Nd Ii Savin(enache) Dana Maria Promovarea Sanatatii [614678]

1

JUNE 2

SAVIN (ENACHE) DANA -MARIA
NUTRITIE SI DIETETICA, ANUL II
PREVENTIA SI
CONTROLUL OBEZITATII:
politici nationale si
internationale

2
Obezitatea

Obezitatea este definită ca o creștere a țesutului adipos din organism, ceea ce reflectă incapacitatea
sistemului de reglarea a homeostaziei energetice de a face față factorilor de mediu si genetici.

Conform O rganiza ției Mo ndiale a S ănătății, diagnosticul obe zității este pus in func ție de Indicele de
Masă Corporal ă care este un raport între greutate și înălțime, iar un IMC mai mare sau egal cu 30 pune
un prim diagnostic de obezitate.1 Un indice al masei corporale BMI > 30 crește exponențial riscul de
com plicații și patologii asociate.
Un indice al masei corporale BMI > 40 limitează funcțiile de bază ale organismului, presum respirația
sau mersul. Mai mult, obezitatea crește alarmant riscul de diabet zaharat, hipertensiune, apnee în
somn, reflux gastroesofagial, pietre la vezica biliară, artrită, boli cardiace și cancer.

Etiologiei obezit ății este, de asemenea, destul de complex ă iar cauzele pot fi multiple : factorii genetici
– ereditatea fiind estimat ă intre 35% -65%, însă un rol tot mai mare in etiologia bolii il au factorii de
mediu și psihosociali.

1 https://www.who.int/data/gho/data/themes/theme -details/GHO/body -mass -index -(bmi)?introPage=intro_3.html
Obezitatea este o boala cronică complexă și multifactorială.
Greutatea corporală depinde de echilibrul dintre energia consumată și energia
cheltuită.

3

Factorii care promoveaz ă comportamentul alimentar nes ănătos sunt:
 Alimente cu densitatea energetic ă crescut ă/bogate în grasimi;
 Alimente cu indice glicemic crescut;
 Bauturile îndulcite;
 Zahărul;
 Alimente de tip fast food;
 Mărimea porțiilor;
 Gust ările repetate;
 Accesibi litatea la alimente;
 Gustul alimentelor;
 Varietate de alimente, etc.
Factorii care promoveaz ă stilul de viata nesănătos:
 Reducerea activit ății fizice în școli;
 Reducerea necesit ății muncii fizice;
 Reducerea activit ății fizice necesare în viata cotidian ă, lipsa sportului;
 Promovarea activit ăților sedentare de petrecere a timpului liber: video/DVD, jocuri PC,
internet, etc.

Toți ace ști factori au dus la o prevalen ță crescut ă a obezit ății, din 1975 p ȃnă astăzi num ărul persoanelor
obeze s -a triplat.
În 2016, mai mult de 1.9 miliarde de oameni erau supraponderali, 13% fiind obezi.
În 2019, 38 de milioane de copii sub 5 ani erau supraponde rali sau obezi și peste 340 de milioane de
copii și adolescen ți cu vȃrsta cuprins ă între 5 și 19 ani în 2016 erau supraponde rali sau obezi.2
In Uniunea Europeana, populatia cu varsta de peste 18 ani au un IMC mai mare sau egal cu 30. In figura
nr. 1 ca persoanele de gen masculin sunt mai predispusi obezitatii. De asemenea, persoanele cu un
grad de educatie scazut au o prevalent a mai ridicata a obezitatii.

2 https://www.who.int/news -room/fact -sheets/detail/obesity -and-overweight

4

Figura nr. 1. Rata obezitatii pe gen, grupe de varsta si educatie, 2017

Figura nr. 2. Rata obezitatii pe ta ri, 2014 vs. 2017

În perioada 4 -5 iulie 2013 a avut loc în Viena (Austria) Conferința Ministerială Europeană a OMS despre
Nutriție și Boli Netransmisibile în contextul Sănătății 2020. “Declarația de la Viena” exprimă
necesitatea acțiunilor de prevenire a supragreutății, ob ezității și subnutriției și a intervenției asupra

5
cauzelor profunde ale acestora. Declarația subliniază îngrijorarea unanimă asupra efectelor negative
ale obezității în rândul copiilor.
Principalele direcții de acțiune stabilite în cadrul întâlnirii de la Viena:
– Comitetul Regional al OMS pentru Europa să mandateze dezvoltarea unui nou plan de acțiune privind
alimentația și nutriția, precum și a unui plan de activitate fizică;
– Evidențierea problemelor principale, cum ar fi excesul de aport energetic, de grăsimi saturate și
grăsimi trans, zahăr și sare, precum și consumul scăzut de legume și fructe;
– Reducerea comercializării alimentelor bogate în grăsimi, zahăr și sare în râ ndul copiilor;
– Încurajarea alegerii de alimente mai sănătoase prin etichetarea, costurile și reformularea produselor;
– Încurajarea promovării lanțurilor alimentare mai scurte, ceea ce face ca produsele locale să fie mai
accesibile;
– Promovarea bene ficiilor alimentației sănătoase în timpul vieții, mai ales pentru populațiile cele mai
vulnerabile;
– Încurajarea unor rețele, alianțe mai puternice, care să ajute comunitățile în eforturile lor de prevenție
și promovare a sănătății.
La inițiativa OMS de S upraveghere a Obezității Copiilor în Europa (COSI), s -au evaluat diferențele în
ceea ce privește mediul pentru o nutriție sănătoasă în școli și indicele de masă corporală în școli primare
din 12 țări europene. Concluzia principală a fost că majoritatea țăr ilor unde mediul pentru o nutriție
sănătoasă în școli nu este foarte propice au și școli în care funcționează politici de sprijinire a
alimentației sănătoase, ceea ce sugerează necesitatea armonizării politicilor școlare.
Rețeaua Europeană privind reduce rea presiunii prin marketing asupra copiilor, condusă de către
Direcția Norvegiană de Sănătate și implică 28 de state membre a efectuat un studiu legat de profilarea
nutrienților. Profilarea nutrienților clasifică alimentele în funcție de compoziția lor nu trițională, cu
scopul de a preveni bolile și de a promova sănătătea.
Biroul European al OMS a lansat la Copenhaga, în februarie 2015, un model pentru definirea
alimentelor cărora să se facă sau nu publicitate în rândul copiilor. Bazat pe o combinație de m odele
utilizate în Danemarca și Norvegia, modelul identifică 17 categorii de produse alimentare și stabilește
nivelurile -prag de grăsimi totale, grăsimi saturate, zahăr total, adaos de zahăr, îndulcitori artificiali, sare
(sodiu) și energie . Modelul pilot a fost folosit în mai multe țări europene și este oferit ca suport tehnic

6
pentru țările membre ale Regiunii Europene a OMS, atunci când elaborează politici de restricționare a
publicității unor alimente în rândul copiilor.3
În 2017 O rganiza ția Mondial ă a Sănătății anun ța Planul global de ac țiune 2018 -2030 care este centrat
pe promovarea activita ății fizice în rȃndul copiilor și adul ților – “Persoane mai active p entru o lume mai
sănătoas ă” – și oferă acțiuni politice eficiente și fezabile pentru cre șterea activit ății fizice la nivel global.
OMS a publicat, de asemenea, un pachet tehnic pentru a ajuta țările în planificarea și implementarea
acestor ac țiuni.4
În România, Ministerul Sănătății organizează și finanțează programe naționale de sănătate, unele
vizând prevenirea și combaterea obezității la adulți și copii. Astfel, în cadrul Planului de acțiuni pe
perioada 2014 -2020 pentru implementarea Strategiei naționale de sănătate, se evidențiază
următoarele direcții strategice :
1. Creșterea eficacității și rolului promovării sănătății in reducerea poverii bolii in populație in domeniile
prioritare, în care printre indicatorii de performanță se numără elaborarea unui plan multianual privind
promovarea unui stil de viață sănătos, număr de parteneriate instituț ionale funcționale (cu media,
ONG -uri ș.a.), număr campanii de informare și/sau destigmatizare implementate , număr de scoli și
gradinite in care sunt implementate intervenții pentru copii și adolescenți, unități educaționale
acoperite de program de preven ție primara la copil (% și număr).
2. Îmbunătățirea stării de sănătate si nutriție a mamei și copilului și reducerea riscului de deces matern
și infantil.5
Programul RO 19 „In ițiative în sănătatea publică“, prin revizuirea materialului elaborat în cadrul
proiectului: „Creșterea accesului la servicii de prevenție medicală primară pentru copiii și adolescenții
din România. Alimentația sănătoasă și activitatea fi zică în rândul copiilor și adolescenților din România ”
a realizat un ghid de in terventie pentru o alimentatie sanatoasa si activitate fizica in gradinite si scoli.

3 http://www.euro.who.int/en/health -topics/disease -prevention/nutrition/publications/2015/who -regional -office -for-
europe -nutrient -profile -model -2015
4 https://www.who.int/ncds/prevention/physical -activity/global -action -plan -2018 -2030/en/
5 http://www.ms.ro/strategia -nationala -de-sanatate -2014 -2020/

7
Ghidul contine strategii privind planificarea unei interven ții pentru promovarea alimenta ției sănătoase
și a activit ăților fizice, sugestii de activit ăți pentru cadrele di dactice dar și instrumente/ materiale
suport.6

Concluzii
Sănătatea este una dintre cele mai importante valori, atât pentru individ, cât și pentru societate, fiind,
totodată, o condiție importantă a dezvoltării durabile a unei națiuni. Indivizii sănătoși pot să muncească
și, implicit, să contribuie optim la bunăstarea socială.
Unele dintre cele mai importante amenințări asupra sănătății în etapa actuală sunt reprezentate de
bolile cronice – bolile de inimă, accidentele vasculare cerebrale, cancerul, diabetul zaharat, obezitatea.
Există dovezi științifice incontestabile că o mare parte dintre aceste boli pot fi prevenite sau apariția
lor poate fi întârziată prin câteva modificări ale stilului de viață, constând, în esență, în adoptarea unei
alimentații sănătoase (echilibrată, cu sufi ciente fructe și legume și cu puține dulciuri, grăsimi, sare și
alimente înalt procesate) și în creș terea nivelului de activitate fi zică.
Programele adoptate de Organizatia Mondiala a Sanatatii, Comisia Europeana la nivel international , si
de catre Ministerul Sanatatii sau Institutul National de Sanatate Publica la nivel national , au scopul de
a reduce prevalenta obezitatii si de a promova un stil de viata sanatos .
Programele având ca scop promovarea sănătății desfășurate în școli și gră dinițe au ca principal scop să
ajute copiii și adolescenții să adopte și să mențină comportamente sănătoase privi nd alimentația și
activitatea fi zică și să facă posibilă prevenirea și controlul obezității și a altor boli netransmisibile.

6 Ghid de interventie pentru o alimentatie sanatoasa si activitate fizica in gradinite si scoli, Programul RO 19 „Inițiative în
sănătatea publică“

8
BIBLIOGRAFIE
1. Ramos Salas X, Forhan M, Caulfield T, Sharma AM, Raine K. A critical analysis of obesity
prevention policies and strategies. Can J Public Health . 2018;108(5 -6):e598‐e608
2. Wang Y, Lim H. The global childhood obesity epidemic and the association between socio –
economic status and childhood obesity. Int Rev Psychiatry . 2012;24(3):176‐188.
3. Comisia Europeana, Strategy for Europe on nutrition, overweight and obesity related health
issues;
4. Organizatia Mondiala a S ănătății, Global Strategy on Diet, Physical Acti vity and Health;
5. Organizatia Mondiala a Sănătății, GLOBAL ACTION PLAN ON PHYSICAL ACTIVITY 2018 -2030;
6. Organizatia Mondiala a Sănătății, WHO European Ministerial Conference on Counteracting
Obesity;
7. Ministerul Sănătății, Strategia Na țional ă de S ănătate 2014 -2020 ;
8. Suport de curs Fiziopatologie, Profesor Dr. Mocanu Veronica;
9. Institutul National de Sanatate Publica ;
10. Institutul National de Statistica .
11. Sustainable development in the European Union , Eurostat.