sticlă sunt foarte mari, procesul de cultură este prea complex și prea lung, deci și costul producției de masă ce include întregul ciclu de viață va avea costuri foarte mari.

4. Concluzii

1. Anghila este o specie cu un rol economic important, dar care nu mai satisface cererea pieței din cauza scăderii populațiilor.

2. Principala soluție este reproducerea artificială, însă din cauza informațiilor puține abia în 2006 s-a realizat reproducerea „in vitro”, cu costuri foarte mari.

3. În prezent se dorește pe de-o parte eficientizarea protocoalelor de reproducție artificială, pe de altă parte simplificarea lor, pentru a completa ciclul de viață al anghilei în acvacultură în limite acceptabile ale costurilor.

4. Cercetarea se îndreaptă spre producția de masă a anghilelor în condiții de eficiență economică.

5. Bibliografie

1. B. Knights, A review of the possible impacts of long-term oceanic and climate changes and fishing mortality on recruitment of anguillid eels of the [NUME_REDACTAT]. [NUME_REDACTAT] of the [NUME_REDACTAT] 310, (2003) 237–244

2. Guido van den Thillart ,[NUME_REDACTAT], J. [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] of the [NUME_REDACTAT]: Reproduction index, a useful tool for conservation management

3. [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT], The first success of glass eel production in the world: basic biology on fish reproduction advances new applied technology in aquaculture. [NUME_REDACTAT] Biochem. 2005 Apr; 31(2-3): 193–199.

4. [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Michael J. Miller, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] of the [NUME_REDACTAT] in Relation to [NUME_REDACTAT] and the [NUME_REDACTAT] Ridge, February 13, 2014DOI: 10.1371/journal.pone.0088759

5. K. Aida, K. Tsukamoto, K. Yamauchi, [NUME_REDACTAT]

6. [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Michael J. Miller, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] & [NUME_REDACTAT], Oceanic spawning ecology of freshwater eels in the western [NUME_REDACTAT]. [NUME_REDACTAT]. 2011 Feb 1; 2: 179

7. [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] for [NUME_REDACTAT] Alliance, Number 3 [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]

8. [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] și I [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] of the [NUME_REDACTAT] (Anguilla japonica) in its [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] 43(3): 571-579 (2004)

9. Yoshitsugu MASUDA, Hitoshi IMAIZUMI, Kentaro ODA, Hiroshi HASHIMOTO, Hironori USUKI și Kazuhisa TERUYA, [NUME_REDACTAT] of the [NUME_REDACTAT], Anguilla japonica, [NUME_REDACTAT]: Challenge to [NUME_REDACTAT], Bull. Fish. Res. Agen. No. 35, 111-117, 2012

10. [NUME_REDACTAT], I-[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Synchronous changes of morphology and gonadal development of silvering Japanese eel Anguilla japonica, Aquaculture 219 (2003) 783–796

11. http://easec.info/EASEC_WEB/EASECdeclarationsFinal.pdf

12. http://ec.europa.eu/fisheries/marine_species/wild_species/eel/management_plans/index_en.htm

13. http://www.fao.org/fishery/culturedspecies/Anguilla_japonica/en#tcBioFea

14. http://www.fishbase.org/summary/295

15. http://www.fws.gov/northeast/news/2011/092811.html

16. https://www.gov.uk/government/publications/2010-to-2015-government-policy-freshwater-fisheries/2010-to-2015-government-policy-freshwater-fisheries