Natsionalnyy Muzey prirody i etnografii Moldovy [612180]

Natsionalnyy Muzey prirody i etnografii Moldovy
BYuLLETEN
Etnografiya, estestvennye nauki i muzeologiya
№ 27 (40)
Novaya seriya
Etnografiya i MuzeologiyaMuzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală a Moldovei
BULETIN ȘTIINȚIFIC
Revistă de Etnografie, Științele Naturii și Muzeologie
Nr. 27 (40)
Serie nouă
Fascicula Etnografie și Muzeologie
National Museum of Ethnography and Natural History of Moldova
SCIENTIFIC BULLETIN
Ethnography, Natural Sciences and Museology
No 27 (40)
New series
Branch Ethnography and Museology
Chișinău 2017

Secretar de redacție și traducere în engleză: Andrei PROHIN
Redacția științifică:
Constantin Gh. CIOBANU – șef RedacțieMuzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală a Moldoveistr. Mihail Kogălniceanu, nr. 82Chișinău, Republica Moldova, MD-2009.Telefon: 022-23-88-12. Telefax: 022-23-88-68E-mail: [anonimizat]
Tehnoredactare și copertă: Nicolae CHERDIVARĂBuletin Științific. Revistă de Etnografie,
Științele Naturii și MuzeologieStr. Mihail Kogălniceanu, nr. 82Chișinău, Republica Moldova, MD-2009Telefon: 022-24-40-02. Telefax: 022-23-88-48E-mail: [anonimizat] Scientific Bulletin. Ethnography,Natural Sciences and MuseologyMD-2009, 82 Mihail Kogălniceanu str. Chișinău, Republic of Moldova,Phone: 022-24-40-02. Fax: 022-23-88-48E-mail: [anonimizat]:
Dr. Varvara BUZILĂ, secretar științific, MNEIN; dr. Jennifer CASH, lector asociat la Institutul
de Antropologie Socială Max Plank din Halle, Germania; dr. hab. Grigore CĂP ĂȚINĂ–
cercetător științific coordonator, MNEIN; dr. Constantin Gh. CIOBANU – redactor-
coordonator, MNEIN; Maria CIOCANU – șef Secție Etnografie, MNEIN; Profesor, dr. Ion H.
CIUBOTARU , Institutul de Filologie Română „Al. Philippide” , Iași, România; dr. hab. Valeriu
DERJANSCHI – profesor cercetător, șef Laborator Entomologie la Institutul de Zoologie
al AȘM, redactor științific pentru Fascicula Științele Naturii , MNEIN; Academician Sabina
I SPAS , director al Institutului de Etnografie și Folclor „C. Brăiloiu” , București, România; dr.
Emil Ț ÎRCOMNICU – cercetător grad II, Institutul de Etnografie și Folclor „C. Brăiloiu” ,
București, România; dr. hab. Natalia KALAȘNICOV A – profesor universitar, Universitatea de Stat din Sankt-Petersburg, Muzeul Etnografic al Popoarelor din Rusia; dr. Istvan MATCASI
– directorul Muzeului de Istorie Naturală din Ungaria; dr. Marianne MESNIL – directorul Centrului de Etnologie, Universitatea Liberă din Bruxelles, Belgia; dr. Vintilă MIHĂILESCU
– profesor universitar, Universitatea din București, România; dr. Sergiu PANĂ – șef Secție
Științele Naturii , MNEIN, secretar de redacție pentru Fascicula Științele Naturii ; dr. hab.
Eugen SAV A – director general al Muzeului Național de Arheologie și Istorie a Moldovei; Vladimir SEMENENCO – șef Secție Paleontologie și Stratigrafie a Institutului de Științe Geologice din Kiev, Ucraina; dr. Barbara STUDENSCA – șef Secție Paleontologie, Muzeul Terrei al Academiei de Științe a Poloniei, Varșovia; dr. Elena ȘIȘCANU, cercetător științific coordonator, MNEIN; dr. hab. Petru TARHON – profesor universitar, cercetător științific principal, MNEIN.
Studiile și articolele din acest volum au fost discutate în cadrul sesiunilor de comunicări
științifice ale Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, fiind recomandate spre publicare de către Consiliul Științific al Muzeului.
© Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală a MoldoveiISSN 1857-0054Colegiul de redacție
Președinte – Petru VICOL, director general al MNEIN
Redactor științific responsabil pentru Fascicula Etnografie și Muzeologie – dr. Varvara BUZILĂ
Coperta 1. Vedere de lângă Soroca.
Sec. XX. Din colecțiile MNEIN.
Coperta 4. 19 mai 2017.
Colectivul MNEIN, laureat al Trofeului Ministerului Educației, Culturii și Cercetării. În imagine (rândul 1): Mihai URSU, cercetător științific coordonator, Dr. Varvara BUZILĂ, secretar științific, Petru VICOL, director general MNEIN.

SUMAR
ETNOGRAFIE ……………………………………………………………………………………….. 5
Arcadie M. BODALE – Fântânile și dreptul de patronat ………………………………………………………………….. 6
Ala MO
VILEANU – Hanuri și cârciumi la drumul mare (I) ………………………………………………………….. 33
Ana-M
aria RAȚĂ – Ion Chelcea (1902-1991). Recuperări. Restituiri ……………………………………………… 43
Dor
ina ONICA – The contribution of the UNESCO designations to the sustainable
development of the local community …………………………………………………………………………………………….. 65
Teo
dor CANDU – Pe urma ierbii fiarelor . Căutători și tăinuitori de comori
de la începutul secolului al XIX-lea și al XX-lea …………………………………………………………………………….. 73
Nic
olae DUDNICENCO – Albinăritul în orașele din Țara Moldovei
și Rzeczpospolita (sec. XVI-XVII) …………………………………………………………………………………………………. 86
And
rei PROHIN – Viziunile asupra muncii în Occidentul medieval.
Contribuțiile istoriografiei Școlii Analelor ……………………………………………………………………………………… 96
Elena REȘETNIC – Alimentația în satul Lozova, în a doua jumătate a secolului XX. Introducere ……. 109
Silv
iu ANDRIEȘ-TABAC – Moara Bogdan din Cuhureștii de Sus. Câteva date istorice ………………… 116
MUZEOLOGIE …………………………………………………………………………………… 125
Mirela CREȚU – Muzeu. Management. Performanță. De la un muzeu funcțional
la un muzeu performant ………………………………………………………………………………………………………………. 126
Ele
na ȘIȘCANU – Migrația pieselor muzeale. Studiu de caz – patrimoniul MNEIN ……………………. 159
Mihai DOHOT – Fotografii și maeștri ai fotografiei într-un album inedit din colecțiile MNEIN (II) …… 173
Mari
a CIOCANU – Cămașa femeiască cu platcă. Similitudini și particularități …………………………… 183
Con
stantin Gh. CIOBANU – Rolul expozițiilor filatelice, organizate în MNEIN,
în promovarea unui domeniu colecționistic mai puțin cunoscut ………………………………………………….. 199
Aur
el CIOBANU – Subiecte etnografice în cartofilia basarabeană din perioada rusă.
Portul diferitor tipuri sociale ……………………………………………………………………………………………………….. 217
Mih
ai URSU – Vitraliile – elemente de unicat ale arhitecturii edificiului
Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău …………………………………………………… 225
Igor PRU
SSAKOV – Restavratsiya potolochnogo vitrazha Natsionalnogo muzeya
prirody i etnografii – put k spaseniyu unikalnogo pamyatnika ……………………………………… 233
EVENIMENTE ……………………………………………………………………………………. 235
Petru VICOL – Valori tradiționale românești evocate la Chișinău și Oradea ………………………………… 236
Varvara BUZILĂ – Perspective etnologice asupra peisajului cultural rural din Republica Moldov a ….. 243
Constantin Gh. CIOBANU – Spațiul cultural al cimitirelor ortodoxe – în vizorul cercetătorilor …… 247
OMAGIERI ………………………………………………………………………………………… 251
Mihai URSU – Constantin Ciobanu – 70 de ani ………………………………………………………………………….. 252
RECENZII ȘI PREZENTĂRI DE CARTE ……………………………………………… 255
Cornelia Belcin Pleșca, Laura Toader, Cătălin Alexa. Familia țărănească în România. Un secolde fotografie (Dorina ONICA)
……………………………………………………………………………………………………… 256
D-Raluca PARFENTIE. Bomboanele sovietice – agenți sub acoperire (Constantin Gh. CIOBANU) …… 261
RAPORTUL DE ACTIVITATE AL MNEIN PENTRU ANUL 2017 ……………………………………….. 265
VIAȚA MUZEULUI ÎN IMAGINI ………………………………………………………… 2813

NORMAL MODE
1_ODD PAGES2_EVEN PAGE
REVERSE MODE
1_EVEN PAGE2_ODD PAGESCONTENTS
ETHNOGRAPHY …………………………………………………………………………………… 5
Arcadie M. BODALE – Wells and the Patronage Right …………………………………………………………………….. 6
Ala MOVILEANU – Inns and Taverns at the Highway (I) …………………………………………………………….. 33
Ana-M
aria RAȚĂ – Ion Chelcea (1902-1991). Recoveries. Restitutions …………………………………………. 43
Dor
ina ONICA – The Contribution of the UNESCO Designations to the Sustainable
Development of the Local Community ………………………………………………………………………………………….. 65
Teo
dor CANDU – Searching for the “Iarba fiarelor” . Treasure Hunters and Fences
at the Beginning of 9th and 20th century ………………………………………………………………………………………. 73
Nic
olae DUDNICENCO – Beekeeping in the Cities of the Principality of Moldova
and Rzeczpolita (16-17th c.) ………………………………………………………………………………………………………….. 86
And
rei PROHIN – The Views on Labour in the Medieval West. The Contributions
of the Annales School Historiography ……………………………………………………………………………………………. 96
Ele
na REȘETNIC – Nutrition in the Lozova Village, in the second half
of the 20th century. Introduction …………………………………………………………………………………………………. 109
Sil
viu ANDRIEȘ-TABAC – The Bogdan Family’s Mill from the Village of Cuhureștii de Sus.
Some historical Data ……………………………………………………………………………………………………………………. 116
MUSEOLOGY …………………………………………………………………………………….. 125
Mirela CREȚU – Museum. Management. Performance. From a functionalMuseum towards a performing Museum
……………………………………………………………………………………… 126
Ele
na ȘIȘCANU – The Migration of Museum Items. Case Study – the MNEIN Heritage …………….. 159
Mih
ai DOHOT – Photos and Masters of Photo in an Unpublished Photo Album from the
Collections of the National Museum of Ethnography and Natural History (II) ……………………………. 173
Mar
ia CIOCANU – The female Shirt with “Platca” . Similitudes and Peculiarities …………………………. 183
Con
stantin Gh. CIOBANU – The Role of Philatelic Exhibitions, organized within MNEIN,
in the Promotion of a Less Known Domain of Collecting ……………………………………………………………. 199
Aur
el CIOBANU – Ethnographic Subjects in the Bessarabian Cartophily
from the Russian Period. The Dress of Different Social Types ………………………………………………………. 217
Mih
ai URSU – Stained-Glass Windows – Unique Elements of the Architecture of the
Building of the National Museum of Ethnography and Natural History from Chisinau ……………….. 225
Igo
r PRUSSACOV – The Restoration of the Stained-Glass Window from the Ceiling of the
National Museum of Ethnography and Natural History – the Way to save a unique Monument ….. 233
EVENTS ……………………………………………………………………………………………… 235
Petru VICOL – Traditional Romanian Values evoked in Chisinau and in Oradea ………………………… 236
Varv
ara BUZILĂ – Ethnological Perspectives on the Rural Cultural Landscape
from the Republic of Moldova ……………………………………………………………………………………………………… 243
Con
stantin Gh. CIOBANU – The Cultural Space of the Orthodox Cemeteries – in the
Attention of Researchers ……………………………………………………………………………………………………………… 244
ANNIVERSARIES ………………………………………………………………………………. 251
Mihai URSU – Constantin Ciobanu – 70 Y ears ……………………………………………………………………………. 252
REVIEWS AND BOOK PRESENTATIONS ………………………………………….. 255
Cornelia Belcin Pleșca, Laura Toader, Cătălin Alexa. The Peasants’ Family in Romania.A Century of Photography (Dorina ONICA)
………………………………………………………………………………. 256
D-Ral
uca PARFENTIE. The Soviet Sweets – Undercover Agents (Constantin Gh. CIOBANU) ……. 261
THE ACTIVIT
Y REPORT OF THE MUSEUM FOR 2017 ………………………………………………………… 265
MUSEUM LIFE IN IMAGES ………………………………………………………………… 2814
Buletin Științific. Revistă de Etnografie, Științele Naturii și Muzeologie. Volum 27 (40)

NORMAL MODE
1_ODD PAGES2_EVEN PAGE
REVERSE MODE
1_EVEN PAGE2_ODD PAGES
Structura volumului este delimitată în Cuvânt-înainte, Introducere,
10 capitole cu 35 subcapitole, Bibliografie și Notă asupra ediției. Volumul se
încadrează frumoaselor inițiative dedicate Centenarului Marii Uniri. Moment
când recunoaștem încă odată și afirmăm că familia este mediu de creare și perpetuare a tezaurului etnografic, nucleu de unitate spirituală și morală, instituție de raportare identitară și socială.
Prin această lucrare, considerăm noi, se mai scoate în valoare munca
unor fotografi celebri, precum Leopold Adler, Emil Fischer, Adolphe A. Chevallier, Alexandru Bădăuță, I. Berman, Kurt Hielscher, Constantin Popescu, etnograful și folcloristul Tache Papahagi, ș.a. Prin intermediul fotografiilor CORNELIA BELCIN PLEȘCA, LAURA TOADER, CĂTĂLIN ALEXA
FAMILIA ȚĂRĂNEASCĂ ÎN ROMÂNIA. UN SECOL DE FOTOGRAFIE
THE PEASANTS’ FAMILY IN ROMANIA.
A CENTURY OF PHOTOGRAPHY
București: Monitorul Oficial R.A, 2017, 416 p.
Fotografia etnografică este un important document științific, prin care
informația obținută în teren, datele din lucrările de specialitate, realitatea vieții de zi cu zi a comunității, este validată, relevată cu maximă acuratețe și oferă cercetării suport factologic și credibilitate, vizibilitate. De asemenea, fotografia reprezintă memoria unui patrimoniu și a unei comunități, este un instrument de cercetare științifică, și o posibilitate de a oferi trecutului viitor. În acest sens, volumul de fotografie etnografică, realizat în ediție bilingvă (română și engleză), pe care ne propunem să-l prezentăm, confirmă încă odată profesionalismul specialiștilor Institutului de Etnografie și Folclor „C. Brăiloiu” al Academiei Române.256
Buletin Științific. Revistă de Etnografie, Științele Naturii și Muzeologie. Volum 27 (40)

și a textului bine gândit, suntem îndemnați să facem o incursiune în cadrul
familiei tradiționale, să ne bucurăm de o restituire estetică prin fotografii a patrimoniului, a valorii instituției familiei.
Cuvânt-înainte este semnat de profesorul Ion Ghinoiu, prin care se
precizează valoarea sentimentală a volumului întrucât autorii aduc un omagiu familiei, este un relevant manual de etnologie vizuală, iar prin diversitatea materialului ilustrat reprezintă una din însemnatele realizări emergente ale Atlasului Etnografic Român. De asemenea, așa cum familia și neamul reflectă o relație generațională serială, așa și autorii volumului fac parte din generații diferite de specialiști, astfel abordarea, felul de expunere și interpretare a materialului fotografic fac o conexiune de cercetare științifică între generații.
Cornelia Belcin Pleșca, în Introducere, afirmă că, în calitate de suport
metodologic, format și fel de abordare pentru acest proiect științific, a stat experiența obținută în cadrul realizării celor cinci volume ale Atlasului Etnografic Român. În acest sens, autoarea amintește și de volumul acad. Sabina Ispas Omul românesc, apărut în anul 2000. Fără îndoială, fundamentul lucrării îl
constituie însăși instituția familiei tradiționale care, subliniază autoarea, în cadre generale „este născătoare a unui fabulos univers de valori care aparțin, vorbesc și depun mărturie, în fond, despre modul de viață, psihologia și creativitatea românilor” (p. 8) și în cadre prospective „familia în general, fie ea țărănească, fie urbană, cu valorile ei tradiționale, adaptându-se, fără să cedeze presiunilor dizolvante ale modernității, trebuie să se afirme și în prezent ca un autentic pivot al unității națiunii române, generatoare și păstrătoare de identitate națională, așa cum a fost dintotdeauna” (p. 8). Acest album constituie, conform autoarei, o primă realizare din seriile care vor urma, dedicate Civilizației lemnului, Civilizației grâului, Civilizației pastorale, Peisajelor etnografice românești, ș.a.
Fiecare capitol este precedat de un text, în care autorii exprimă succint
ideea în jurul căreia sunt prezentate fotografiile, principalele linii de abordare, particularitățile zonelor etnografice reprezentate prin oameni, în fotografii. De asemenea, printr-un limbaj accesibil, dar păstrând o relevantă terminologie științifică, textul este construit în așa fel ca să aibă un impact mai mare, atrăgând un public larg de cititori. De altfel, am putea spune cu certitudine că textul îndeplinește un rol educativ, de informare și de redescoperire a civilizației și culturii rurale.
Primul capitol este dedicat Familiilor țărănești prin coeziunea generațiilor,
și respectiv rolul, poziția fiecărui membru în cadrul familiei. Fotografiile de familie sunt grupate pe provincii istorice (Moldova, Basarabia, Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș). Captate în diferite momente ale vieții cotidiene, pe prispa casei, în bătătura gospodăriei, pe ulița satului, în preajma animalelor și a adăposturilor din gospodărie, la muncile câmpului, familiile de plugari, vânători, pescari, păstori, cojocari exprimă estetic, emotiv și valoric viața familiei, indiferent că aceștia sunt români, tătari, turci, lipoveni, aromâni, maghiari, evrei, ș.a.
Capitolul doi, Universul vieții de familie. Vatra satului, prezintă fotografii Dorina ONICA – C. BELCIN PLEȘCA, L. TOADER, C. ALEXA. Familia țărănească în România… 257

NORMAL MODE
1_ODD PAGES2_EVEN PAGE
REVERSE MODE
1_EVEN PAGE2_ODD PAGEScu adnotări bine formulate, prin care se reliefează cadrele temporale și spațiale
de desfășurare a vieții și muncii în vatra și moșia satului. De o valoare înaltă sunt fotografiile ce conțin arhitectură populară specifică zonelor etnografice, interiorul locuinței și organizarea gospodăriei, unde rolul central îl ocupă membrii familiei, cei care în baza tradiției, modelelor culturale de locuire, cunoștințelor și tehnicilor populare au reușit cu mare rost să evidențieze creativitatea umană și solidaritatea comunității. Fiecare fotografie, într-un chip firesc, arată funcția și poziția membrilor familiei în cadrul gospodăriei, activitățile de muncă ale femeii și ale bărbatului care se subînțeleg că sunt o adevărată „școală de educație” pentru cei mici ai casei. Prin toate fotografiile, elementele de cultură spirituală transcend într-o completare firească, prin ornamente, simboluri, motive de artă populară, credințe centrate pe dorința familiei de a fi protejată, ferită de boală, de forțele malefice. Ulițele din fotografii ne îndreaptă spre satele din Hunedoara, Olt, Vâlcea, Harghita, Bistrița-Năsăud, Munții Apuseni, ș.a., spre a cunoaște freamătul vieții de zi cu zi în fiecare perioadă a anului, de a ne da întâlnire cu oamenii satului la fântâni, la șipot, la moară, la troiță, pe banca de la poarta unui gospodar, la cârciumă.
Fotografiile-document din capitolul trei, Universul vieții de familie.
Adăposturi și drumuri, arată dinamica vieții de familie în cadrul moșiei, prin pendularea, ritmicitatea activităților în raport cu adăposturile aflate în moșia satului și târgurile la care participau pentru a-și vinde produsele, animalele și a le procura pe cele trebuincioase. Astfel, este reflectată munca familiei la pivniță, supravegherea de pe pândar la vie sau înnoptatul în colibe, lucrul la stână. Drumurile ne poartă spre târguri, unde femeile cu ajutorul cobiliței își duc spre vânzare alimente, cu căruța cu cai sau carul cu boi produse meșteșugărești, plecând călări pe cai, pe jos, sau cu barca pe canalele Deltei Dunării. Toate arată chibzuința, solidaritatea, curajul și dibăcia omului în a-și asigura prosperitatea.
În capitolul patru, Întemeierea familiei, este oglindită prin etapele și
pragurile de trecere corespunzătoare, cu încărcătură rituală, ceremonială, care validau acest fapt de viață familială, precum: logodna, nunta, nașterea primului copil, rudenia spirituală între nașii de cununie și botez, statutul moașei la naștere. Fotografiile din acest capitol sunt absolut deosebite, întrucât arată toată frumusețea, trăsăturile estetice și creativitatea oamenilor de la țară, care sunt țesute cu deosebite și felurite acte rituale, ceremoniale, de inițiere. Instituțiile tradiționale (șezătorile, clăcile, nedeile, horele satului), integratoare ale membrilor comunității întrucât schimbau și confereau statute, sunt reprezentate în formele și spațiile lor firești. Valoarea științifică, documentară a acestor fotografii este întregită de varietatea portului popular, de felul cum prin el se reflectă pozițiile, etapele, momentele, cadrele ceremoniale ale întemeierii familiei. De asemenea, atrage atenție alaiurile nupțiale, recuzita rituală uzitată (plosca de lemn, bradul de nuntă, colaci, steagul, ș. a), distribuirea funcțiilor ce le are fiecare membru al familiei în organizarea acestei sărbători din ciclul vieții, solidaritatea emoțională ce o au oamenii față de tânărul cuplu ce trebuie integrat 258
Buletin Științific. Revistă de Etnografie, Științele Naturii și Muzeologie. Volum 27 (40)

în rândul lumii. Impresionante și grăitoare sunt versurile de la Iertăciune,
orațiile de nuntă care întregesc imaginile. Fotografii expresive aparțin și ciclului Nașterea, reflectând Masa Ursitoarelor, rolul Moașei, Botezul.
Capitolul cinci, dedicat Copiilor, demonstrează că aceștia sunt
Binecuvântarea Domnului, cei care rostuiesc viața părinților și le consolidează statutul în societate. Fotografiile, așa cum notează autorii „vor dezvălui primii ani de viață (cei șapte ani de viață), educația creștină, anii de învățătură, jocurile, deprinderea muncilor de la părinți (la plug, la paza animalelor, la vatră, la războiul de țesut, la mină). În cadrul sărbătorilor existau roluri anume desemnate copiilor, atât în ciclul calendaristic, cât și în cel familial” (p. 202). Interesante sunt fotografiile cu leagănele pentru copii și formele de purtare a lor de către mamă, în toate drumurile și activitățile sale. Vindecarea copiilor prin anumite practici rituale (dansul Călușului), ducerea la descântătoare, primirea Sfintei Împărtășanii, denotă o grijă și o dragoste aparte. Copiii erau învățați să fie buni creștini, instruiți la școala „familiei” și a comunității, totodată aveau libertatea și dădeau dovadă de vioiciune în cadrul jocurilor. Deprinderile pentru viață, așa cum vedem în fotografii, erau fortificate fiind implicați la muncile familiei, supravegherea animalelor, aducerea apei de la izvor, învățarea artei și meșteșugurilor, la adunat de fructe, aducerea de vreascuri. Puritatea, gingășia copiilor erau calități importante luate în considerație în cadrul obiceiurilor Lăzărițe, Joimărica, Caloianul, cu Colinda, Sorcovitul, și în cadrul sărbătorilor calendaristice, precum arată imaginile, la Florii, la Paști, Crăciun.
Capitolul șase cuprinde fotografii consacrate compartimentului Masa
cea de toate zilele, care aduna întreaga familie și păstra unitatea acesteia. Masa era servită în bucătăria de vară, în curte, la masa rotundă joasă cu trei picioare, pe pământ – când se muncea la câmp, variind pe parcursul anului în strânsă legătură cu calendarul religios, anotimp. Vatra concentra pregătirea bucatelor, unde femeia avea rolul primordial și care ținea în mare curățenie locul, vasele. Interesante sunt imaginile care arată vasele (varietate de ulcioare, oale) și modurile de depozitare și transportare a produselor, în desagi, coșuri, în spate, pe cal.
În capitolul șapte, Familia la lucru, se evidențiază rolurile consacrate în
familie bărbatului și femeii. Relevant este arătat bărbatul la aratul și semănatul pământului, cosit, producerea vinului și rachiului, sacrificarea animalelor, păstoritul, creșterea albinelor, vânătoare, pescuit, muncile de prelucrare a lemnului, pietrărit, olărit, cojocărit, fierărit, lucrul la pădure. Iar femeia este reprezentată la muncile caracteristice ei: la seceratul cerealelor, pregătirea bucatelor la vatră, prelucrarea fibrelor de lână și a fibrelor vegetale, țesut, tors, îngrijirea rufelor, culesul din natură, ș.a.
Fotografiile capitolului opt, Familia și comunitatea, arată coeziunea
familiilor și a neamurilor la nivelul comunității sătești, concretizată în întovărășirile pentru realizarea muncilor pământului, la cosit și strâns fânul, clăcile pentru secerat și culesul viei, pieptănatul cânepei, construcția casei, la Dorina ONICA – C. BELCIN PLEȘCA, L. TOADER, C. ALEXA. Familia țărănească în România… 259

NORMAL MODE
1_ODD PAGES2_EVEN PAGE
REVERSE MODE
1_EVEN PAGE2_ODD PAGESșezători. Comunitatea participa la sărbători, precum slujba de Duminică, la
slujbele pentru ploaie și rod, marile sărbători creștine. Viu reprezentate sunt obiceiurile Jurământul cetei de Călușari, jurământul Sânzienilor, Sărbătoarea Cununii grâului, Hora satului, Colindul.
Capitolul nouă, Înmormântarea. Pomenirea neamului, arată legătura
strânsă dintre familia din sat (Lumea de aici) și cea strămutată în cimitir (Lumea de dincolo), și originalele versuri din Cântecul bradului, Cântecul zorilor, cântece de jale, care întregesc imaginile. Trecerea și integrarea mediată prin priveghi, pomenile date de sufletul mortului, coliva din grâu, masa mortului, cortegiul funerar, ce se oprea la poduri, fântâni, troițe, iertarea și despărțirea pe marginea gropii, praznicul de înmormântare, sunt o reflectare a solidarității și coeziunii neamului și comunității. Impresionante erau înmormântările tinerilor necăsătoriți, de la care nu lipsea bradul – soțul/soția postum/ă. Legătura dintre cei vii cu cei morți era păstrată pe tot parcursul anului și a vieții când se dădeau de pomană produse alimentare, se construiau fântâni, se făcea pomeniri la sărbătoarea celor 40 de Mucenici, Moșii din cursul anului. Dispunerea mormintelor în cimitir ce respecta gruparea pe familii și neamuri, și era însemnate prin stâlpi funerari, cruci, îngrijite de către membrii familiei, este reflectată în multe fotografii de epocă.
În capitolul zece, Marile mese comune, este reprezentată familia reunită
la marile sărbători împreună cu neamul, comunitatea, în jurul meselor comune care „în funcție de anotimp, aveau loc pe lângă biserici sau în cimitir, în poienile de pe înălțimi, în curtea casei sau în casă” (p. 390). În acest capitol sunt prezentate din ciclul vieții de familie: ospățul sau masa cea mare de nuntă, masa de priveghi și praznicul de înmormântare, mesele de înfârtățire, și mesele sărbătorilor calendaristice, precum: ale plugarilor (masa și cinstirea Cununii de grâu), mesele de la sărbătorile pastorale (Sâmbra Oilor și Nedeia). La sfârșit sunt arătate cele mai mari mese comune în zilele de sărbătorire al hramului bisericii din sat, care erau întinse pe lângă biserică, la cimitir, acasă.
Bibliografia conține 53 de titluri, reprezentând atlase, enciclopedii,
lucrări etnologice de specialitate, de folclor, albume de fotografii, răspunsurile la chestionarele AER, ș.a., fapt ce confirmă o documentare exhaustivă.
În concluzie remarcăm că lucrarea dispune de o tehnoredactare foarte
bine realizată, este rezultatul unei selecții riguroase și o expunere generoasă a documentului fotografic, textele introductive ale capitolelor și adnotările pozelor (în limba română și engleză) au o înaltă ținută academică, calități ce atribuie albumului o valoare științifică, didactică, metodologică, utilă unui public larg de cititori.
Dorina ONICA,
Doctor în istorie, specialitatea Etnologie,
Cercetător științific, Secția Etnografie, MNEIN260
Buletin Științific. Revistă de Etnografie, Științele Naturii și Muzeologie. Volum 27 (40)