Necesitatea aplicării metodelor organizării ergonomice a [621836]

1
MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII și CERCETĂRII AL
REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
Facultatea Științe Economice
Departamentul Administrarea Afacerilor

TEZĂ DE LICENȚĂ
Tema: Necesitatea aplicării metodelor organizării ergonomice a
muncii în birou

Autor:
Cravcenco Maria,
student: [anonimizat], grupa BA 1551
specialitatea Business și Administrare

Coordonator ștințific:
Postică Maia,
doctor î n științe economice,
conferențiar universitar

Chișinău 2019

2
CUPRINS:
INTRODUCERE …………………………………………………… ……………………… ……………………. ……………….. …..3
CAPITOLUL I. ERGONOMIA – COMPONENTĂ A MANAGEMENTULUI
RESURSELOR UMANE …………………………… ……………………. …………… ………………… ………………. …,…..6
1.1 Ergonomia – știință interdisciplinară …… …………………………………………… …………… ………6
1.2 Obiectul de studiu al ergonomiei…………………………………………………………………. ……………………… ……7
1.3 Necesitatea organizării ergonomice a muncii în birou…………………………… ……………… ….9

CAPITOLUL II. ANALIZA SITUAȚIEI ECONOMICE ȘI ERGONOMICE ÎN
CADRUL ÎNTREPRINDERII ”KARMATEH -DIGITAL” SRL …………………. …….15
2.1 Descrierea obiectului de studiu …………………………………………………………………….. …………….. ………….15
2.2 Rezultatele economico -financiare în cadrul ”Karmateh -Digital”……………… ……………….. …………….16
2.3 Analiza funcției de organizare ergonomică în cadrul întreprinderii analizat e……………………. …….36

CAPITOLUL III. RECOMANDĂRI ȘI METODE DE EFICIENTIZARE A
ORGANIZĂRII ERGONOMIEI MUNCII ÎN BIROU ……………………. …………………. …………… 46
3.1 Măsuri de protecție a muncii în birou…………………………………… ……………………… ………………………… 46
3.2 Proiectul de îmbunătățire a organizării ergonomice a lucrului în birou…………………… ………………. 47

CONCLUZIE ………………………………………………………… …………………… …….. ……………………….. ……………. 52
.

BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………………… ………………. ……………………… 53
ADNOTARE …………… ……………………………………………………………………. ……………………. …54
ANEXE …………………………………………………………………………………………………………….. ……….. ………………. 55

3
INTRODUCERE:
Teza de licență are ca scop înțelegerea cît mai detailată a necesității aplicării metodelor organizaării
ergonomice a muncii în birou.
Actualitatea temei de cercetare
O sferă destul de nouă de cercetare în business este studiul ergonomic al activităț ilor în birou , cu mari
perspective în creșterea calității muncii . În zilele de azi e ușor de înțeles că omul modern trebuie ajutat
pentru a obține perform anțe printr -o încorporare indeală a elementelor care rezultă performanța, la nivel
general și specific. În cadrul oricărui gen de activitate sau organizații, de la construcția cadrului până la
funcționarea er gonomică a tuturor elementelor lui sunt distanțe greu de pătruns .
Ergonomia este astăzi un concept com plex, care a depăș it definiția inițială, c aracterizată prin tendința
normării raționale a activități lor din cadrul organizației . O zonă foarte calitativă este caracterizată de
dimensiunea ergonomică , care urmărește toate tipurile de corelări, din perspectiva unu ia sau mai multor
factori . Dezvoltarea ergonomiei vizează o disciplină de sinteză care pune în valoare componentele unor
simbioze multiple. Echipament ul, produs ele, cadrele și calitățiile sale ergonomice nu trebuie să satisfacă
doar exigențele cantitative și calita tive ale unei activități, ci confortu l lor intelectual, starea generală de bine a
acestora.
Gradul de studiere a temei investigate
În cadrul practicii de inițiere effectuate la întreprinderea ”Ka rmateh -Digital” SRL, am observa t că
procesul de muncă, organ ismul omenesc se integrează cu mijloace le de muncă pe care le utilizează, alcătuind
un sistem organic. S istemul creat spontan între om și factorii utilizați , începând cu uneltele sale de muncă, nu
a constituit obiectul unor studii, cît de cît sistematice. Totul era considerat firesc și de la sine înțeles.
În cazul stărilor a proceselor complexe însă, mijloacele de muncă , caracteristice producției moderne au
devenit foarte complexe, preluînd asupra lor o mare parte, sau c hiar integral, efortul fizic, lucrăto rului
revenindu -i rolul de a supraveghea , funcționar ea și de a le administra. Sub aceste condiții, apariția mașini lor
a evidențiat existența unui sistem compus din om și m așină, care a fost denumit sistemul „om -mașină”,
făcându -se abstracție de faptul că î n afară de mașină mai existau și alți factori solicitanți. Caracteristicile

4
acestui sistem se caracterizează printr -un flux de infor mații pe care mașina îi transmite organismului um an
care, pe baza lui, găsește soluții pe care le retransmite apoi mașinii sub formă de comenzi.
Motivul alegerii acestei teme derivă din dorința de documentare în legatură cu acest subiect, deoarece
este unul extrem de important, atât la nivelul Uniunii Europene, al tuturor statelor membre, implicit și al
Moldovei , cât si la niv el mondial , deoarece condițiile și normele de muncă corecte pot eficientiza lucrul de
cîteva ori.
Munca de birou, care în mare parte solicită psihicul și sistemul vizua l, este o muncă în care condițiile de
stres sunt în cantitate din ce în ce mai mare, ia r bolile afectate de a ceștia influențează astăzi tot mai multi
angajați. Din acest motiv studiul condițiilor de muncă apelează la ergonom ie, o știință relativ tânără, scopul
cărei a este creșterea eficienței muncii în condițiile reducerii oboselii și stresu lui.
În C apitolul I al lucrării se vor prezenta fundamentele teoretice ale temei cerce tate, identificându -se și
principalele noțiuni, caracteristici și direcții științifice în domeniul dat, i nteracțiunea subiectului ales cu alte
domenii ale științei econom ice. În cadrul aspectelor teoretice ale temei cercetate, s-ar putea fi menționat
problem le identificate în literatura economică și diversele opinii ale specialiștilor în domeniu.
Capitolul II al tezei va include cercetarea aspectelor practice ale temei de sfășurate în cadrul str ucturii de
management selectate (în cazul de față – ”Karmateh -Digital” SRL). În acest sens, s-a elaborat :
 Descrierea genera lă a obiectului de studiu (autoservice) ;
 Analiza sintetică a performanțelor cu caracter economic și finan ciar a într eprinderii pe o perioadă de 3
ani consecutivi ;
 Analiza și descrierea situației în domeniul ergonomiei din cadrul structurii de management/întreprinderii
– obiect al studiului cu o analiză evolutivă a principalilor indicatori specifici caracte ristici nemijlocit
tematicii organiz ării ergonomice.
Capi tolul III vizează aspectele rezultative (propunerile, recomandările și co ncluziile autorului) în cadrul
temei cercetate, tendința cărora reprezintă dezvoltarea și oferirea unui impuls aspectului cer cetat în cadrul
sistemului managerial – obiect al stud iului. În acest capitol este efectua t proiect ul de îmbunătățire a
domeniului cercetat în cadrul sistemului de management respectiv și cuantifica rea efectele lor proiectului
propus prin prisma indicatori lor analizați în capitolul precedent.

5
În concluzii au fost sintetizate principalele observații și idei, s -a menționat părerea autorului referitor la
valoare aplicativă a prezentei lucrări . În anexe pot fi identificate documentele de baza, bilanțurile al e
,,Karmateh Digital ” SRL.
Bibliografia selectată pentru elaborarea lucrării date cuprinde atît legi și norme juridice, atît și cărți și
comunicate științifice , atît și surse online de informare.
Anexele includ documentele de baza, organigrama întreprinde rii, bilanțurile contabile, certificatele și
adeverințele, autorizațiile ale întreprinderii ,,Karmateh Digital ” SRL.

6
CAPI TOLUL I. ERGONOMIA – COMPONENTA MANAGEMENTULUI
RESURSELOR UMANE
1.1. Ergonomia – știință interdisciplinară
Relațiile c u oamenii, cu grupul um an și cu fiecare individ reprezintă sența managem entului
contemporan. Cheia funcționării eficiente a oricărei structuri economice sau culturale o reprezintă oamenii. O
entitate poate avea echipamente p erformante și o clădire modernă , dar dacă nu dispune de personal bine
pregătit, competent, clienții vor fi nemulțumiți de produsele sau servicile oferite.
Noțiunea m anagementul ui resurselor umane ar putea fi următoarea : “ Manageme ntul resurselor
umane o totalitate de măsuri concepute in terdisciplinar, cu privire la recrutarea personalului, selecția,
încadrarea, utilizarea prin organizar ea ergonomică a muncii, stimula rea materială și morală, până în
momentul încetării contractului de muncă ”.
Din limba greacă , ergonomia reprezintă : ergos =muncă și nomos =lege, normă. Pentru prima dată
acestă definire a fost folosit ă în anul 1875 de biologul polonez Wojciech Zostrzybowski în studiul său “
Perspectivele ergonomiei ca știință a muncii ”. În primele etape ale circulației noțiunii existau di verse
denumiri (știința muncii, psihologia mun cii, chiar și psihologie ingine rească), iar în zilele de astăzi
denumirea de ergonomie este admis de majoritatea specialiștilor. Ergonomia prin scopurile sale cuprinde un
orizont foarte larg și deschis, interd isciplinar, care se preocupă nu numai de relațiile dintre om și mașină, ci și
de perfecționarea acestor relații. În acest din urmă înțeles, ergonomia reprezintă studiul muncii în scopul
ameliorării sale.
Documentele Organizației Internaționale a Munci i cuprind o astfel de frază : ”Ergonomia este
aplicarea științelor biologice, umane, în corelație cu științele tehnice, pentru a ajunge la o adaptare reciprocă
optimă între om și munca sa, rezultatele fiind măsurate în indici de eficiență și bună stare de sănă tate a
omului ”.
Noțiunea deplină a ergonomiei este formulată în lucrarea ”Managementul resurselor umane:”
Ergonomia este o știință cu un caracter federativ, care pe baza interdiscipliniarității, care este legea
fundamentală, integrează aportul tehn icii, f iziologi ei, psihologiei, sociologiei, economiei și al altor științe
sociale, având ca obiect orientarea creării tehnicii contemporane la nivelul posibilitățiilor psihofiziologice
normale ale omului și utilizarea rațională a acestor posibilități în condiții le de mediu, societate, în vederea
realizării reproducției for ței de muncă de la o zi la alta ”.

7
Putem concluziona, ergonomia reprezintă o știință complexă care analizează unele principii ale unor
științe precum: științele tehnice, economice, medicale, ant ropometrie, sociologia muncii, psihologia muncii,
în scopul aplicării lor asupra proiectării echipamentelor, a uneltel or, a mobilierului și la selectarea tuturor
măsurilor care să contribuie la îmbunătățirea condițiilor de muncă, precum și la formarea exec utanțilo r
(fig.1.1). E rgonomia nu trebuie confundată cu nici una dintre științele care o compun.

(Sursa: internet)
Fig.1.1 Științe participante la constituirea ergonomiei

1.2. Obiectul de studiu al ergonomiei
„Organizar ea activității umane în etapele muncii prin optimizarea corelației din siste mul om -mașină –
mediu, având scop optimizarea condițiilor satisfacției, creșterea eficienței tehnico -economice, motivației și
rezultatelor muncii, paralel și menținereea unei stări fiziologice bune, cît și favorizarea dezvoltării
personalității” reprezintă o biectul de st udiu al ergonomiei .
Dar această optimizare, în special cea a corelației om-mașină -mediu, necesită realizarea următoarelor
condiții:
 proiectarea echipamentelor în conc ordanță cu posibilitățiile umane;
 orientarea și selecția riguroasă a factorului uman;
 economia energetică a organismului uman

8
 reorientarea profesională;
 crearea unei anturaj ce asigură securitate și confort;
 repartizarea rațională a sarcinilor;
După părerea specialiștilor, ergonomia abordează obținerea informațiilor ce se referă la muncă
necesare la fundamentarea în mod rentabil a omului la muncă și a adaptării m uncii la om în scopul majorării
productivității, iar atfel spus, ergonomia are ca obiect cercetarea și i ndicarea modului în care este necesar
proiectată și efectuată oricare operație, cu condiția realizării unei economii cât mai mari de energie umană.
În condițiile birou lui, ergonomia subliniază studierea componentelor umane și ma teriale ale procesului
de muncă intedependența lor și în complexitatea ; capacitățiil e umane și modul în care sunt utilizate în fel
optim, în cadrul timpului total de muncă; gradul de modernizare al echipamentului și mobil ierului, precum și
metodele tehnice de lărg ire a teritoriei de actvitate a lucrăt orilor, în condițiile micșorării stresului și a
oboselii; c ondițiile de mediu și mijloacele de reducere a influenței lor negative.
Orientările organizării ergonomice și de perfecționare a act ivității din birou trebuie să poarte
următoarele aspecte:
 micșorarea efortului intelectual și fizic prin achiziționarea unor ec hipamente informatice moderne;
 recrutarea, selecția, încadrare a, promovarea personalului respectînd aptitudini le, nivelul pregătire și
perfomanțe;
 dotarea birourilor cu mobilier potrivit caracteristicilor antropometrice ale angajaților , poziției
acestora în timpul muncii, sarcinilor de îndepl init și locului zonei de muncă.
 stabilirea numărului optim a angajaților din colectivul de muncă;
 stabilirea unor forme specifice de stimulare în muncă și aplicarea acestora în practică ;
 în scopul creării unui echilibru optim între om și mediul său de lucru, studierea microclimatului,
reducerea efortului senzorial și creșterii p osibilităților de concentrare pen tru executarea sarcinilor.
Componentele microclimat ului (iluminat, temperatură, culoare , zgomot) este necesar de adaptat la specificul
activității din fiecare birou.
Proiectarea ergonomică a locurilor de muncă în birou presupune parcurgerea câtorva etape:
1. Informarea și documentarea pentru proiectarea unor locuri de muncă noi;
2. Atingerea studiilor necesare cu scopul reorganizării locurilor de muncă deja existente;
3. Cercetarea din punct de vedere statistic a situației existente avînd ca bază informațiile selec tate la
locul de muncă supus reproiectării;

9
4. Planificarea variantelor de organizare a locului de muncă, calculul eficienței și alegerea variantei
optime.
Putem concluziona că ergonomia are ca obiect de studiu relația dintre om și munca sa astfel , încât să
determine majorarea productivității muncii fie prin organizarea ergonomică a locurilor de muncă existente,
fie prin proiectarea ergonomică a unor noi locuri de muncă.
Lucrarea dată conține o detaliere a direcțiilor de organiza re ergonomică a muncii în bi rou, precum și
proiectarea ergonomică a locurilor de muncă urmărind etapele prezentate.

1.3 Necesitatea organizăr ii ergonomice a muncii în birou
Creșterea proprietății private și dezvoltarea economiei de piață au condus la momentul ca lucrul din
birou să cunoască o amploare deosebită. Respectiv apar cerințe noi față de elementele procesului de muncă,
față de om, față de mijloacele de muncă și față de sistem ul “om-mașină -mediu ”. Aceste aspecte ale
organizării științifice a muncii sînt serviciile și bi rourile firmelor cercetate de știința ergonomică care asigură
adaptarea muncii la om, majorarea eficienței și micșorarea efort ului de muncă.
Implementarea cercetărilor ergonomice în birou poate fi susținută prin colectivitatea unor
caracteristici:
 tipologia muncii, nivelul micșorat de dotare teh nică și existența unor necesități mari de efort fizic și
psihic ;
 creșterea stresului și oboselii ;
 multitudinea activităților (în special de ordin intelectual) pe care trebuie să le îndeplinească
muncitorii : răspunderea materială și morală , relațiile cu clienții ;
 utilizarea , uneori ne eficientă , a potențialului uman, calitatea și structura acestuia.
Munca în birou reprezintă o muncă psih ică ce necesită un efor t intelectual al personalului , dar mai
sînd ti puri de activități, care necesită un efort fizic intens. Astfel putem identifica că activități le de pr elucrare
a corespondenței, introducere a datelor, căutarea și găsirea informațiilor sunt grele, necesitînd un nivel înalt
al posibilităților fiziologice a le resurselor umane . Pentru secretariat există cauze diverse care pot determina
creșterea efortului fizic, de ex: aglomerația, cantitatea și varietatea informațiilor solicitate , fluxul clienților .
Doar datorită studiilor ergonomice efectuate este posibilă realiza rea muncii la nivel de posibilitățile umane
firești, fără amenințarea sănătății angajaților. E ficient izarea în scopul diminuării efortului fizic printr -o

10
organizare respectivă a muncii în baza principiilor ergonomice, prin mecanizarea și prin infor matizarea unor
activități, și prin stabilirea numărului și a structuri i personalului.
Un alt factor de influență a efortului este poziția de lucru . Aceasta este poziția șezând, care uneori nu
se schimb ă nici în timpul pauzelor, datorită condițiilor de ame najare a locurilor de muncă. Această
caracteristică se urmărește la toate nivelurile de personal , dar cu deosebire la cei implicați în procesul de
întocmire și de prelucrare a documentelor. În acest caz studiile de ergonomie trebuie îndreptate spre
organiz area rațională a timpului de lucru și spre crearea condițiilor de schimbare a poziției corpului. Față de
solicitările de altă natură, solicitarea neuropsihică este predominantă la principalele categorii de personal din
cadrul unui birou. Apare în special l a cei implicați în activități de cercetare -dezvoltare, finaciar contabile, de
întocmire și de prelucrare a documentelor și la cei din serviciile de relații cu publicul.
În relații le cu publicul sau în secretariate, se găsesc elemente care au o contribuție însemnată la
creșterea efortului psihic. Pentru concretizarea informațiilor dorite , se evidențiază îndeosebi dialogul c e
trebuie menținut cu fiecare persoană. În ordine ca aceste solicitări să se execute , studiile ergonomice indică o
mulțime de aptitudini pe care trebuie să le posede angajații, de ex : cunoștiințe de bază în domeniul solicitat,
arta comunicării cu oamenii, dinam ism, atenție distributivă, spirit de observație, capacitate de decizie și
inițiativă.
În sfera serviciilor de relații cu publicul se găsesc o multitudine de cauze care conduc de obicei la
suprasolicitare.
În prima categorie putem atribui nivelul de oboseală al resurselor umane în special facem referire la
modul de comportare față de clienți, manifestat prin lipsă de amabilitate și prin nervozitate. Efortul
lucrătorilor de poseda un comportament civilizat poate duce la suprasolicitare. Careva greutăți pot iniția și
clienții prin felul de comportare față de lucrătorii serviciilor, care nu văd în acesta un partener egal care
contribuie prin munca sa la satisfacerea cererilor lor, ci o persoană car e trebuie în orice condiții să -i
servească cu un grad înalt promptitudine și amabilitate.

Bolile sec olului, care sunt stresul și oboseala profesională , sunt cele mai grave dis funcționalități c are
apar în munca de birou. Datorită acesteia a apărut necesitatea organiză rii ergonomice a muncii în birouri.
Oamenii, ca indivizi izolați, au rareori posibilitatea de a influența evenimentele stresante externe. Tot
ce pot face este să -și însușească niș te strategii adapti ve care să -i facă mai puternici la agresiunile psihice și
mai eficieți în activitatea profesională. Dacă stresul este prea mare fiecare dintre noi poate ceda psihic chiar
dacă persoana respectivă este una extrem de echilibrată pot apărea tulburări psihologice temporale. Individul

11
poate trăi o stare de disfuncționalitate sau chiar o cădere psihică bruscă în urma unei psihotraume (accident,
incendiu, decesul unui membru apropiat din familie).
Stresul ca concept apare pentru prima dată în c ercetările de fiziologie fiind experimentate în primul
rînd pe animale de către Hans Selye 1950 care descrie așa -numitul “sindrom general de adaptare” care se
caracterizează prin reacția organismelor biologice la stres. După Selye sindromul general de adap tare
cuprinde trei etape :
1) Faza de alarmă , care reprezintă mobilizare generală a organismului pentru a se opune agresiunii.
2) Faza de rezistență, care reprezintă o gamă a reacțiilor sistemice cauzate de o acțiune prelungită la
stimuli nocivi față de care orga nismul a elaborat mijloace de adaptare.
3) Faza de epuizare , unde faza adaptării nu mai poate fi menținută, din nou apar semnele reacției de
alarmă. Faza dată se finisează de obicei cu decesul organismului.
Același cercetă tor, a constatat în urma experiment elor sale pe animale, că organismul intră în faza de
neliniște atunci , când stresul este cauzat atât prin acțiunile unor stimului fizici, dar și sub influența unor
emoții sau trăiri foarte puternice. Momentul dat impune organismul să încerce să facă față st resului printr -o
mobilizare generală a sistemului neuroendocrin, mobilizare caracterizată mai ales prin secreție de adrenalină.
Animalul care a fost supus experimentului se adaptează cu încet și începe să se comporte în mod normal ,
după un anumit timp. Iar în cazul în care stresul continuă, se produc din nou ample modificări hormonale și
pînă în final animalul moare epuizat și obosit .
Un alt factor ce influențează capacitate de muncă a angajaților este oboseala , ce reprezintă reacția
organismului de readapt are a funcțiilor sale. C onsecințe temporare ale oboselii pot influența organismul, de
exemplu slăbirea atenției față de munca îndeplinită și față de mediu , scăderea vederii . Ea se caracterizează
printr -un fenomen fiziologic ce apare în urma solicităriilor prezente în activitatea umană, dacă este urmată de
o perioadă de odihnă sau de somn organismul își reface plenitudinea funcțiilor sale , din acest motiv oboseala
eun fenomen reversibil.
Clasificarea oboselii poate fi specificată astfel:
 Oboseala psihică – unde sunt evidențiați factor ii de gen psihic
 Oboseala neurosenzorială – descrisă de tensiunea nervo asă a simțurilor – ochi sau urechi
 Oboseala musculară – cauzată de contractarea musculară și efortul muscular

Oboseala se poate manifesta prin diferite aspecte :
 încetinirea percepției;

12
 scăderea atenției;
 scăderea activității fizice și intelectuale
 micșorarea capacității de gândirie;

Oboseala poate deriva din cauza mai multor motive , dintre care:
 factorii de mediu (temperatura, lumina, zgomo tul);
 intensitatea și durata muncii fizice și intelectuale;
 boli și dureri.
 monotomia sau rutina muncii;
 factorii de natură psihică (respo nsabilități, griji, conflicte);

Oficiile se caracterizează deseori prin oboseala profesională, care este o st are cauzată de stres și are
efect asupra angajaților ce lucrează cu publicul. Tensiunile psihi ce și stresul contactelor inter umane d uc la
epuizare . Efectuarea examinărilor asupra lucrătorilor din birouri au rezultat că mai mult de 50% dintre
aceștia sunt a fectați de un sindrom de epuizare emoțională. Unul din motivele principale ar fi lipsa de spațiu
și de intimitate a locului de muncă, dific ultatea sarcinilor de serviciu. Salariații trebuie să aibă o viață activă
în afara serviciului și mediului acestuia.
Organizarea de seminare privind managementul stresului sau timpului poate acorda o utilitate foarte
importantă, iar pentru serviciile în relați ile cu publicul, managerii pot să aplice la restructurarea anumitor
posturi sau să refacă programul de lucru ast fel, încât cont actul dintre lucrători și solicitanți s ă nu fie prea
mare.
Manifestarea simptome lor de oboseală fizică și psihică au efect negativist în relațiile cu ceilalți și
caracterizează o diminuare a respectului de sine. În afara programului normal de muncă, remedierea și
prevenirea oboselii se poate realiza prin reglementarea duratei zilei de lucru, a duratei săptămânii de lucr u și
a concediilor de odihnă.
Dacă să analizăm viața personală, lucrătorii au nevoie să-și restructureze activităț ile astfel , încât
acestea să le ofere o stare de confort și siguranță.
În general, este foarte important să se prevină starea de oboseală profesional ă pentru că aceasta nu
acționează doar un singur membru al personalului , ci este transmisă și celorlalți pentru a omite răspândirea
acestor simp tome, managerii trebuie să le cunoască și le să prevină.

13
Alți factori de stres pentru organismul uman și animal îi reprezintă factorii de mediu , producând
modificări la nivelul sisteme lor fiziologice diferite . Acești factori, c are cuprind : temperatura (prea ridicată și
prea scăzută), umiditatea, zgomotul, agenții poluanți pot cauza nu doar traume fizice , dar și psihice.
Momentele de conflict, presiunea socială prea vastă , factori i ce pun în pericol situația materială sau
statutu l social al individului reprezintă stresul de natură psihosocială, care sunt sesizați ca o amenințare
deseori . Situații le care sunt considerate stresori universali pot cuprinde războiul, calamitățiile naturale,
accidentele care cauzează invadilitate sau bo lile ireversibile sau chiar pierderea unor persoane apropiate. Însă
chiar și în momentul unor dezastre sau calamități naturale se găsesc indivizi care își controlează și își
păstrează calmul și acționează logic și eficient, în timp ce alți i intră în panică sau arată un comportament
straniu .
În momentul în care apar situații ce cauzează starea de stres, o bună parte a oamenilor întreprind unele
măsuri în ordine de a face față stresului și aceste acțiuni poată numele de strategii de adaptare. Iar atunci
când posibilitățiile subiectului sunt depășite de solicitări și aceasta nu mai găsește mijloace adecvate de a -și
rezolva problemele apar așa-numitele reacții dezadaptive la stres.
În ordine pentru a combate efectele negative ale stresului , cele mai accesible căi de luptă sunt:
modalitățile de reglare și autoreglare a stări lor psihice și relaxarea.

CONCLUZII:
Astăzi, din păcate, angajații echipează locuril e de muncă la discreția lor. Însă nu toată lumea este
capabilă să respecte principiu l ca ergonomia locului de muncă. Pentru o muncă de succes, confortu l este pur
și simplu necesar, pentru că majoritatea lucrărilor se fac în fața calculatorului. Anterior, cerințele speciale au
fost impuse locurilor de muncă, pe care fiecare angajat trebuie să le urmeze, deoare ce acestea erau măsurile
necesare pentru protecția muncii.
Amenajarea birourilor trebuie proiectată rațional, iar ergonomia locului de muncă este respectată .
Savanții susțin ideea că cel mai eficient lucrează acei angajați, care au birouri cu partițe, atunci când fiecare
angajat are o z onă separată, deși nu izolată.
Izolare a fonică suficientă, amplasa rea competentă a echipamentului la fel sunt componente importante
pentru respectarea condițiilor ergonomice. La fel de im portant pentru o muncă efectivă este culoarea.
Culoarea pentru om este întotdeauna un simbol, un stimul, un mesaj. Starea emoțională este influențată în
mare marte de culorile care înconjoară angajatul.

14
Facilitarea locului de muncă este un punct foarte important pentru ergonomia corectă a sp ațiului și
pentru munca confortabilă cu sarcini minime. În timpul zilei, lucrătorul de birou stă șezînd cel mai mult timp.
Însă în timpul ședinței, neapărat trebuie să existe un contact al spatelui cu spatele scaunului, iar picioarele
trebuie să stea ferm pe podea.
Rezultatul ședinței necorespunzătoare devine scăderea concentrației , dureri de cap , atenția distrasă,
dureri la nivelu l gâtului, coloanei vertebrale, coapselor , genunchi lor. Dotarea corectă a scaunului cuprinde
elemente ca tetier ă, cotiere, dato rită cărora să fie posibilă scoaterea încărcăturii de pe umeri. Elasticitatea
spatezei trebuie să fie la un nivel înalt , să aibă o formă anatomică. Iar sprijinul corpului trebuie să fie prezent
pe toată durata creșterii. Înclinarea și înălțimea scaunului t rebuie să fie reglabile – aceasta necesită ergonomia
locului de muncă la birou sau la domiciliu. Scaunul joacă un rol extrem de important în organizarea unui loc
de muncă confortab il, iar celelalte elemente contribuie la obținerea rezultatului maxim. Tasta tura pentru
lucru ar trebui să fie, de asemenea, ergonomică. Pentru tastarea permanentă, o tastatură albă este cea mai
bună, și nu negru, deoarece căutarea albului pe negru irită treptat obiectivul ochiului.
Ergonomia locului de muncă în birou nu lasă nic i "înălțimea" cheilor fără control. Pentru tastarea de
volume mari de caractere, tastatura laptop, așa -numita "slim", este mai potrivită. Progresul unor astfel de chei
este mai mic, iar pentru apăsarea lor este necesară o forță mai mică, ca urmare a faptul ui că mâinile devin
obosite mai puțin decât exemplul. Momentul cel mai puțin important este volumul cu care sunt apăsate
tastele. Cu cât tastatura este mai liniștită, cu atât mai bine. Tiranii puternici provoacă iritare și pot duce chiar
la o defecțiune ne rvoasă. Există numeroase aspecte ale construcției la locul de muncă, fiecare dintre ele fiind
foarte importantă.

15
CAPITOLUL II. ANALIZA SITUAȚIEI ECONOMICE ȘI ERGONOMICE ÎN
CADRUL ÎNTREPRINDERII ”KARMATEH -DIGITAL” SRL
2.1 Descrierea obiectulu i de studiu
Întreprinderea „ Karmateh Digital ” SRL activează după statut juridic Societatea cu Răspundere Limitată,
conform certificatului de înregistrare , cu IDNO: 1004600068957 , Anexa 1. Entitatea a fost fondată în anul
2004 , pe 8 decembrie, fondatorii f iind Baranocinicov Serghei și Busîghin Igor. Sediul întreprinderii mun.
Chișinău, sec. Ciocana, str. Sadoveanu M., 4/1, ap. 12 , iar oficiul de facto se află în mun. Chișinău, sec.
Ciocana, str. Vadul lui Vodă 19.
Istoria întreprinderii începe în 2004 în m omentul în care doi prieteni Baranocinicov Serghei și Busîghin
Igor doresc să deshidă o afacere privind importul și comercializarea aparatelor radio și electronice, aparatelor
electrice de uz casnis și apartelor de radio, articole și aparate electrice de u z casnic (JBL, Pioneer, Harman –
Kardon), pieselor de schimb pentru repararea automobilelor, oferirea serviciilor de reparare și întreținerea
tehnică a automobilelor.
Întreprinderea ” Karmateh Digital ” SRL ” are un capital social în mărime de 5 400 lei, care este repartizat
în modul următor:
1. Baranocinicov Serghei , IDNP 0952511546 262 , cu o cotă de 50% – 2700 lei, sediul: Chișinău,
Moldova.
2. Busîghin Igor, IDNP 09718 02258763 , cu o cotă de 50% – 2700 lei, sediul: Kiev, Ucraina .
Activitatea întreprinderii este reg lementată de un șir de acte și norme juridice , având un impact
considerabil asupra dezvoltării ei.
În Extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice Nr. 5446 data 03.04.2018 (Anexa nr.2) este
redată denumirea completă a întreprinderii, denumirea prescurtată, forma juridică de organizare, numărul de
identificare de stat și codul fiscal (IDNO) – 1004600068957, data înregistrării de stat, modul de constituire,
sediul, obiectul principal de activitate, capitalul social și asociații.
Legea contabi lității nr. 113 -XVI din 27.04.2007, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 90 -93;

16
În Certificatul de Înregistrare este redată denumirea completă a întreprinderii și forma organizatorico –
juridică, precum și numărul de identificare de stat – codul fiscal 100 4600068957.
Întreprinderea ”Karmateh -Digital” SRL este amplasată pe str.Vadul lui Vodă 19, în apropierea pieții de
construcție de la Ciocana. Piața de desfacere reprezintă teritoriul întregii RM, autoservice -ul oferind servicii
nu numai cetățenilor capital ei, ci și cetățenilor din Ungheni, Ialoveni, Romînia, Italia.
Autoservice -ul are mulți concurenți pe piață: de la reprezentanțele oficiale ale automobilelor (Porsche
Center, BMW center, Mercedes Center, Hyundai Center) pînă la autoservice -urile Chișinăului : ”Avalon
Autoservice”, ”Pit -Stop Autoservice”, ”AutoMall”, etc.
Entitatea încearcă să niveleze prețurile pentru ca consumatorul și companiile de asigurări să aleagă
anume Autoservice -ul MMC, însă uneori concurenții înving.
2.2 Rezultatele economico -finan ciare în cadrul ”Karmateh -Digital”
Tabelul 2.1
Analiza mărimii și evoluției patrimoniului întreprinderii pe anii 2016 -2018, lei

Indicatorii Anii, lei Ritmul creșterii, %
2016 2017 2018 2017/ 2016 2018/ 2017
Valoarea totală a activelor 600 824 232 021 296 358 (61,38) 27,73
Venitul din vânzări 529 634 92 044 130 796 (82,62) 42,10
Profitul brut 456 564 4 877 5 258 (98,93) 7,81
Sursa: Situațiile financiare (Anexa 2 Bilanțul contabil)

Analiza și concluziile ale mărimii și evoluției patrimoniului întrepri nderii:
Analizînd tabelul de mai sus observăm o descreștere a indicatorilor în anul 2017 și creșterea lor în anul
2018. În anul 2016 s -a înregistrat o valoare totală a activelor de 600 824 lei. Valoarea totală a activelor în
anul 2017 s -a micșorat cu 61,2 8%, din cauza micșorării interesului față de genul de activitate – comerț,
concentrîndu -se pe un nou gen de activitate – servicii, reparații a articolelor, a micșorării avansurilor acordate
și lipsei totale a creanțelor personalului. Iar în anul 2018 valoare a activelor a crescut cu 27,73%, ce se
datorează încasării creanțelor și primirea a numerarului în casierie.

17
Venitul din vînzări în anul 2017 a scăzut cu 82,62%, din motivul schimbării genului de activitate de
bază- comerțul cu amănuntul a articolelor elec trice și de uz casnic pe genul de activitate – oferirea serviciilor
de repararea articolelor, iar în 2018 indicatorul a crescut cu 42,10%, fiindcă întreprinderea și -a mărit volumul
lucrărilor efectuate.
Profitul brut s -a micșorat practic de 100 de ori în 20 17, aceasta fiind datorită cheltuielilor mari ce le -a
suferit întreprinderea și a venitului din vînzări micșorat semnificativ, iar în 2018 indicatorul a crescut
nesemnificativ, aproximativ cu 400 lei sau 7,81%.
Tabelul 2.2
Analiza evoluției structurii acti velor întreprinderii pe anii 2016 -2018, lei

Indicatori

2016
Ponde
re,
%

2017
Ponde
re,
%

2018
Ponde
re,
% Devierea
ponderii (%)
+/-
2017/
2016 2018/
2017
Active circulante, inclusiv:
Stocuri 35 433 5,90 15 883 6,85 28 324 9,56 0,95 2,71
Creanțe comerciale și calculate 561 760 93,50 84 133 36,26 38 756 13,08 (57,24) (23,18)
Alte creanțe curente 85 900 37,02 37,02 (37,02)
Numerar 3 631 0,60 46 105 19,87 229 278 77,36 19,27 57,49
Investiții financiare curente
Alte active circ ulante
Active totale 600 824 100 232 021 100 296 358 100
Sursa: Situațiile financiare (Anexa 2 Bilanțul contabil)

Analiza și concluziile privind evoluția structurii activelor întreprinderii:
Din bilanțurile contabile analizate și, respectiv, a datelor introduse în tabelul de mai sus, observăm că
întreprinderea nu are pe parcursul anilor analizați active pe termen lung. Iar activele circulante în anul 2017
scad practic de trei ori comparativ cu anul 2016, din cauza micșorării cantității mărfuril or aflate la depozit
din motivul schimbării genului de activitate a întreprinderii de la comerț spre oferirea serviciilor, a micșorării
avansurilor acordate și lipsei totale a creanțelor personalului , iar în anul 2018 cresc cu aproximativ 64 mii lei,
aceas ta fiind datorată majorării numerarului în casierie practic de 5 ori.

18
Ponderea stocurilor pe parcursul anilor analizați crește de la 5,90% în anul 2016 pînă la 6,85% în 2017,
iar în anul 2018 indicatorul ajunge pînă la 9,56%, ceea ce rezultă din creșterea neproporțională a ratei
stocurilor în valoarea activelor totale .
Creanțele comerciale și calculate ale întreprinderii în anul 2017 au scăzut cu 57,24%, iar în anul 2018
ele scad cu 23,18%, ceea ce denotă faptul că întreprinderea s -a ocupat ”apăsat” de rambursarea creanțelor.
Mijloacele bănești ale întreprinderii posedă o creștere în 2017 de 19,27% comparativ cu 2016, iar în
anul 2018 numerarul crește cu 57,49%, ca rezultat al achitărilor massive a crean țelor.
Tabelul 2.3
Analiza evoluției indicatorilor privind structura activelor pe anii 2016 -2018, %

Indicatori
2016
2017
2018 Abaterea
absolută, %
(+/-)
2017/
2016 2018/
2017
Rata activelor circulante = Active circulante/Total
active*100 100 100 100 0 0
Rata activelor imobilizate = Active imobil izate/Total active
*100 0 0 0 0 0
Rata patrimoniului cu destinație de producție = (Mijloace
fixe la valoarea contabilă+Stocuri)/ Total active * 100 5,90 6,85 9,56 0,95 2,71
Rata compoziției tehnice a activelor(capitalului) = Mijloace
fixe la valoarea de bilanț/Active curente * 100 – – – – –
Rata stocurilor = Stocuri/Total active *100 5,90 6,85 9,56 0,95 2,71
Rata activelor perfect lichide = Numerar/Total active * 100 0,60 19,87 77,37 19,27 57,5
Rata creanțelor = Creanțe/Total active * 100 93,50 73,28 13,08 (20,22) (60,2)
Sursa: Situațiile financiare (Anexa 2 Bilanțul contabil)
Calcule:
1) Rata activelor circulante = Active circulante/Total active*100
 Rata activelor circulante (2016)= 600 824/ 600 834*100= 100 %
 Rata activelor circulante (2017)= 232 021/ 232 021*100= 100 %
 Rata activelor circulante (2018)= 296 358/ 296 258*100= 100 %
2) Rata activelor imobilizate = Active imobilizate/Total active *100
 Rata activelor imobilizate (2016)= 0/ 600 834*100= 0 %

19
 Rata activelor imobilizate (2017)= 0/ 232 021*100= 0 %
 Rata activelor imobilizate (2018)= 0/ 296 258*100= 0 %

3) Rata patrimoniului cu des tinație de producție = (Mijloace fixe la valoarea contabilă+Stocuri)/
Total active * 100
 Rata patrimoniului cu destinație de producție (2016) = (0+35 433) / 600 824*100 = 5,90 %
 Rata patrimoniului cu destinație de producție (2017) = (0+15 883)/ 232 021*100= 6 ,85%
 Rata patrimoniului cu destinație de producție (2018) = (0+28 324)/ 296 358*100= 9,56 %

4) Rata compoziției tehnice a activelor(capitalului) = Mijloace fixe la valoarea de bilanț/Active
curente * 100
 Rata compoziției tehnice a activelor(capitalului)(2016) = 0/ 600 834*100= 0 %
 Rata compoziției tehnice a activelor(capitalului)(2017) = 0/ 232 021*100= 0 %
 Rata compoziției tehnice a activelor(capitalului)(2018) = 0/ 296 258*100= 0 %
5) Rata stocurilor = Stocuri/Total active *100
 Rata stocurilor (2016) = 35 433/ 600 824*100= 5,90 %
 Rata stocurilor (2017) = 15 883/ 232 021*100= 6,85 %
 Rata stocurilor (2018) = 28 324/ 296 358*100= 9,56 %

6) Rata activelor perfect lichide = Numerar/Total active * 100
 Rata activelor perfect lichide (2016) = 3 631/ 600 824*100= 0,60 %
 Rata acti velor perfect lichide (2017) = 46 105/ 232 021*100= 19,87 %
 Rata activelor perfect lichide (2018) = 229 278/ 296 358*100= 77,37 %

7) Rata creanțelor = Creanțe/Total active * 100
 Rata creanțelor (2016) = 561 760/ 600 824*100= 93,50 %
 Rata creanțelor (2017) = 170 033/ 232 021*100= 73,28 %
 Rata creanțelor (2018) = 38 756/ 296 358*100= 13,08 %

Analiza și concluziile privind evoluția indicator ilor structurii activelor întreprinderii:
Din tabelul analizat, observăm că rata activelor circulante este egală cu 100% din active totale,
respectiv, putem concluziona că întreprinderea nu dispune de active pe termen lung.
Mijloacele fixe în întreprinder ea dată la fel lipsesc, din acest motiv indicatorul ”rata compoziției
tehnice a activelor” nu poate fi calculată. Rata patrimoniului cu destinație de producție crește în anul 2017
comparativ cu anul 2016 cu 0,95%, ceea ce rezultă din descreșterea neproporț ională a stocurilor și a
activelor, iar în anul 2018 indicatorul s -a majorat cu 2,71%, fiind rezultat al creșterii neproporționale a

20
stocurilor și activelor.
Rata stocurilor posedă aceleași rezultate, fiindcă indicatorul ”Rata patrimoniului cu destinație de
producție” nu conține mijloace fixe. Rata activelor perfect lichide în anul 2016 constituie 0,60% din active
totale, în anul 2017 rata crește cu 19,27% și în 2018 ajunge pînă la 77,37 %, ceea ce arată că întreprinderea
poate să -și onoreze obligațiunile într-un timp foarte scurt și rezultă din achitarea masivă a creanțelor.
Rata creanțelor totale în anul 2016 constituia 93,50% din ponderea totală, iar în anul 2017 cu 20,22%
mai puțin. În 2018, întreprinderea a înregistrat o micșorare de 60,2%, indicatorul ajungînd pînă la rata de
13,08%, ceea ce indică că întreprinderea a inițiat acțiuni concrete în vederea colectării urgente a creanțelor.
Tabelul 2.4
Evoluția pasivelor (determinarea coerenței gestiunii activelor întreprinderii) pe anii 2016 -2018, lei

Indicatori
2016
Pondere
%
2017

Pondere,
%
2018

Pondere,
% Devierea
ponderii (%) +/ –
2017/
2016 2018/
2017
Capital propriu,
inclusiv: 485 013 80,72 101 521 43,76 101 547 34,26 (36,96) (9,5)
Capital social și
suplimentar 5 400 0,90 5 400 2,33 5 400 1,82 2,59 (0,51)
Rezerve
Profit nerepartizat
(pierdere
neacoperită) 479 613 79,82 96 121 41,43 96 147 32,44 (38,39) (8,99)
Alte elemente de capital
propriu
Datorii pe termen
lung, inclusiv: 41 430 6,90 0 0 0 0 (6,90) 0
Datorii fina nciare pe
termen
lung 41 430 6,90 (6,90)
Alte datorii pe termen
lung
Datorii curente,
inclusiv: 74 381 12,38 130 500 56,24 194 811 65,74 43,86 9,5
Datorii financiare curente
Datorii comerciale
curente 60 153 10,01 100 631 43,37 176 137 59,43 33,36 16,06

21
Datorii calculate curente 14 228 2,37 3 115 1,34 12 554 4,24 (1,03) 2,9
Alte datorii curente 26 754 11,53 6 120 2,07 11,53 (9,46)
Pasive total 600 824 100 232 021 100 296 358 100 – –
Sursa: Situa țiile financi are (Anexa 2 Bilanțul contabil)

Analiza și concluziile privind evoluția pasivelor întreprinderii:

Analizînd pasivele întreprinderii, observăm că pasivele totale în anul 2016 constituie cifra cea mai
mare din toți trei ani analizați și este e gală cu 600 824 lei. În anul 2017, acestea înregistrează o micșorare de
aproximativ de 3 ori, ceea ce reprezintă rezultatul în mare parte a repartizării eficiente a profitului
nerepatizat, iar în anul 2018 o creștere cu aproximativ 64 mii lei, datorită cre șterii datoriilor comerciale
curente pînă la 176 137 lei.
În anul 2016, ponderea cea mai mare din pasivele totale o posedă capitalul propriu (80,72%), din care
profitul nerepartizat constituie 79,82%. Restul capitalului propriu (0,90%) îl constituie capita lul social. În
acest an, pe al doilea loc după ponderea în pasivele întreprinderii o constituie datoriile curente, care
constituie 12,38%, dintre care datoriile comerciale – 10,01%, iar cele calculate – 2,37%. Cea mai mică pondere
în pasivele totale a întrep rinderii în anul 2016 o constiuie datoriile pe termen lung, ce constituie 6,90% din
ponderea totală.
În anul 2017, situația se schimbă și cea mai mare pondere din pasivele totale constituie datoriile
curente (56,24%), ceea ce este cu 43,86% mai mult decît în anul precedent. Această creștere se datorează
majorării datoriilor comerciale curente pînă la 43,37% și apariției altor datorii curente (11,53%). Datoriile pe
termen lung în acest an lipsesc, iar capitalul propriu în acest an a scăzut cu 101 mii lei, co mparativ cu anul
precedent, ajungînd pînă la ponderea de 43,76%, ca rezultat al repartizării profitului din anul trecut și
investirii în dezvoltarea întreprinderii .
În anul 2018, situația rămîne aceeași, datoriile curente ocupînd cea mai mare pondere din pasivele
totale – 65,74%. La fel ca și în anul precedent, cea mai mare pondere din această subgrupă o ocupă datoriile
comerciale curente (ponderea – 59,43%), ceea ce este cu 16,06% mai mult ca în anul precedent, ca rezultat al
acumulării majorate a obligațiu nilor față de furnizori. Datoriile pe termen lung în acest an, la fel ca și în anul
precedent, lipsesc. Iar capitalul propriu constituie 34,26% din ponderea totală a pasivelor, fiindcă ponderea

22
datoriilor curente a crescut, ceea ce este cu 9,50% mai puțin ca în anul precedent, partea majoritară
constituind profitul nerepartizat (32,44%).
Tabelul 2.5
Analiza coeficienților structurii surselor de finanțare a activelor întreprinderii pe anii 2016 -2018

Indicatori 2016 2017 2018 Abaterea
absolută,
% (+/ -)
2017/
2016 2018/
2017
Coeficientul independenței (autonomiei) financiare =
Capital propriu/ Total pasiv 0,81 0,44 0,34 (0,37) (0,1)
Coeficientul de atragere a surselor
împrumutate=(Datorii pe termen lung+Datorii
curente)/ Total pasiv 0,19 0,56 0,66 0,37 0,1
Coeficientul corelației între sursele împrumutate și
sursele proprii=(Datorii pe termen lung+Datorii
curente)/Capital propriu 0,24 1,29 1,92 1,05 0,63
Solvabilitatea generală= Active totale/ Datorii totale 5,19 1,78 1,52 (3,41) (0,26)
Rata genera lă de acoperire a capitalului propriu
=Total Pasiv/Capital propriu 1,23 2,28 2,91 1,05 0,63
Sursa: Situațiile financiare (Anexa 2 Bilanțul contabil)

Calcule:

1) Coeficientul independenței (autonomiei) financiare = Capitalpropriu/ Total pasiv
 Coeficientul independenței (autonomiei) financiare(2016)= 485 013/ 600 824= 0,81
 Coeficientul independenței (autonomiei) financiare(2017)= 101 521/ 232 021= 0,44
 Coeficientul independenței (autonomiei) financiare(2018)= 101 547/ 296 358= 0,34

2) Coeficientul de atragere a surselor împrumutate= (Datorii pe termen lung+Datorii curente)/ Total pasiv
 Coeficientul de atragere a surselor împrumutate(2016)= (41 430+74 381)/ 600 824= 0,19
 Coeficientul de atragere a surselor împrumutate(2017)= 130 500/ 232 021= 0,56
 Coeficientul d e atragere a surselor împrumutate(2018)= 194 811/ 296 358= 0,66

3) Coeficientul corelației între sursele împrumutate și sursele proprii= (Datorii pe termen lung+Datorii
curente)/Capital propriu
 Coeficientul corelației între sursele împrumutate și sursele proprii(2016)= (41 430+74 381)/ 485 013=
0,24
 Coeficientul corelație i între sursele împrumutate și sursele proprii(2017)= 130 500/ 101 521= 1,29
 Coeficientul corelației între sursele împrumutate și sursele proprii(2018)= 194 811/ 101 547= 1,92

23
4) Solvabilitatea generală= Active curente/ Datorii curente
 Solvabilitatea genera lă(2016)= 600 824 / 115 811 = 5,19
 Solvabilitatea generală(2017)= 232 021 / 130 500= 1,78
 Solvabilitatea generală(2018)= 296 358 / 194 811= 1,52

5) Rata generală de acoperire a capitalului propriu (%) = Total Pasiv/Capital propriu*100
 Rata generală de acoper ire a capitalului propriu(2016)= 600 824/ 485 013= 1,23
 Rata generală de acoperire a capitalului propriu(2017)= 232 021/ 101 521= 2,28
 Rata generală de acoperire a capitalului propriu(2018)= 296 358/ 101 547= 2,91

Analiza și concluziile privind coeficien ții structurii surselor de finanțare a activelor întreprinderii:
Analizînd datele din tabelul de mai sus, observăm că coeficientul independenței financiare în anul 2016
constituie 0,81, ceea ce indică că întreprinderea are mai mult capital propriu decît s urse atrase din exterior.
Această situație ne indică aportul capitalului propriu pentru finanțarea activelor. În 2017 situația se schimbă,
și coeficientul devine 0,44, ceea ce este cu 0,37 mai puțin ca în anul precedent, ceea ce rezultă din apariția
datori ilor și micșorarea capitalului propriu. Iar în anul 2018, coeficientul independenței financiare scade încă
cu 0,10 puncte, întreprinderea la fel acumulînd elemente patrimoniale din contul capitalului atras.
Coeficientul de atragere a surselor împrumutate î n 2016 constituie 0,19 puncte, iar în următorii ani,
acest indicator majorîndu -se în anul 2017 pînă la 0,56 puncte, iar în 2018 pînă la 0,66 puncte, ceea ce indică
că întreprinderea și -a majorat ponderea capitalului împrumutat și și -a micșorat ponderea fin anțării din resurse
proprii și ce indică situația nefavorabilă pentru entitate, valoarea optimă fiind 0 -0,5 puncte.
Coeficientul corelației între sursele împrumutate și sursele proprii în anul 2016 a constituit 0,24 puncte,
în fiecare an aceste majorîndu -se în anul 2017 pînă la 1,29 puncte, iar în anul 2018 pînă la 1,92, ceea ce ne dă
de înțeles că din an în an întreprinderea își micșorează rata autofinanțării.
Indicatorul solvabilității generale în anul 2016 constituie 5,19 puncte, acesta micșorîndu -se în anul
2017 pînă la 1,78, ceea ce rezultă din micșorarea masivă a valorii activelor și apariției datoriilor, iar în anul
2018 pînă la 1,52. Acest indicator ne arată încît întreprinderea este capabilă
să-și acopere datoriile cu activele existente. Iar indica torii rezultativi ai întreprinderii analizate corespund
unei situații bune și stabile, deoarece conform normelor recomandate, deoarece norma acoperii pasivelor prin
active se consideră 1,5 -1,8.
Rata generală de acoperire a capitalui propriu în 2016 ne indi că că primele 100% din activele
întreprinderii se finanțează pe seama surselor proprii, iar celelate 23% – prin atragerea mijloacelor
împrumutate. Faptul că aceată rată este în creștere denotă o situație nefavorabilă pentru întreprindere, acest

24
indicator m ajorîndu -se cu 1,05 în anul 2017 și cu 0,63 în anul 2018, ca rezultat al micșorării capitalului
propriu și majorării datoriilor.

Analiza evoluției veniturilor din vînzări pe anii 2016 -2018, l e i
Tabelul 2.6

Indicatorii
2016
2017
2018 Abaterea
absolută,
lei (+/ -) Ritmul creșterii,
%
2017/201
6 2018/20
17 2017/20
16 2018/201
7
Venituri din vânzări 529 634 92 044 130 796 (437 590) 38 752 (82,62) 42,10
Alte venituri din activitatea
operațională
Venituri din alte activități
Total ven ituri din
vânzări 529 634 92 044 130 796 (437 590) 38 752 (82,62) 42,10
Sursa: Situațiile financiare (Anexa 8, Notă informativă privind veniturile și cheltuielile clasificate după natură)

Analiza și concluziile privind evoluția veniturilor din vînză ri:
Analizînd evoluția veniturilor din vînzări a întreprinderii ”Karmateh -Digital” SRL, observăm pe
parcursul a 3 ani consecutivi o pondere de 100% din total venituri. Pe parcursul anului 2017 s -a înregistrat o
micșorare cu 82,62% a veniturilor, ceea ce e ste datorat schimbării genului de activitate de bază – comerțul cu
amănuntul a articolelor electrice și de uz casnic pe genul de activitate – oferirea serviciilor de repararea
articolelor, iar în 2018 indicatorul a crescut cu 42,10%, fiindcă întreprinderea ș i-a mărit volumul lucrărilor
efectuate.

25
Tabelul 2.7
Analiza evoluției cheltuielilor întreprinderii pe anii 2016 -2018, lei

Indicatorii 2016 2017 2018 Abaterea absolută,
(+/-), lei Ritmul
creșterii, %
2017/201
6 2018/2017 2017/2
016 2018/20
17
Variația stocurilor
Costul vânzărilor mărfurilor
vîndute 16 656 33 693 23 760 17 037 (9 933) 102,29 (29,48)
Cheltuieli privind stocurile
Cheltuieli cu personalul privind
remunerarea muncii 18 000 25 750 55 350 7 750 29 600 43,06 114,95
Cheltu ieli de asigurări sociale
de stat obligatorii și prime de
asigurare obligatorie
de asistență medicală 4 950 7 082 13 579 2 132 6 497 43,07 91,74
Cheltuieli cu amortizarea și
deprecierea
activelor imobilizate
Alte cheltuieli 33 464 20 642 32 849 (12 822) 12 207 (38,32) 59,14
Cheltuieli din alte activități
Total cheltuieli 73 070 87 167 125 538 14 097 38 371 19,29 44,02
Sursa: Situațiile financiare (Anexa 8, Notă informativă privind veniturile și cheltuielile clasificate după natură)

Analiza și concluziile privind evoluția cheltuielilor întreprinderii:
Datele introduse din bilanțurile contabile privind cheltuielile întreprinderii ne indică o evoluție
crescătoare a cheltuielilor totale pe parcursul a toți 3 ani consecutivi. Astfel, în a nul 2016 cheltuielile total au
constituit 73 mii lei, care includ în sine o pondere majoră a altor cheltuieli. În anul 2017 se înregistrează o
creștere a cheltuielilor cu 19,29%, datorită schimbării specificului genului de activitate și, respectiv a angajă rii
unori lucrători noi, unde logic s -au majorat cheltuilelile referitor la retrebuirea muncii și impozitele către stat
pentru mucnitori.
Ponderea majoră 2017 în cadrul acestora o ocupă costul vînzărilor mărfurilor vîndute (33 mii lei), ceea
ce este de do uă ori mai mult ca în anul precedent, datorită cheltuirii unor resurse mai vaste decît în sfera
comerțului.
În cadrul anului 2018, s -a înregistrat o creștere a cheltuielilor totale cu 44,02% , unde ponderea majoră
o constituie cheltuielile cu personalul p rivind remunerarea muncii (aproximativ 55 mii lei sau 44%), ceea ce
este practic de două ori mai mult decît cheltuielile privind personalul în anul trecut, ceea ce rezultă din
activitatea prosperă inițiată în anul trecut (accentuarea pe alt gen de activita te- oferirea serviciilor).

26
Tabelul 2.8
Aprecierea evoluției în dinamică a indicatorilor de profitabilitate pe anii 2016 -2018, lei
Indicatorii 2016 2017 2018 Abaterea absolută,
(+/-), lei Ritmul
creșterii, %
2017/2016 2018/201
7 2017/2
016 2018 \
2017
1. Profit brut (pierdere brută) 512 978 58 351 107 036 (454 627) 48 685 (88,63) 83,43
2. Rezultatul din activitatea
operațională 456 564 4 877 5 258 (451 687) 381 (98,93) 7,81
3. Rezultat din alte activități
4. Profit (pierdere) până la
impozitare 456 564 4 877 5 258 (451 687) 381 (98,93) 7,81
6. Profit net(pierdere netă) 440 675 2 116 26 (438 559) (2 090) (99,52) (98,77)
Sursa: Situațiile financiare (Anexa 2 Situația de profit și pierdere)
Analiza și concluzii privind aprecierea evoluției în din amică a indicatorilor de profitabilitate:
În tabelul de mai sus sunt introduse datele privind profitabilitatea întreprinderii, de unde putem
concluziona că profitul brut în anul 2017 s -a micșorat cu 88,63% comparativ cu anul 2016, dat fiind faptul că
întreprinderea și -a schimbat direcția genului de activitate.
În anul 2018 analizăm o creștere de 83,43% comparativ cu anul precedent, ceea ce indică că genul de
activitate oferirea serviciilor de reparație a generat profit practic de 2 ori mai mare decît în an ul inițierii acestei
activități (2017).
Rezultatul din activitatea operațională coincide în cazul nostru cu profitul pînă la impozitare, deoarece
întreprinderea nu a înregistrat nici un an rezultat din alte activități precum din cea operațională și, astfe l, în
anul 2017 acest indicator a suferit o diminuare practic de 99%, datorîndu -se faptului pierderii interesului față
de comerțul cu amănuntul a articolelor de uz casnic și radio, iar în anul 2018 se înregistrează o creștere de
7,81% comparativ cu anul pr ecedent, datorită dezvoltării unui nou gen de activitatr – repararea articolelor
tehnice, electrice, electronice, automobilelor.
Profitul net în întreprinderea analizată în fiecare an a scăzut cu practic 100%, deoarece în anul 2018 au
avut loc schimbări în legislație privind cheltuielile privind impozitul pe venit, majorîndu -se în mediu e 2 ori.

27
Tabelul 2.9
Aprecierea dinamicii rentabilității veniturilor din vânzări pe anii 2016 -2018, %

Indicatorii Formula de calcul 2016 2017 2018 Abaretea
absolută, (+/ –
)
2017/2
016 2018
/201
7
Rentabilitatea venitului din vânzări
calculată în baza profitului brut Rvv= PB/VV 100% 96, 86 63,39 81,83 (33,47) 18,44
Rentabilitatea venitului din vânzări
calculată în baza profitului din
activitatea operațională Rvv=PAO/VV 100% 86,20 5,30 4,02 (80,9) (1,28)
Rentabilitatea venitului din
vânzări calculată în baza
profitului până la impozitare Rvv = PPI/VV 100% 86,20 5,30 4,02 (80,9) (1,28)
Rentabilitatea venitului din vânzări
calculată în baza profitului net
(pierderii nete ) Rvv = PN/VV 100% 83,20 2,30 0,02 (80,9) (2,28)
Rvv – rentabilitatea venitului din vânzări; PB – profit brut; PAO – profit din activitatea operațională; PPI – profit
până la impozitare; PN – profit net.
Sursa: Situațiile financiare (Anexa 3 Situația de p rofit și pierdere)

1) Rentabilitatea venitului din vânzări calculată în baza profitului brut:
Rvv(2016) = PB/VV 100%= 512 978/ 529 634*100= 96, 86
Rvv(2017) = PB/VV 100%= 58 351/ 92 044*100= 63,39
Rvv(2018) = PB/VV 100%= 107 036/ 130 796*100= 81,83

2) Rentabilit atea venitului din vânzări calculată în baza profitului din activitatea
operațională:
Rvv(2016) =PAO/VV 100%= 456 564/ 529 634*100= 86,20
Rvv(2017) =PAO/VV 100%=4 877/ 92 044*100= 5,30
Rvv(2018) =PAO/VV 100%=5 258/ 130 796*100= 4,02

3) Rentabilitatea venitului din vânzări calculată în baza profitului până la impozitare:
Rvv(2016) = PPI/VV 100%= 456 564/ 529 634*100= 86,20
Rvv(2017) = PPI/VV 100%=4 877/ 92 044*100= 5,30
Rvv(2018) = PPI/VV 100%=5 258/ 130 796*100= 4,02

4) Rentabilitatea venitului din vânzări calcul ată în baza profitului net (pierderii nete):
Rvv(2016) = PN/VV 100%= 440 675/ 529 634*100= 83,20
Rvv(2017) = PN/VV 100%=2 116/ 92 044*100= 2,30
Rvv(2018) = PN/VV 100%=26/ 130 796*100= 0,02

28
Analiza și concluziile privind aprecierea dinamicii rentabili tății veniturilor din
vânzări:

Tabelul de mai sus caracterizează dinamica rentabilității veniturilor din vînzări pentru anii
2016 -2018 și ne indică că Rentabilitatea venitului din vânzări calculată în baza profitului brut
scade în anul 2017 cu 33,47%, iar în anul 2018 crește cu 18,44%. În cazul de față este vorba
despre schimbarea genului de bază a activității și concentrarea în 2017 asupra unei noi sferi –
oferta serviciilor.
Întrucît în cazul nostru profitul din activitatea operațională și profitul pînă l a impozitare
sunt egale, indicatorii Rentabilitatea venitului din vânzări calculată în baza profitului din
activitatea operațională și Rentabilitatea venitului din vânzări calculată în baza profitului până la
impozitare au rezultate identice, reprezentînd o descreștere a rentabilității cu 80,90% în anul
2017 comparativ cu anul precedent și o diminuare nesemnificativă de 1,28% în anul 2018 în
comparație cu anul precedent, aceasta fiind datorată cheltuielilor majore ce au avut loc în
momentul angajării noilor muncitori în sfera nouă de ativitate.
Rentabilitatea venitului din vânzări calculată în baza profitului net (pierderii nete) în anul
2017 scade la fel cu 80,90%, iar în anul 2018 indicatorul scade cu 2,28%, din c auza schimbărilor
în legislație referitor la impozitul pe venit și calculului impozitelor pe venit a lucrătorilor și la fel
majorarea ce a avut loc în momentul angajării noilor muncitori în sfera nouă de ativitate.
Tabelul 2.10
Calcul și analiza indicator ilor de rentabilitate a activelor și a capitalului companiei
„Karmateh -Digital" SRL pentru perioada 2016 -2018

Indicatori
2016
2017
2018 Abaretea absolută,
(+/-)
2017/2
016 2018/201
7
Valoarea medie anuală a activelor = ((valoarea
activelor la înc eputul anului+valoarea activelor la
sfîrșitul anului)/2) 383 984 416 225 264 189,5 32 241 (152 035,5)
Valoarea medie anuală a capitalului propriu =
((valoarea capitalului propriu la începutul
anului+valoarea capitalului propriu la sfîrșitul
anului)/2) 264 675,5
293 267

101 534
28 591,5 (191 733)
Rentabilitatea activelor, ROA(%)=(Profit pînă la
impozitare/Valoarea medie anuală a activelor)*100 118,90
1,17

1,99
(117,73) 0,82
Rentabilitatea financiară ROE(%)=(Profit
net/Valoarea medie anuală a capit alului propriu)*100 166,50 0,72
0,03
(165,78) (0,69)
Rentabilitatea capitalului permanent (%) = (Profit
net/Valoarea medie anuală a capitalului
permanent)*100 153,19 0,72 0,03 (152,47) (0,69)
Sursa: Situațiile financiare (Anexa 1 Bilanțul contabil; Anexa 2 Situația de profit și pierdere)

29
1) Valoarea medie anuală a activelor:
Valoarea medie anuală a activelor (2016)= (167 144+ 600 824)/2= 383 984
Valoarea medie anuală a activelor (2017)= (600 824+ 232 021)/2= 416 225
Valoarea medie anuală a activelor (2018 )= (232 021+ 296 358)/2= 264 189,5

2) Valoarea medie anuală a capitalului propriu:
Valoarea medie anuală a capitalului propriu(2016)= (44 338+ 485 013)/2= 264 675,5
Valoarea medie anuală a capitalului propriu(2017)= (485 013+ 101 521)/2= 293 267
Valoarea me die anuală a capitalului propriu(2018)=(101 521+101 547)/2= 101 534

3) Rentabilitatea activelor, ROA(%):
Rentabilitatea activelor, ROA(%)(2016)= 456 564/ 383 984*100= 118,90
Rentabilitatea activelor, ROA(%)(2017)=4 877/ 416 225*100= 1,17
Rentabilitatea activ elor, ROA(%)(2018)= 5 258/ 264 189,5*100= 1,99

4) Rentabilitatea financiară ROE(%):
Rentabilitatea financiară ROE(%) (2016)= 440 675/ 264 675,5*100= 166,50
Rentabilitatea financiară ROE(%) (2017)= 2 116/ 293 267*100= 0,72
Rentabilitatea financiară ROE(%) (20 18)= 26/ 101 534*100= 0,03
5) Rentabilitatea capitalului permanent (%):
Rentabilitatea capitalului permanent (%)(2016)= 440 675/ (264 675,5+22 991)*100=
153,19
Rentabilitatea capitalului permanent (%)(2017)= 2 116/ 293 267*100= 0,72
Rentabilitatea capitalului permanent (%)(2018)= 26/ 101 534*100= 0,03

Analiza și concluziile privind indicatorii de rentabilitate a activelor și a capitalului
companiei:
Analizînd tabelul de mai sus observăm că Valoarea medie anuală a activelor a crescut în
anul 2017 cu 32 mii lei , datorită majorării semnificative a activelor totale în 2016, iar în anul
2018 s -a înregistrat o diminuare aproximativ cu 152 mii lei, fiindcă valoarea activelor a scăzut
brusc în anul 2017.
Valoarea medie anuală a capitalului propriu are aceeași dinami că ca indicatorul anterior, și
înregistrăm o creștere a valorii cu 28 mii lei, din aceleași motive, iar în anul 2018 o descreștere
cu 191 mii lei comparativ cu anul precedent.
Rentabilitatea activelor, ROA în anul 2017 a scăzut cu 117,73%, iar în anul 2018 s-a
înregistrat o creștere cu 0,82% comparativ cu anul anterior. Rentabilitatea financiară ROE în
anul 2016 a constituit o valoare de 166,50%, cee ce este cu 165,78 mai mult decît în anul
posterior. Iar în anul 2018 mai înregistrăm o scădere de 0,69% comp arativ cu rezultatul anului
precedent. Rentabilitatea capitalului permanent are o dinamică asemănătoare indicatorului
precedent, și înregistrăm o descreștere a rentabilității în anul 2017 cu 152,47%, iar în anul 2018
indicatorul s -a diminuat cu 0,69% compa rativ cu anul anterior.

30
Tabelul 2.11
Analiza stabilității financiare și a independenței companiei, pentru perioada 201 6-2018,
coeficient
Indicatorii 2016 2017 2018 Abaretea
absolută, (+/ -)
2017/20
16 2018/20
17
Rata de autofinanțare a capitalului permanent=
Capital propriu/(Capital propriu+Datorii pe termen
lung) 0,92
1 1 0,08 0
Coeficientul riscului financiar = Datorii pe termen
lung/ Capital propriu 0,09
0 0 (0,09) 0
Rata de îndatorare pe termen lung față de capitalul
permanent= Datorii pe termen lung/(Capital
propriu+Datorii pe termen lung) 0,08 0 0 (0,08) 0
Rata de manevrare a capitalului propriu=(Active
curente -Datorii curente)/Capital propriu 1,09 1 1 (0,09) 0
Rata stabilității financiare= (Capital propriu+Datorii
pe termen lung)/Total pasiv 0,88 0,44 0,34 (0,44) (0,1)
Solvabilitatea patrimonială =Capital propriu/(Capital
propriu + Datorii totale) 0,81 0,44 0,34 (0,37) (0,1)
Coeficientul total de îndatorare (levierul financiar) =
Total datorii/Capital propriu 0,24 1,29 1,92 1,05 0,63
Solvabilitatea generală = Active totale/Datorii totale 5,19 1,78
1,52
(3,41) (0,26)
Sursa: Situațiile financiare (An exa 2 Bilanțul contabil)
1) Rata de autofinanțare a capitalului permanent:
Rata de autofinanțare a capitalului permanent (2016)= 485 013/(485 014+ 41 430)= 0,92
Rata de autofinanțare a capitalului permanent (2017)= 101 521/ (101 521+0)=1
Rata de autofinanțare a capitalului permanent (2018)= 101 547/ (101 547+0)=1

2) Coeficientul riscului financiar:
Coeficientul riscului financiar (2016)=41 430/ 485 013=0,09
Coeficientul riscului financiar (2017)= 0/ 101 521=0
Coeficientul riscului financiar (2018)=0/ 101 547=0

3) Rata de îndatorare pe termen lung față de capitalul permanent:
Rata de îndatorare pe termen lung față de capitalul permanent (2016)= 41 430/ (485 013+
41 430)=0,08
Rata de îndatorare pe termen lung față de capitalul permanent (2017)= 0/ (101 521+ 0)=0
Rata de îndatorare pe termen lung față de capitalul permanent (2018)=0/ (101 547+0)=0

4) Rata de manevrare a capitalului propriu:
Rata de manevrare a capitalului propriu (2016)= (600 824-74 381) /485 013=1,09
Rata de manevrare a capitalului propriu (2017)= (232 021-130 500) /101 521=1

31
Rata de manevrare a capitalului propriu (2018)=(296 358- 194 811) /101 547=1

5) Rata stabilității financiare:
Rata stabilității financiare (2016)= (485 013+ 41 430)/ 600 824=0,88
Rata stabilității financiare (2017)= (101 521+ 0)/ 232 021=0,44
Rata stabilității financiare (2018)= (101 547+0)/ 296 358=0,34

6) Solvabilitatea patrimonială:
Solvabilitatea patrimonială (2016)= 485 013/(485 014+ 115 811)=0,81
Solvabilitatea patrimonială (2017)= 101 521/ (101 521+ 130 500)=0,44
Solvabilitatea pa trimonială (2018)= 101 547/ (101 547+ 194 811)=0,34

7) Coeficientul total de îndatorare (levierul financiar):
Coeficientul total de îndatorare (levierul financiar)(2016)= 115 811/ 485 013= 0,24
Coeficientul total de îndatorare (levierul financiar)(2017)= 130 500/ 101 521=1,29
Coeficientul total de îndatorare (levierul financiar)(2018)= 194 811/ 101 547=1,92

8) Solvabilitatea generală:
Solvabilitatea generală (2016)= 600 824/ 115 811=5,19
Solvabilitatea generală (2017)= 232 021/ 130 500=1,78
Solvabilitatea gener ală (2018)= 296 358/ 194 811= 1,52

Analiza și concluziile privind stabilitatea finananciară a independenței companiei:
Analizînd datele din tabelul de mai sus, observăm o creștere a Ratei de autofinanțare a
capitalului permanent cu 0,08 în anul 2017, dat orită existenței datoriilor în anul 2016 a datoriilor
pe termen lung, și menținerea aceleiași valori în anul 2018.
Coeficientul riscului financiar în anul 2017 a scăzut cu 0,09 puncte comparativ cu anul
2016, iar în anul 2017 și 2018 coeficientul este nul , din motivul inexistenței la întreprindere a
datoriilor pe termen lung.
Rata de îndatorare pe termen lung față de capitalul permanent în anul 2017 a scăzut cu 0,08
puncte comparativ cu anul 2016, iar în 2018 indicatorul este egal cu valoarea în anul 2017 = 0,
din motive identice indicatorului precedent.
În anul 2016 Rata de manevrare a capitalului propriu constituie 1,09 puncte ceea ce este cu
0,09 puncte mai mult ca în anul 2017 și în anul 2018.
Rata stabilității financiare în anul 2016 cconsti tuie 0,88, în anul 2017 acest indicator s -a
micșorat cu 0,44 puncte, din motivul că în anul 2016 s -a înregistrat cea mai mare valoare și
pondere a capitalului propriu și au existat datoriile pe termen lung, iar în anii viitori capitalul

32
propriu s -a micșora t considerabil și datorii pe termen lung lipsesc. În anul 2018 acest indicator
s-a micșorat cu 0,10 puncte.
Solvabilitatea patrimonială în anul 2017 a înregistrat o descreștere cu 0,37 puncte, datorată
micșorării majore a capitalului propriu, și o micșor are cu 0,10 punte în anul 2018 comparativ cu
anul precedent.
Coeficientul total de îndatorare (levierul financiar) în anul 2017 a înregistrat o creștere de
1,05 puncte, iar în anul 2018 a avut loc o majorare de 0,63 puncte.
Tabelul 2.12
Calculul și aprecie rea evoluției în dinamică a coeficienților de lichiditate “Karmateh –
Digital" S R L pentru perioada 2016 -2018 (capacitatea de onorare a obligațiunilor curente)
Indicatori Intervalul
optim 2016 2017 2018 Abaretea
absolută, (+/ -)
2017/201
6 2018/201
7
Lichiditate generală = Active circulante /Datorii
curente >2 8,08 1,78 1,52 (6,3) (0,26)
Lichiditatea intermediară = (Active circulante –
Stocuri)/Datorii curente 0,7-0,8 7,60 1,66 1,38 (5,94) (0,28)
Lichiditatea imediată =Numerar /Datorii
curente 0,2-0, 3 0,05 0,35 1,18 0,3 0,83
Sursa: Situațiile financiare (Anexa 2 Bilanțul contabil)
1) Lichiditate generală:
Lichiditate generală (2016)=600 824/ 74 381= 8,08
Lichiditate generală (2017)=232 021/ 130 500= 1,78
Lichiditate generală (2018)=296 358/ 194 811= 1,52
2) Lichiditatea intermediară:
Lichiditatea intermediară(2016)= (600 824- 35 433) / 74 381= 7,60
Lichiditatea intermediară(2017)= (232 021- 15 883) / 130 500= 1,66
Lichiditatea intermediară(2018)= (296 358- 28 324) / 194 811= 1,38
3) Lichiditatea imediată:
Lichidit atea imediată(2016)= 3 631 / 74 381= 0,05
Lichiditatea imediată(2017)= 46 105 / 130 500= 0,35
Lichiditatea imediată(2018)= 229 278 / 194 811=1,18

Analiza și concluziile privind evoluția în dinamică a coeficienților de lichiditate:
Analizînd datele obținu te prin calcule din tabelul 2.12, putem observa o abatere negativă în
anul 2017 a lichidității generale a întreprinderii, datorată scăderii valorii activelor, ceea ce rezultă
din schimbul genului de activitate spre un nou accent – repararea articolelor de u z casnic, tehnic,
automobile; și o descreștere a acesteia în anul 2018 cu 0,26 puncte, datorată creșterii datoriilor
curente.

33
Coeficientul favorabil este mai mare decît 2, unde se încadrează doar indicatorul obținut în
anul 2016 (8,08 punte).
Lichiditatea intermediară optimă este mai mică decît 1, însă rezultatele obținute nu se
încadrează în normativul admisibil, astfel, în anul 2016 coeficientul reprezintă 7,60 puncte, în
anul 2017 acesta scade cu 5,94 puncte comparativ cu anul trecut și în anul 2018 înr egistrăm la fel
o diminuare a indicatorului cu 0,28 puncte, aceasta rezultînd din creșterea datoriilor curente din
an în an.
Lichiditatea imediată ne arată capacitatea întreprinderii de a -și onora obligațiunile imediat,
adică din numerarul întreprinderii, aici indicatorul optim fiind 0,2 -0,3 puncte. În anul 2016 acest
indicator a constituit 0,05 puncte, în anul 2017 am înregistrat o majorare a indicatorului cu 0,3
puncte, și în anul 2018 indicatorul ajungînd pînă la valoarea de 1,18 puncte, ceea ce indică că
întreprinderea deține prea mult numerar nefolosit (care poate fi investit în alte active ce vor
genera profit în viitor).
Tabelul 2.13
Analiza duratei de rotație a creanțelor și datoriilor curente în baza venitului din vînzări pe
parcursul perioadei 20 16-2018

N
Indicatori
2016
2017
2018 Abaretea
absolută,
(+/-)
2017/20
16 2018/201
7
1 Venitul din vînzări, lei 529 634 92 044 130 796 (437 590) 38 752
2 Valoarea medie a creanțelor curente, lei 340 766 365 896 104 394 25 130 (261 502)
3 Valoarea medie a datoriilor curente, lei 96 317 102 440 162 655 6 123 60 215
4 Numărul de rotații al creanțelor curente, ori
(rd.1/rd.2) 1,55 0,25 1,25 (1,3) 1
5 Durata de rotație a creanțelor curente, zile
(365/rd.4) 235,48 1 460 292 1224,52 (1 168)
6 Numărul de rotații al datoriilor curente , ori
(rd.1/rd.3) 5,50 0,90 0,80 (4,6) (0,10)
7 Durata de rotație a datoriilor curente, zile
(365/rd.6) 66,36 405,56 456,25 339,2 50,69
8 Corelația dintre durata de rotație a creanțelor curente
și durata de rotație a dato riilor curente, (rd.5/rd.7) 5,48 3,60 0,64 (1,88) (2,96)
Sursa: Situațiile financiare (Anexa 2 Bilanțul contabil; Anexa 3 Situația de profit și pierdere)

34
Analiza și concluziile privind duratei de rotație a creanțelor și datoriilor curente în
baza veni tului din vînzări:

În tabelul de mai sus avem introduse datele privind durata de rotație a creanțelor și
datoriilor curente în baza venitului din vînzări pe parcursul anilor 2016 -2018.
Astfel, observăm că valoarea medie a creanțelor curente în anul 2017 crește cu 25 mii lei,
iar în anul 2018 scade cu 261 mii lei. Astfel, înregistrăm în 2016 un nr de rotații a creanțelor
curente de 1,55 ori, în anul 2017 acesta micșorîndu -se pînă la 0,25 ori, și în 2018 majorîndu -se
pînă la 1,25. Durata de rotație a crean țelor curente în 2016 reprezintă 363,45 de zile, în anul 2017
acest indicator se majorează cu 1096,55 zile și în anul 2018 înapoi scade pînă la 292 zile. Acești
indicatori rezultativi sunt catastrofal de mici pentru ca o întreprindere să funcționeze normal .
Valoarea medie a datoriilor curente în anul 2017 se majorează cu 6 123 lei, iar în anul 2018
se înregistrează o creștere de 60 215 lei. Numărul de rotații a datoriilor curente în anul 2017 este
cu 4,6 ori mai mic decît în anul 2016, iar în anul 2018 se î nregistrează o valoare a nr de rotații de
0,80 ori.
Durata de rotație a datoriilor curente în anul 2016 este egal cu 66,36 zile, în anul 2017
acest indicator majorîndu -se cu 339,2 zile, iar în anul 2018 durata de rotație ajungînd pînă la
339,2.
În concluzi e putem evidenția că situația întreprinderii lasă de dorit din punct de vedere a
rambursării datoriilor către furnizori și colectarea creanțelor de la clienții săi, indicatorii fiind
foarte nefavorabili pentru o activitate normală a entității.

35
Tabel ul 2.14
Calculul și analiza coeficienților utilizării eficiente a activelor întreprinderii “”SRL pentru
perioada anilor 2016 -2018, lei
Nr Indicatorii Anii Abaterea absolută,
(+/-)
2016 2017 2018 2017/2016 2018/2017
1 Venitul din vânzări 529 634 92 04 4 130 796 (437 590) 38 752
2 Valoarea medie a activelor totale 383 984 416 225 264 189,5 32 241 (152 035,5)
3 Valoarea medie a activelor circulante, lei 383 984 416 225 264 189,5 32 241 (152 035,5)
4 Valoarea medie a activelor imobilizate, lei – – – – –
5 Rata înzestrării veniturilor din vânzări cu
active (rd.2/rd.1) 0,72 4,52 2,02 3,8 (2,5)
6 Numărul de rotații a activelor totale
(rd.1/rd.2) 1,38 0,22 0,49 (1,16) 0,27
7 Numărul de rotații a activelor circulante
(rd.1/rd.3) 1,38 0,22 0,49 (1,16) 0,27
8 Numărul de rotații a activelor imobilizate
(rd.1/rd.4) – – – – –
9 Durata de rotație a activelor totale (365/rd.6) 264,49 1 659,09 744,90 1 394,6 (914,19)
10 Durata de rotație a activelor circulante
(365/rd.7) 264,49 1 659,09 744,90 1 394,6 (914,19)
11 Durata de rotație a activelor imobilizate
(365/rd.8) – – – – –
Sursa: Situațiile financiare(Anexa 2 Bilanțul contabil; Anexa 3 Situația de profit și pierdere)
Analiza și concluziile privind coeficienții utilizării eficiente a activelor
întreprinderii:
Tabelul 2.14 colectează datele privind numărul de rotații, durata de rotație a activelor
imobilizate, circulante și a activelor totale. Întrucît întreprinderea nu dispune nici într -un an
de active imobilizate, putem evidenția că indicatorii activelor circu lante și indicatorii
activelor totale vor fi egali.
Astfel, urmează situația în care valoarea medie a activelor circulante, și respectiv, a
activelor totale crește în anul 2017 cu 32 mii lei, iar în anul 2018 această valoare se
diminuează cu 152 mii lei. Rata înzestrării veniturilor din vînzări în anul 2017 crește cu 3,80
puncte comparativ cu anul 2016, iar în anul 2018 se înregistrează o descreștere a acestui
indicator cu 2,5 puncte.
Numărul de rotații a activelor circulante (și activelor totale) în anul 2016 reprezintă
1,38 ori, ceea ce este cu 1,16 ori mai mult decît în anul posterior. Iar în anul 2018 observăm
o creștere a indicatorului cu 0,27 ori. Durata de rotație a activelor circulante (și activelor
totale) în anul 2016 reprezintă 264,49 zile, cee c e este cu 1394,6 zile mai puțin decît în anul
2017, iar în anul 2018 observăm o descreștere a duratei cu 914,19 zile.

36
2.3 Analiza funcției de organizare ergonomică în cadrul întreprinderii
analizate
În contextul necesității aplicării metodelor organizării ergonomice a muncii în birou ”
putem evidenția că organizarea ergonomică în ”Karmateh -Digital” SRL urmărește scopul
asigurării condițiilor optime în organizarea procesului de producție în cadrul fiecărui loc de
muncă în așa mod, ca să se obțină o productivi tate și eficiență maximă a muncii, scutind
muncitorul de oboseala inutilă și respectând p rincipiile economiei mișcării .
Ergonomia locului de muncă are rolul de a armoniza într -un tot unit ar elementele locului
de muncă: obiectele mu ncii, forța de muncă și mijloacele de muncă, pentru asigurarea condițiilor
ce permit executantului d esfășurarea unei activități cu senzația de bună stare fiziologică și un
consum minim de energie .
Locul de muncă se poate define prin spațiul în care muncitorul sau o echipă de munc itori
acționează cu ajutorul uneltelor de muncă asupra obiectelor muncii în vederea extragerii sau
transformării lor potrivit scopului urmărit .
La baza organizării atelierelor, secțiilor și întreprinderii stă o rganizarea locului de muncă ,
întrucât de aceas ta depinde în cea mai mare parte consumul de timp pentru fiecare operație sau
produs, mărimea acestuia având un rol determinant asupra elementelor necesare organizării în
timp și spațiu a proceselor de producție.
Întreprinderea ”Karmateh -Digital” SRL are 2 500 m2, dintre care aceasta se clasifică în:
a) Atelierul de repara ție a caroseriei , care are locuri de muncă colective, și se împarte în:
 Zona membrare/ dezmembrare a automobilului
 Zona de reparare/ îndreptare a caroseriei
 Laborator de selecție a vopselii
 Zona de vopsire
 Zona de polisare și curățire chimică auto
 Zona de spălătorie auto
 Depozit
b) Oficiul unde lucrează angajații din administrație

37
c) Zona de odihnă (cafenea)
d) Salonul de vînzarea tehnicii de uz casnic, radio, electronic (JBL, Pioneer, Harman
Kardon)
Ergonomia locului de muncă în cadrul ”Karmateh -Digital” SRL în primul rînd ține de:
Mobilierul de birou , care a făcut obiectul unor norme și recomandări precise care le
stabilesc dimensiunile, capacitatea de stocare, spațiul necesar pentru utilizare; acest ui mobilier i
se asociază echipamentele și materialele utilizate în mod curent sau cu intermitențe în servi -ciile
și în posturile de lucru.
Selectarea mobilierului va fi mai confortabilă și ușoară în cazul cînd beneficiarul se va
adresa unor producători specializați. Majoritatea acestora au experiență și dispun de echipe care
se deplasează la fața locului și pot propune proiecte de implementare care să corespundă cât mai
precis posibil nevoilor beneficiarului, planurilor arhitectului și posibilitățiilor fi nanciare a
clientului . Beneficiarul poate apela la mai mulți furnizori , încercând să obțină cel mai bun raport
dintre preț și calitate , reținând ui pe cei care oferă livrarea și montarea pe loc în termene
rezonabile. Implemantarea mobilierului nu este nicio dată definitivă și după un timp pot fi
necesare unele modificări; de aceea este preferabil mobilierul format din module mici,
demontabile, ușor de deplasat și de așezat, de exemplu scaune ergonomice sau pliante, fotolii
dispuse individual sau în banchete, rafturi independente cu față dublă, mese de l ucru ce pot lua
forme diverse.
Biroul modern neapărat trebuie să fie dotat cu aparatură electronică: imprimante,
computere, terminale, echipamente pentru microfilme și trebuie să fie proiectat în așa mod încât
să satisfacă toate nevoile personalului care lucrează cu aceste echipamente. Indubitabil trebuie să
existe cabluri suficient de lungi , care să fie așezate astfel , încât să fie cât mai puțin vizibile.
Cablurile pot fi încorporate în birouri astfel , încât calculatoarele, telefoanele sau surse le de
lumină să poată fi poziționate în locuri corespuzătoare, în felul acesta securitatea în lucru crește
și se creează economii importante de cablu.
Majoritate specialiștilor spun că cea mai importantă piesă de mobil ier este scaunul . Însă
în practică, pe ntru majoritatea oameni lor cel mai important echipament de birou este
calculatorul. Adevărat , că atât calculatorul , cât și proiectarea întregii stații de lucru este
importantă, dar nu trebuie să uităm că fără un scaun confortabil, munca lucrătorilor nu poate fi
eficientă.
O bună parte a lucrătorilor din birou stau în mediu opt ore pe zi pe un scaun la masa de
lucru, din acest motiv nu este deloc uimitor faptul că scaunul a devenit astăzi cea mai importantă

38
piesă de mo bilier în birouri. Diverse probleme pot fi cauzate de la statul pe scaun o perioadă
mare de timp și se pot provoca astfel de probleme ca : dureri de spate cauzate de poziția încordată
a coloanei și a mușchiilor dorsali , dureri ale picioarelor, datorită marg inilor platformei, poziție
care provoacă vaso constricții ce înce tinesc circulația sângelui, rezultativ și oxigenarea.
Un scaun perfect ergonomic ar trebui să ofere spatelui, în special zonei lo mbare, un
suport. Spătarul scaunului trebuie să permită și o a justare pe verticală , pentru a se adapta
lungimii spatelui lu crătorilor, deși acestă soluție nu rezolvă problema durerilor de spate. Deși
mulți specialiști spun că este necesară o ajustare înainte a spătarului pentru a reduce durerile de
spate, proiectarea , în ultimul timp, a unor tastaturi pentru calculatoare cu un sistem care permite
schimbarea unghiului de lucru. De cele mai dese ori, durerea este cauzat ă de înclinarea în față a
corpului, însoțită de încordarea coloanei și a mușchi lor dorsali, de aceea e ste necesară o înclinare
a planului de lucru spre operator (ca un pupitru) astfel încât corpul să nu se mai încline în față, să
stea drept sau chiar puțin încliant pe spate.
Un bun scaun ar trebui să pe rmită ajustarea atât în înclin area pe spate , cât și ad âncimea
plaformei. L a fel de important este ca platforma să aibă marginile rotunde pentru a nu exista
puncte de presiune dureroase. Deși este important ca spatele să fie drept în timpul lucrului, la fel
de important este ca scaunul să permită o înclinare p e spate.
Scaunul trebuie de asemenea, să ofere posibilitatea de sprijin a picioar elor pe podea sau
pe un suport, ce prezintă o condiție obligatorie pentru cei care lucrează în poziția șezând). Acest
suport, însă trebuie să permită extensia picioarelor și păstrarea poziției verticale a corpu lui sau
puțin aplecat pe spate.
Ambianța fizică reprezintă un element de bază a procesului de proiectare ergo nomică a
locului de muncă și se referă la mediul material și social în care un angajat sau un grup își
desfășo ară activitatea. P roiectarea factorilor de ambianță în birouri trebuie să aibă în vedere
solicităriile impuse în procesul muncii, factorii psiho -sociali , caracteristicile generale ale
muncii, conținutul specific al muncii,. De asemenea, importante sunt și posibilitățiile materiale,
tehnico -economice ale acestor structuri.
Principalii factorii de ambianță fizică sunt:
– Iluminatul este unul dintre factorii care exercită o influneță importantă asupra eficienței
angajaț ilor și asupra gradului lor de oboseală. Cauza disconfortului vizual și poziția nenaturală a
corpului sunt mereu cauzate de iluminnare a incorectă , fiind deci o piedică în calea performanței.
Cercetăriile și experimentele arată că 8 0% până la 85% din volumul informație i pe care o
asimilăm provine pe cale vizuală, de aceea confo rtul vizual este esențial. Este bine să știm că
modul de iluminare nu afectează numai confortul vizual , ci și pe cel fizic.

39
Iluminatul la locul de muncă poate fi împărțit în 4 categorii:
1) Iluminarea ambientală are ca sursă – lumină montată în tavan (tub fluorescent). Se
întîmplă este unica sursă de lumină la locul de muncă.
2) Iluminarea cu ajutorul lămp ilor de birou. Acest tip de iluminare este absent în cele
mai multe locu ri de muncă, deși oferă confortul individual.
3) Iluminarea d irecționată este asigurată de surse de lumină orientate în jos, sau de
lumini “de urmărire ”. Deseori se utilizează pentru iluminatul anumitor obiecte sau pentru
creșterea nivelului de intensitate.
4) Iluminarea naturală provine prin geamuri, uși sau pereți d e sticlă. Are un efect
pozitiv asupra omului, dar nu mereu este disponibilă .
Probleme apar când ochii lucrătorului sunt forțați să se adapateze unor contraste puternice
sau unor schimbări repetate ale intensității. Dacă l ucrătorul este nevoit să percea pă un contrast
prea mare ori de câte ori își ridică ochii de la birou, atunci ochii obosesc. Un exemplu de acest
fel este amplasarea calculatorului în fața ferestrei pentru a vedea priveliștea de afară. Lumina de
afară, mai puternică decât cea din birou, dete rmină dificultăți în vizualizarea caracterelor pe
ecran, iar ochii vor fi nevoiți să se concentreze ori de câte ori lucrătorul îi ridică de la calculator
și privește afară.
Contrastele între ilumi natul locurilor de muncă și ime diata apropiere a acestuia tr ebuie să
fie suficient de mari , astfel încât să -i permită lucrătorului să vadă biroul foarte clar. O regulă
generală este aceea că biroul trebuie să fie luminat de 3 ori mai puternic decât imediata
apropiere, de 5 ori mai puternic decât spațiul general de lucru și de 10 ori mai puternic decât
vecinătatea cea mai îndepărtată.
Câteva soluții pentru a obține un echilibrului al iluminării pot fi:
 asigurarea fiecărui birou cu căte o lampă care să aibă un scut direcțional de lumină, cu
braț flexibil, posibilita ti de înălța re și de reglare a intesității;
 evitarea concentrațiilor mari de lumină și a umbrelor;
 standardele de iluminare pentru birou sunt de 800 -1000 lucși, iar în birourile în care se
lucrează pe calculator, nivelul de iluminare nu trebuie să depă șeasc ă 400 -500 lucși;
 păstrarea nivelurilor de iluminare ambientală scăzută și echilibrată la același nivel;
 o distribuție simetrică sau asimetrică a luminii. Munca de proiectare necesită o
iluminare simetrică, pentru lucrul pe calculator este necesară o lumină asimetrică.
Controlul luminii este un factor important în iluminarea modernă a locului de muncă.
Metodele de control includ:

40
Jaluzelele, care permit controlul luminii naturale pe parcursul întregii zile.
Întreținere elementelor componente ale lămp ilor include o schimbare regulată la 2/3 din
viață acestora, controale atunci când încep să dea mai puțină lumină și curățirea regulată. O nouă
generație de startere electromagnetice și de tuburi fluorescente cu eficiență și cu viață mărită sunt
din ce în ce mai folosite, micșorînd nivelul de probleme de întreținere.
Comutatorul. Diferitele tipuri de comutatoare permit lucrătorilor să aprindă pe rând câte o
serie de lumini ceea ce permite reglarea nivelurilor de lumină ambientală.
Cromatica (coloritul) constituie un alt factor de ambianță fizică ce influențează eficacitatea
muncii și are un rol important asupra capacității vizuale, în asigurarea unui confort sporit și a
unui iluminat eficient. Folosirea culorilor în munca birou se bazează pe efectele fiz iologice și
psihologice ale culorilor asupra omului ( Tabelul 2 .15).
Poziționarea . Poziționarea la l ocul de muncă trebuie să fie astfel încât linia vizuală să fie
paralelă cu lumina și cu ferestrele. Lumina care cade într -un unghi corespunzător pe suprafața d e
lucru previne reflexia care poate întuneca imaginea sau poate crea contraste de fundal.
Astfel:
Roșul are efecte benefice asupra sistemului nervos, stimulează circulația sângelui și pofta
de mâncare, vasele limfatice și metabolismul. Dar privitul intens și timp îndelungat a acestei
culori cauzează oboseala care se va resimț i la nivelul întregului organism. Roșul ajută în urmă –
toarele afecțiuni: răceli, dureri reumatice provocate de frig și de oboseală, eczeme, TBC,
depresie nervoasă, paralizie stări subf ebrite, astenie fizică.
Roșul acce lerează ritmul cardiac și respi rația, combate frigul, dă impresia de mărire a
spațiului, dă rezistență la efort fizic și psihic, creează o ambianță veselă și optimistă.
Verdele este calmant și dă sezația de odihnă. . Lum ina verde favorizează sugestia și
autosugestia, dar obosește dacă nuanțele sunt prea întunecate. Este culoarea naturii și a speraței,
dilată vasele de c apacitate mică, scade tensiunea arterială, echilibrează .
Oranjul tonifică aparatul respirator, combate s tăriile de anxietate, stimulează atenția,
fixează calciul în oase, este afrodiziac. Oranjul este indicat în broșite cronice, sclerodermii,
enfizem pulmonar, astm broșic, rinite cronice, litiază biliară, boli de rinichi. De asemenea, este
tonifiant pentru f icat și pentru funcțiile de nutriție. Oranjul nu are contraindicații.
Albastrul are ca efect scăderea presiunii sanguine, a tonusului muscular, calmează
respirația și reduce frecvența pulsului. Ca efecte psihologice, este o culoare foarte rece,
odihnitoare și liniștitoare care îndemnă la calm și la reverie, la predispoziție spre concentrare și
spre liniște interioară. În exces, albastrul poate duce la depresie. Albastrul conferă seriozitate,
tendința spre evocare, spațialitate, îngăduință, pace interioară, nostalgie.

41
Violetul este culoarea regală prin excelență. Recunos cută ca sedativ, violetul stimu lează
producerea globulelor albe, crește tensiunea arterială și frecvența ritmului cardiac.
Tabelul 2. 15
Principalele efecte ale culorilor
1. Roșu culoare caldă Are efect dinamic
2. Verde culoare caldă Are efect hipnotic
3. Galben culoare caldă Are efect benefic
4. Albastru culoare rece Are efect calmant
5. Violet culoare rece Are efect sedativ
(Sursa: internet)
Zgomotul. Nivelul general al zgomotelor trebu ie să se înscrie în limite corespunzătoare
specificului muncii de birou, al cărui conținut implică un anumit grad de solicitare psihică și
nervoasă ( Tabelul 2.16)
Tabelul 2.16
Zgomotele în birouri
Nr. crt. Birouri Nivel acustic (db)
1. Birouri situate pe stră zi secundare 45-65
2. Birouri situate pe străzi principale 60-80
3. Birouri de 3 persoane 55
4. Birouri de 10 persoane 60
5. Soneria unui telefon la 2 m distanță 75
6. Mașina de scris manuală la 2 m distanță 70
7. Mașina de scris silențioasă 2 m di stanță 60
(Sursa: internet)

Limitele maxime admisibile pentru zgomot sunt:
 70db în secretariate și în centre de calcul;
 50-60 în servicii financiar -contabile și în celelate birouri cu lucrări repetitive care
necesită o anumită concentrare.
Intensi tăți mai mari de 110 db situează zgomotele dincolo de limitele suportabile.
Pentru înlăturarea efectelor determinate de intensitățiile mari ale zgomotulu i, în special
cele neuropsihice (tulburări de atenție, sustragere, încordare, oboseală) sunt necesare măsuri de
prevenire precum:

42
– dimensionarea corespuzătoare a încăperilor;
– dispersarea și dispunerea rațională a echipamentelor;
– acte normative de limitare a zgomotelor;
– soluții silențioase pentru tehnologia de birou;
– pereți, plafoane și plașee din materiale fonoabsorbante;
– săli pentru recreere în timpul pauzelor;
– control ORL periodic.
Microclimatul. Acesta se referă la starea fizică a aerului la locul de muncă, ce se
caracterizează prin temperatură, umiditate, curenți de aer și radiațilie termice ale corpuril or
încălzite. Temperatura optimă în încăperile birourilor stimulează lucrul, crește eficiența. Un
microclimat necorespuzător poate reduce capacitatea de muncă a executantului, poate spori
riscul de îmbolnăviri și implicit reduce productivitatea muncii.
Specialiștii cer, în general, ca diferența între temperatura exterioară și cea interioară în
timpul sezon ului cald să nu depășească 4°C. Temperatura aerului recomandată pentru munca
intelectuală în poziția șezând este de 21 -23°C, iar pentru munca ușoară în po ziția șezând este de
19°C.
Igiena modernă recomandă ca în încăperile încălzite umiditatea relativă aaerului să fie
cuprinsă între 50% și 70%. De asemenea, cercetările efectuate demonstrează că pentru o relație
optimă între umiditatea relativă și temperatu ra aerului, acești indicatori trebuie să aibă
următoarele perechi de valori:
Tabelul 2.17
Umiditate relativă (%) Temperatura aerului (°C)
70 21,3
50 22,5
30 23,9
(Sursa: internet)
Dacă aceste proporții nu se păstrează apar efecte negative asupra aparatul ui respirator.
Acestea ar fi posibilitățile pe care le are la dispoziție specialistul în ergonomie pentru a
conferi locului de muncă mai multă personalitate, confort și funcționalitate. La fel de importantă
în munca de birou este ajustarea meselor de lucr u. Înălțimea planului de lucru trebuie dimen –
sionată în funcție de distanța optimă de vedere pentru menținerea corpului în poziție naturală,
precum și în funcție de mărimea efortului solicitat de brațe.
În tabelul următor prezentăm înățimea minimă și maxi mă a suprafeței de lucru, în poziția
șezând, pentru diferite activități.

43
Tabelul 2.18
Înățimea suprafeței de lucru în poziția șezând, pentru diferite activități
Tipul de activitate Înălțime (mm)
Minim maxim
1, Lucrări cu solicitare deosebită a vederii 980 1020
2, Lucrări de precizie 880 920
3, Lucrări de birou, de scris, de citit 700 780
4, Lucrări manuale obișnuite 670 700
5, Lucrări de dactilografiere sau operare pe calculator 650 680
(Sursa: internet)
Pentru a putea respecta aceste dimensiuni, m esele de lucru trebuie să dispună de un
mecanism care permite ajustarea înălțimii până la nivelul corespunzător.

CONCLUZII:
Capacitatea de plată a întreprinderii exprimă posibilitatea acesteea de a achita datoriile
scadente față de debitorii săi. Capacita tea de plată se referă la existența unei concordanțe între
mijloacele bănești libere pentru achiziționări de active, pe de o parte, și obligațiile exigibile de
plată față de furnizorii acestor active, pe de altă parte.
Aprecierea capacit ății de plată a înt reprinderii se efectuează prin intermediul
coeficienților capacității de plată, care reflectă posibilitatea întreprinderii de a achita datoriile
curente din contul capitalului circulant, adică cu ajutorul indicatorilor de lichiditate:
– Rata lichidității g enerale, care arată dacă întreprinderea dispune de active curente
suficiente pentru achitarea datoriilor pe termen scurt în suma deplină. Pentru determinarea
acestui coeficient se recurge la raportarea activelor curente la datorii pe termen scurt. Valoarea
optimă este considerată de la 1 la 2. Dacă coeficientul dat are valoarea sub 1, atunci se poate
afirma că întreprinderea la momentul analizat nu este capabilă să achite obligațiile ajunse la
scadență. Valoarea coeficientului peste 2 indică o gestiune iraț ională a activelor curente.
– Lichiditatea rapidă, care arată ce parte din datoriile curente poate fi acoperită cu cele
mai lichide active – numerarul.
– Lichiditatea intermediară, care indică capacitatea întreprinderii de a -și achita obligațiile
curente d in activele pe termen scurt, excluzînd stocurile. Se consideră nivelul optim al acestui

44
coeficient – de la 0,7 la 0,8, iar valoarea coeficientului sub valoarea optimă va arată că activele
se gestionează ineficient, stocurile deținînd o pondere prea mare în cadrul activelor curente.
Situația financiară și capacitatea de plată a întreprinderii depinde în mare parte de cît de
rapid mijloacele, investite în active, se transformă în bani reali.
La general rotația capitalului poate fi apreciată prin intermediul i ndicatorilor:
– viteza de rotație – numărul de rotații, îndeplinite de capitalul întreprinderii în perioada
analizată;
– durata de rotație – numărul de zile, în care capitalul bănesc parcurgînd fazele rotației
revine la forma funcțională inițială.
Reținere a capitalului întreprinderii la orice fază a rotației o încetinește, ceea ce conduce la
apariția necesității unor surse suplimentare pentru continuarea activității întreprinderii, prin
urmare la agravarea situației financiare a întreprinderii.
În contextul celor trei faze a rotației capitalului se poate analiza accelerarea sau
încetinirea rotației diferitor posturi din bilanț în scopul determinării efectelor rotației capitalului
asupra capacității de plată a întreprinderii. Astfel în faza aprovizionării, în treprinderea,
achiziționînd materie primă și materiale, investește capitalul bănesc în marfă, dar, efectiv,
transformarea capitalului bănesc în marfă se efectuează atunci cînd întreprinderea achită pentru
activele procurate, ceea ce nu se întîmplă la momen tul livrării, căci este utilizat mecanismul
creditului comercial. În cadrul fazei de vînzare, este important să se analize rotația stocurilor și a
datoriilor debitoare. Pentru transformarea mai rapidă a capitalului productiv în capital bănesc, în
cadrul ul timei faze de circulație stocurile trebuie să fie comercializate și creanțele trebuie să fie
încasate – mai rapid.
Accelerarea rotației activelor curente are efecte pozitive asupra capacității de plată a
întreprinderii, deoarece odată cu reducerea duratei de rotație are loc eliberarea de resurse (capital
bănesc) care pot fi utilizate pentru onorarea obligațiilor scadente. Iar încetinirea rotației activelor
curente sau mărirea duratei de rotație duce la reținerea capitalului bănesc în forma capitalului
marf ă, afectînd capacitatea de plată prin creșterea riscului de incapacitate a acoperirii obligațiilor
ajunse la scadență.
Efectele accelerării pasivelor curente sunt opuse celor din cazul activelor curente, astfel
odată cu creșterea vitezei de rotație a aces tora, crește soldul datoriilor creditore scadente și
întreprinderea va fi nevoită să acopere mai multe plăți, iar în cazul încetinirii rotației sau sporirii
duratei de rotației a datoriilor comerciale, se mărește perioada de scadență a obligațiilor curente ,
aceasta însemnînd că întreprinderea va efectua mai puține plăți, determinînd ca gradul de
capacitate de plată a întreprinderii să sporească.

45
Prin urmare, se poate concluziona că rotația capitalului întreprinderii influențează în mod
direct capacitatea de plată întreprinderii. În vederea menținerii situației financiare favorabile și
gradului de capacitate de plată sporit se recomandă ca gestiunea creanțelor și datoriilor
comerciale să fie orientată spre două direcții: reducerea duratei de rotație a crean țelor și creșterea
duratei de rotație a datoriilor curente; ca stocurile să fie menținute la nivel optim în vederea
preîntîmpinării reținerii excesive a capitalului bănesc în forma de capital -marfă.
Ergonomia locului de muncă are, în principal, rolul de a armoniza într -un tot unitar
elementele locului de muncă (mijloacele de muncă, obiectele muncii și forța de muncă) în
vederea asigurării condițiilor, care să permită executantului desfășurarea unei activități bune cu
consum minim de energie și cu senzația de bună stare fiziologică.
Organizarea locului de muncă stă la baza organizării atelierelor, secțiilor și întreprinderii,
întrucât de aceasta depinde în cea mai mare măsură consumul de timp de muncă pe fiecare
operație sau produs, mărimea acestuia având un rol determinant asupra elementelor necesare
organizării în timp și spațiu a proceselor de producție.

46
CAPITOLUL III. RECOMANDĂRI ȘI METODE DE EFICIENTIZARE A
ORGANIZĂRII ERGONOMIEI MUNCII ÎN BIROU
3.1 Măsuri de protecție a muncii în birou
Rolul utilizării normelor de protec ția muncii î n bir ou este de a contribui la îmbunătățirea
condițiilor de muncă, la înlă turarea cauze lor care pot provoca accidente și îmbolnă viri
profesionale, prin aplicarea unor procedee moderne de securitate, prin introducerea unor idei noi
rezultate în urma cercetărilor ș i prin organizarea corespunzatoare a muncii.
Profesiile variază foarte mult , munca de birou este diversă, ceva necesită un nivel ridic at de
aptitudini și cunoștințe , în timp ce altele presupun u n control redus din partea lucră torului în ceea
ce priveș te activitatea lui sau programul de lucru. Cele mai multe ocupații de birou, în prezent au
ca și element central utilizarea computerului. Cerințele minime de securitate și sănătate în ceea
ce priveș te munca la echi pamente cu ecran, sunt cu prinse î n Directiva Consililui 90/270/CEE.
Ele sun t specificate pentru a promova îmbunătățirea î n mediul de lucru, de a asigura un nivel mai
bun de securitate și sănătate în muncă, pentru lucrătorii care utilizează ecrane de vizual izare.
Pentru orice organ izație este important să aibă o strategie aplicabilă în managementul forței
ei de muncă . Aceasta cuprinde un sistem clar de raportare a problemelor de sănă tate, evalu area
riscurilor, controlul orică rei probleme identi ficate, iar ap oi identificarea ș i imple mentarea
soluț iilor.
Măsurile de protecția muncii în birou, implică menținerea condițiilor sănătoase și sigure în
mediul de lucru. Angajații vor fi instruiți să mențină ordinea î n spa țiul de lucru, să recunoască și
să anunțe orice potențial pericol, să urmeze instrucț iunile de folosire pentru echipamentele ș i
pentru accesoriile de birou. Lucrătorii care urmează să desfașoare activități în fața computerului
sunt încadrați pe post doar după efectuare a examenului medical, inclusiv a ex amenului medical
oftalmologic.
Serviciul de protecț ia muncii la birou presupune instruirea lucrătorilor asupra amenajării
ergonomice a spațiului de muncă și asupra pozițiilor pe care trebuie să le adopte în timpul
lucrului. Spațiul de lucru va fi organizat în așa manieră încît să permită unor persoane diferite să
exercite dif erite tipuri de sarcini de muncă .
Un alt aspect important î n ceea ce prive ște protecția muncii la birou, se referă la
conductorii electrici și la cabluri. Acestea trebuie să respecte ma i multe condiț ii de sigura nță.
Astfel este important, să nu prezinte risc de electrocutare p e planul de lucru sau pe sol, să aibă o

47
lungime suficientă, să asigure accesul ușor iar întreținerea să se poata efectua fără întreruperea
activităț ii.
Alt element important pentru protecț ia muncii la birou, prevenirea ac cidentelor și a
îmbolnă virii profesionale, este instalaț ia de ilu minat. Aceasta trebuie amplasată astfel încît să nu
prezinte riscuri de accidentare și să reducă riscul de îmbolnă vire al ochilor. De asemenea
temperatura este un factor important ce trebuie gestionat corespunzător. Temperatura în
încăperile în care se desfașoară activități de birou trebuie să mențină echilibrul termic al
corpului.
Pentru prevenirea ș i reducerea accidente lor, angajatorul va lua toate mă surile neces are
pentru a păstra permanent liberă ieșirea de urgență și ieșirea propriu -zisă.
Activ itatea de lucru la birou implică din punctu l de vedere al protecției, asigurarea unui
spațiu cu suprafață, înălțime ș i volum de aer suf iciente , pentru ca lucratorii să îș i poată îndeplini
sarcinile de lucru fără riscuri.
3.2 Proiectul de îmbunătățire a organizării ergonomice a lucrului în birou
Obiectivul proiectului: Majorarea productivității resurselor umane ;
Sarcini specifice obi ectivului: Evaluarea și îmbunătățirea mediului ergonomic în scopul
eficientizării muncii efectuate în cadrul întreprinderii ;
Formularea și argumentarea limitelor economice , financiare, manageriale care
influențează realizarea proiectului : un manager bun tr ebuie să tindă spre îmbunătățirea
condițiilor de muncă a angajaților săi, atunci productivitatea muncii cu mult va crește și lucrătorii
vor fi mai motivate. Pentru aceasta, este nevoie de unele resurse financiare acordate prefectării
organizării muncii în birou, cum ar fi iluminarea mai bună (~ 2000 lei ), echipamentul performant
(costum special și mască specială) pentru vopsitori (care lucrează în laborator chimic și camera
de vopsit) (~5000 lei), procurarea unui mobilier comod pentru depozitarea utilajelor și
echipamentelor necesare lucrătorilor în cadrul autoservice -ului (~5000 lei);
Determinarea și argumentarea cantitativă a resurselor necesare proiectului: în cadrul
proiectului vom avea nevoie de resurse umane (2-3 persoane) care vor ajuta fizic în perf ectarea
condițiilor de muncă din punct de vedere a l amplasării benefice al instrumentelor, tehnicii
necesare reparării automobilelor, efectuînd minimum efort pentru a le utiliza , vom avea nevoie
de resurse financiare (~12 000 lei ), pentru a procura, în caz uri necesare, materiale pentru

48
ușurarea procesului de muncă (iluminarea corectă, mobilier comod și util, echipament
performant, etc), și de resurse informaționale (cărți, internet, folosirea serviciilor a
specialistului în tema dată) pentru a ne consulta d in punct de vedere professional despre
metodele de amplasare și amenajare cele mai raționale, care să ajute lucrătorii în efectuarea
muncii continue și fără pauze cauzate de incomoditatea ergonomică ;
Argumentarea eficienței resurselo r alocate în cadrul pro iectului: Pentru a asigura
eficiența sistemului “om -mijloace de muncă -mediu” și a micșora posibilitățiile de eroare, în
condițiile reduceri i solicităr ilor, co ncomitant cu creșterea satisfac ției în muncă este necesar, atât
pentru proiectant cât și pentru or ganizatorii și pentru conducătorii proceselor de muncă, să se
foloseacă metode adecvate, care să se bazeze pe cunoașterea posibilitățiilor și a cerințelor omului
în procesul muncii. În aceste condiții analiza, proiectarea și reproiectarea ergonomică a locu lui
de muncă este de mare utilitate;
Demonstrarea efectului pozitiv al proiectului în ajustarea, perfecționarea
componentei manageriale a întreprinderii: Prin dotarea spa țiului de lucru cu mobilier
ergonomic și lumina adecvată, prin organizarea eficientă a birourilor ș i personalizarea lor,
angajatorii pot reduce consi derabil costurile implicate de îmbolnăvirea și absența personalului și
pot creș te gradul de eficiență al angajaților. La rîndul lor, aceștia vor face mai puține greșeli, vor
fi mai motivați și mai performanț i.
Procedeul are ca punct de plecare analiza condițiilor de muncă existente pentru a se
realiza în diferite variante și pentru fiecare loc de muncă în funcție de factorii de evaluare și de
criteriile de influență.
Se va prezenta în continu are, ca exemplu, un procede u de analiză în care sunt consi derați
8 factori de evaluare și 27 de criterii de influență ( Tabelul 3 .1).
Tabelul 3.1
Factori și criterii de evaluare ergonomic ă a locului de muncă
Factori Criteriii
Concepția locului de muncă Înălțime -Distanță
Alimentare -Evacuare
Aglomerare -Accesibilitate
Comenzi -Semnale
Factorul de securitate A Securitatea muncii

49
Factorii ergonomici Ambianța fizică

B Ambianță termică
Ambianță sonoră
Iluminat artificial
Vibrații
Igiena atmosferică
Aspectul postului

Sarcină fizică

C

Poziția principală
Poziția defavorabilă
Efort de muncă
Poziție de muncă
Efort de manipulare
Poziție în timpul
manipulării
Sarcină nervoasă

D Operațiuni mentale
Nivel de educ ație
Factori psiholo gici și
sociologici Autonomie

E Individual
De grup

Relații de muncă

F Independente de muncă
Dependente de muncă
Repetivitate G De ciclu
Conținutul muncii H Potețial
Responsabilitate
Interes față de muncă

Scopul principal al analiz ei ergonomic e a locului de muncă este optimizarea proiectării
constructive a locurilor de muncă prin îmbunătățirea securității muncii și prin ameliorarea
factorilor de ambianță fizică, prin reducerea efectelor negative datorate monotomiei muncii și
prin diminuarea soli citări lor fizice și nervoase.
Acest procedeu presupune parcurgerea următoarelor etape de lucru: culegerea datelor,
analiza critică a datelor, trasarea și interpretarea profitului locului de muncă, propuneri.
Culegerea datelo r cuprinde caracteristicile tehnice ale locului de muncă supus analizei,
condițiile de med iu în care se desfășoară munca , cond ițiile organizatorice existente .
Analiza critică a datelor este realiza tă în funcție de fiecare criteriu, prin aplicarea
meto dei interogative, folosindu -se o serie de întrebări principale cum ar fi: Ce?, Cine?, Unde?,
Când?, Cum?, precum și a unor întrebări derivate: De ce?, De ce acolo?, Se poate de altă
persoană?

50
Trasarea și interpretarea profitului locului de muncă . Profitul global al locului de
muncă se realizează prin reprezentarea punctajului mediu obținut pentru fiecare dintre cei opt
factori, obținându -se o imagine ansamblu asupra nivelului de organizare. Acest profil evidețiază
ponderea grupei de factori în cadrul organ izării și gradul de dificultate al acesteia.
Profilul analitic al locului de muncă se realizaeză prin luarea în considerare a puncta –
jului înregistrat pentru toate criteriile, având posibilitatea detailării influenței grupelor de factori
și a evidențieri i cauzelor care duc la apariția disfuncționalităților.
Proiectarea ergonomică a locului de muncă se consideră rațională atunci când se
asigură, pentru executanți, condițiile necesare pentru o muncă de înaltă productivitate cu cele
mai reduse consumuri de m uncă și de efort, fără mișcări inutile sau incomode.
Astăzi este tot mai mult susținut conceptul de organizare ergonomică a muncii pe fiecare
loc de muncă, organizarea ce asigură o muncă continuă și cu înaltă productivitate, ușurând în
același timp efortur ile fizice și psihice. În al doilea rând, este necesară asigurarea unor condiții de
muncă ergon omice în care munca să se desfăș oare cu un consum de energie cât mai mic și fără
pericol de îmbolnăvire sau de accidente.
Folosirea simultană și permanentă a ace stor două căi este o condiție esențială a organizării
ergonomice a locului de muncă. De asemenea, există și regulile care se referă la amenajarea
locului de muncă. În acest sens, principiul asigurării unui loc stabil pentru materiale și pentru
obiectele mu ncii impune respectarea următoarelor reguli:
 totalitatea obiectelor muncii și materialele utilizate de executant, precum și produsele
finite (documente prelucrate în cazul birourilor), trebuie să aibă un loc bine definit și stabilit;
 obiectele muncii și materialele trebuie așezate cât mai aproape de executant;
 așezarea materialelor în ordinea utilizării lor în timpul lucrului și în funcție de frecveța
utilizării lor.
Ergonomia a căpătat un important rol în amenajarea birourilor. Bazându -se pe conc epte
de ultimă oră, design -ul birourilor, corectat din punct de vedere ergonomic, integrează mediul,
sarcinile, echipamentele și lucrătorul într -o manieră care protejează sănătatea, crește confortul și
productivitatea, iar ambianța devine mai plăcută. Ergo nomia rezolvă o mulțime de probleme
posibile, oferă confort personalului și adugă vitalitate și libertate de mișcare.
Una din principalele probleme ale organizării ergonomice a muncii , cu influență
puternică asupra capacității de muncă și implicit asupra eficienței activității desfă șurate în birou,
o constituie poziția corectă a corpului în timpul lucrului. Stabilirea unei poziții corecte de muncă
înseamnă pentru personalul din birouri adoptarea unei poziții cât mai aproape de poziția naturală
a corpului în poziția șezând. Acestă poziție se caracterizează prin menținerea echilibrului natural

51
sau relativ al corpului, rezultat din antagonismul mai multor forțe externe și interne care
acționează asupra sa.
Poziția șezând este mai puțin obositoare decât cea o rtostatică din mai multe motive:
suprafața de sprijin este mult mai mare fiind reprzentată de fețele posterioare ale coapselor și de
fețele plantare ale membrelor inferiaore în cazul în care sunt sprijinite de sol; centrul de greutate
al corpului este mai aproape de suprfața de sprijin sau de baza de susținere și este proiectat către
limita posterioară a acestuia; solicitarea energetică este mult mai redusă; activitatea aparatului
cardiovascular este mai ușoară; efortul muscular pentru manținerea stabilităț ii corpului sa
echilibrului este mai mic.
Cu toate acestea, munca de durată efectuată în poziția așezat (specifică biroului) are și
unele incoveniente, cum ar fi:
– slăbirea tonusului muscular, reacție refexă de contrație ușoară și continuă, în special a
mușchiilor abdomenului;
– unele implicații ale aparatului locomotor, deoarece coloana vertebrală are tendințe spre
poziții curbe înclinate, torsionate, care aduc modificarea staticii organismului;
– o presiune mare asupra unor organe interne (aparatul digestiv și respirator) dată de
aplecarea trunchiului;
– dureri în ceafă și în umeri, dureri de spate, dureri în brațe, în încheieturi și în umeri.

Chiar dacă poziția corpului în timpul lucrului este corectă, menținută un timp îndelungat ea
produce în mod inevitabil o senzație de oboseală. De ac eea se recomandă:
 întreruperea periodică a lucrului prin pauze care impun mișcări mai active;
 executarea unor exerciții de gimnastică corectivă (cel puțin 10 minute);
 mișcări de relaxare degetelor și încheiturilor (în spec ial cei care lucrează la calcula -tor).

52
CONCLUZII:
Așa cum se arată , în munca de birou cele mai multe solicitări sunt de natură psihică.
Solicitările intelectuale sau nervoase sunt determinate de o mulțime de elemente cum ar fi:
specificul muncii de birou, atenție conc entrată și distributivă permanentă, capacitate de
memorare, răspundere gestionară pentru patrimoniul încredințat. Există de asemenea numeroase
cauze care contribuie la suprasolicitarea nervoasă: efectul sonor al unui număr mare de persoane,
sunetul telefon ului, conversațiile din camera de lucru, zgomotul produs de unele echipamente
(mașini de scris, imprimante).
Pentru evaluare intensității oboselii de natură psihică, ergonomia recomandă folosirea
testelor psihologice (psihotestelor). Aceste teste trebuie s ă îndeplinească următoarele condiții:
 validitate (să măsoare exact ceea ce își propune);
 fidelitate (să permită obținerea unor performanțe relativ asemănătoare la o nouă aplicare);
 standardizare (să creeze aceleași condiții pentru toți subi ecții supuși tes tării, fără a -i
favoriza pe unii și defavoriza pe alții);
 etalonare (stabilirea unui etalon, a unei unități de măsură a rezultatelor obținute pentru a
se cunoaște valoarea lor).
Organizarea ergonomică a locurilor de muncă din birou reprezintă răspunsul la
numeroasele probleme de natură psihică apărute. Respectarea principiilor și regulilor
ergonomice, crearea unei ambianțe plăcute, alegerea mobilierului adecvat, adoptarea unor măsuri
eficiente de securitate, de motivare materială și morală sunt câteva căi de eliminare a stresului și
oboselii profesionale.

53
BIBLIOGRAFIE:
Monografii și cărți:
1. Baeșu Marina. Managementul resurselor umane, Chișinău ASEM 2004.
2. Burduș E. Căprescu Gh. Fundamentul managementului organizației. Ed., economică București
1999.
3. Cojocaru Sv etlana. Managementul resurselor umane , Chișinău TACIS, 1998.
4. Corneliu Rusu. Management, Editura Expert 19996.
5. Cotelnic A. Managementul unităților economice Ed. ASEM, Chișinău,1998.
6. Dan Anghel Constantinescu, Ana –Maria Ungureanu. Managementul res urselor I, București
1998.
7. G.A.Cole. Managementul personalului, București 2000.
8. Ion Păunescu . Managementul resurselor umane – studii de caz, București 2000.
9. Iosif Gheorghe. Managementul resurselor umane: psihologie personalului, București 2002.
10. Jalencu Marian. Managementul resurselor umane, Chișinău 2003.
11. Maria Sholz Moldovan. Managementul resurselor umane, București 2000.
12. Movileanu P.T. “Eficiența economică a utilizării potențialului uman”, Chișinău 2000.
13. Pitaru Horia. Managementu l resurselor umane, București 2000.
14. Radu Emilian. Managementul resurselor umane. București 2003.
15. Victor Lefter, Aurel Manolescu. Managementul resurselor umane, București 1995.
16. Viorel Cornescu, Ion Mihăilescu, Sica Stanciu. Managementul general, București 2001.
Pagini web:
17. www.academia.edu
18. www.biblioteca.regielive.ro
19. www.creeaza.com/
20. www. conspecte.com
21. www.rasfoiesc.com
22. www.agir.ro
23. www. mctr.mec.upt.ro
24. www.hoffmann -group.com
25. www.ergokinox.com
26. www.workspaces.ro
27. www. ro.wikipedia.org

54
ANNOTATION:
The theme of license thesi s: The ne cesity to apply the ergonomic methods of
work organizati on in the office
Student Cravcenco Maria , gr. BA 1551
The theme of the thesis is: The ne cesity to apply the ergonomic methods of work
organizati on in the office , that consists of introduction, three chapters, conclusions and
recommendati ons, a bibliography consisting from internet and human resourses books elements ,
annexes, basic text pages, tables and figures.
The object of the research is ergonomics within the analized entity , that nowaday s is a
complex concept that has exceeded the original definiti on, characterized by the tendency of
rational normalization of activities within the organization. A very qualitative area is
characterized by ergonomic size, which tracks all kinds of correlations, from the perspective of
one or more factors. The developm ent of ergonomics aims at a synthesis discipline that
highlights the components of multiple symbologies. Its equipment, products, frames and
ergonomic qualities must not only meet the quantitative and qualitative requirements of an
activity, but their inte llectual comfort, their overall well -being.
The work is structured in three basic chapters, where the theoretical concept of process is
elaborated in details with the main specification theme in a national company.
The first chapter contains theoretical aspects of the ergonomics definition and its
principles , its elements. Also, it is stipulated the importance of the impact and importance of
ergonomics within the ent ity.
In the second chapter is analyzed the economical and financial activity of the “ Karmateh –
Digital” the ways and elements of ergonomics , the process of implementing in work of
ergonomics elements and its description , emphasi zing the necessity of optimizing the
ergonomic al conditions within the departments and the enterprise as a whole.
In the third chapter is in-depth research into the process of implementing the best ways to
improve the level of ergonomics .

55

ANEXE