Natalitatea Si Fertilitatea

Introducere

Fiecare din noi suntem membrii ai unei populații,factorii acesteia jucând un rol important în aspectele vieții acestora.

O populație este definită ca un număr de indivizi dintr-un anumit teritoriu aparținând unui subgrup social,cultural,socio-economic,etnic sau rasial.Membrii aceleași populații depind deseori de aceleass resurse,sunt supuși acelorași constrângeri de mediu și depind de relațiile cu ceilalți membrii pentru a putea să reziste în timp.

Demografia reprezintă studiul științific al populației.Analiza demografică are ca scop determinarea nivelurilor și tendințelor privind evoluția unei populații și componentele acesteia.De asemenea ,prin analiza demografică se urmărește explicarea schimbărilor demografice și impactul acestora asupra societății.Datele necesare sunt obținute în principal din recensăminte dar și din înregistrările deceselor ,nașterilor și din registrele vizelor.

Scopul acestei lucrări este de a prezenta evoluția fenomenelor demografice în județul Brăila în perioada 2010-2013.Întrucât spațiul alocat lucrării este unul limitat m-am axat asupra fenomenelor principale.

Atfel, folosind atât date obținute personal de la Direcția de Sănătate Publică Brăila cât și cele oferite de Institutul Național de Statistica am prezentat evoluția principalelor fenomene demografice pozitive: rata de natalitate,rata de fertilitate,sporul și rata de spor natural și speranța medie de viață cât și principalele fenomene demografice negative:rata brută de mortalitate,rata de mortalitate specifică,rata de mortalitate infantilă,letalitatea infantilă și rata de mortinatalitate.Studiul acestor fenomene a fost realizat în funcție de ani,sexe,medii de reședința și grupe de vârstă.În cadrul mortalității specifice a fost posibilă în plus o analiză pe cauze de deces iar în cadrul mortalității infantile o analiză după starea civilă a mamei.

Datele obținute ne oferă o viziune clară,concisă,matematică asupra județului Brăila din punct de vedere demografic,ne oferă informații legate de fenomenele demografice pozitive ce plasează județul Brăila pe ultimele locuri ale ratei de natalitate și fertilitate și fac să se înțeleagă necesitatea unor măsuri pentru creșterea acestora și nu în ultimul rând ne oferă informații despre mortalitate și cauzele principale de deces utile pentru realizarea de proiecte și programe de sănătate.

Capitolul I. Principalele fenomene demografice pozitive-

informații generale

I.1 Natalitatea

I.2 Fertilitatea

I.3 Factorii care influențează natalitatea și fertilitatea

I.1 Natalitatea

Aspectul demografic primordial,din toate punctele de vedere ale unei societăți, îl constituie natalitatea.Dezvoltarea numerică dar și progresul unei țări depind în mare măsură de nivelul natalității(și de cel al mortalității evident).Din aceste considerente,printre primele preocupări ale societății antice a fost aceea cu privire la numărul și structura populației,politica ei demografică,exprimată de cele mai multe ori în legislația scrisă,dar și în cea nescrisă,cu privire la natalitatea în cadrul societății,a statului respectiv.

Sursa principală a datelor privind natalitatea este certificatul constatator al nașterii(al născutului viu).Acest certificat este completat de medicul care a asistat nașterea sau care a constata nașterea unui copil viu.Certificatul semnat și parafat de unitatea sanitară respectivă se înmânează aparținătorului parturientei pentru a fi înregistrat la starea civilă în termen de cel mult 15 zile de la data nașterii.În cazul în care nu există un aparținător,unitatea sanitară are obligația de a înregistra nașterea la oficiul stării civile în termenul de 15 zile menționat.Copilul găsit va fi înregistrat în termen de 3 zile de la data găsirii,în baza declarației persoanei care l-a găsit,administrației instituției de ocrotire a persoanei căreia i-a fost încredințat.

Născuții vii,decedați înainte de expirarea celor 15 zile de la data nașterii trebuie declarați în termen de 24 ore,mai întâi ca născuți vii,pe baza certificatului constatator al nașterii și concomitent ca decedat pe baza certificatului constatator al morții.

La nivelul oficiului sau biroului de stare civilă,pe baza certificatului constatator al nașterii se completează registrul de nașteri și buletinul statistic,care servește la prelucrarea statistică a natalității.

Natalitatea este reprezentată de frecvența născuților vii înregistrați într-o populație definită și într-o anumită perioadă de timp(de regulă un an calendaristic).

Unitatea purtătoare de informații demografice în studiul natalității este născutul viu. Nascut viu se definește ca expulzia sau extracția completă din corpul mamei,independent de durata de gestație,a unui produs de concepție,care după această separare,respiră sau manifestă alte semne de viață,ca bătăile inimii,pulsația cordonului ombilical sau contracția efectivă a unui mușchi supus acțiunii voinței,fie că a fost secționat sau nu cordonul ombilical și că placentă a rămas sau nu atașată.Produsul unei astefel de nașteri este considerat că un copil născut viu.

Natalitatea=*1000

Numărul total de locuitori se consideră ca fiind cel de la mijlocul intervalului de timp luat în discuție,în cazul natalității fiind 1 iulie.Acest aspect este o convenție internațională ce are ca justificare faptul că în cursul unui an calendaristic există variații atat in planul dinamicii naturale (născuți vii, decese) cat și al dinamicii migratorii (emigrări și imigrări).

Calcularea natalității are avantajul de a se realiza ușor dar are dezavantajul neomogenitatii numitorului,respectiv cuprinde populația de ambele sexe,pe toaate grupele de vârstă și indiferent de starea civilă.

Exemplu de calcul:

Calculul indicelui de natalitate se poate efectua pe orice perioadă dar de obicei datele se publică pe ani calendaristici și pe luni.Să calculăm indicele natalității pe an în cazul în care într-un anumit județ numărul de născuți vii este de 12000 iar media de locuitori este de 600.000.

20 nou nascuți/1000 locuitori

Indicile natalității cunoaște o variație destul de semnificativă,țările dezvoltate având rate mici ale natalității fața de țările în curs de dezvoltare care pot atinge valori de 4-5 ori mai mari.Un exemplu poate fi Germania cu o rată a natalității de 8,42‰ în 2014 față de Nigeria cu o rată de 46,12‰ în același an.Chiar și în Europa există diferențe mari:Marea Britanie cu o rată a natalității de 12,22‰ față de Germania cu o rată de 8.42‰.

Diferențieri se regăsesc și în cadrul aceluiași stat,între mediul urban și rural sau între județe/regiuni.Cauza este una multifactoriala,determinanți însă sunt următorii factori :

-dezvoltarea economică,în special industrializarea,caracterizată prin creșterea procentajului populației neagricole

-factorul cultural și psihologic care căpăta un rol din ce în ce mai semnificativ

Comportamentul demografic privind numărul de nașteri se poate modifica radical de la o țară la alta sau de la o perioadă la altă.Există posibilitatea ca statul să facă politică demografică activă,influențând prin măsurile luate și dinamica natalității.

Tabel 1.1 Rata de natalitate în anul 2014 în unele țări europene(‰)

Sursa:Eurostat:Demographic statistics

I.2 Fertilitatea

Fertilitatea reprezintă fenomenul demografic al frecvenței născuților vii raportat la 1000 de femei de vârstă fertilă.

Deși perioada fertilității feminine variază în limite destul de largi(limita inferioară poate fi 10-12 ani iar cea superioară chiar peste 55 ani,se ia totuși în considerare,pentru calculul fertilității populația feminină de 15-49 de ani ca fiind perioada peste limitele căreia ponderea născuților vii este cu totul nesemnificativă.Astefel în țara noastră în anul 2013 numărul de născuți vii a fost de 198216 din care la vârstă mamei de până la 15 ani doar 747 iar peste 50 ani doar 8.

Din datele tabelului rezultă clar că indicele natalității nu reflectă în mod just intensitatea natalității,deoarece se raportează născuții vii la întreaga populație,deși populația de referință este doar cea feminină cuprinsă între 15-49 ani.

Analiza transversalaƒ realizataƒ pentru un an calendaristic permite calcularea indicatorilor sau ratelor de :

– fertilitate generală

– fertilitate specifică pe grupe de vârstă cum ar fi pentru grupa de 20-24 ani

Fertilitatea se mai poate calcula în funcție de mediul de reședință(urban sau rural) și în funcție de starea civilă a mamei(nașteri în afară căsătoriei sau în interiorul căsătoriei).

Se mai poate calcula rata totală de fertilitate(RTF).Aceasta reprezintă numărul mediu de copii pe care o femeia la vârstă fertilă ar putea să îi nască în decurs de un an calendaristic dacă ratele de fertilitate pe grupă de vârstă nu ar cunoaște nici o modificare în decursul vietiil sale fertile.

Se realizează suma ratelor specifice de fertilitate după vârstă la un anumit moment.

Tabel 1.2 Ratele de fertilitate în Europa 2014(‰)

Sursa:Eurostat:Demographic statistics

I.3 Factorii care influențează natalitatea și fertilitatea

a)Factorii demografici

Stuctura pe grupe de vârstă a femeilor

Rata divorțialității

Raportul populației feminine de vârstă fertilă față de populația totală

Rata nupțialității care este direct proporțională cu rata fertilității

Structura familiei-adoptarea familiei de tip modern se corelează cu rate scăzute a fertilității

Vârsta la căsătorie

b)Factorii socio-economici

Situația materială a familiei

Educația femeii-relație inversă între aceasta și nivelul natalității

Șomajul sau gradul de participare a femeilor în viața economică

PIB pe locuitor

Creșterea resurselor financiare necesare pentru a crește un copil

Apartenența la o categorie socială

c)Factorii medico biologici

Sterilitatea masculină și feminină

Mortalitatea fetală

Afecțiunile genitale

d)Factorii legislativi

Prevederile Codului Muncii și Codului Familiei

Alocația

Sistemele de asigurări sociale

Programe de protecție pentru mamă și copil

Legislația privind avorturile

e)Factorii subiectivi

Contracepția și accesibilitatea acesteia

Comportamentul demografic

Opinia propie față de numărul de copii doriți

f)Factori locali-tradiționali

Apartenența la o religie

Obiceiuri și tradiții

Nivelul cultural

Capitolul II:Principalele fenomene demografice negative-informatii generale

II.1 Mortalitatea-informații generale

II.2 Rata brută de mortalitate

II.3 Mortalitatea specifică

II.4 Mortalitatea infantilă

II.5 Mortalitatea maternă

II.1 Mortalitatea informatii generale

Mortalitatea este componentă negativă a mișcării naturale a populației,reprezentând fenomenul demografic al deceselor înregistrate într-o populație dată și un anumit interval de timp(un an calendaristic).

Unitatea de observare pentru studiul mortalității este decesul.

Decesul este evenimentul dispariției definitive a semnelor de viață în orice moment după constatarea stării de născut viu.

În categoria morții intră avortul și născutul mort,carenu sunt concomitent și decese.

Decesul implică ,obligatoriu,trecerea prin starea de născut viu ,în timp ce pentru născutul mort și avort nu există semne de viață.

Studierea mortalității este importantă deoarece:

Indicator de bază al măsurării și evaluării stării de sănătate a populației

Joacă un rol în creșterea populației și distribuția acesteia pe grupe de vârstă

Prin analiza acesteia se pot ierarhiza problemele de sănătate și se pot trasa obiectivele și prioritățile în cadrul programelor de sănătate

Este una din metodele evaluării eficienței sistemului de sănătate

Decesul și cauzele care au condus la acesta sunt consemnate într-un certificat constatator care mai cuprinde informații privind persoana decedată: vârsta, sexul, data nașterii, data și locul decesului. Acest act este eliberat de medicul de familie sau medicul specialist dacă decesul s-a produs în spital, într-un interval de 24 de ore de la constatarea evenimentului. Familia celui decedat obține cu acest act certificatul de deces și adeverința de înhumare de la oficiul stării civile din primăria pe teritoriul căreia s-a înregistrat decesul. Astfel, pentru o persoană care decedează de exemplu, la spitalul județean Galați și avea domiciliul stabil în Ploiești, certificatul de deces este eliberat de Primăria Municipiului Galați.

Informațiile cuprinse în certificatele constatatoare de deces eliberate de medici sunt trimise de la Oficiul Stării Civile la Biroul de Statistică al Direcției Județene de Sănătate Publică. După o centralizare preliminară la nivel de județ, datele respective sunt trimise Comisiei de Statistică Sanitară din Ministerul Sănătății, fiind posibilă astfel cunoașterea nivelului mortalității generale, a ratelor specifice și dinamica acestora în timp.

Raportarea către alte organisme internaționale ca de pildă, Organizația Mondială a Sănătății, a datelor de mortalitate din diverse țări, permite comparații internaționale ale indicatorilor demografici.

Indicatori utilizați în măsurarea mortalității sunt:

Rata de mortalitate generală sau indicele brut de mortalitate

Ratele specifice de mortalitate

Mortalitatea proporțională (letalitatea) și fatalitatea

Speranța de viață și alți indicatori numiți funcții biometrice din tabelele de mortalitate(refacut)(vreun tabel?)

II.2 Rata brută de mortalitate

Rata brută de mortalitate măsoară frecvență(intensitatea) deceselor într-o anumită populație și o perioadă definită de timp(1 an calendaristic).

Rata bruta de mortalitate=

Populația de referință este cea de la mijlocul intervalului de timp luat în discuție.

Calculul mortalității brute este unul ușor dar are dezavantajul numitorului,mortalitatea fiind influențată de distribuția pe sexe,pe grupe de vârstă ,pe mediul de reședința,etc

Rata de mortalitate,Europa,2013(‰)

Sursa:Eurostat:Demographic statistics

II.3 Mortalitatea specifica

Mortalitatea specifică ne permita o analiză mai amănunțită a fenomenului mortalității.Aceasta se poate calcula în funcție de:

grupa de varstă

sex

rasăƒ

mediu de rezidentă(urban/rural)

cauza de deces

De exemplu, mortalitatea la grupa de vârstă 10-14 ani se calculează astfel:

Studiul mortalității pe sexe ne arată o supramortalitate masculină și în același timp o supramorbiditate feminină ce se poate explica prin disbonibilitatea mai mare a persoanelor de sex feminin de a apela la serviciile medicale.

În aprecierea stării de sănătate a populației se folosește deseori mortalitatea specifică pe cauze de deces.În acest caz indicatorul se raportează la 100.000 de locuitori.

*100000

Principalele cauze de mortalitate specifică în România,2013

bolile aparatului cardio-vascular:732,6 decese la 100.000 locuitori

tumori:247 decese la 100.000 locuitori

bolile aparatului digestiv:69,76 decese la 100.000 locuitori

bolile aparatului respirator:63 decese la 100.000 locuitori

accidente,traumatisme:49,95 decese la 100.000 locuitori

În literatura medicală,în funcție de cauza de deces,se descriu 3 modele de mortalitate

primar-în țările subdezvoltate

intermediar-în țările în curs de dezvoltare

evoluat-în țările dezvoltate

Tipul primar se regăsește în principal în țările subdezvoltate unde predomină mortalitatea prin boli digestive,respiratorii,infecto-parazitare și unde mortalitatea maternă și infantile este ridicată.

Tipul evoluat în țările dezvoltate cu o mortalitate crescută prin boli cardio-vasculare,neoplazii și accidente.

II.4 Mortalitatea infantila

Mortalitatea infantile reprezintă frecvența deceselor 0-1 an în populația de născuți vii pe o anumită perioadă(de obicei un an calendaristic).

Mortalitatea infantilă este un indicator sensibil în ceea ce privește starea de sănătate a unei populații.Ea este influențată de multiplii factori precum cei sociali,de mediu,economici cât și de calitatea serviciilor medicale.

Mortalitatea în grupa 0-1 an prezintă un interes deosebit deoarece poate fi infleunțată mult mai semnificativ decât mortalitatea în alte grupe de vârstă.

Unitatea statistică de observare este decesul 0-1 an

Documentele ce oferă informații sunt:

fișa decesului 0-1 an

certificat medical constatator al decesului 0-1 an

Factorii de risc pentru decesul 0-1 an

a)Factori endogeni care țin de mamă:

avorturi în antecedente

paritatea

vârsta mamei(<19 ani sau >35 ani)

talia și greutatea mamei(risc pentru talie mai mică de 150 cm și/sau greutate mai mică 45 kg)

patologie generală:boli cardio-vasculare,diabet,boli respiratorii

patologie obstreticală-toxemia gravidică

accidente în timpul nașterii:placenta praevia

b)Factori endogeni care țin de copil

sexul masculin

rangul nou-născutului

greutatea mică la naștere

vârstă

patologie:anemie,rahitism,malformații congenitale malnutritie protein-calorică,infecții

c)Factori exogeni

accidente

intoxicații

factori de mediu

asistența medicală oferită mamei și copilului

d)Factori care țin de familie

statutul financiar

familie dezorganizată sau cu domiciul instabil

starea civilă a mamei(mamă necăsătorită)

nivelul de educație scăzut al mamei

alimentație necorespunzătoare

lipsa experienței în a crește un copil

locuința insalubra

e)Factori economici,sociali și de mediu

serviciile de sănătate

f)Factori demografici

planificare familială

variații în evoluția natalității și a fecundității

Rata de mortalitate infantilă,Europa,2013(‰)

Sursa:Eurostat:Demographic statistics

Indicatori de măsurare a mortalității infantile

Rata de mortalitate se poate calcula pe:

a)sexe-întâlnim o supramortalitate masculină

b)grupe de vârstă

1)Mortalitatea neonatală

Mortalitatea neonatală cuprinde la randul ei :

i) mortalitatea neonatală:

ii) mortalitatea postneonatală:

2)Mortalitatea postneonatală:

În perioada neonatală principalele cauze de deces sunt:boli ale aparatului respirator,digestiv,cardio-vascular,prematuritate.

În perioada neonatală precoce principalele cauze de deces sunt:hipoxie,anoxie,prematuritate,leziuni obstreticale,malformații congenitale.

În perioada postneonatală principalele cauze de deces sunt:boli ale aparatului respirator,infecții,boli ale aparatului digestiv,boli ale sistemului nervos central.

3)Mortalitatea perinatală

Mortinatalitatea este fenomenul morții fetale tardive, între vârsta gestațională de 28 de săptămâni și data nașterii. În practică este adeseori dificil de diferențiat născutul mort de avortul în lună mare, luând în considerare doar vârsta sarcinii.

Pentru a se evita confuzii legate de aceasta, criteriul principal este dezvoltarea fizică și anume greutatea de 1000 g și lungimea de 35 cm. Născutul mort va avea o greutate ce depășește 1000 g și peste 35 cm, în timp ce la avort cel puțin unul din parametrii se situează sub nivelul stabilit.

Indicatorul de mortinatalitate este:

Datorită cauzelor comune dintre mortinatalitate și mortalitate neonatală precoce, în practică se comasează frecvența născuților morți cu frecvența deceselor precoce sub forma mortalității perinatale:

II.5 Mortalitatea materna

Mortalitatea maternă reprezintă frecvența decesele femeilor in timpul sarcinii, nașterii sau lehuziei (42 zile dupaƒ naștere) din oricare cauzaƒ mai puțin accidentele sau traumatismele

și raportat la 1000 sau 100 000ƒnascuti vii:

Se descriu decese directe ca rezultat al complicațiilor obstetricale de pe parcursul sarcinii, nașterii sau în perioada puerperală, sau al omisiunilor, intervențiilor/manevrelor sau tratamentelor incorect aplicate.

Decesele indirecte sunt o consecință a unei boli preexistente sarcinii sau a unei boli care a coincis cu sarcina, neavând cauze obstetricale, dar care este agravată de modificările fiziologice gravidice.