Natura.Poate cuprinde fișe cu descrieri literare, științifice, imagini, eseu pe tema protejării naturii, timbre cu această tematică. [308158]

[anonimizat]

1. Unități de învățare

Unitatea de învățare este un concept nou în proiectare. Ea reprezintă o [anonimizat] :

determină formarea la elevi a [anonimizat] ;

este unitară din punct de vedere thematic;

se desfășoară în mod systematic și continuu pe o perioadă de timp;

se finalizeză prin evaluare;

[anonimizat] ( [anonimizat], CS- și conținuturile). [anonimizat] o săptămână , două, înainte de începerea unității respective și oferă o [anonimizat] o legătură cu ansamblul din care ele au fost decupate.

Prin proiectarea unității de învățare se răaspunde cu precădere la întrebările legate de metodologia utilizată:

cum ? ( ce activități de învățare mi se par potrivite pentru OR/ [anonimizat] o am ) ;

cu ce? ( ce resurse voi folosi și ce forme de organizare a clasei voi folosi) ;

cât ?( ce modalități de evaluare voi concepe pentru a vedea în ce măsură performanțele elevilor corespund OR /CS vizate ;

[anonimizat] s-a [anonimizat].

Termenul de competență a [anonimizat]. XX, dar a [anonimizat] '60.

V.Chiș (2005) face precizarea conform careia „ competențele se referă mai curând la a [anonimizat], nu la ceea ce ei știu ca informație”.

Același autor oferă câteva definiții pentru competență :

„ Competența însemnă deținerea și dezvoltarea cunoștințelor și abilităților, a atitudinilor adecvate și a aexperiențelor necesare pentru performanțe bune în rolurile asumate”, sau „ [anonimizat], instrumentală, [anonimizat] : asigură realizare rolurilor și a [anonimizat], [anonimizat]”.

O altă definiție o găsim la M. Ionescu( 2007), care spune că competențele sunt

„ [anonimizat], care permit desfășurarea eficientă a [anonimizat] a cunoștințelor, [anonimizat], nonformale și informale”

Adela Bradea(20014), prezintă structura unei competențe :

-[anonimizat] : cunoștințe, abilități, atitudini

– [anonimizat].

Asumarea acestor finalități a impus necesitatea unui nou mod de abordare a curriculumuli , în care să se evidențieze câteva elemente de noutate.

prioritatea acordată procesului de învățare și intereselor elevului ;

centrarea demersurilor didactice pe dezvoltarea și formarea competențelor funcționale de bază necesare pentru continuarea studiilor și /sau pentru încadrarea pe piața muncii ;

centrarea profesorului pe comportamentele specifice rolurilor de organizator și mediator al experiențelor de învățare etc ;

Proiectul unei unități de învățare va cuprinde :

– Conținuturile învățării( detalieri)

– competențele specifice- pentru fiecare oră de curs

– Activitățile de învățare

– Resursele

– Evaluare.

Și în vederea studierii operelor epice, profesorului de limba și literatura română, îi este relativ ușor să purceadă în demersul didactic, deoarece atâta timp cât proiectarea unității de învățare este bine realizată, sistemul de lecții atent ales, activitățile de învățare vin să contureze clar ce anume trebuie să facă profesorul pentru a forma acele competențele specifice din Pograma școlară.

Fiecare unitate de învățare, însumează un număr de lecții reunite sub aceeași tematică.

În ceea ce privește lucrarea noastră , am încercat să selectăm câteva unități de învățare cât mai diverse, și care vizează cu precădere opera epică. În acest sens am selectat proiecte ale unităților de învățare din clasa a VI-a an scolar 2014-2015 și din clasa a VII-a, an școlar 2013-2014. (Anexa 4 și 5).

Exemplu de aplicație, prin utilizarea metodelor:

Conversația euristică

Explicația

Învățarea prin cooperare

Învățarea prin descoperire

Metoda Ciorchinelui,

Jocul didactic

Dezbaterea

Diagrama

Metoda cubului

Am ales să prezint o lecție ,pe care am susținut-o în cadrul Cercului Pedagogig din 7 noiembrie 2014, de la Scoala Gimnazială din Madăras, la clasa a VI-a cu un efectiv de 11 elevi. Această lecție a fost concepută ca o lecție -unitate -deoarece este o lecție atipică , în care am utilizat mai multe metode, atât tradiționale, dar și modern, interdisciplinaritatea, utilizarea mijloacelor moderne PC.

Titlul lecției – Narațiunea, în cadrul unității de învățare – Structura operei literare. Tipul lecției- mixtă.

După momentul organizatoric, am verificat tema de casă, care a vizat noțiuni legate de opera epică. Metoda conversației și a jocului didactic am utilizat-o în etapa Captarea atenției – când anunțat lecția nouă folosindu-ne de un joc didactic, si anume, folosirea cubului pentru alcatuirea titlului lectiei .

Cu ajutorul unui material Power Point, în primul moment al lecției am dorit să trezesc interesul elevilor folosind câteva imagini sugestive ( picturi rupestre, picturi, imagini filme, desene animate) întrebându-i pe elevi de câd cred ei că a început să se povestească. Elevii au recunoscut imaginile, și mai mult au știut să facă analogii și cu alte discipline : religia, pictura , arta cinematografică.

Al doilea moment, s-a axat pe întrebarea- Ce este narațiunea? Elevii vor stabili impreuna tipurile de naratiune, urmarind prezentarea si incepand a completa plansa pregatită.

Trecând de la pantomimă, la dans, elevii au conclzuzionat că narațiunea însemnă mișcare, deci acțiune. Toate aceste elemente fac parte din modalitățile de receptare ale unui text epic, de data aceasta elevii au „construit ”textul.

Ca în orice operă epică, la acțiune participă personajele. Cu ajutorul dezbaterii elevii au reușit să înțeleagă relația dintre autor, narator, personaj.

Elevii au înțeles că autorul construiește personaje care par reale, de aceea li se pot întocmi chiar și cărți de identitate.

Pentru clarificarea noțiunilor de autor și narator elevii au făcut o comparație privind următoarea imagine.

Mai departe elevii vor fi îndrumați spre Structura narațiunii. Le cer elevilor sa dea raspunsuri legate de modurile de expunere, dar si despre felul in care este construita actiunea intr-o opera.

Planșa se completează după fiecare moment.

În continuare elevii trebuie să aleagă între două imagini și să argumenteze alegerea, privind structura unei narațiuni.

Apoi se precizează că orice acțiune se desfășoară în spațiu și timp, stabilind deci necesitatea indicilor temporali și spațiali.

Cunoscând încă din clasa a v-a etapele naraținii, le voi cere elevilor să unescă prin săgeți noțiunile referitoare la acestea, după cum este reprezentat în imaginea următoare :

Aceștia vor redescoperi etapele narațiunii. Profesorul propune elevilor un exercitiu „ Suntem si noi autori”. Elevii trebuie sa construiasca un text narativ, in care sa se regaseasca primele doua etape ale naratiunii, cu două personaje din textul anterior.

Celelalte etape le vor construi acasă.

Pe tot parcursul lecție am evalut elevii prin aprecieri verbale, feed-backul având loc permanent.

Am remarcat la acestă lecție că îmbinarea metodelor tradiționale, conversația, expunerea, exercițiul, cu cele moderne dezbaterea, metoda cubului, ciorchinele, peste care s-a suprapus și un mijloc didactic modern, au făcut ca lecția să fie un real succes, atingând toate obiectivele. Proiectul didactic în întregime este anexat la finalul lucrării. ( Anexa 6)

2.Conținuturi selecționate

În procesul de proiectare didactică o componentă importantă este conținutul științific.

Conținuturile învățării se adaptează și se transformă în permanență. Acest conținut are în vedere informațiile lingvistice și literare, acțiunile și operațiile care sunt selectate din valorile culturale.

Conținuturile trebuie prezentate într-o manieră cât mai accesibilă și mai atractivă, atât în manualele școlare, acre sunt instrumente de bază pentru elevi și prfesori. Selectarea trebuie să fie în conformitate cu programa școlară, cu calitatea informației, a exercițiilor, temelor și a întrebărilor, analizelor și sarcinilor de lucru, nivelul limbajului, metoda pedagogică, accesibilitate, activitățile de învățare, originalitatea, ilustrațiile și caliatatea materialelor etc. Conținuturile învățământului la limba și literatura română cer legături pe orizontală, cu alte discipline școlare, și pe verticală, între clase , pentru a asigura accesibiliatea manualeleor ( de limbă și literatură), posibiliatatea asimilării lor de către elevi.

De asemenea, este foarte important ca selectarea conținuturilor să se realizeze și în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, care impun o progresie și o ierarhizare a conținuturilor lingvistice și literare pe clase.

Structura și ierarhizarea conținuturilor în cadrul obiectulu de învățământ limba și liteartura română arată deschiderea școlii( a profesorilor de specialitate ) spre noutate, valoare, informații lingvistice și litearare fundamentale, vizând bazele științei limbii și literaturii, ale esteticii, și în general, ale culturii.

Conținutul propriu- zis al activității didactice la limba și literatura română, constă în exerciții de explicare și înțelegere, aplicare, analiză, sinteză și evaluare. Ideea este aceea a unei activități de substanță; de aceea se va evita eroarea identificării procesului de învățământ cu memorarea ineficientă și rigidă de informații( mai ales în studierea literaturii), acumularea făcându-se gradat, și mai ales în concordanță cu stimularea psihointelectuală a fiecărui elev.

Conținuturile învățării trebuie să țină cont de cerințele științifice și didactice:

– să fie organizat logic( de la exerciții mai simple la unele mai complexe, de la descriere la explicare etc.);

– să fie esențial, adică să nu cuprindă elemente fără valoare, de umplutură, să nu aibă date și denumiri inutile, care duc la suprasolicitarea elevilor;

– să fie redat în modalități cât mai diferite: definiții, reguli, tet explicativ, noțiuni, scheme, grafice etc.;

-să fie integrat în predare în structuri mai ample.

Ținând cont de toate criteriile prezentate , am alcătuit planificarea calendaristică pentru anul 2014-2015 pentru clasa a VI-a. Astfel, am selectat din manual, Editura E.D.P., conținutul informativ inclus în programă, adică volumul de cunoștințe ; m-am raportat celor două tipuri de conținut( informativ și formativ) la elementul timp, prin stabilirea secvențelor de lecții într-o anumită succesiune și a numărului de ore alocat acestora- 144 de ore/ an, 4 ore/săptămână, repartizate pe cele două semestre astfel: semestrul I: 18 săptămâni= 72 de ore, semestrul al II-lea: 18 săptămâni= 72 de ore.

( Detalieri – anexa 4)

3. Strategii didactice

A treia etapă a elaborării proiectului didactic o constitue elaborarea strategiilor didactice sau educaționale. Fiecare o biectiv operațional are rezervată câte o strategie didactică care îl pune pe elev în situația de a rezolva sarcina de învățare.

„Astfel eficiența strategiei didactice se probează numai atunci când elevul are „ocazii” de învățare în clasă. De aceea, în stabilirea strategiilor didactice, profesorul va ține cont de natura obiectivului urmărit și de nivelul performanței așteptate din partea elevului. În acest scop, el își pune în valoare personalitatea și competența didactică.”

Situațiile de învățare prin acțiune individuală sunt numeroase , ele constau în efectuarea temelor pentru acasă, studiu individual, etc. Metodele cele mai utilizate pentru activitatea individuală sunt: reflecția, studiul pe text, exercițiul de creație, observarea independentă, experimentul, tehnicile de instruire programată, tehnicile de instruire asistată pe calculator etc.

Exemple:

1. La clasa a VIII-a , Textul argumentativ, activitate individuală:

Cerință:

În opinia ta, care este impactul pe care îl are Internetul asupra relațiilor dintre oameni? Redactează un text argumentativde 10-15 rânduri pin care să-ți exprimi opinia despre acest aspect al societății moderne.

2. La clasa a VIII-a, Balada populară Miorița, activitate individuală:

Fisa de lucru

Text-suport: Miorița

Metoda: Scheletul de recenzie

– Exprimă într-o propoziție sau frază despre ce este vorba în textul citit, sau prezintă, pe scurt, subiectul acestuia.

– Aleage o expresie semnificativă (sintagmă sau proverb) pentru conținutul textului.

– Rezumă într-un cuvânt esența textului.

– Descrie culoarea sentimentală a textului.

– Găsește un simbol (grafic ) pentru textul lecturat.

Activitatea frontală presupune îndrumarea și controlarea activității tuturor elevilor din clasă, simultan, într-un anumit interval, în conformitate cu obiectivele educaționale comune. În aceste situații, profesorul transmite, explică, demonstraeză informații, frontal, iar elevii rezolvă simultan și în același ritm sarcinile. Dintre metodele privilegiate, am putea enumera: expunerea, demonstrația, prelegerea etc.

Un exemplu des întâlnit îl constitue prezentarea noului conținut și al sarcinilor de studiu. Elevii lucrează după fișe de lucru, însă se face o explicare detaliată a acesteia.

Activitatea pe grupe este reprezentată de fapul ca profesorul monitorizează activitatea unor grupuri/ subdiviziuni, formate din elevii unei clase, unde se pot urmării animite obiective educaționale identice, sau diferite de la un grup la altul.

Dintre cele mai uzuale metode care pun accentul pe cooperare , utilizate înm special în lecțiile de comunicare orală sunt: metoda piramidei, predarea reciprocă, mozaicul, turul galeriei, Philips 6/6, dezbaterea, problematizarea etc.

Un dezavantaj al activităților pe grupe este dificultatea în aprecirea muncii fiecărui elev, și al grupelor. În cadrul unei lecții de predare-învățare, unde elevii știu că nu vor fi neapărat evaluați prin punctaje, activitatea pe grupe este pentru ei foarte antrenantă și plăcută, deoarece chiar și cei mai timizi reușesc să dea răspunsuri.

Un exemplu este lecția susținută pentru gradul II, în 23 aprilie 2012, la clasa a VII-a , titlul lecției Două loturi, de I.L.Caragiale- aprtenența gen epic.(Proiectul întreg- Anexa 7)

PROIECT DIDACTIC

DATA: 23.04.2012

ȘCOALA: Scoala cu Clasele I-VIII Madaras

CLASA: a VII-a

PROFESORUL: Hanga Mariana Nicoleta

OBIECTUL: Limba și literatura română

SUBIECTUL LECȚIEI: Două loturi, de I. L. Caragiale – Apartenenta operei la genul epic

TIPUL LECȚIEI: consolidare si formare de deprinderi

COMPETENȚE SPECIFICE:

Identificarea indicilor spațiali și temporali ai acțiunii operei;

Precizarea și clasificarea personajelor în funcție de rolul acestora în acțiunea operei;

Identificarea momentelor subiectului;

Precizarea și exemplificarea modurilor de expunere regăsite în text;

Argumentarea apartenenței textului la genul epic.

STRATEGIA DIDACTICĂ

METODE și PROCEDEE DIDACTICE: conversația euristică, jocul didactic, explozia stelara, metoda cubului, brainstormingul, învățarea prin descoperire, lucrul cu manualul (primatul textului) ,demonstrația, munca pe grupe.

FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual, în grupe.

RESURSE UMANE: elevii clasei a VII- a

MATERIAL DIDACTIC ȘI BIBLIOGRAFIC: videoproiector, volumul, manualul, fișele de lucru, plansa, mingea.

Folosind metoda cubului, elevii împărțiți în 6 grupe, au avut de rezolvat câte o fișă de lucru, în cadrul etapei lecției -feed-back.

Elevii vor sintetiza trăsăturile textului, precizând locul, timpul, personajele, momentele acțiunii și modalitățile de expunere.

Fișă de lucru – grupa 1

DEFINEȘTE

Definește genul epic.

Fișă de lucru – grupa 2

INDICĂ

Indică dintre variantele următoare pe acelea care sintetizează portretul moral al lui Lefter Popescu:

este personajul secundar al operei literare Două loturi;

participă la toate momentele acțiunii;

este funcționarul superior;

este un mic funcționar, un slujbaș neînsemnat și sărac al statului;

nu se manifestă violent;

crede că s-ar putea îmbogăți pe neașteptate;

nu este suspicios, este tot timpul vesel și încrezător;

evoluează între speranță și disperare.

Fișă de lucru- grupa 3

ARGUMENTEAZĂ

Argumentează în 4-5 rânduri că naratorul operei literare Două loturi de Ion Luca Caragiale este unul obiectiv.

Fișă de lucru-grupa 4

EXPLICĂ

Explică, în 4-5 rânduri, aparența comică a nuvelei Două loturi, de Ion Luca Caragiale.

Fișă de lucru- grupa 5

PREZINTĂ

Prezintă semnificația numelui personajului Lefter Popescu.

Fișă de lucru -grupa 6

COMENTEAZĂ

Comentează, în 4-5 rânduri, următorul citat extras din opera literară Două loturi de Ion Luca Caragiale:

„ Când a cumpărat biletele, d. Lefter a râs pesimist:

Ți-ai găsit! Eu și noroc!”

4.Evaluarea

După cum spune și Marilena Pavelescu, evaluarea poate fi definită ca un proces de colectare, prelucrare și interpretare a datelor obținute prin intermediul instrumentelor de evaluare, în scopul adoptării unei judecăți de valoare sau al luării unei decizii.

Astfel evaluarea poate fi externă ( organizată de instituții centrale, specializate) sau internă ( de către profesorul de la clasă). După un timp în care se realizează, ea este inițială sau predictivă, aplicată la începutul unui an școlar, formativă, utilizată pe tot parcursul programului de formare, și sumativă sau finală, care se poate aplica la finalul unui capitol, unitate de învățare, semestru, anual, ciclu de învățământ.

Evaluarea inițială se efectueză în contextul unui program de instruire și are ca scop identificarea nivelului de pregătire al elevilor la începutul unui ciclu sau perioadă de instruire, condițiile în care aceștia se pot integra în programul satbilit. Poate reprezenta una dintre premisele conceperii programului de instruire.

Evaluarea formativă sau continuă angajează operațiile de măsurare – apreciere- decizie pe tot parcursul activității de instruire; răspunde cerințelor proiectării curriculare, stimulează participarea clasei, asigură posibilitatea unor măsur corective imediate, adecvate situației; îndeplinește o funcție pedagogică preponderent formativă, care stimulează pe tot parcursul activității operațiile de măsurare- apreciere continuă, cu posibilități de decizie ( note, hotărâri, caracterizări, sancțiuni). Aigură flexibilitate în evaluare, se mulează după ritmul individual de învățare.

Exemplu: Fișă de evaluare la clasa a VI-a , la finalul sistemului de lecții privind fabula

„ Câinele și cățelul”, de Grigore Alexandrescu :

Fișă de evaluare formativă

Răspundeți cerințelor următoare:

1. Încercuiește răspunsul corect:

Personajele acestei fabule sunt: a) boul și vițelul;

b) câinele, cățelul și boul;

c) câinele și cățelul;

2. Indică răspunsul corect figurii de stil folosite în prezentarea personajelor:

a) antiteza;

b) comparația

c) perconificarea

3. completează cu adjectivul cel mai potrivit pentru fiecare personaj:

Samson……………………………………………………

Samurache………………………………………………..

Un bou oarecare………………………………………….

4. Notează patru trăsături ale fabulei:

5. Transcrie versurile care reprezintă morala fabulei:

6. Complettează spațiile libere pentru a formula definiția fabulei:

Opera …………….., în versuri sau în …………………, de dimensiuni ……………………, în care personajele sunt……………………….., plante sau obiecte și în care se satirizează ……………………….., cu scopul de a le face cunoscute și de a le…………………………se numește fabulă.

Din textul fabulei se desprinde o ………………………………..sau o ………………………………..

Evaluarea sumativă (finală), presupune o măsurare a unor competențe dobândite la finalul unei teme, capitol, semestru, an , ciclu de școlarizare, pentru a se cunoaște nivelul real de pregătire al elevilor, după ce au parcurs materia pe o perioadă, secvență de instruire, conform obiectivelo educaționale stabilite în programele școlare, adaptate de profesor la condițiile concrete ale clasei.

După gradul de formalizare, evaluarea este formală, realizându-se după criterii clar determinate, sau informală, când se raportează la criterii intuitive , utilizând metode alternative de evaluare, și se poate caracteriza prin subiectivitate și prin urmărirea corectării deficienților în asimilarea de către elevi a ofertelor de învățare.

Evaluarea se poate realiza atât prin metode tradiționale, prin probe orale sau scrise, care cuprind itemi obiectivi și itemi subiectivi( de tip eseu), dar și prin metode moderne( complementare) cum ar fi: investigația, referatul, observația sistematică, scara de clasificare, proiectul, portofoliul.

În cadrul activității didactice nu se poate uticilza exclusiv un tip de evaluare, tehnicile completându-se reciproc.

Prezint în continuare câteva metode de evaluare, complementare celor clasice, pe care le-am utilizat la clasă, și care au întregit acestă etapă a activității didactice, numită evaluare.

4.1.Observarea sistematică a elevilor , este o metodă modernă de evaluare, cu ajutorul căreia se pot urmării unele comportamente afectiv- atitudinale ale elevilor cum ar fi: implicarea activă în rezolvarea de sarcini, concentrarea asupra sarcinii de rezolvare, adresarea unor întrebări pertinente, revizuirea rezultatelor. Acestă metodă are un câmp mare de aplicabilitate, permițând utilizarea unor instrumente care evaluează atât procesul, cât și produsul realizat de elevi:

a) fișa de evaluare ( în care se trec unele date factuale cu privire la evenimentele cele mai importante observate de profesor).

Exemplu:

Disciplina………………………………………….

Clasa…………………………………………………

Elevul evaluat…………………………………….

Data…………………………………………………..

Evenimentul……………………………………….

Interpretarea evenimentului……………………

Aceste fișe se elaborează relativ ușor, acest fapt constituin un avantaj, nu presupun interacțiuni directe, dialog profesor- elev și sunt simplu de aplicat elevilor.

Un dezavantaj îl constituie consumul mare de timp, și faptul că aceste observații nu au un prcent mare de obiectivitate.

b) scara de clasificare, indică gradul în care o anumită caracteristică este prezentă sau frecvența cu care apare un comportament.

Exemplu:

În ce măsură elevul a participat la rezolvarea de sarcini?

niciodată

rar

ocazional

frecvent

întotdeauna

c)lista de control/ verificare ( profesorul înregistrează prezența sau absența unei caracteristici sau acțiuni).

Exemplu:

Elevul:

a urmat instrucțiunile specifice activității, Da Nu

a solicitat ajutor atunci când a avut nevoie , Da Nu

a oferit sprijin colegului de bancă , Da Nu

a cooperat cu ceilalți colegi pentru a realiza produdul final, Da Nu

a finalizat sarcina de lucru Da Nu

Datele observate prin această metodă pot fi adunate în jurnal sau caietul profesorului.

În calitate de diriginte,consider că acestă metodă ajută la o mai bună cunoaștere a elevilor, astfel că la ședințele cu părinții, aceștia primesc informați pertinente în legătură cu gradul de implicare a copilului lor într-o activitate de învățare.

4.2. Investigația este o metodă complementară de evaluare, prin care se obțin informații cu privire la acapacitatea elevului de a aplica în mod creativ, în situații noi și variate, cunoștințele asimilate. Se poate efectua pe parcursul unei ore sau unei succesiuni de ore de curs, individual sau pe echipe.

Prin această metodă se pot evolua multiple aspecte privind capacitatea elevului de a :

defini și înțelege problema investgată;

utiliza procedee variate pentru a obține informațiile necesare;

colecta și organiza datele obținute;

formula și verifica ipotezele cu privire la problema luată în studu;

alege și descrie metodele folosite;

elabora rezulatatele/concluziile la care a ajuns;

Eficientizarea acestei metode depinde de respectarea unor cerințe, precum alegerea unor teme atractive și accesibile pentru elevi, coordonarea efortului elevilor pe parcursul investigației, încurajarea în demersul investigativ, asigurarea suportului teoretic și material desfășurării investigației.

Exemplu: Clasa a VIII-a romanul Baltagul , de Mihail Sadoveanu;

Prezintă mijloacele la care apelează Vitoria Lipan pentru a-și găsi soțul?

Am structurat activitatea pe mai multe etape, organizate pe principiul treceri gradate de la general la particular:

– expunerea visului ( prezentare , explicare)

– semnele prevestitoare

– apelarea la tradiții și superstiții

– apelarea la autorități

– drumul anevoios al căutării ( pregătirea, plecarea, căutarea locurilor prin care a trecut Nechifor, discuțiile cu oamenii din diferite locuri, găsirea câinelui și a cadavrului)

4.3. Proiectul este o metodă mult mai amplă de evaluare și mai complexă decât investigația, este recomandată petru a se folosi mai ales în cazul evaluării sumative. Proiectul se poate realiza în grup sau individual.

Profesorul este cel care propune tema , și începe în clasă prin definirea și înțelegerea sarcinilor de lucru și continuă acasă de către elevi, fiind necesară o perioadă de timp.

Pentru a se favoriza transferul de cunoștințe, priceperi, deprinderi, abilități, abordarea indisciplinară, consolidarea capacităților operaționale a cunoștințelor și a abilităților sociale, proiectul trebuie să aibă în vedere o temă.

La final prpiectul este prezentat în fața colegilor, apoi urmează evaluarea acestuia pe baza unor criterii care urmăresc calitatea proiectului și aunor criterii ce vizează caliatea procesului prin care s-a ajuns la produsul respectiv.

Proiectul se poate concretiza într-o lucrare, editarea unei reviste, realizarea unor expoziții.

Exemplu: Împreună cu un grup de elevi din clasa a VIII-a de la Scoala gimnazială Nr. 1 Mădăras am realizat Revista școlii Micii visători, începând cuanul 2010.

Activitatea a început în luna octombrie , iar primul număr l-am editat în decembrie. Pe lânga diferite articole prezentate în numerele revistei, marele câștig este acela că elevii pot sa-și publice, chir dacă într-o revistă școlară, propriile creații.

Atașez câteva imagini din acest proiect:

ȘCOALA CU CLASELE I-VIII ȘCOALA CU CLASELE I-VIII

MĂDĂRAS MĂDĂRAS

Toamna

Toamna norii se aduna

Iar ploaia in geamuri suna

La geam eu stau si privesc

Cum frunzele vejtejesc.

Vantul sulfa frunzele

Goale raman crengile,

Randunele se duc

Sa le vad, nu mai apuc.

Profesor coordonator: HANGA NICOLETA Iar cand iarna va veni

Elevii: Ghilea Bianca Noi cu toti ne-om veseli

Ionut Malina Cu zapada ne-om juca,

Astfel, ne vom bucura.

Director:SILAGHI VOICHITA

Malina Ionut, Clasa a VIII-a

NUMARUL 1

DECEMBRIE 2010

Plange codrul

Plange codrul zgribulit,

Ca frunza l-a parasit.

El isi bate crengile

C-au plecat cantarile.

Plange iarba cea brunata,

Tremurand si speriata

Fara verdele frumos,

Se apleaca trista jos.

Plange cerul cu stropi mici,

Nimeni n-a venit aici,

Doar o mica pasarica

Plange ploaia singurica!

Bianca Ghilea, clasa a VIII-a

Un alt priect care se desfășoară pe mai multe zile , este cel dedicat zilei de naștere a marelui poet, Mihai Eminescu.

Spre exemplu în anul școlar 2015-2016, proiectul s-a desfășurat pe mai multe zile .

Titlul proiectului: Gând la gând cu Eminescu

Perioada de desfășurare: 11-15 ianuarie 2016

Program activitati

Luni, 11 ianuarie:

Prezentarea elementelor biografice si bibliografice a ,,Luceafărului poeziei române’’

( Sc. Gimn. Nr.2 Ianosda)

Realizare desene cu tematica eminesciana- portrete in creion , desene ilustrative cu motive din poetica eminesciana( Sc. Gimnaziala Nr.1 Mădăras)

Marți, 12 ianuarie:

Expozitie de machete,semne de carte,ecusoane,imagini,benzi desenate cu tematica eminesciană;( Șc. Gimnazială Nr.2 Ianoșda)

Miercuri, 13 ianuarie :

Referate- prezentare (Școala Gimnazială Nr.1 Mădăras)

Joi,14 ianuarie:

Program literar-artistic constand in: interpretari din lirica eminesciana,auditii,Vals; (Șc. Gimnazială Nr.2 Ianoșda )

Auditii din lirica eminesciana( versuri si cantece), lecturare a unor poezii eminesciene.

(Școala Gimnazială Nr.1 Mădăras)

Vineri, 15 ianuarie

Recital de poezii ;

Concurs interactiv cu date din biografia si bibliografia eminesciană;

Realizarea de lucrări practice specific eminesciene

Concurs – „Cel mai bun recitator”-

Realizare expozitie desene

Premierea participanților la concurs și activitati.

Premierea celor mai buni recitatori!

„Suntem bucuroși – dna. profesoară ne-a premiat și ne-a felicitat! ”

Clasa a V-a –

Titlul proiectului Instrumentele de scris

Acestă temă am ales-o ca o finalitate pentru sistemul de lecții:

Textul literar/ nonliterar- Descrierea unor obiecte, a unui ansamblu de obiecte

Tipul de activitate – pe grupe.

Fiecare grupă trebuia să se documenteze și să realizeze un poster cu mai multe informații privind instrumentele de scrisexistente de-alungul timpului. Timpul acordat a fost de o săptămână.

La terminarea proiectului, fiecare poster trebuia expus în clasă și prezentat.

La final elevii au votat cele mai reușite postere.

Cel mai bine oglindesc această activitate cu câteva poze:

Reprezentanții grupelor își expun lucrările

4.4. Portofoliul este o metodă și un instrument complex, integrator, flexibil, prin care profesorul poate să urmărească progresul înregistrat de elev.Tot în portofoliu sunt incluse și informațiile obținute în urma autoevaluării propriei ctivitățișcolare.

Prin urmare portofoliul este „ cartea de vizită a elevului”, prin care se comprimă progresul școlar al acestuia, de la un semestru la altul, la sfârșitul unui capitol de la un an școlar la altul, de la un ciclu curricular la altul.

Portofoliul cuprinde rezultatele relevante obținute prin celelalte metode și tehnici de evaluare:

rezultate la probele scrise( lucrări de control, teste, teme pentru acasă, fișe de lectură suplimentară);

compuneri, referate, eseuri, articole publicate, lucrări prezentate în cercuri literare;

fișele de observare;

rezultatele activităților practice, proiectelor, investigațiilor;

pstere, machete, desene, caricaturi;

chestionare, interviuri;

casete video cu reprezentația orală a elevului în cadrul unor activități sau implicarea în activitatea de grup, fotografii;

Acest tip de evaluare este foarte motivant pentru elevi, deaorece permite notarea unor lucrări, care în mod normal nu constituie una din modalitățile de evaluare. Un alt avantaj este acela că anulează stările emoționale negative care însoțesc formele tradiționale de evaluare.

Acestă metodă are ca scop încurajarea elevilor, stimularea acestora pentru a se pregăti mai bine.

Am observat că, de când folosesc această metodă, elevii sunt foarte dornici să-și prezinte „roadele activității”, compunerile și fișele de lectură sunt insoțite de imagini sugestive. Utilizarea caitelor auxiliare, constituie o sursă propice pentru teme de portofoliu. Acestea sunt activități individuale sau pe grup. Implicarea elevilor este majoră. A lucra acasă împreună cu colegii, reprezintă pentru ei nu numai o motivație în plus, dar elevii se simt bine, antrenându-i și pe cei mai slabi în proiectele respective.

De obicei, când le propun elevilor teme pentru portofoliu, pe grupe, stabilim împreună grupele, dar de cele mai multe ori îi las pe ei sa-și împartă sarcinile în echipă, deoarece vreau să le dezvolt și capacitatea de ști singuri să-și împartă sarcini și să își asume responsabilități.

În cele ce urmează am să prezint câteva dintre temele propuse pentru portofoliu.

La clasa a V-a:

1. Folosind personificări, realizați o compunere cu titlul Discoteca din ghiozdanul meu.

2. Cutezătoarea năvală a lui Vlad Țepeș s-a produs în primăvara anului 1462 și s-a soldat cu măcelărirea unui mare număr de invadatori.

Imaginează-te soldat în oastea lui Vlad Țepeș, în lupta cu sultanul Mahomed. Scrie un text, de 4-5 rânduri, în care să prezinți, din perspecyiva ta, profilul moral al domnitorului.

3. a)Scrie numele a 5 personaje literare din basmele citite de tine. Precizează titlul( eventualși autorul) pentru fiecare operă literară. Schimbă lista scrisă de tine cu cea a colegului. Ce constați?

b) Descrie, într-un text de 5-7 rânduri, personajul unui film science-fiction, care ți-a plăcut.

Clasa a VI-a:

1.Alcătuiește un porofoliu cu tema : Natura.Poate cuprinde fișe cu descrieri literare, științifice, imagini, eseu pe tema protejării naturii, timbre cu această tematică.

2. Fișa 1:

Folosind un dicționar de termeni literari, enumeră caracteristicile fabulei.

Fișa 2:

Completează spațiile punctate cu trăsăturile specifice fabulei, utilizând informațiile dobândite prin studierea acestei specii literare:

a) Structura fabule: narațiunea propriu-zisă și………………………………………………

b) Personajele: animale, plante…………………………………………………………………..

c) Număr………………………………………..de personaje…………………………………….

d)Figura de stil specifică……………………………………………………………………………

e) Modurile de expunere: narațiunea, descrierea și ………………………………………….

f) Caracter moralizator.

Fișa 3. Completează următorul tabel:

Lucrați în grupe de câte patru elevi. Creați o fabulă inspirată din viața de școlar.

Clasa a VII-a:

I .Pentru portofoliul tău

1. Imaginează-ți că un prieten îți adresează întrebarea : Dacă ai fi prozator, ai prefera să scrii despre realitatea care te încongoară sau despre lumea visului?

Scrie un text de 10 rânduri în care să răspunzi la întrebare și să îți motivezi opțiunea.

2. Dă-i colegului tău de bancă să citească textul.

3. comparați-le și discutați despre trăsăturile de personalitate pe care le oglindesc opțiunile voastre.

4. Documentează-te și notează câteva informații despre personalitatea lui Goethe.

II.1. Discută cu bunicii tăi sau cu alte persoane mai în vârstă din familia ta. Roagă-i să-ți povestească obiceiurile de nuntă de pe vremea lor și să îți dea detalii despre propria nuntă.Notează informațiile cât mai exct sau, dacă ai posibilitatea , înregistrazăle și transcrie-le ulterior. Poți atașa fotografii ale acestui moment foarte important din viața unui cuplu.

2. Adună materiale despre obiceiuri legate de căsătorie din diverse zone ale țării noastre și din alte părți ale lumii. Confecționează o mapă cu titlul Căsătoria pe glob.

3. Scrie o compunere în care să prezinți profilul psihologic al oamenilor din localitatea ta. Vei avea în vedere patru trăsături și argumentarea acestora.

4. Scrie, pe o pagină distinctă, o scrisoare de 12-15 rânduri, adresată lu Lefter Popescu, în care să-l consolezi pentru situația nefericită pe care a trăit-o.

Clasa a VIII-a

1. Imaginează-ți că faci parte dintr-o echipă de detectivi care anchetează maoartea lui Cimbru ( personaj din opera Taina lui Cimbru, de Ioan Slavici). Consideri că poate fi declarată – fără dubiu- crimă sau că asupra ei poate plana suspiciunea unei sinucideri?

Argumentează-ți opinia într-un „raport ” pe care îl înaintezi autorităților, la finalizarea anchetei.

2. Completează tabelul de mai jos:

3. Desenează, folosind informațiile din textul dat ( fragment –Ioan Slavici – Popa Tanda ), o hartă a spațiului descris.Gândește-te de asemenea la un blazon potrivit pentru localitatea în care trăiesc sărăcenii.

4. Elaborează un pliant de prezentare turistică a județului tău, numind principalele obiective care ar trebui vizitate. Adaugă câte o informație utilă pentru fiecare dintre acestea.

Prezint câteva selectii din realizările elevilor:

4.5. Evaluarea națională-

Limba și literatura română are, în cadrul evaluării naționale de la finalul clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie.

Prezenta programă școlară pentru evaluarea națională de la finalul clasei a VIII-a la disciplina limba și literatura română vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din textele literare și nonliterare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse.

Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe , deprinderi și atitudini formate în clasele V-VIII, subiectele pentru evaluarea națională vor evalua atât competențele specifice și conținuturile asociate acestora, conform Programei școlare actulalizate pentru clasa a VIII-a ( aprobată prin ordinul ministrului educației, cercetării și inovării cu nr. 5097/ din 09.09.2009), cât și conținuturile din programele școlare actualizate pentru clasele V-VII.

În evaluarea unităților de conținut ale domeniului lectură , sarcinile de lucru implică cerințe care privesc înțelegerea unui text dat, literar sau nonliterar ( vezi subcapitolul Textul epic în programlele și maualele școlare). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competențelor de redactare a unor texte argumentative( exprimarea argumentată a unui punt de vedere privind textul studiat la prima vedere, motivarea apartenenței la un gen literar sau la o specie literară) , reflexive și imaginative.

După cum am precizat mai sus, încă din clasa a V-a profesorul de limba și literatura română trebuie să aibă în vedere că, în clasa a VIII-a elevii au de susținut un examen de absolvire. În acest sens toată pricerea lui trebuie să se canalizeze, pentru a folosi cea mai potrivită strategie didactică, astfel încât la terminarea ciclului gimnazial elevii să fie capabili a face față testului de evaluare națională.

Deoarece lucrarea noastră are ca temă abordarea textului epic, acesta are o pondere destul de însemnată în contextul Examenului de Evaluare Națională, de aceea este posibil ca primul subiect dintr-un test de evaluare poate viza noțiuni literare despre genul epic.

De-alungul activității didactice, am utilizat în cadrul orelor privind pregătirea pentru Examenul de Evaluarea Națională, metode diferite de abordare: de la cele clasice( expunerea, conversația catehetică, prelegerea, explicația, exercițiul etc.), până la cele moderne, exemplificate mai pe larg în subcapitolul următor ( metoda ciorchinelui, R.A.I., dezbaterea, metoda cubuiu, SINELG, turul galeriei, metoda cadranelor etc.), iar ca tip de activitate atât frontală, individuală, dar și pe grupe.

În cadrul unei lecții de fixare a noțiunilor legate de trăsăturile speciilor epice, am folosit ca metode: conversația, expunerea, explicația, ciorchinele.Tipul de activitate : pe grupe.

Fiecare grupă a extras un număr care conținea câte o fișă de lucru privind speciile genului epic: nuvela și schița .De data aceasta trăsăturile erau trecute pe fișe, însă erau amestecate, așa că elevii trebuiau să identifice și să decupeze doar trăsăturile potrivite pentru specia la care urmau să lucreze.

Un mare avantaj al acestei activități a fost implicarea totală a elevilor, chiar și a celor mai slabi, deoarece nu au simțit acestă activitate ca pe un joc. În momentul în care identificau trăsăturile le lipeau pe o planșă, apoi unul dintre elevi trebuia să prezinte planșa( în general aleg elevii mai slabi , deoarece prin repetare reușesc și ei să-și însușească unele noțiuni)

Am observat că elevii se evaluază unii pe alții foarte obiectiv, de aceea am folosit această metodă de evaluare chiar și în notarea elevilor.( Anexa 14)

Prezint câteva imagini:

Rezolvarea testelor model, de evaluare , pentru pregătirea elevilor privind Examenul de evaluare națională, reprezintă în opinia mea, cea mai bună metodă pentru ca elevii să-și formeze competențele de a lucra cu texte la prima vedere.

Pe lângă simulările de la nivel național, care au avut loc în ultimii ani, am obișnuit elevii să știe că înainte de examen, mai dau o simulare, exact ca la examen.Elevii sunt obișnuiți cu baremul privind notarea testelor.

Constatare: În urma corectării mai multor teste, dar și a ultimei simulări, am putut să le ofer elevilor un răspuns privind nota la care să se aștepte la examen.

În acest sens , atașez una dintre variantele de teste pe care le-am lucrat cu elevii la clasă:

Model-Test evaluare națională

Varianta 32-

Subiectul I( 42 puncte)

Citește cu atenție textul următor:

Un zmeu cu-o coadă lungă și cu-o zbârnâitoare
De tot răsunătoare,
Văzându-se odată sub nouri ridicat,
La fluturul din vale, acestea au strigat:
— Zburdalnică ființă!
Tu, care toată ziua cu-atâta ușurință,
Te-alungi tot după flori,
De ce nu cutezi oare să te ridici ca mine,
Să răspândești în aer miroase și fiori?
Mi-e milă, zău, de tine,
Căci în întinsul spațiu abia te mai zăresc.
— O, nu-ți mai fie milă, lui fluturul îi zice.
Eu soarta-ți n-o doresc.
Tu zbori legat,
Eu liber mă desfătez aice
De flori înconjurat.
A ta zbârnâitură e șărlătănerie;
Chiar starea ta atârnă de vânt și de copii;
În fine, tu ești jucărie,
Iar eu sunt dintre vii.

Așa și între oameni sunt șarlatani, sunt zmei,
Ce zbârnâiesc, se-nalță cât vântul lor le bate;
Iar cum a lui suflare ori stă, ori se abate,
Ca vântul cad și ei.

( Alecu Donici, Zmeul)

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele următoare:

1. Transcrie din textul dat, o formulă expresivă de adresare. 6 puncte

2. Precizează motivele întrebuințării cratimei din structura te-alungi 6 puncte

3. Transcrie două versuri consecutive, exprimând reproșul pe care zmeul îl adresează fluturelui. 6 puncte

4.Menționează câte o trăsătură definitorie de caracter, identificată la personajele fabulei.

6 puncte

5. Explică, în 30-50 de cuvinte ( 3-5 rânduri), semnificația moralei fabulei. 6 puncte

B. Scrie o compunere de 150-250 de cuvinte( 15-25 Rânduri), în care să motivezi apartenența la specia literară fabulă, a poeziei Zmeul, de Alecu Donici. 12 puncte

În compunerea ta, trebuie:

– să precizezi două dintre caracteristicile speciei fabulă, care se întâlnesc în poezia dată;

4 puncte

– să ilustrezi aceste caracteristici cu ajutorul exemplelor extrase din text sau prin comentarea acestora; 4 puncte

– să ai un conținut adecvat tipului de text și cerinței formulate; 2 puncte

– să te înscrii în limita de spațiu indicat. 2 puncte

Subiectul al II-lea ( 36 puncte)

Salvamontiștii din Bușteni intervin, luni, pentru recuperarea de pe cel mai dificil traseu din Masivul Bucegi a unei familii cu un copil de 13 ani, toți cei trei turiști fiind epuizați.

Potrivit șefului Serviciului Salvamont Bușteni, Gheorghe Haiduc, turiștii au plecat luni dimineață de la Cabana Gura Diham pe Valea Bucșoiului considerată a fi cel mai greu traseu din Masivul Bucegi, iar la un moment dat au solicitat intervenția salvatorilor montani, întrucât, din cauza epuizării, nu mai puteau înainta și nici nu se puteau întoarce.

Haiduc a precizat că cei trei membri ai familiei nu sunt echipați corespunzător pentru a face un astfel de traseu, astfel încât la jumătatea acestuia, din cauza epuizării și a faptului că nu mai aveau apă, adulții au cerut ajutorul salvamontiștilor, care au plecat pe munte pentru recuperarea celor trei.

( Prahova: Familie cu un copil, blocată pe cel mai dificil traseu din bucegi, din cauza epuizării, Agerpres)

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele următoare:

1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele informații, folosind datele extrase din textul citat:

– greșeala inițială a turiștilor, care putea să le fie fatală în munți;

– motivele pentru care se solicită intervenția Serviciului Salvamont. 4 puncte

2. Transcrie un enunț care indică scopul intervenției salvatorilor montani. 4 puncte

3.Scrie valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în enunțul următor:

Adulții au cerut ajutorul salvamontiștilor, care au plecat pe munte pentru recuperarea celor trei. 4 puncte

4. Scrie funcția sintactică a cuvintelor subliniate în enunțul următor:

Adulții au cerut ajutorul salvamontiștilor, care au plecat pe munte pentru recuperarea celor trei.

4 puncte

5. Precizează felul propozițiilor subordonate obținute prin extensia/ expansiunea funcției sinatctice a cuvintelor subliniate în enunțul :

Haiduc a precizat că cei trei membri ai familiei nu sunt echipați corespunzător pentru a face un astfel de traseu. 4 puncte

6. Alcătuiește un enunț în care forma verbală au solicitat să fie regentă pentru o propoziție subordonată circumstanțială de timp. 4 puncte

B. Scrie o compunere de 80-150 de cuvinte ( 10-15 rânduri), în care să-ți exprimi părerea despre modul în care trebuie să se pregătescă turiștii pentru a parcurge un traseu montan/a urca pe munte. 12 puncte

În compunerea ta, trebuie:

– să motivezi necesitatea pregătirii atente a tuiștilor care intenționează să parcurgă un traseu montan/a urca pe munte; 4 puncte

– să explici ce însemnă o excusie reșită pe munte( două argumente); 4 puncte

– să ai un conținut adecvat tipului de text și cerinței formulate; 2 puncte

– să te înscrii în limita de spațiu indicat. 2 puncte

NOTĂ! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie. Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziției – 1 punct; coerența textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 puncte; ortografia – 3 puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea corectă în pagină, lizibilitatea – 2 puncte).

În continuare am să prezint o situație a comportării elevilor la Examenul de Evaluare Națională, pe o perioadă de 4 ani- 2013-2016.

Clasa a VIII-a

În anul 2013 la Școala Gimnazială Nr.1 Mădăras

Nr. total elevi-11

Nr. elevi prezenți-10

Absenți -1

Promovabilitate : 80%

Anul 2014:

Nr. total elevi -9

Nr. elevi prezenți- 6

Nr. elevi absenți-3 ( înscriși la Școala prfesională)

Promovabilitate : 83%

Anul 2015:

Nr. total elevi clasă: 14

Nr. elevi prezenți la evaluare: 14

Absenți:0

Promovabiliatate :79%

În anul 2016:

Nr. total elevi în clasă: 7

Nr. elevi prezenți la evaluare:7

Absenți: 0

Promovabilitate: 100%

După cum am reprezentat grafic , am constatat că ponderea cea mai reidicată privind notarea la Examenul de E. N. O reprezintă elevii care au înregistrat note între 5-6,99.

În perioada 2013-2016, dintr-un număr de 37 de elevi care au participat la Examenul de Evaluare Națională, 83,78 % au obținut note peste 5,00 la limba și literatura română.

5. Adecvarea metodelor didactice. Aplicații ale metodelor moderne

Din ceea ce am prezentat până acum în lucrare s-a putut observa că metodele de predare-învățare au valențe diferite, în circumstanțe diferite. Efieciența unei metode, depinde intr-o măsură majoră, de adecvarea acestora la situația concretă de învățare.

Metodele folosite în predare-învățare se află în interdependență cu obiectivele operaționale, competențele specifice, conținutul învățării, tipul lecției, particularitățile de vârstă și nivelul clasei. Prin ele, profesorul urmărește stimularea elevilor, asimilarea conținuturilor și dezvoltarea anumitor capacități, după cum spunea și profesorul I. Derșidan.

În această parte a lucrării, privind cercetarea, am urmărit să observ impactul pe care îl au utilizarea cu preponderență a metodelor moderne de predare, nefăcând rabat de la cele tradiționale, fără de care pocesul didactic nu se poate realiza, și cu care elevii de altfel sunt foarte obișnuiți, deoarece în receptarea textului epic, apelarea la metodele moderne de predare, captează foarte mult atenția elevilor.

Voi prezenta în continuare, metodele pe care lea-m utilizat cel mai frecvent și cu care am obținut cele mai bune rezultate, privind tema acestei lucrări.

Una din metodele la care am apelat frecvent pentru receptarea textelor epice, a fost jocul didactic, în diferite forme, în principal dramatizarea, jocul de rol, procesul literar sau chiar jocul didactic în sine.

Jocul didactic, ca metodă de predare-învățare oferă condiții favorabile pentru a educa elevii în spirit cooperant, datorită regulilor impuse, dar și prin emoția produsă. Fiecare joc didactic cuprinde: conținuturi, sarcina didactică, regulile jocului, acțiunea de joc.

Profesorul este inițiatorul jocului, însă o dată realizat elevii vor propune ei cu altă ocazie această metodă.

Foarte des am utilizat jocul mai ales la aprofundarea operelor, unde după citirea model, relectura textului, pentru o mai bună înțelegere elevii au trebuit să se identifice cu personajele, reușind astfel o transformare a textului narativ într-un text dialogat.

Ca exemplu, elevii clasei a v-a sunt de-adreptul încântați,atunci când le propun să-și aducă de acasă câte o jucărie de pluș, pentru narațiunea Când stăpânul nu-i acasă, de Emil Gârleanu.

Astfel elevii sunt mult mai implicați in aprofundarea textului, deoarece ei trebuie nu numai să cunoască conținutul, dar este necesar și să empatizeze cu personajele, pentru a putea juca cel mai bine rolul. Asumarea unui rol din partea elevilor presupune în primul rând o foarte bună cunoaștere a textului, si trecerea peste acea stare emotivă, deoarece trebuie să interpretezi în fața clasei.

Etapele de desfășuare:

1.Profesorul alege din rândul elevilor patru elevi, pentru fiecare personaj

2. Explicarea regulilor și a condițiilor

3. Pregătirea locului de desfășurare

4.Jocul propriu-zis

5. Concluzii.

Pentru o mai bună oglindire a acestei metode vă prezint câteva fotografii sugestive:

În timpul jocului …

De obicei elevii doresc cât mai mulți să fie implicați, acest fapt presupune o reluare a jocului, ceea ce duce la o mai bună interpretare a elevilor. Deoarece după fiecare reprezentare, invit elevii spectatori să- și exprime părerea despre interpretarea colegilor.

Cele mai bune interperetări primesc aprecieri verbale și aplauze.

Cel mai mare câștig îl au elevii, deoarece rețin foarte ușor structura unei narațiuni.

O altă lecție unde am utilizat această metodă este la Vorbirea directă și vorbirea indirectă, lecție susținută pentru o inspecție grad I, 2015 tot cu o clasă de a V-a.( Anexa 8)

Aici, după predarea noțiunilor referitoare la vorbirea directă și vorbirea indirectă, am împărțit elevii în 5 grupe , fiecare grupă primind „săculețul cu surprize”. Fiecare „săculeț” conținea: numele echipei, animale care să reflecte alegerea numelui, fișa de lucru.

Alte metode utilizate în această etapă: problematizarea, învățarea prin descoperire, conversația.

La finalul activității elevii au fost rasplătiți cu dulciuri.

Prezint o parte din proiect.

STRATEGIA DIDACTICĂ:

Resurse:

a). Conținuturi vizate: comform Programei și manualului

b). Capacități: – nivel mediu

– cunoștințele asimilate de elevi anterior

c). Locul: sala de clasă

d). Durata: 50 min.

e). Resurse umane: clasă de elevi omogena, 22 elevi

2. Metode și procedee didactice: se vor folosi alternativ și combinat metode și procedee precum: conversația euristică, explicația, brainstormingul, problematizarea, învățarea prin descoperire, munca în echipă, activitate în perechi.

3. Materiale si mijloace didactice și bibliografice:

– tabla, creta, fișe de lucru, videoproiector

– Limba Română, manual pt cls. a-V-a, Ed. Petrion, București, 2004

– Dicționarul fundamental al Limbii Române, Ed. Aula, 2008

– Metodica predării limbii române, C. Parfene, Ed. Polirom, Iași, 2008

4. Forma de organizare: activitate frontală și individuală, activitate în echipe

5. Forma de evaluare: orală, continuă

Fișă de lucru

Grupa I- Echipa Disney

A)Partea I

1.Completează spațiile libere.

Trecerea vorbirii directe în vorbire indirectă se realizează prin :

Eliminarea…………………………………………………

Transformarea verbelor la persoana … …și ……….în verbe la persoana ……………..

Transformarea pronumelor la persoana …..și …….în pronume la persoana…………………

Transformarea modului imperativ în ……………………………………..

2. Citește textul și răspunde cerințelor formulate.

În casa bunicilor totul e cuminte — ca în somn — și nu se mișcă din loc, începând cu nepoții așezați la rând pe trei scaune prea înalte pentru ei.(…..)

Unul cască sincer: „Uăăă!"

— Caști o gură cât o șură! spune bunica. Are să-ți intre muștele. Ia să văd: te speli bine pe dinți?

— De ce nu-ți acoperi gura când iți vine să caști? intervine mama, trimețindu-i o privire mai împungătoare decât acul de pălărie.

Ceilalți nu mai cască, deși simt câte-o gură de peșteră cu balauri în fălcile încleștate.

În schimb, cel mai mic strănută.

— Moașa-n pod, spune bunica. Da' unde ți-i batista?

N-are.

— Nu ți-am spus, — începe mama.

I-a spus, dar n-are.

— Iaca ți-o dau pe-a mea, — spune bunicul. Suflă bine.

Mama nu admite batiste străine în mâna copiilor.(….)

(Ionel Teodoreanu- În casa buncilor)

a) Identificați si transcrieți în tabelul de mai jos toate verbele de declarație din discuția de mai sus :

b) Trece în vorbirea indirectă dicuția din fragmentul de mai sus.

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Partea a II-a –

1. Alegeți 2-3 animale din fața voastră și imaginați-vă un posibil dialog între ele, utilizând caracteristicile vorbirii directe .( 8-10 replici)

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

2.Transformați în vorbire indirectă dialogul realizat de voi.

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

3. Notați transformările pe care le-ați realizat.

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Proiectul în întregime ( Anexa 8)

Câteva imagini relevante din timpul activității:

Concentrare…echipa ” Prietenii mei”

Spirit de echipă …Echipa ” Balta veselă”

Veselie…în echipa

„ Ferma buclucașă”

Tot în cadrul jocului didactic, am să ma refer la dramatizarea unor secvențe din diferite opere literare. La clasa a VI-a , un bun prilej îl oferă schița D-l Goe, de I.L.Caragiale.

Metoda ciorchinelui, este o metodă des utilizată atât în lecțiile de limbă, dar și de literatură.

Această metodă se poate utiliza în lecțiile de actualizare, predare, fixare și evaluare.

Este o metodă foarte accesibilă profesorilor, putând fi realizată atât pe tablă, cât și pe planșă.

Am folosit-o în cadrul diverselor lecții de literatură, de exemplu la evidențierea trăsăturilor fizice și morale, ale personajului Domnu Trandafir, din opera cu același nume de Mihail Sadoveanu.

Tpul activității: individuală

Profesorul a trasat sarcinile de lucru, a desenat ciorchinele pe tablă, iar elevii au primit fiecare câte o fișă de lucru, cu ciorchinele.

Ilustrez această activitate prin câte imagini din timpul activității:

I.R. clasa a V-a „sunt prea mic, m-am urcat pe scaun”

La clasa a VI-a – la o lecție susținută pentru Gradul II- 2012 ( Anexa 9).

Titlul lecției : Fabula- Bivolul și coțofana de George Topîrceanu

Strategia didactica:

Metode și procedee: spargerea gheții, conversația, brainstorming,floarea, lectura activă,învățarea prin descoperire, ciorchinele, compunerea de cinci minute

Resurse materiale: Limba și literatura română – manual clasa a VI-a, Editura E.D.P., fișe de lucru, tabla, planșe, volume de fabule.

Resurse de timp: – timpul de desfășurare: 50 minute

Forme de organizare: frontală, pe grupe și individuală.

Profesorul împarte colectivul de elevi în patru grupe de lucru. Elevii vor alege cate o petala dintr-o floare, pe care vor fi trecute grupele, iar pe fise vor primi sarcinile de lucru, corespunzatoare grupei.

După ce fiecare grupă a rezolvat sarcina primită, profesorul le cere să citească răspunsurile scrise, completate în ciorchine.

Apoi, pe baza răspunsurilor primite, profesorul notează la tablă trăsăturile fabulei .

La final prin deducere, le cere elevilor să formuleze definiția fabulei.

Metoda R.A.I.

Acestă metodă poate fi foarte bine utilizată în cadrul lecțiilor de literatură, la receptarea textelor epice.

Această metodă poate fi adaptată în funcție de textul propus spre studiu, de momentul lecției, de numărul elevilor din clasă. Este o tehnică foarte ușor de aplicat, deoarece elevii sunt foarte captivați, și are rezultate foarte bune.Nu necesită resurse materiale.

Ca exemplu de aplicație: Am utilizat această metodă în special la cunoașterea aprofundată a conținutului operelor literare, dar și în lecțiile de gramatică.

La clasa a V-a , basmul Aleodor împărat, schița Bunica, de B.Ș. Delavrancea.

Clasa a VI-a, nuvela Sobieski și românii, de Costache Negruzzi, Schița – D-l Goe, de I.L.Caragiale.

Clasa a VII-a, nuvela – Două loturi, de I.L.Caragiale,

Clasa a VIII-a, Romanul – Baltagul, de Mihail Sadoveanu etc.

Este o metodă care dezvăluie lecunele de conținut.

Descrierea aplicativă a metodei, :

Profesorul aranjează elevii într-un cerc, explică în ce constă metoda, apoi aruncă mingea unui elev. Acesta începe povestirea operei. Dacă elevul greșește, este oprit de către profesor sau chiar elevi, care sesizează greșeala, și este scos din joc. Dacă nu are greșeli, este oprit de profesor și este invitat să arunce mingea la alt coleg. La final câștigă elevii care au rămas în joc. Profesorul poate aprecia foarte bine, cât de pregătiți sunt elevii.

Turul galeriei.

Fiind o metodă de colaborare între elevi, acestă metodăinteractivă pune elevii în situația de a gasi rezolvare la problemele expuse, după cum am explicat-o pe larg în capitolul III, al lucării

Pe lângă exemplu expus la descrirea metodei, am să prezint următoarea aplicație:

Clasa a VII-a – Opera epică în versuri- Balada cultă- Pașa Hassan, de George Coșbuc

Profesorul a împărțit elevii în cinci grupe. Fiecare grupă a primit sarcini diferite de lucru.

La final elevii au pregătit postere, care au fost puse pe tablă. Fiecare echipă și-a expus activitatea.

Avantajul acestei metode este faptul că elevii pot rezolva sarcini multiple și pot analiza cât mai ccomplex un text. Dezantajul major este faptul că notarea se realizează destul de greu, neputând face o notare individuală.

Pentru o imagine cât mai clară a acestei activități atașez câteva imagini:

La clasa a VIII-a – În cadrul lecțiilor de pregătire suplimentară privind examenul de Evaluare națională, această metodă este foarte atractivă pentru elevi, deoarece îi pune in situație de invățare inedită, aducând în plus și competiția.

In cadrul unei inspecții pentru gradul II- (Anexa 10)

DATA: 21 februarie 2012

SCOALA: Scoala cu Clasele I-VIII Madaras

PROFESORUL: Hanga Mariana Nicoleta

CLASA: a VIII-a

OBIECTUL: Limba si literatura romana

SUBIECTUL LECTIEI: Descrierea literara si stiintifica

TIPUL LECTIEI: Evaluarea si consolidarea cunostintelor

……………………………………………………………………………………..

STRATEGIA DIDACTICA:

METODE SI PROCEDEE: conversatia , expunerea orala, exercitiul, explicatia, analiza literara si gramaticala, turul galeriei.

MIJLOACE DIDACTICE: fise de lucru difereantiate, continand sarcini de lucru diferite, cartoane mari, carioca, recompense

FORME DE ORGANIZARE A EVALUARII: competitia, activitatea pe echipe.

RESURSE UMANE: efectivul clasei a VIII-a

Durata : 50 minute

Descrierea activității:

Fiecare echipa va primi o plansa si carioci, pentru a nota raspunsurile. De asemenea fiecare elev va primi cate o fisa de lucru.

De la primirea „ Startului” elevii au la dispozitie 25 minute pentru indeplinirea sarcinilor de lucru.

Ficare echipa va delega un reprezentant pentru raspunsul la fiecare item, daca raspunsul echipei respective nu este bun, cealalta echipa poate sa dea raspunsul corect.

Pe tot parcursul orei elevii vor fi monitorizati de profesor. Se face corectarea prezentărilor, cu notarea cât mai obiectivă.

La final se acumuleaza punctajul .

Sau chiar un model de test de evaluare pentru clasa a VIII-a împărțit la doua echipe, poate prilejui o modaliate de aplicare a metodei.

Exemplu- clasa a VIII-a Fabula-Lecție de consolidare.

” Sper să obținem punctaj mare”

Noțiuni privind Genul epic- Aplicație test

Un alt avantaj al acestei metode este fapul că pot fi implicați și elevii mai slabi.

” Și noi ne putem susține echipa, chiar dacă nu învățăm tot timpul”

Explozia stelară

Este o metodă noua de dezvoltare a creativității, care începe din centrul conceptului și se împrăștie în afară, cu întrebări, asemeni unei explozii stelare. Consider că metoda Explozia stelară, este una dintre cele mai accesibile metode moderne de utilizare in activitatea de

predare- învățare , care poate fi, cu ușurință, utilizată în cadrul orelor de limba și literatura română.

Am ales să prezint cum aplic această metodă la un text literar.

Textul literar propus este nuvela – Sobieski și romanii , de Costache Negruzzi,

clasa a VI-a. După ce în prima oră se face citirea model, explicarea cuvintelor necunoscute, iar ca temă de casă elevii primesc să reallizeze – Planul simplu de idei- , în ora a doua , care prevede înțelegerea textului, profesorul poate utilize această metodă

Etape de realizare:

1. Propun elevilor activitatea pe care o au de realizat

2. Organizez efectivul de elevi în grupuri preferențiale;

3. Grupurile lucrează pentru a elabora o listă cu cât mai multe întrebări și cât mai diverse.

4. Comunicarea rezultatelor muncii de grup.

5. Evidențierea celor mai interesante întrebări și aprecierea muncii în echipă.

Explic elevilor sarcina, apoi împart pentru fiecare elev o foaie care are în centru o stea, unde ulterior fiecare grupă iși va nota întrebările posibile. Precizez timpul de lucru – 10 min.

Fiecare grupă primeste o întrebare , de la care să pornescă ca formulare celelalte întrebări. Elevii din grupă aleg cele mai potrivite întrebări , deoarece la finalul prezentării celelalte echipe pot să vină in plus cu alte întrebări, daca li se pare ca echipa respectivă nu a reușit să formuleze cele mai interesante întrebări.

După expirarea timpului, fiecare echipă își desemnează un reprezentant, pentru a citi întrebările. Obișnuiesc să desenez și pe tablă o stea, pentru ca elevii să aibe și o mai bună percepție asupra sarcinii de lucru.

După fiecare întrebare , elevii din celelate grupe încercă să răspundă. Dacă niciunul nu reușește, poate să răspundă un elev din grupa care a inițiat întrebarea.

Tot la clasa a VI-a , lecție sustinută la inspecția cunrentă pentru gradul didactic II.( Anexa

Titlul lecției – Autor .Narator.Naratiune .Personaje- in opera epica,,Amintiri din copilarie’’ de Ion Creanga .

Metode și procedee: conversația, jocul didactic, exercițiul, activitate în perechi, explicația, explozia stelară, problematizarea, metoda R.A.I., învǎțarea prin cooperare, exemplul,metoda cadranelor, RAFT

– Folosindu-ne de metoda explozia stelara, vom raspunde la urmatoarele

intrebari: Cine?

Cand?

Unde?

Ce?

De ce?

Este o metodă pe care o folosesc în lecțiile de predare –învățare și consolidare, de receptare a textului epic, deoarece elevii reușesc să surprindă prin întrebări conținutlul textului.

Se poate aplica la toate speciile literare .

Harta subiectivă

Fiind o metodă bazată pe comunicarea scrisă, este o strategie de parcurgere a unui text narativ, care pleacă de la ideea că fiecare cititor parcurge drumul cărții într-o manieră proprie.

Este o metodă pe care eu am adaptat-o la o lecție susținută la o inspectie curentă pentru acordarea gradului didactic II, adaptând această metodă la obiectivele propuse.

Titlul lecției: : Două loturi, de I. L. Caragiale – Apartenenta operei la genul epic ( Anexa 7)

Metode didactice: conversația euristică, jocul didactic, explozia stelara, metoda cubului, brainstormingul, învățarea prin descoperire, harta acțiunii, lucrul cu manualul, demonstrația, munca pe grupe.

Voi imparti elevii pe două grupe, pentru a preciza mai bine timpul si spațiul. Prima grupă va realiza o harta a actiunii, iar cea de-a doua un calendar al actiunii.

Pentru o realizare cat mai buna a sarcinilor de lucru, fiecare elev va primi fi Anexa (1) cu indicii de timp si de spatiu corespunzatori.

În prealabil am pregătit o hartă care cuprinde imagini cu traseul parcurs de Lefter Popescu. Elevii având fișele de lucru, trebuie să traseze legăturile între imagini reieșind astfel Harta actiunii și Calendarul acțiunii.

Planșa obținută, arată implicarea elevilor în această activitate.

Avantajele acestei metode:

– elevii pot păstra planșa în clasă;

– rețin foarte ușor subiectul operei;

– fiecare elev este implicat în sarcină

– elevii reușesc să vizualizeze momentele importante din acțiune, înțelegând faptul că acțiunea este una din trăsăturile operei epice, desfășurată în timp și spațiu.

Metoda asociatiunilor.

O altă metodă la dispoziția profesorului este cea a asociațiilor, a încadrării în același câmp semantic a unor opere.

Această metodă reprezintă o etapă mai avansată în formarea capacității de recunoaștere

a realității artistice.

La clasa a VIII-a, de exemplu , se pot face asocieri între balada Miorița și romanul Baltagul:

– acțiunea romanului are la bază pe cea din baladă (un cioban este omorât de alți doi, pentru a i se lua turmele );

– romanul preia din baladă și motivul căutării celui dispărut, ilustrat de întrebarea :

„Cine ați văzut un om de la noi călare pe un cal negru țintat în frunte și în cap cu căciulă brumărie?”. Preluând datele strict populare ale baladei Miorița, Mihail Sadoveanu se

îndepărtează însă mult de mit. În baladă, nu se cunoște dacăcrima a fost sau nu săvârșită, iar în cazul în care a fost săvârșită, cel mort poate continua legătura cu lumea aceasta:

„Să-i spui lui vrâncean / Și lui ungurean / Ca să mă îngroape / Aice pe-aproape, / În strunga de oi, / Să fiu tot cu voi; / În dosul stânii, / Să-mi aud cânii”.

Crimei nu-i urmează niciun act justițiar, iar victima este un tânăr, neînsurat, având destinul unei morți prea devreme. În Baltagul, însă , crima a avut loc la Crucea Talienilor, între Suha și Sabasa. În roman acțiunea are un caracter justițiar, iar victima este o persoană matură, căsătorit și având doi copii. În Miorița, moartea reprezintă o fatalitate cosmică, în timp ce, în

Baltagul, ea este resimțită ca un asasinat crunt.

Mihail Sadoveanu amplifică epic mitul, adăugând viziunii mioritice a morții pe aceea a vvieții și păstrând un pronunțat accent de baladă eroică și de mister cosmic. Baltagul poate fi socotit o continuare, pe plan epic, a Mioriței.

Pe de altă parte, dacă în baladă domină elementul miraculos, în roman,

acțiunea pare a fi reală (ficțiunea face concurență realității).

În final, chipul femeii energice, hotărâte să răzbune moartea soțului ei, din

roman, se deosebește de cel al mamei doar îndurerate din Miorița.

Metoda cadranelor

Este o metodă prin care se rezumă și sistematizează un conținut informațional solicitând participarea și implicarea elevilor în înțelegerea acestuia. Se trasează pe tablă/caiet două axe perpendiculare, în așa fel încât să apară patru cadrane.

Activitatea se poate desfășura atât frontal cât și pe grupe sau individual . Conținutul cadranelor poate suferi modificări în funcție de obiectivele lecție ( expresii,eseu, ortografie, caracterizare, rezolvări de probleme etc.).

Clasa a V-a- : Schița “Bunica” de Barbu Delavrancea – Aprofundarea textului( Anexa 12)

Resurse :

1.Procedurale : R.A.I., lectura-model / pe roluri, conversatia, explicatia, cadranele, Turul galeriei, cvintetul;

2. Materiale : manualul, markere, minge din plastic, coli de flip-chart, flip-chart, fise de lucru, coli A4, caiete, post-it;

3.Forme de organizare : frontal, individual , pe grupe , perechi

Profesorul precizeaza sarcini de lucru pentru cadrane și stabileste forma de organizare- grupele. Distribuie materialele (coli de flipchart pe care sunt trecute cerintele pt cadrane). Monotorizeaza activitatea fiecarei grupe.Solicita grupelor sa desemneze doi raportori si apoi corecteaza unde este cazul.

Sarcini pentru cadrane:

Identificati personajele din textul-suport.

Precizati trei trasaturi ale bunicii.

Care sunt sentimentele nepotului fata de bunica sa?

De ce se sugereaza ca varsta copilariei este o varsta a basmelor si a povestilor?

Clasa a VI-a- Lecție susținută pentru înscrierea la gradul didactic II. ( Anexa 11)

Titlul-: Autor .Narator.Naratiune .Personaje- in opera epica,,Amintiri din copilarie’’ de Ion Creanga

STRATEGIA DIDACTICĂ:

a) Metode și procedee: conversația, jocul didactic, exercițiul, activitate în perechi, explicația, problematizarea, metoda R.A.I., învǎțarea prin cooperare, exemplul,metoda cadranelor, RAFT

Fiecare grupă va rezolva câte o cerință pentru cadran, după cum reiese din imaginea de mai jos.

Metoda Cubului

Este o metodă bazată pe gândirea critică care se folosește pentru studierea unei teme din perspective diverse, permițând o abordare complexă și integratoare a temei respective.

Această metodă are următoarele etape:

Se realizează un cub pe ale cărei fețe se notează cuvintele: DESCRIE, COMPARĂ, ANALIZEAZĂ, ASOCIAZĂ, APLICĂ, ARGUMENTEAZĂ

( altele, în funcție de resurse, nu neapărat pe toate fețele cubului).

Se anunță tema / subiectul pus în discuție.

Se împarte grupul în șase subgrupuri, fiecare subgrup rezolvând una dintre cerințele înscrise pe fețele cubului.

Se comunică întregului grup, forma finală a scrierii.

Lucrarea în forma finală poate fi desfășurată pe tablă sau pe pe foi albe A3.

Spre exemplu am utilizat această metodă la receptarea operei epice – la specia nuvelă, clasa a VII-a, în cadrul unei inspecții curente pentru gradul didactic II.( Anexa 7)

Titlul lecției – Două loturi, de I.L. Caragiale

In etapa realizării feed-backului, elevii au fost împărțiți pe 6 grupe, fiecare grupă rezolvând una din fețele cubului.

Fișa de lucru cu toate fețele cubului este următoarea:

DEFINEȘTE: Definește genul epic.

INDICĂ: Indică dintre variantele următoare pe acelea

care sintetizează portretul moral al lui Lefter Popescu:

este personajul secundar al operei literare Două loturi;

participă la toate momentele acțiunii;

este funcționarul superior;

este un mic funcționar, un slujbaș neînsemnat și sărac al

statului;

nu se manifestă violent;

crede că s-ar putea îmbogăți pe neașteptate;

nu este suspicios, este tot timpul vesel și încrezător;

evoluează între speranță și disperare.

3. ARGUMENTEAZĂ: Argumentează în 4-5 rânduri că naratorul operei literare Două loturi de Ion Luca Caragiale este unul obiectiv.

4. EXPLICĂ: Explică, în 4-5 rânduri, aparența comică a nuvelei Două loturi de Ion Luca Caragiale.

5. PREZINTĂ: Prezintă semnificația numelui personajului Lefter Popescu.

6. COMENTEAZĂ: Comentează, în 4-5 rânduri, următorul citat extras din opera literară Două loturi de Ion Luca Caragiale:

Când a cumpărat biletele, d. Lefter a râs pesimist: – Ți-ai găsit! Eu și noroc!

Concluzie:

Alegerea strategiei didactice și utilizarea corectă a metodelor moderne, în receptarea operelor epice, fără a se exagera în utilizarea lor permanentă, reprezintă pentru profesorul de limba și literatura română „o poartă”de intrare în universul cognitiv, afectiv și emoțional al elevilor. Am constatat că elevii devin participanți ai învățării și nu doar niște spectatori, ca în cazul utilizării, doar a metodelor tradiționale. După cum am văzut și din exemplele de mai sus, aplicarea metodelor moderne nu poate avea loc fără să apelăm și la metodele consacrate. Considerăm că cea mai bună strategie este aceea în care cele două tipuri de metode se pot îmbina, completa, și nu înlocui una cu alta.

Aplicație ale metodelor moderne

FABULA- specie epică în versuri

Am ales să prezint câteva metode moderne care pot fi folosite pentru receptaraea fabulei.

Didactica modernă pledează pentru un învățământ activ. Intelectul elevului se dezvoltă prin acțiune, prin utilizarea în învățare a metodelor care cultivă gândirea creatoare, imaginativă, responsabilitatea, capacitatea de cooperare.

Am ales să exemplific prin utilizarea diverselor metode la clasa a VI-a – Fabula – Câinele și cățelul , de Grigore Alexandrescu .

Pentru a dezvolta vocabularul elevilor, am utilizat următorul algoritm:

– reține cuvântul neînțeles;

– citește-l rostindu-l corect;

– concretizează, cu ajutorul dicționarului, conținutul lui semantic;

– alcătuiește cu el îmbinări de cuvinte;

– încadrează cuvântul în enunțuri;

– redactează un text scurt în care să utilizezi acest cuvânt.

Etapele acestui algoritm se realizează prin transferarea cuvântului din zona incognito în cea a utilizării frecvente.

La caracterizarea personajelor, în plan comparativ, elevilor li se propune aplicarea graficului T:

Diagrama Wenn permite analiza comparativă a celor două personaje, metodă ce evidențiază însușirile comune și particularitățile lor individuale.

Discuția (în) panel. Panelul alcătuit din 5-7 elevi , care poartă un dialog informal pe o temă dată, toți având permisiunea să participe numai prin mesaje scrise (biletele) pe care le expediază spre un injector de mesaje (de obicei, acest rol și-l asumă profesorul). Profesorul poate cere elevilor să le semneze, pentru a da note adecvate celor care adresează întrebări inteligente sau impun modificări valoroase. Mesajele conțin: întrebări, cercetări, completări, atitudini ale celorlalți față de ceea ce discută panelul și față de modul în care se poartă discuția. Panelul continuă discuția ținând cont de mesajele citite răspunzând, dacă vrea, la întrebări, dar fără obligația de a răspunde tuturor. Temele de discuție la această lecție ar putea fi:

1) De ce a recurs autorul la alegorie?

2) Există egalitate între animale ?/ dar între oameni ? etc ?

Metoda cubului este o activitate în grup, întreaga clasă de elevi va fi împărțită în grupuri a câte 4-6 elevi, fiecare dintre acestea fiind așezată în jurul unei mese de lucru. Conducătorul va arunca, rând pe rând, pe fiecare masă, un cub, pe fațetele căruia să scrie: „Compară”, „Descrie”, „Asociază”, „Argumentează”, „Analizează”, „Numește”.

Acestea constituie sarcinile didactice pe care, ulterior, profesorul le concretizează:

a. Compară personajele din fabulă cu oameni reali.

b. Descrie personajele: a) câini, b) utili, c) amici.

c. Confruntă situația celor doi câini cu cea a doi amici care nu s-au văzut demult.

d. Argumentează că textul e o narațuine identificând: a) naratorul, b) personajele, c) acțiunea.

e. Caracterizează personajele fabulei, construind graficul T.

f. Numește modurile de expunere, utilizate de autor în text.

După expirarea timpului rezervat pentru pregătirea sarcinii, câte un reprezentant din fiecare cele șase grupuri prezintă rezultatul grupului său, iar ascultătorii fac notițe.

O altă modalitate de caracterizare a personajelor e metoda piramida personajului. Este o metodă care poate fi utilizată în munca individual , cât și în grup:

1. Numește personajul analizat (un cuvânt).

2. Atribute fizice (două cuvinte).

3. Profilul moral (trei cuvinte).

4. Caracterizarea directă (patru cuvinte).

5. Caracterizarea făcută de alte personaje / de elev (cinci cuvinte).

6. Caracterizarea în baza vorbirii, acțiunilor și faptelor personajului (șase cuvinte).

Pentru a defini fabula ca specie literară se poate aplica metoda Găsește cuvântul-țintă, care combină elementele ludice cu cele docimologice și, captează interesul elevilor. Propunem să fie bifată varianta corectă (afirmația sau negația) din dreptul fiecărei întrebări:

a) Textul e scris în proză?                 Da.           Nu.

b) Este o narațiune?                           Da.           Nu.

c) Se aseamănă cu un basm?          Da.           Nu.

d) Autorul se referă la animale?      Da.           Nu.

e) Utilizează personificarea?            Da.           Nu.

f) Conține dialog?                           Da.           Nu.

g) Autorul recurge la alegorie?          Da.           Nu.

h) E o scriere literară ?                   Da.           Nu.

i) Conține o morală?                          Da.           Nu.

După ce au răspuns la toate întrebările, elevilor li se propune să facă o definiție noțiunii de fabulă, apoi să o confrunte cu cea din manual. Astfel elevii învață definiția și descoperă noțiuni inedite.

Metoda „șase de ce?” e preluată din didactica britanică și constă în pregătirea răspunsurilor pentru șase întrebări „de ce?” consecutive (de aici și titlul).

Model:

– De ce cățelul Samurache intră în discuție cu dulăul Samson?

– Pentru că i-a plăcut ce auzea.

– De ce i-a plăcut?

– Fiincă dulăul vorbea despre egalitate.

– De ce vorbea despre egalitate?

– Fiindcă nu avea despre ce să vorbească.

– De ce nu avea ce să vorbească?

– Fiindcă nu era băgat în seamă.

– De ce nu era băgat în seamă?

– Fiindcă alte animale se țin mai grozave.

– De ce se țin mai grozave?

– Fiindcă sunt de neam mare.

Această metodă este una dinamică și antrenantă. Elevii sunt îndemnați să fie spontani, să răspundă repede, fără a sta mult pe gânduri. Discuția deviază de la subiectul inițial, ajungând într-un făgaș inedit și relevant. Elevii capătă aptitudini de a dialoga, de a improviza.

Metoda problematizării declanșează activitatea independentă, gândirea și efortul intelectual, oferă posibilitatea de a căuta soluții proprii, e un proces cognitiv activ, care solicită aplicarea întregului potențial intelectual, ingeniozitatea și capacitatea de muncă independentă.

Iată două exemple de întrebări problematizante la această temă:

1. Ce l-a determinat pe Grigore Alexandrescu să apeleze la simbolica animalelor (la alegere)?

2. Ce s-ar fi întâmplat, dacă Samson i-ar fi răspuns altfel , cățelului Samurache?

Această metpdă poate duce spre o conversație euristică, în care predomină comunicarea orală inițiată de profesor, orientată special pentru activizarea gândirii logice a elevilor. Diversitatea întrebărilor oferă o gamă largă de formulări. Miron Ionescu propune următoarea tipologie (Exemplele ne aparțin):

Pentru a destinde atmosfera, și a capta atenția elevilor li se propune un joc de cuvinte.

Rebusul- (Anexa 9)

În debutul orei noastre, vom pleca de la rezolvarea unui rebus. În final, pe axa AB, veți obține un cuvânt care ne va conduce la titlul activității noastre de astăzi.

Răspundeți la următoarele întrebări:

1. Regionalism ardelenesc pentru frumos.

2. Paronimul cuvântului anuar.

3. Sinonim pentru fecior

4.. Omograful cuvântului úmbrele

5. Antonim pentru viteaz.

6. Antonimul cuvântului răsărit

Metoda dramatizării (jocul pe roluri) are tangențe cu teatrul și e menită să antreneze anumite abilități actoricești.

a) Un elev („regizorul”) distribuie rolurile (în cazul de față, trei la număr: naratorul, cățelul Samurache , dulăul Samson ).

b) „Naratorul” introduce personajele.

c) Personajele („recită”) rolurile.

d) Evaluarea e făcută de elevii , „spectatori”.

Pentru acasă elevilor li se le propune completarea portofoliului. Vor selecta informații privind:

a) viața și activitatea literară a lui Grigore Alexandrescu;

b) Alegerea altor fabule, citirea și efectuarea fișelor de lectură;

c) Desene ce s-ar potrivi textului;

Cosider că aplicând aceste, dar și alte metode, procesul de predare-învățare devine mai atractiv și mai interesant, deci mai eficient.

Concluzie:

Alegerea strategiei didactice și utilizarea corectă a metodelor moderne, în receptarea operelor epice, fără a se exagera în utilizarea lor permanentă, reprezintă pentru profesorul de limba și literatura română „o poartă”de intrare în universul cognitiv, afectiv și emoțional al elevilor. Am constatat că elevii devin participanți ai învățării și nu doar niște spectatori, ca în cazul utilizării, doar a metodelor tradiționale. După cum am văzut și din exemplele de mai sus, aplicarea metodelor moderne nu poate avea loc fără să apelăm și la metodele consacrate. Considerăm că cea mai bună strategie este aceea în care cele două tipuri de metode se pot îmbina, completa, și nu înlocui una cu alta.