Năsălean Cristina Ildik ó [614589]

Năsălean Cristina Ildik ó

1

PROIECT DE DIPLOMA

AMENANJARE ACCES DE PE DN15 ȘI PARCAREA
COMPLEXULUI BAUMAX TARGU -MUREȘ

Coordonator : Conf.Dr.Ing. GAVRIL HODA
Absolvent: [anonimizat] Ó

Năsălean Cristina Ildik ó

2

BORDEROU

A. PĂRȚI SCRISE.
MEMORIU TEHNIC ……………………………………………………….. 3
1. Date gen erale. …………………………………………………………….3
1.1. Amplasamentul …………………………………………………………3
1.2. Clima și fenomenele naturale specifice zonei………….. ……………………….3
2. Descrierea lu crărilor……………………………………………………….3
2.1.Viteza de proiectare……………………………………………………..3
2.2. Trase ul în plan…………………………………………………………..3
2.3. Profile transversale și pr ofile longitudinale……………………………..4
2.4. Strauctura rutieră………………………………………………………..4
2.5. Amenanjarea trotuarelor, acostamentelor , drumul de acces la parcaj…..5
2.6. Parcări…………………………………………………… ……………… 6
2.7. Semn alizare rutieră……………………………………………………… 6
2.8.Scurgerea apelo r pluviale…………………………………………….….. 9
2.9. Iluminat ………… ……………………………………………………… 10
2.10. Protecția muncii………………………………………………………. 11
3. Breviare de calcul…………………………………………………… ……… 11
3.1. Dimensionarea structurii rutiere se mirigide……………………….9
3.2. Calculul capacități i de circulație…………………………………..1 6
3.3. Calcul de ilu minat stradal………………………………………… 23
4. Caiet de sarcini general pentru lucrări de drumuri………………………….27
4.1. Lucrari de terasamente …………………………………………… 31
4.2. Strat de bala st……………………………………………………. 33
4.3. Strat de balast stabilizat cu ciment ………………………………. 35
4.4. Mixturi asfaltice ………………………………………………….3 7

5. Temă spec ială……………………………………………………………….. 41

B. PĂRȚI DESENATE.
1. Plan general. Amenanjare platformă. Sens girație. Scurgerea apelor pluviale. Detalii .
2. Profil longitudinal. Profile transversale……………………………………… ……….

Năsălean Cristina Ildik ó

3

MEMORIU TEHNIC.

FOAIE DE PREZENTARE

Denumirea lucrării:

Amenanjare acces de pe DN15 și parcarea
Complexului Baumax din Târgu -Mureș.
Amplasament: Municipiul Târgu -Mureș, jud. Mureș
Beneficiar: Baumax
Data elabora rii: 04.07.2014

Descrierea proiectului
prin obiectiv:

Proiectul vizeaz ă amenanjarea drumului de acces
la parcajul complexului Baumax prin intermediul
unui sens de girație, de pe drumul principal DN15
la intrarea în localitatea Targu -Mureș .

1. Date generale .
1.1. Amplasamentul .
Suprafața propusă pentru reabilitare se află la intrarea în localitatea Targi -Mureș (dinspre
Cluj), pe partea dreaptă a drumului Europen E60, suprafața studiată este de 64214,756 mp.
Drumul principal E60 avand lungimea de 40m de unde se face intrarea pe platforma
parcării Baumax, astfel s -a amenanjat un sens giratoriu care să permită circulația mașinilor în
condiții de siguranță, cu o rază de

1.2. Clima și fenomenele naturale specifice zonei.
Se află la o latitudine de 320m f ață de nivelul mării, clima este de tip continental moderată
cu veri călduroase și ierni aspre. Temperatura medie anuală este de 8,2 ᵒC, TMA iarna -3 ᵒC,
TMA vara 19 ᵒC. Media precipitațiilor anuale atinde 663 mm.
Sursele de poluare a solului în această zo nă provine din depozitarea necontolată a
deșeurilor menajere și industriale, emisiile de pe pletforma activității chimece de la combinatul
Azomureș situat vis -a-vis de zona studiată.

2. Descrierea lucrărilor .
2.1. Viteza de proiectare.
Viteza de proiecta re în incinta parcării s -a considerat de 10 km /h iar pe drumul principal
E60 viteza de proiectare 40 km/h.

2.2. Traseul în plan.

Năsălean Cristina Ildik ó

4

Întreaga suprafață a platformei și drumul de acces pană la platformă vor fii asfaltete
conform vitezei de proiectare. Drumul principal de unde se asigură accesul la platformă va fii
reabilitat conform neregularităților constatate pe teren și în funcție de traficul de calcul
existent. Se amenanjează sensul giratolriu care face accesibilitatea la platforma parcării. Iar
platforma destinată autovehiculelor de marfă, avand intrare separată de cea a vehiculelor
obișnuite, care vor asigura aprovizionarea Baumaxului se va executa din beton rutier BCR 4,5.
Drumrile interioare au lățimea de 6m poziționate perpendicular unele pe altele de limitate
la mijloc cu zonă verde cu lățimea de 1m, și un rand în exceriorul limitei de proprietate.
În planul de situație mai apar și trotuarele care asigură accesul la hipermarket au o lățime de
2m. Pasul la 4sphalt mare este de 8cm, iar în cazul borduri i mici nu va exista nici o diferența
de nivel. In zonele de amenajare a trecerilor de pietoni in cadrul trotuarelor se vor amenaja
rampe de legatură între trotuare și carosabil cu panta de maxim 15% pentru persoanele cu
handicap locomotor.

2.3. Profile lo ngitudinale și profile transversale .

2.3.1. Profil transversal.
Lățimile platformei și a părții carosabile s -au adoptat conform prevederilor STAS 2900 si ale
Ordinului MT 49/1998, pentru proiectarea și realizarea străzilor în localități urbane si STAS
101144/1 -90 si 10144/2 -90. Pantele transversale părții carosabile din aliniament se vor
proiecta în acoperiș, cu valoarea de 2.5 % spre trotuar și 2% pe a trotuarelor înspre șant sau
carosabil. În planșele anexate prezentei documentații, sunt prezentate profiluri transversale tip
si detalii de executie privind structura rutieră si dispozitivele de colectare si evacuare a apelor,
cu șant pereat sau cu canalizare pluvială.
Gurile de scurgere au fost pozițoinate între parcări cu o pantă a platformei de 1%.
2.3.2. Profilul longitudinal.
S-a realizat un proful longitudinal pe lungimea sectorului de drum pe care se dorește
reabilitarea.

2.4. Structura rutieră.

Structura rutieră s -a dimensionat conform „Normativului privind alcătuirea structurilor
rutiere rig ide și suple pentru străzi ” indicativ NP 116 -04 și a „Normativului pentru dimensionarea
sistemelor rutiere suple și semirigide ” PD177 -2001. Aceasta s -a verificat și la acțiunea repetată
îngheț -dezgheț, conform prescripțiilor din STAS 1709/1 -90, STAS 1709/2 -90 funcție de tipul
climatic, patul drumului, condiții hidrologice.
Având în vedere structura existentă pe stră zi si a tra ficului actual si de perspectivă, este
necesară î nlocuirea completă a acesteia pe drumul european E60, iar în urma calculelor s -a propus
o structură rutieră :
– 4 cm BA 16
– 5 cm BAD 25
– 20 cm piatra spartă
– 25 cm ( completare la existent)

Pentru drumul de acces și platforma parcării s -a ales o alta structură rutieră, în cazul acesta
pentru un trafic ușor având următoarea alcătuire :
– 4cm BA 16

Năsălean Cristina Ildik ó

5

– 6cm BAD 25
– 20cm balast stabilizat
– 25cm balast
Trotuarele vor avea urmatoarea alcă tuire atat :
– 8 cm pavaj
– 5 cm nisip
– 14 cm balast stabilizat
– 25 cm ba last.

2.5. Amenanjarea trotuarelor, acostamentelor, dumul de acces la parcaj.

La amenajarea trotuarelo r s-a ținut seama de prevederile STAS 10144/2 -90 și vor fi realizate
din structură prevazută la punctul anterior. El e vor avea o lațime de 2m atât și vor fi î ncadrate de
borduri din beton de ciment sau piatră cioplită 25x20x50 cm spre carosabil 10 x 10 x 50 cm spre
exterior, pozate pe un strat de beton de ciment C12/15. La colțurile străzii și intersecț ii cu alte
străzi, dacă nu sunt în apropiere accese auto amen ajate, se vor realiza borduri î nclinate pentru
accesul persoanelor cu dezabilităț i fizice.

Fig. 1. Borduri din beton de ciment. Fig. 2. Detaliu bordur ă.

În parcaj se vor utiliza la delimitarea dintre carosabil și zona verde cu borduri de beton de
ciment cu înălțimea de 18×5 iar talpile mai late de 15×15, nu au dimensiuni foarte mari astfel dând
asfel și un aspect plăcut parcajului.

Fig. 3. Pavaj utilizat la trotuar.

Năsălean Cristina Ildik ó

6

Trotuarele vor fii pavate cu pavaje grii tip Elis în zonele adiacente drumului principal, iar la
zonele pietonale din parca j s-au ales pavaje în două culori de tip Elis.

În zonele de amenajare a trecerilor de pietoni în cadrul trotuarelor se vor amenaja rampe de
legătura între trotuare și carosabil cu panta de maxim 15% pentru persoanelecu handicap
locomotor, acestora fiind a sigurat un număr de 12 locuri de parcare.

2.6. Parcări .

Parcările au fost realizate pentru autoturisme care au dimensiunile de 2.50×5.00m și sunt
poziționate perpendicular pe drumurile interioare. În dreptul accesului în magazin au fost
proiectate și par cări în număr de 12 locuri situate langa intrarea în complexul de magazine speciale
pentru persoane cu handicap locomotor 3.50×5.00m . În total au fost proiectate un numă r de 650 de
locuri pentru parcarea autoturismelor din care 12 pentru persoane cu handic ap locomotor.

Fig. 4. Amenanjare parcare Baumax.

2.7. Semnalizarea rutieră.

2.7.1. Semnalizarea rutieră se va efectua conform „SR EN 1848/1 -2004, 1848/3 –
2004, 1848/4 -2004, 1848/6 -2004” și 1848/7 -2004 “ Siguranța circulației. ”
În proiectare trebuie să se țină seama de o bună exloatere a drumului pentru ca elementele
geometrice ale amenanjării să fie compatibilă cu exigențele și performanțele echipamentelor. În
apropierea de sensul giratoriu se montează indicatoare de avertizare instalate la 50…… .200m
înainte. La ieșire din calea inelară pe partea carosabilă înspre parcaj se execută marcaj transversal
pentru pietoni.
Presemnalizarea înainde de a ajunge în intersecție este instalat înainte cu 100 de m de a ajunge
în intersecție cu un panou “Presemn alizarea direc țiilor într -o intersecție cu sens giratoriu ” iar
semnalizarea de orientare se face prin intermediul unor indicatoare în formă de săgeată cu
“Direcție spre localitățile indicate” “Direc ția de urmat pentru autovehiculele destinate
trasporturilo r de marfă”, “ Direcție spre obiective locale ”. Se amplasează semnalizări de
reglementare a priorității de obligație și orientare

Năsălean Cristina Ildik ó

7

Se execută marcaje separatoare benzilor de circulație pe partea carosabilă și a spațiior
interzise, iar marcajele de delimitar e a părții carosabile în intersecție se fac prin linii continue
avand lățimea de 0,25m.
Fixarea indicatoarelor pe stalpii metalici se face cu șuruburi, astfel stâlpii metalici vor fi găuriți
în funcșie de tipul semnului indicator ce urmează prins conform s chiței de mai jos sau se pot utiliza
stalpi care au mai multe perforații.

Fig. 5 . Fixarea indicatoarelor pe stalpi metalici.

Dispozitivele de prindere sunt alcătuite din corniere L30x30x3 sudate pe spatele
indic atoarelor si din platbande prev ăzute cu gă uri pentru șuruburi, îndoite în mod special pentru a
permite sudarea de aripile orizontale ale cornierelor conform schiței de mai jos:

Fig. 6 . Dispozitive de prindere a indicatoarelor de stap. Fig. 7 . Detaliu de pr indere.

Întreținerea i ndicatoarele lor de identificare și orientare a drumurilor naționale și județene
este

Năsălean Cristina Ildik ó

8

sub sarcina administratorului drumului din afara municipiului.
Indicatoarele se amplasează de regulă pe partea dreaptă a sensului de mers, dacă di n
condiții locale nu pot fi observate din timp de către participanții la trafic se mai pot monta și pe
partea stangă.
Pentru asigrarea vizibilității asupra indicatoarelor acestea trebuie să fie montate cat mai aproape de
marginea părții carosabile pentru a evita acroșarea lor de către vehicule se impune din stas să fie
amplasate pe taluz sau dincolo de șanț, asigurandu -se o distanță de minim 50m de la marginea
platformei drumului sau de la marginea trotuarului pană la limita din spre drum a indicatorului,
totuși această distanță nu trebuie să depășească 2m.

Marcajele rutiere servesc la organizarea traficului, avertizarea și îndrumarea participanților
la trafic, acestea sunt folosite împreună cu indicatoare de presemnalizare. Marcajele se aplică pe
suprafața părții carosabile a drumului, pe bordură. Aceste marcaje nu trebuie să incomodeze
desfășurarea circulației și să nu prezinte o suprafață lunecoasă. Marcajul de pe partea carosabilă va
fi executată cu microbile de sticlă, acestea pot fi însoțite de buto ni cu elemente retrorefrectorizante
și nu trebuie să fie denivelați de partea carosabilă cu mai mult de 2,5cm.
Suprafața pe care se va executa marcajul rutier trebuie sa fie curată și uscată, lipsită de
praf, pământ, substanțe grase etc.
Se utilizează mar caje longitudinale continue pentru separarea sensurilor de circulație și
marcaje longitudinale discontinue pentru separarea benzilor de aceleași sens, marcaje de delimitare
a părții carosabile, iar pe drumul de acces în parcaj s -a folosit și marcaj transve rsal de oprire pentru
cedarea trecerii pietonilor care să aibă acces la parcaj venind de pe drumul principal.

Fig. 8 . Dimensiuni marcaje rutiere.

Se mai folosesc marcaje pentru parcare, stație de microbus și săgeți de orientare vor fi
deasemenea și unel e borduri marcate pentru a atrage atenția mai mare a participșanților la trafic de
organizarea circulației.

2.7.2. Semnalizarea în timpul execuției .

Năsălean Cristina Ildik ó

9

Fiecare constructor va lua măsuri pentru asigurarea semnalizarea lucrării pentru fiecare punct de
lucru respectand Normele Metodologice privind condițiile tehnice de închidere a circulației și de
instituire a restricțiilot circulației în vederea executării lucrăril or în zona drumului european și /sau
pentru protecția drumului.

2.7.3. Semnalizare finală.
Semnalizarea finală constă în efectuarea de marcaje longitudinale și transversale și de
montarea unor semne și indicatoare precum treceri de pietoni în zone alocate acestora și a semnelor
de parcare.
2.8. Scurgerea apelor pluviale.
Este asigurată prin pantele longitudinale și transversale ale platformelor, panta dată este de 1%
pentru o mai bună colectare între parcări au fost introduse rigole prefabricate din beton, apele
pluviale sunt colectate de gurile de scurgere proiectate și rigola carosabilă din element e
prefabricate, acestea fiind descărcate în canalizarea pluvială proiectată.

Fig. 9. Grătar la suprafața carosabilului pentru scurgerea apelor pluviale.

Iar la drumul principal DN15 pe partea stângă a acesteia, se va realiza un șantțpereat î n
lungime de 700 m care va descărca î n Mureș prin intermediul unui podeț tubular d=800 mm cu
lungimea de 10 m , iar pentru protecția mediului înainte de deversarea ș anturilor spre emisar se vor
amplasa deznisipatoare ș i decantoare de uleiu ri și gră simi.

2.8.1. Curățenie pe șantier.
Fiind o zonă situată pe dumul European E60, la intrarea în localitatea Targu -Mureș ,
antreprenorul va lua toate măsurile pentru ca atat pe parcursul lucrărilor cat și finalizarea acestora
în zonă să fie menținută ordinea și curățenia, iar eventualele materiale depozitate să fie cat mai

Năsălean Cristina Ildik ó

10

urgent transportate sau pude în operă. La terminarea lurărilor de organizare de șantier și se va
curăța terenul din zona refăcandu -se zonele verzi afectate .

2.9. Iluminat.

Cel mai important care afectea ză vizibilitatea și siguranța pe spațiul rutier este spectrul
vizual al corpurilor de iluminat, stralucirea cerului și luminile orbitoare de alte tipuri de surse de
iluminat.

Fig. 10. Corpuri de iluminat în lungul drumului.

Amplasarea corpurilor de ilum inat reprezintă modeul de așezare în plan a corpurilor de
iluminat. Clasa sistemului de iluminat aleasă pentru drumul european și parcaj prezintă
caracteristici luminotehnice necesare realizării confortului luminos, confortul de uniformitate
generală este raportul dintre luminanța minimă și luminanța medie de pe întreaga suprafață al zonei
de calcul pentru o poziție specifică a observatorului.

Luminozitatea longitudinală este dată de raportul dintre luminanța minimă și luminanța
maximă care se găsesc pe ax a benzii de circulație pe care se deplasează conducătorul auto.
Distanța corpurilor de iluminat este distanța dintre centrele luminoase dintre două corpuri
de iluminat consecutive, factorul de menținere a fluxului luminos este raportul dintre iluminarea
medie în plan util după o anumită durată de utilizare a unui sistem de iluminat și iluminarea medie
obținută în aceleși condiții, sistemul de iluminat considerat ca nou.
Iluminarea intersecție giratorii s -a prevăzut cu instalarea de tuburi luminoase în lungu l
bordurilor insulei centrale și pe bordurile care delimitează colțul anterior al insulei separatoare.
Luminanța zonei de acces este valoarea medie a luminanței percepută de ochii
observatorului din campul său vizua, luminanța zonei de prag este luminanța medie a carosabilului
din zona de prag suficient de mare pentru ca observatorul să poată depista în timp util un eventual
obstacol prezent pe carosabil.
Abordarea soluției luminotehnice în cadrul sistemelor de iluminat rutier trebuie să se facă
astfel înca t apariția fenomenului de orbire, să nu influențeze performanța, capacitatea vizuală a
participanților la trafic, orbirea de confort are ca efect apariția oboselii vizuale și mentale al
observatorului.

2.10. Protecția muncii.

Năsălean Cristina Ildik ó

11

Semnalizarea punctelor de l ucru se va executa conform normelor în vigoare. Tronsoanele
deschise spre executare vor fi obligatoriu 11sphalt 1111n și semnalizate corespunzător,
11sphalt 1111nt dacă lucrările se desfășoară pe timpul nopții sau nu. Antreprenorul va respecta
“Normele de protecți a muncii 11sphalt 11 activității de construcții -montaj, pentru construcții
rutiere” aprobate conform Ordinului 9/1982 de catre Ministerul Transporturilor si
Telecomunicațiilor. Se va da o deosebita atenție în special normelor privind activitatea specific
lucrărilor de terasamente, drumuri. În mod special se va acorda atenție la urmatoarele:
Capitolul 3 – Obligațiile și ră spunderile personalului muncitor;
Capitolul 4 – Mijloace indivi duale de protecț ia muncii;
Capitolul 5 – Propaganda de protecț ia muncii;
Capit olul 6 – Examenul m edical al persoanelor ce urmează a fi încadrate în munca ș i
controlul medical periodic;
Capit olul 7 – Instructajul de protecț ia muncii subcapitolele A,B,C,D,E,F;
Capitolul 8 – Lucrări de construcții -montaj care se execută sub circulaț ie;
Capitolul 12 – Organizarea ș antierului;
Capitolul 13 – Încărcarea -descărcarea,manipularea,transportul ș i depozitarea materialelor
11sphalt 11 lucrărilor de construcț ii-montaj pentru transporturi feroviare rutiere si navale toate
articolele referitoare la luc rările de execuție și modernizare a căilor de comunicaț ii rutiere;
Capitolul 14 – Terasamente pentru căi ferate ș i drumuri;
Capitolul 16 – Lucră ri de drumuri;
Capitolul 32 – Transporturi locale -subcapitolele A,B,C;
Capitolul 53 – Dispoziț ii gen erale privin d normele de protecția muncii pentru exploatarea ș i
întreținerea utilajelor,mașinilor, instalațiilor ș i mijloacelor de transport din constructii -montaj;
Capitolul 54 – Exploatare a utilajelor,maș inilor,instalatiilor si mijloacelor de transport acele
articol e 11sphalt 11 pentru lucrările de drum și în funcție de dotarea ș antierului;
Capitolul 55 – Revizia tehnică,întreținerea și repararea utilajelor,mașinilor instalațiilor ș i
mijloacelor de transport;
Capitolul 56 – Norme de protec ția muncii pentru laboratoarele pentru determinari calitative
la betoanele de ciment, 11sphalt ,defectoscopie la betoane,la sudura,probe de rezistenta,etc;

3. Breviar de calcul.

3. 1.Dimensionarea structurii rutiere semirigide
3.1.1. Generalități.
Dimensionarea sistemelor rutiere semirig ide se bazează pe îndeplinirea concomitentă a
următoarelor criterii :
– Deformația specific de întindere admisibilă la baza structurii bituminoase,
– Tensiunea de întindere admisibilă la baza sraturilor de agregate natrale
stabilizate cu lianți hidraulici sau p uzzolanici,
– Deformația specifică de compresiune admisibilă.
Metoda analitică de dimensionare se bazază pe stabilirea unei alcătuiri a sistemului rutier,
în conformitate cu prevederile prescripțiilor tehnice în vigoare și verificarea stării de solocitare a
acestuia, sub acțiunea traficului de calcul, astfel încat să îndeplinească criteriile de dimensionare
menționate mai sus.

Năsălean Cristina Ildik ó

12

Pentru dimensionarea sistemelor rutiere semirigide este necesar să se efectueze studii în
vederea obținerii următoarelor date :
– Compoziția și intensitatea traficului și evoluția în perspectivă a acestuia,
– Caracteristicile geometrice ale pamantului de fundare,
– Regimul hirologic al complexului rutier.
La dimensionarea structurii rutiere semirigide s -a luat în considerare traficul de calcul
corespunzător perioadei de perspectivă de 15 ani exprimat în osii standard de 115KN, echivalent
vehiculelor care vor circula pe drumul european. Osia standard prezentand următoarele
caracteristici :
– Sarcina pe roțile duble = 57.5 KN
– Presiunea de contact = 0 .625 Mpa
– Raza suprafeței de circulație echivalente suprafeței de contact între pneu și drum
= 0,171m
Perioada de perspectivă indicată de beneficiarul lucrării s -a stabilit în cadrul primei faze de
proiectare, s -a avut în vedere atat traficul de calcul cat și evoluția în perspectivă a acestuia.
Studiul de trafic pentru dumul european supus modernizării se ia în considerare prezența în
compzițiatraficului a autovehiculelor cu sarcina pe osie cuprinsă între 100 KN și 115KN ca urmare
a creșterii limitei maxime a tonajelor pe osie simplă de 10t la 11t în cazul autovehiculelor cu
suspensie pneumatică care vor circula pe acest drum în conformitate cu prevederile Legii 82 /1998
de aprobare a Ordonanței Guvernului nr. 43 /1997 privind regimul drumurilor.

3.1.2. Stabili rea traficului de calcul.
S-a dimensionat un sistem rutier pentru un drum european principal – E60 la ieșirea din localitatea
Targu -Mureș către Turda, cunoscand următoarele caracteristici :
– Drumul este situat într -o zonă de tip climatic I și regim hidrologi c 1.
– Pămantul de fundare este de tip P3 : Ep = 70 MPa, μ = 0.30
– Traficul recesămantului de circulație:
o Autocamioane și derivate cu 2 osii 490
o Autocamioa ne și derivate cu 3 și 4 osii 570
o Autovehicule articulate 180
o Autobuze 50
o Remorci 125
– Perioada pe perspectivă 10 ani
– Anul punerii în operă 2014.

Grupa de vehicule

(
+

/2 [(
+
/2] *

Autovehicule și
derivate cu 2 osii 490 1,1 1,7 1,4 0,4 274
Autovehicule și
derivate cu 3 și 4 osii 570 1,1 1,7 1,4 0,6 479
Autovehicule
articul ate 180 1,2 1,9 1,55 0,8 223

Năsălean Cristina Ildik ó

13

Autobuze 50 1,5 1,5 1,3 0,6 39
Remorci 125 2,0 2,0 1,65 0,3 62
Total 1077

= 365· · · ·
·
· ]
= 365· · 10 · 0.5 · 1077 = 1,96
Unde:
– traficul de calcul, exprimat în milioane de osii strandard ;
365 – numărul de zile calendaristice dintr -un an;
– perioada de perspectiva, în ani;
– coeficientul de repartiție transversală pe benzi de circulație ;
– intensitatea medie zilnică anuală a vehiculelor din grupa K, conform rezultatelor
recesămantului de circulație;
– coeficientul de evoluție al vehiculelor din grupa K, corespunzător anului de dare în
exploatare a drumului, anul R, stabilit prin interpolare;
– coeficientul de evoluție al vehiculelor din grupa K, corespunzător sfarșitului
perioadei de perspectivă luată în considerare (anul F), stabilit prin interpolare;
– coeficientul de ech ivalare a vehiculelor din grupa K, în osii strandard.
În vederea preluării traficului de ….. de propune următoarea alcătuire a sructurii rutiere :
h[cm] E [MPa] μ
– Beton asfaltic de uzură BA 16m 4 3600 0,35
– Beton asfaltic strat de legătură BAD25m 5 3000 0,35
– Mixtură asfaltică 8 5000 0,35
– Agregate naturale stabilizate cu ciment 22 1000 0,27
– Balast 25 260 0,3

Fig. 11 . Structură rutieră propusă pentru trafic greu .

S-a calculat modulul de elasticitate pentru balast avand în vedere că acesta alcătuiește un
strat inferior de funda ție:

Năsălean Cristina Ildik ó

14

= 0.2 · · = 0.2 · · 90 = 216 MPa
Se echivalea ză cele două straturi de beton asfaltic :
E = 3300 [MPa] și h = 4 + 5 = 9cm.

Analiza structurii rutiere la solicitarea osiei standard

DRUM: E60
Sector omogen:

Parametrii problemei sunt

Sarcina….. 57.50 kN
Presiunea pneulu i 0.625 MPa
Raza cercului 17.11 cm
Stratul 1: Modulul 4016. MPa, Coeficientul Poisson .350, Grosimea 17.00 cm
Stratul 2: Modulul 1000. MPa, Coeficientul Poisson .350, Grosimea 22.00 cm
Stratul 3: Modulul 260. MPa, Coeficientul Poisson .350, Grosimea 25.00 cm
Stratul 4: Modulul 100. MPa, Coeficientul Poisson .270 si e semifinit

R E Z U L T A T E: EFORT DEFORMATIE DEFORMATIE
R Z RADIAL RADIALA VERTICALA
cm cm MPa microdef microdef

.0 -17.00 .454E+00 .950E+02 -.140E+03
.0 17.00 .137E -01 .950E+02 -.255E+03
.0 -39.00 .137E+00 .107E+03 -.148E+03
.0 39.00 .146E -01 .107E+03 -.242E+03
.0 -64.00 .223E -01 .839E+02 -.140E+03
.0 64.00 .378E -02 .839E+02 -.229E+03
Aplicand programul CALDEROM 2000 s -au calculat următoarele componente ale deformației :
→ – deformația specifică orizontală la baza straturilor bituminoase, = 950 microdef.
→ – deformația specifică orizontală de întindere la baza straturilor din agregate
stabilizate, = 137 microdef.
→ – deformația specifică v erticală de compresiune la nivelul pămantului de fundare,
= 140 microdef.

3.1.2. Verificarea sistemului rutier la solicitatrea osiei standard .

1. Criteriul deformației specific de întindere la baza straturilor bituminoase.
RDO < (0.85 pentru drumuri euopene) – rata degradării pri oboseală (RDO) are o
valoare mai mică sau egală cu .
RDO = / = 115/
= 4.27 · · = 4,27 · · = 6.43 m.o. s.

Năsălean Cristina Ildik ó

15

2. Criteriul deformației specific vertical la nivelul patului de fundare.
<
= 329 · = 274.3 microdef > = 140 microdef.

3. Criteriul tensiunilor de întindere admisibilă la baza straturilor de aggregate na tural
stabilizate cu lianți hidraulici sau puzzolanici.
<
→ – tensiunea orizontală de întindere la baza straturilor de agregate din agregate naturale
stabilizate,
→ – tensiunea de întindere admisibilă în Mpa.
= (0.60 – 0.056 · log ) = 0.35 (0.60 – 0.056 · log 1.96) = 0.2042 MPa
= 0.137 MPa ≤ = 0.2042 MPa.
→ – rezistența la întindere a agregatelor naturale stabilizate în Mpa
→ – traficul de calcul, în milioane osii standard de 115kN.
3.1.3. Verificarea sistemului rutier la îngheț -dezgheț.
Modul de calcul al adâ ncimii de îngheț -dezgheț și verificarea complexului rutier pe baza unor
relații, tabele și diagram extrase din normativele STAS 1709 /1-90, 1709/2 -90, 170 9/3-90.
– Tip climatic I
– Tip pămant de fundație P3 → Z = 134 cm
– Idicele de îngheț 666
=
· =
∆Z = – = 64 – 51.6 = 12.4
=
· = 64 · 0.65 = 51.6
= Z + ∆Z = 146 cm
K = / = 0.353 → structura re zistă la acțiunea înghețului.
Unde: – grosimea sistemului rutier alcă tuit din straturi de material rezistente la îngheț în cm
– grosimea echivalentă de calc ul la îngheț a sistemului rutier în cm.

În urma verificărilor asupra structurii rutiere alese s -a constatat că acesta corespunde
atat din punct de vedere al solicitării traficului cat și din punc de vedere al efectului de îngheț –
dezgheț.

3.2. Calculul c apacității de circulație.
3.2.1. Generalități

Năsălean Cristina Ildik ó

16

Intersecție giratorie este o intersecție la același nivel avand o insulă în jurul căreia se
desfăsoară circulația rutieră, reprezentand o soluție de amenanjare a unei intersecții rutiere care
asigură un grad sp orit de securitate a traficului fiind caracterizat prin : existența unei zone centrale
bine conturate în jurul căreia este amenanjată o p arte carosabilă cu sens unic avâ nd rol de
colectare, selectare și distribuire a traficului, accesul facandu -se prin vira j la dreapta indiferent de
direcția pe care conducătorul vehiculului intențoinează să o urmeze, iar ieșirea se face tot spre
dreapta prin desprindere din flux. Calea inelară este o cale cu sens unic și destul de largă pentru a
permite înscrierea în girație a tuturor tipurilor de autovehicule.
Prin amenanjarea intersecțiilor giratorii trebuie să se respecte următoarele recomandări
specifice : să se elimine toate obstacolele periculoase, să se prefere o amenanjare simplă, asigurarea
unei bune percepții la apro pierea de intersecție, verificarea dacă amenanjarea are o capacitate de
circulație satisfăcătoare pentru ușurarea traficului actual, introducerea unei anumite șicanări a
raiectoriei la intrarea în intersecție, posibilitatea de a accepta o dimensionare mai restransă a insulei
centrale, evitarea supradimensionării elementelor amenanjării.

3.2.2. Vizibilitatea în intersecție.
Vizibilitatea conducători lor de vehicule care intră într -o intersecție trebuie să poată vedea
din timp vehiculele din intersecție car e au prioritate și să le cedeze trecerea sau chear să se
oprească dacă este cazul . Cel care intră în intersecție trebuike să vadă spre stanga partea carosabilă
inelară pe o distanță de circa 15m, iar pe insula centrală nu trebuie să existe vre un obstacol pe o
distanță de minim 2m.
3.2.3. Dimensionare intersecției.
Dimensionarea intersecției giratorii se adaptează profilul transversal al drumului european,
ținand seama de nivelul de trafic de calcul, al traficului de vehicule grele care trec pe această
porțiune de drum, de numărul de ramuri, lățimea părți carosabile nu poate fii mai mică de 6m.
Partea carosabilă inelară precum și căile de intrare și ieșire din intersecție nu trebuie să prezinte
pante transversale care să depășească 3%.
Lățimea căi inelare e ste dată de valoarea razei exterioare a acestei căi de 21m, de un număr
de 2 benzi pe sens și lățimea căi de acces de 7m, nu este permisă nici o lărgire a c ăi între două
ramuri, traficul greu are o pondere importamtă în acest caz. Deverul căă inelare trebu ie să fie
negativ uniform de 1,50% pană la 2% din cauza îmbunătățirii percepției căi inelare, ușărarea
scurgerii și îndepărtării apelor de suprafață și în orice punc al căi inelare panta transversală nu
trebuie să depășească 3%.
Razele de racordare la intr are în sensul giratoriu trebuie să fie mai mici decat raza
exterioară a căi inelare, caile de intrare in sens sunt delimitate prin marcaje și borduri delimitate
care por fii ușor depășite.

Năsălean Cristina Ildik ó

17

Fig. 10. Lățimea benzilor de intrare și razele căi inelare.
Lățimea căi de ieșire este de 7m , raza de ie șire este mai mare decat raza ex terioară a căi
inelare de 30m din considerente de siguranță și fluență a traficului.
Degradările ce pot apărea pe partea carosabilă a căii inelare și pe căile de intrare și de
ieșire, pot fi de suprafață sau de structură a sistemului rutier din cauza solicitărilor rezultate din
circulația vehiculelor grele sau al unei structuri rutiere necorespunzătoare din cauza dificultății
realizării s -au executat incorect.
Trebuie să se respecte cond ițiile tehnologiile : execuția să se facă numai în condiții climatice
favorabile, se asigură ca sratul de legătură să aibă o suprafață regulată, execuție se realizează pe
toată lățimea carosabilului cu ajutorul a două distribuitoare de mixturi asfaltice sp re a inchide la
cald rostul longitudinal .
Peisagistica insulei poate favoriza percepția de la distanță a intersecției, felul cum arată
trebuie să scoată în evidență girație în raport cu peisajul rutier din zonă și cu mediul înconjurător,
pe insula centr ală se evit orice obstacol care este posibil să blocheze în mod brutal un vehicul
scăpat de sub control în schimb se folosesc elemente care nu prezintă pericol.

Fig. 11. Detaliu calea inelară.

Năsălean Cristina Ildik ó

18

3.2.4. Insule separatoare.
Insulele sunt spații int erzis circulației situat între căile aferente diverșilor curenți de trafic,
favorizează recunoșterea intersecției de către conducătorii de autovehicule care se apropie de
intersecție, evită coloziunea între autovehiculele de pe cele două sensuri de circula ție, permite
amplasarea indicatoarelor de orientare și de ocolire, limitează riscul de a aborda calea inelară pe
contrasens.
Insulele separatore au formă triunghiulară cu baza evazată, poziția triunghiului se obține
pornind de la exele ramurilor care dau d irecție de bază a înălțimi triunghiului și de marginea căii
inelare care este poziția bazei triunghiului. Lățimea bazei triunghiului este de 9m.
Insulele separatoare sunt prevăzute cu borduri cu înalțimea de 5 cm c culori
retroreflectorizante, marcajele de delimitare a căilor de intrare și de ieșire urmăresc bordurile
insulei separatoare la o distanță de 0,50m. În interiorul insulei va fi amenanjat cu iarbă iar bordurile
vor avea culoare deschisă care atat ziua cat și noaptea să prezinte un contrast clar față de suprafața
părții carosabile.

Fig. 12. Caracteristici geometrice insulă separatoa re. Fig. 13. Detaliu amenanjare insulă separatoare.

3.2.4. Calculul capacității de circulație
La efectuarea calculelor traficul este exprim at în vehicule etalon pe oră, ora de varf la care
s-a ales să se facă ora 7 dimineata, astfel se adoptă ca trafic de calcul pentru dimensionarea
intersecției la nivel corespunzător traficului orar maxim determinat pe bază de măsurătoride
distribuție și de variație în timp al traficului în sensul giratoriu.
Determinarea intensității maxime a traficului s -a ținut seama de prognoza creșterii
circulației pentru o perioadă de 15 ani. Capacitatea de circulație s -a determinat în funcție de viteza
de circulație a vehiculelor, elementele geometrice ale drumului european stabilite în funcție de
viteza de proiectare și modeul de organizare și dirijare a circulației .

Năsălean Cristina Ildik ó

19

Fig. 14. Geometria intersecției . Fig. 15. Volume d e trafic de calcul.

2.) Se cere verificarea capacității de circulație a unui sens giratoriu între un dreum național și
calea de acces către un complex comercial, avand următoarele caracteristici:
− Sens giratoriu cu 3 ramuri , cu că ile de intrare cu 2 benzi de circulație ;
− Lățimea părții carosabile la intrare: = 3.50 m;
− Lățimea caii inelare: = 8.50 m;
− Raza exterioară a girației: = 21 m;
− Lățimea insulei separatoare: = 9 m.

Traficul orar de calcul, în vehicule etalon autoturism e, pentru o perioadă de perspectivă de 15
ani, cu distribuția sa pe ramurile intersecției este pr ezentat în tabelul 1.
Tabel 1.
A B C
A 0 150 500 900
B 195 0 250 380
C 698 230 0 750
658 420 953 2030
În care:
A, B,C – reprezintă ramurile intersecției
– traficul orar de calcul care intră prin intersecție prin ramura r

Năsălean Cristina Ildik ó

20

– traficul orar de calcul care iesi din intersecț ie prin ramura r

Pe baza datelor din tabel se calculează treficul de pe calea inelară.
a) Traficul de pe calea inelară, între ramurile successive
= + = 900 + 250 = 1150 veh.et./ora
= + – = 230 + 1150 – 420 = 960 veh.et./ora
= + – = 750 + 1110 – 953 = 907 veh.et./ora

b) Traficul pe calea de circula ție rutieră în dreptul fiecărei intrări (ramuri) “ ”.
= – = 907 – 658 = 249 veh.et./ora
– = 1150 – 420 = 730 veh.et./ora
– = 1110 – 953 = 157 veh.et./ora
Astfel s -a obținut traficul pe toate ramurile și pe calea inelară a intersecției giratorii.

Fig. 16. Volumul de intrare și ieșire a traficului în sens.
Volumul total de trafic de intrare în intersecție = 2030 veh.et./ora, deci conform
tabelului 25, din “ Normativ pentru amenanjarea intersecțiilor la nivel pe drum uri publice” rezultă
că este necesară verificarea capacității de circulație a intersecției giratorii. Capacitatea de circulație
se determină pentru fiecare intrare.

Pentru intrarea pe ramura A capacitatea de circulație se calculează cu relația:
= (1330 – 0,7 )[1+0,1( – 3,5)] =
= (1330 – 0.7* 406.42)[1 + 0.1(7 – 3.5) = 141 2 veh.et./ora

Năsălean Cristina Ildik ó

21

= ( +
)[1 – 0,085( – 8)] =
= (249 +
*263.2)[1 – 0.085( 8.5 – 8)] = 406.42
= (15 – )/ 15= 658*(15 – 9)/ 15 = 263.2

Unde: → = traficul care iese din intersecție prin ramura respectivă
→ = parametrul de calcul care exprimă jena produsă de traficul de pe calea inelară.
→ = lățimea părții carosabile a intrări i (m).
→ = lățimea căii inelare (m).
→ = lățimea insulei separatoare (m).
Rezerv a de capacitate este:
= – = 1412 – 900 = 512 veh.et./ora
Rezerva relativă de capacitate este:
= [( – )
] 100 = [(1412 – 900)
] 100 = 56.9 %

Intrare B:
= 420 (15 – 9)/ 15 = 168
= (730 +
168) [1 – 0.085 (8.5 – 8)] = 806.22
= (1330 – 0.7 * 806.22) [1 + 0.1 (7 – 3.5)] = 1034 veh.et./ora
= 1034 – 230 = 804 veh.et/ora
= (
) * 100 = 35 0 %

Intrare C:
= 957 (15 – 9)/ 15 = 382.8
= (157 +
382.8) [1 – 0.085 (8.5 – 3.5)] = 237.1
= (1330 – 0.7 * 237.1) [1 + 0.1 (7 – 3.5)] = 110 6 veh.et./ora
= 1106 – 750 = 356veh.et./ora
= (
) * 100 = 47.46 %

2.) Metoda de evaluare a timpilor de așteptare:
= (2000 + 2 Qj) / (C – Qi) = (2000 + 2*362) / (1412 – 900) = 5.32 sec.
Qj = + 0.2*Qe = 249 + 0.2*562 = 362
= (Qi * ) / 3600 = (900 * 5.32) / 3600 = 2
Unde: → Qi = traficul de intrare în veh.et. /ora
→ Qj = traficul jenant în veh.et./ora
→ traficul de pe calea inelar ă în dreptul intr ării
→ Qe = traficul de pe calea inelara care iese prin ramura rep ectivă, înaintea intrării.
→ = numărul mediu de vehicule la intrare care formeaza coadă de așteptare.

Năsălean Cristina Ildik ó

22

3) Traficul conflictual pe inelul median

Fig. 1 7. Debitul de vehicule la intrarea și ieșirea din sens.

= î + + î = 8 + 195 + 698 = 901.
− este volumu l conflictual aferent brațului A , brațul calculate.
− este volumul de intrare care întoarce, aferent brațului situate în dreapta celulei
calculate (sens invers acelor de ceasornic).
– este volumul de intrare care virează dreapta, aferent brațului opus celui calculate.
î − este volumul de intrare merge înainte, aferent brațului stanga c elui calculat (sensul
acelor de ceasornic).

Analiza rezultatelor.
Rezerva relativă de capacitate a fiecărei intrari în intersecție este corespunzotor normelor
avand un rezultat de 56,9, minimul admis fiind 30% iar maximul 80% astfel se poate reduce
lățimea căii inelare.

Năsălean Cristina Ildik ó

23

3.3. Calcul iluminat stradal.

Iluminarea destinată căilor de circulație rutieră trebuie să pună în evidență caracteristicile
căii de circulație și a traficului rutier în scopul asigurării securității persoanelor, fluenței trafic ului
rutier și a confortului vizual.
Pentru o iluminare corespunzătoare a drumului se iau în considerare nivelul de luminanță,
uniformitatea generală și longitudinală, distribuția luminanțelor în campul vizual al observatorului
și performanțele tehnico -economice.
Soluția tehnică a sistemului de iluminat se adoptă după :
– Intensitatea traficului rutier,
– Categoria drumului,
– Zonele învecinate,
– Caracteristicile geometrice ale drumului,
– Existența trotuarelor,
– Existența vegetației,
– Posibilitatea de ghidaj vizual.
Caracteristicile unui sistem de iluminat sunt :
– Distanța dintre stalpi S
– Înălțimea de montaj H
– Înaintarea A
– Retragerea R
– Unghiul de înclinare
– Brațul de susținere.

S-a efectuat un calcul pe drumul principal DN15 prin intermediul programului Dialux
pentru a determina distanța optimă între stalpi și stabilireaa nivelului de luminanță s -a făcut în
funcție de densitatea de trafic, complexitatea traficului, controlul traficului, separarea traficului și
raportul de zonă alăturată.

Năsălean Cristina Ildik ó

24

Năsălean Cristina Ildik ó

25

Năsălean Cristina Ildik ó

26

Năsălean Cristina Ildik ó

27

Năsălean Cristina Ildik ó

28

Năsălean Cristina Ildik ó

29

Năsălean Cristina Ildik ó

30

Năsălean Cristina Ildik ó

31

4. Caiet de sarc ini general pentru lucrări de drumuri .

4.1. Lucrări de terasament.
Caietul de sarcini pentru lucrări de terasament cuprinde condiți ile tehnice comune
ce trebuie să fie îndeplinite la executarea debleurilor, rambleurilor, transporturilor, compactarea,
nivelarea și finisarea lucrărilor, controlul calității și condițiile de recepție.
La executarea terasamentelor se respectă prevederile din STAS 2914 – 84 precum ș i alte
standarde și normative î n vigoare, la data execuț iei, în măsura în care completează și n u contravin
prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat să asigure adoptarea măsurilor tehnologice
și organizatorice care să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat să țină evident a zilnică a condițiilor de executare a terasamen telor, cu
rezultatele testelor și a celorlalte cerinț e.
Pămantul vegetal rezultat din curățirea terenului și cele aduse de pe alte suprafețe locale de
teren sunt utlizate pentru acoperirea suprafețelor ce ur mează a fi însămanțate sau plantate.
Se verifică calitatea pămantului în funcție de caracteristicile pe care le are: granulozitate,
limită de plasticitate, densitate uscată maximă, coeficientul de neuniformitate, caracteristicile de
compactare, umflarea li beră, umiditate, rezistența la îngheț -dezgheț.
Urmează să se marerializate pe teren toate punctele importa nte ale traseului prin picheț i cu
martori, iar vâ rfurile de unghi prin borne d e betonlegati de reperi amplasați î n afara amprizei
drumului , pichetajul este insoțit de o reț ea de reperi de nivelment stab ili, din borne de beton
amplasați î n afara zonei drumu lui, cel puțin câ te doi reperi pe km. Materializarea se face la
inceperea lucră rilor de execuț ie pe baza planului de situatie, a listei cu coordonate pentru vârfuriole
de unghi ș i a reperilor de pe teren.
Odata cu definitivarea pichetajului, î n afara de axa drumului, antreprenorul va materializa
Cu ajutorul țăruși și ș abloane înaltimea u mpluturii sau adancimea săpăturii ț n ax, de -a lungul
axului drumu lui, punctele de intersecț ii ale taluzurilor cu terenul natural și înclinarea taluzelor . O
dată cu efectu area pichetajului, vor fi identificate și toate instalaț iile subterane, aeriene și electrice,
de telecomunicații sau de altă natură, aflate în ampriza lucrărilor în vederea mutării sau protejării
acestora, conform documentațiilor tehnice pentru predarea terenului liber antreprenorului, a ceste
lucrări se vor corela cu cele prevăzute în proiect și în caz de neconcordanțe se va înștiința
beneficiarul pentru a stabili sumele necesare, eventual suplimentare, față de cele prevăzute în
proiect.

4.1.1. Lucrări pregătitoare.
Înainte să înceapă lucrările de terasament se defrișează zona, se curăță terenul de
resturi de ierbuiri și buruieni, decaparea pămantului ve getal și depozitarea acesteia într -o zonă
strabilită se face pe întreaga suprafață a ambrizei drumului și suprafața parcajului, asanarea zonei
drumului și de parcare prin îndepărtarea apelor de duprafață și subterane. Antreprenorul nu va trece
la execuția terasamentelor înainte ca beneficiarul să constate și să accepte execuția lucrărilor
pregătitoare .

4.1.2. Depozitarea pămantului.
Dacă depozitarea pămantului nu este impusă în caietul de sarcini alegerea locului o
va face antreprenorul cu acordul bene ficiarului, acest acord va trebui să fie solicitat cu minim opt
zile înainte de începerea gropii de înprumut sau de depozitare. Dacă beneficiarul consideră că este
necesar,
cererea trebuie să fie însoțită de: un raport priv ind calitatea pă mântului din grop ile de împrumut
alese, în spiritul prevederilor articolului 2.2 din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru
sondajele ș i analizele de laborator executate pentru acest raport fiind în sarcina Antreprenorului;
acordul proprietarului de teren pentru o cuparea terenurilor necesare pentru depozite și/sau pentru

Năsălean Cristina Ildik ó

32

gropile de împrumut; un raport cu programul de exp loatare a gropilor de împrumut și planul de
refacere a mediului.
Înainte cu opt zile de la începerea lucrării antreprenorul trebuie să ceară acordu l
beneficiarului fișa tehnologică care tgrebuie să cuprindă condiț iile de ex ecuție a terasamentelor
stabilite, pe câte un tronson, experimental, conținand cel puțin urmă toarele date: setul de utilaje
pentru excavare, asternere, compactare; caracterist icile utilajelor de compactare: greutate, latime,
presiune în pneuri; grosimea stratului de pământ afînat ș i grosimea stratului de pămant compactat,
numă rul de treceri ale utila jului de compactare ; caracterist ici de vibrare , intensitatea de compactare
Q/S, viteze cu și fără vibrare .
Într-un registru din laboratorul antreprenorului se vor înregistra toate rezultatele privind
încercarea Proctor determinarea umidității și a gradului de compactare realizat pe fiecare strat și
sector de drum , antreprenorul nu va put ea cere recepția unui strat decât dacă toate gradele de
compactare
corespunzătoare sunt superioare minimului prescris iar ceastă recepție va trebui, în mod
obligatoriu,
menționată în registrul de șantier.

4.1.3. Finisarea platformei.
Stratul va fi finis at, compactat și complectat în așa fel încat să respecte profilele
longitudinale, transversale, declivitățile și lățimile prevăzute în proiect astfel abaterile lățimii
platformei sunt:
+/- 0,05 m, față de ax și +/- 0,10 m pe întreaga lăț ime și abaterile p entru cota de proiect de +/ –
0,05m.
În cazul în care execuția sistemului rutier nu urmează imediat după terminarea terasamentelor,
platforma va fi nivelată transversal, urmă rind realizarea unui profil acoperiș în două ape, cu
înclinarea de 1% spre margine a acestora, î n curbe se va aplica deverul prevă zut în piesele desenate
ale proiectului, fãr ă să coboare sub o pantă transversalã de 1 %.
Se face controlul calității lucră rilor de terasamente și se verifică trasarea axului drumului ,
amprizei drumului si a c elorlalte repere de trasare; se verifică pregătirile terenului de fundaț ie,
calitatea și starea pă mântului utilizat pentru umpluturi se verifică grosimea straturilor aș ternute;
compactarea umpluturilor și controlul caracteristicilor patului drumului.

Înainte să începă execuția umpluturilor, după curățirea terenului, îndepă rtarea stratului
vegetal ăi compactarea pământului, se determină gradul de compactare ș i deformarea terenului de
fundaț ie. Deformabilitatea terenului se va stabili prin măsură tori cu def lectometru cu pârghii,
conform Normativului pentru determinarea prin deflectograf ie si deflectometrie a capacităț ii
portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31 -2002. Verificarea
gradului de compactare a terenului de fundații se va face în corelaț ie cu măsură torile cu
deflectometrul, în punctele în care rezultatele acestora atestă valori de capacitate portantă scazută .

Verificarea gradului de compactare realizat se va face in minimum trei puncte repartizate
stânga, ax, dr eapta, distribuite la fi ecare 2000mp de strat compactat iar l a stratul superior al
rambleului și la patul drumului în debleu se verifică gradul de compactare care se va face î n minim
trei puncte, re partizate stanga, ax, dreapta, a ceste puncte vor fi la cel puțin 1m de la marginea
platformei, situate pe o lungime de maxim 250m.

Năsălean Cristina Ildik ó

33

Nu se va trece la execuția stratului următor decat numai după obț inerea gradului de
compactare prescris, compactarea ulterioara a stratului ne mai fiind posibila. Zonele insuficient
compactate pot fi identificate uș or cu penetrometrul sau cu deflectometrul cu pâ rghie.

4.1.4. Abateri admisibile.
Verificarea elementelor geometrice se face pe baza datelor din proiect și respectarea
prevederilor din STAS 6400.
Grosimea stratului de funda re din balast trebuie să fie egală cu cea din proiect, această
grosime se stabilește prin sondare cu tijă metalică gradată la fiecare 200 de m de strat executat,
abaterea limită a grosimii stratului este de maxim +/- 20mm.
Lățimea stratului de balast este cea prevăzută în proiect iar abaterile limită la lățimi pot fi de
+/-5cm, verificarea lățimii executate se va face în dreptul profilelor transversal ale proiectului.
Panta transversal a fundației de balast este cea a îmbrăcăminții sub care se execută prev ăzute în
proiect. Declivitatea în profil longitudinal vor respecta prevederile proiectului iar abaterile
admisibile maxime sunt de +/ – 10mm.
Straturile de fundație din balast trebuie compactate pană la realizarea gradelor de
compactare minime rezultate din densitatea maximă în stare uscată determinată cu aparatul
Proctor modificată conform STAS 1913 /13-93 în 95% din punctele măsurate trebuie să atingă o
valoare de 100% iar în toate punctele măsurate o valoare de minim 98%.
Verificarea de nivelărilor supraf eței de fundație se efectuează cu ajutorul latei de 3m
lungime și anume în profil longitudinal se efectuază în axul fiecărei benzi de circulație și nu poate
fi mai mare de + /- 2cm, iar în profil transversal verificarea se face în dreptul profilelor arătate în
proiect și nu pot fi mai mari de +/-1cm, în cazul aparițiilor delivelărilor mai mari decat ce
prezentate mai sus se va face corectarea suprafeței fundației.

4.1.5. Recepția lucrărilor.
A. Recepția pe faze.
Recepția pe faze se efectuează la terminare a execuției unui strat de balast și înainte de
executarea unui strat imdeiat superior, totodată se verifică respectarea proceselor tehnologice
aplicate în execuție, lățimi grosimi, pante transversale și capacitatea portantă la nivelul patului
executat, se încheie procesul verbal de recepțieconform reglementărilor legale în vigoare,
sprecificandu -se eventualele remedieri necesare, nu se trece la stratul urmator pana nu se execută
aceste remedieri.
B. Recepția preliminară.
Comisia de recepție examinează lucrările și verifică îndeplinirea condițiilor de execuție și
calitative impuse de proiect și caietul se sarcini, precum și constatările observate pe parcursul
execuției de către organele de control. În urma acestei recepții se încheie Procesul verbal de
recepție preliminară.
C. Recepția finală.
Recepția finală va avea loc după expirarea perioadei de garanție și se va face în condițiile
respectării prevederilor legale în vigoare precum și prevederile din caietul de sarcini.

4.2. St rat de balast.

Straturile de fundaț ie din balast sau bala st amestec optimal se realizează î ntr-unul sau mai
multe straturi, in funcț ie de grosimea stabilita prin proiect ș i variază conform prevederilor STAS
6400 -84 între 15cm si 30cm, mă surile organiza torice si tehnologice corespunză toare pentru

Năsălean Cristina Ildik ó

34

respectarea strictă a prevederilor caiet ului de sarcini, asigurarea prin laboratoarele ș i prin
colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea t uturor incercarilor si determină rilor r ezultate din
aplicarea prezentului caiet de sarcini trebuie să fie asigurat de antreprenor iar la cererea
beneficiarului se pot face verifică ri suplimentatre față de prevederile prezentului caiet de sarcini.
Se va utiliza balast sau balast amestec optimal cu granula maxima 63 mm, acesta trebuie să
provină din roci stabile, nealterabile în aer, apă sau î nghet, nu trebuie să contina corpuri străine
vizibile: bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetal, sau elemente alterate.
Se vor aproviziona din timp în depozite cu agregate pentru a se asigura omo genitatea și
constanta calității acestuia, a provizionarea la locul de punere în operă se va face numai după
efectuarea testelor de laborator complete pentru a se verifica dacă agregatele din depozit
îndepline sc cerințele prezentului caiet de sarcini si n umai după se aprobă de către beneficiar,
aceasta se face în depozite deschise dimensionate în funcție de cantitatea necesară și în funcție de
eșalonarea lucrărilor.
Executarea stratului de fundaț ie din balast s au balast amestec optimal va incepe numai
dupa:
– receptionarea lucrarilor de terasamente sau de strat de forma;
– verificarea și reglarea utilajelor ș i dispozitivelor necesare punerii î n opera a balastului sau a
balastului amestec optimal;
– execuția lucr ărilor de drenare a apelor din fundații.
În cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului se face printr -un
strat drenant continuu, asigurandu -se în prealabil posibilitatea evecuarii apelor î n orice punct al
traseului, la cel put in 15 cm deasupra șantului, iar în cazul în care există mai multe surse de
aprovizion are cu balast se vor lua mă suri de evitare a amestecarii agregatelor ș i de del imitare a
sectoarelor de drum în funcție de sursa folosită , acestea fiind consemnate în regis trul de ș antier.

Compactarea începe de la margine în sensul lungimii așternute, avansand progresiv că tre
axul străzii, prin treceri succesive. Fâșiile succesive trebuie să se suprapună pe minimum 20cm.
Inversarea sensului de mers al utilajelor de compacta re se va realiza lin pentru a se evita vă lurirea
suprafeței, de asemenea, la terminarea compactă rii fiecare pun ct al suprafeț ei va fi supus
aproximativ aceluiași număr de treceri se vor evita mersul șerpuit și î ntoarcerile utilajelor de
compactare pe supra fața stratului.
După primele treceri ale util ajului de compactare se verifică uniformitatea suprafeț ei
stratului și realizarea pantelor transversale preva ăute î n proiect, ef ectuandu -se eventualele
modifică ri, completări și înlocuiri de materiale în zonele cu segregări, astfel încat după terminarea
compactării să se asigure grosimea și suprafața corespunză toare stratului.
Denivelările care se produc în timpul compactării straturilor de fundație sau care răman după
compactare se corectează cu material de apo rt și se recompactează. Suprafețele cu denivelă ri mai
mari de 4cm se completează, se nivelează ș i apoi se compac tează din nou.
.
RECEPTIA LUCRĂ RILOR
A. Receptia pe faze .
Recepția pe faze se efectuează la terminarea execuț iei unui strat de balast ș i înainte de
executare a unui strat imediat superior, cu această ocazie se verifică respectarea lățimi, grosimi,
pante tran sversale si capacitatea portantă la nivelul stratului executat.
Se verifică exactitatea rezultatelor determinarilor înscrise î n registrele d e laborator.
Se încheie proces verbal de recepț ie conform reglementarilor legale î n vigoare, specificanduse dacă
este cazul remedieri necesare , nu se trece la executarea stratului urmator pan ă cand nu se execută
aceste remedieri.
B. Receptia preliminar ă
Comisia de recepție examinează lucrările și verifică îndeplinirea condițiilor de execuție ș i

Năsălean Cristina Ildik ó

35

calitative impuse de proiect și caietul de sarcini precum și constată rile consemnate pe parcursul
execuției de că tre organele de control , în urma acestei receptii s e incheie “Procesul verbal de
receptie preliminara”.
C. Receptia final ă.
Receptia finală va avea loc după expirarea perioadei de garanție si se va face ăn condiț iile
respectă rii prevederilo r legale în vigoare precum ș i a prevederilor din prezentul caiet d e sarcini .

4.3. Strat de balast stabilizat cu ciment.

4.3.1. Materiale pentru execuție.
Apa utilizată la prepararea amestecului de agregate maturale și ciment poate să provină din
rețeaua publică sau altă sursă, dar ăn acest caz trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute în
SREN 1008/2003. Indiferent de sursă se va face verificarea apei de către un laborator de
specialitate înainte de începerea lucrărilor, în timpul utiliyării pe șantier se va evita poluarea apei
cu detergenți, materiale organice, ulei uri, argile, etc.
Materialele necesare execuției stratului de bază din agregate naturale stabilizate cu ciment
vor fi supuse testelor de informare preliminară și verificărilor pentru a asigura stabilitatea
amestecului. La prepararea amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment se impune
folosirea unui întarzietor de priză.
În cazul agregatelor naturale stabilizate are o importanță mare durata de punere în operă,
durata în care priza este nulă sau foarte slabă și permite punerea în operă a amestec ului și
comportarea lui fără să prejudicieze viitoarele caracteristici mecanice ale acestuia.

Cimentul utilizat pentru stabilizare se livrează ambalat în saci de hartie sau vrac, insoțit de
documentele de certificare a calității. Depozitarea cimentului s e face numai după recepț ionarea
calitativă ș i cantitativă a cimentului conform prevederilor din Anexa VI.1 din NE 012/99, in clusiv
prin constatarea existenței ș i examinarea documentelor de certificare a calității și verificarea
capacității libere de depozi tare, î n silozuri destinate tipului respectiv d e ciment sau în încă peri
special amenajate.

Apa care se utilizeză la prepararea am estecului de agregate naturale ș i ciment poate
saăprovină din rețeaua publică sau altă sursă, dar în acest caz trebuie să inde plinească condiți ile
prevazute in SR EN 1008/2003, în timpul utilizării pe ș antier se va evita poluarea apei cu
detergenț i, materii organice, uleiuri,argile, indiferent de sursa s e va face verificarea apei de că tre un
laborator de specialitate la î nceperea lucrărilor.
La prepararea amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment se impunea de cele
mai multe ori folosirea unui întârzietor de priză, a cesta poate fi intârzietorul de priză folosit la
prepararea betonului de ciment.
Compoziția amesteculu i de agregate naturale, ciment ș i apã se va face de cãtre un laborator
de specialitate prin efectuarea unor încercãri preliminare, care va determina: curba granulome tricã
a agregatelor stabilizate, dozajele de ciment și aditiv, conținutul de apă, densitatea în stare uscată
de referință , respectiv caracteristicile de compactare.
Compozitia amestecului de ciment, apă și agregate se va stabili numai prin încercări de
laborator, compoziția se face în funcție de: la intrarea în func ție a stației de preparare, la
schimbarea tipului de ciment sau agregate și ori de câte ori se apreciazã că este necesară
reexaminarea compoziției utilizate.
Conținutul de apă trebuie să se situeze la nivelul umidității optime de compactare.
Caracteristicile de compactare respectiv dens itatea în starea uscată maximă și umiditatea

Năsălean Cristina Ildik ó

36

optimã ale stratului din material granular stabilizat cu ciment se vor determina de cãtre un
laborator de specialitate autorizat, prin metoda Proctor modificatã, conform STAS 1913/13.

O importantã deosebitã în cazul agregatelor naturale stabilizate o are durata de punere în
operă, a ceasta este durata în care priza este nulã sau foarte slab ã și permite punerea în operã a
amestecului ș i comportarea lui, fãrã sã prejudicieze viitoarele cara cteristici mecanice ale acestuia.
Durata de punere în operã care se cere în cazul materialelor granulare stabilizate, variazã între 2 si
6 ore în funcț ie de condiț iile de execu ție. Mãrirea dur atei peste douã ore se poate obț ine prin
utilizarea unui întârzi etor de prizã. Cantitatea de întârzietor de prizã depinde de temperatura
ambiantã si ea va fi stabilitã de laborator în cadrul studiilor preliminare, cunoscând ca la 10°C
durata de punere în lucru este estimatã la dublul celei obtinute la 20°C iar aceasta la rândul ei este
de douã ori mai mare decât cea pentru 40°C .

Prepararea amestecului din agregate naturale ciment si apă se poate efectua în centrale de
tip continue de dozare și malaxare sau în centrale de beton, folosite la prepararea betoanelor din
îmbracaminte, statia de preparare va fi amplasată în afara amprizei drumului iar distanța minimă
între stația de preparare și punctul de lucru va fi de 45 de minute, timp de transport maxim al
amestecului de agreagate naturale, ciment și apă.
Se vor face veri ficări repetate pentru obtinerea rezultatelor satisfacatoare privind
umiditatea, omogenitatea amestecului, rezistenta la comresiune și timpul optim de punere în operă.

Transportul amestecului din agregate naturale, ciment și apă se cu autobasculante cu
basculare pe spate care circulă pe fundaț ie de balast , pe timp ploaie amestecul tre buie protejat prin
acoperire cu prelate pentru a se evita modificarea umidităț ii acestuia , durata de tra nsport a
amestecului nu va depăș i 45 minute. Capacitatea de transport trebuie să fie adaptată sșntierului în
așa fel încât să asigure mersul continuu a centralei de malaxare și atelierului de punere in operă .
Înainte de începerea execuț iei stratului de agregate naturale stabil izate cu ciment se va
verifica ș i receptiona str atul suport conform caietului de sarcini respectiv , de asemenea î nainte de
așternere se va proceda la umezirea stratului suport, în special dacă acesta este constituit din
materiale drenante.

Așternerea ș i nivelarea amestecului trebuie se va realiza respe ctând pentru fiecare strat
toleranțele de nivelment admise, asigurarea pentru fiecare strat grosimea prevăzuta în proiect în
oricare punct al acestuia și obținerea unei suprafețe corespunză toare.

Așternerea ș i nivelarea materialelor granulare stabilizate cu ciment se face cu autogrederul
sau cu repartizato are mecanice ale finisoarelor, mestecul se descarcă pe drum în cordoane ș i apoi
cu ajutorul autogrederului sau a repartizat oarelor mecanice se repartizează pe jumătate sau pe
întreaga cale cu lățimea pre văzuta în proiect, în funcție de tehnologia de execuție adoptata și natura
lucrărilor, ranforsă rilor și a sistemului rutier nou .

La compactarea straturile marginilo stabilizate cu ciment trebuie să fie bine compactate
odată cu stratul stabilizat, compacto rul (fara vibra ții) va circula inițial cu circa 1/3 din lațimea sa pe
acostament ș i 2/3 pe stratul stabilizat apoi compactorul (tot fara vibratii) va tre ce numai pe stratul
stabilizat în asa fel incât să -l împingă sub acostame nt după care compactarea se co ntinua normal.
Dacă compactarea acostamentelor se face înainte de aș ternerea stratului stabilizat se va asigura
scurgerea apelor.

Năsălean Cristina Ildik ó

37

Pentru a se evita evaporarea apei, suprafaț a stratului stabilizat va fi protejată prin stropirea
cu emulsii cationice bitumino ase de 0,7 -1,1 kg/mp , emulsia bituminoasă se va pulveriza imediat
după terminarea compactării, pe stratul proaspăt ș i umed.

4.4. Mixturi asfaltice.

Compoziția mixturii asfaltice se stabilește pe baza unui studiu preliminar, ținand seama de
studiul întoc mit de antreprenor în cadrul laboratorului său daca este autorizat sau îl comandă de la
un laborator autorizat astfel ce se obține aprobă beneficiarul.
Toate dozajele privind agregatele și filerul sau unele adaosuri sunt stabilite în funcție de
greutatea t otală a materialului granular în stare uscată, inclusiv parțile fine, dozajul de bitum, se
stabilește la masa totală a mixturii.
Caracteristicile fizico -mecanice ale mixturilor asfaltice se determină pe corpuri de probă tip
Marshall și pe cuburi confecțio nate din mixturi asfaltice preparate în laborator pentru stabilirea
compozițiilor, din probe preluate de la malaxoar sau de la așternerea pe parcursul execuției precum
și din straturile îmbrăcăminții gata executate.
Caracteristicile pentru AB2 cu bitum D60 /80 acesta verificandu -se:
– Din încercarea Marchall
ᵒ stabilitate la 60 ᵒC/KN/min 5,5
ᵒ indicele de curgere, mm 1,5……3,5
ᵒ absorția de apă, %vol. 2…. …8
ᵒ densitatea aparentă, kg/mc min. 2200
– din incercarea pe cuburi
ᵒ rezistenta la compresiune la 22 0C, N/mmp, min. 2,5
ᵒ reducerea rezistentei la compresiune la 22 0C
dupa 28zile de pastrare in apa, % ma x 30
ᵒ absobție de apă, % vol. 2 …. 10
ᵒ densitate aparentă, kg/mc min 2150

Mixtura asfaltică se prepară în instalații speciale, de regulă flux continuu, prevăzute cu
dispozitive de predozare, uscare, resortare și dozare gravimetrică a agregatelor naturale calde,
dozare gravimetrică sau volumetrică a bitumului și filerului precum și malaxarea forțată a
componenților. Înaintea începerii execuției , antreprenorul va supune acceptării beneficiarului stația
de asfalt care va fi utilizată.
Agregatele naturale predozate se încălzesc în uscător, se resortează pe ciururile instalație i
apoi se cantăresc conform dozajelor stabilite de laborator și se trec în malaxor, și se amestecă cu
filerul rece, dozat separat.
Filerul trebuie să fie stocat la stația de preparare a mixturilor asfaltice în silozuri prevăzute
cu dispozitive de alimenta re și extragere corespunzătoare care să permită de a doza filerul.

Stația de preparare a mixturii trebuie să fie evhipată cu un malaxor care să fie capabil de a
produce mixturi asfaltice omogene. Dacă cuva malaxorului nu este închisă ea trebuie să fie
prevăzută cu o capotă pentru a îmiedica pierderea prafului prin dispersie. Stația trebuie să fie
prevăzută cu un sistem de blocare împiedicand golirea malaxorului atata timp cat durata de
malaxare nu a fost atinsă, această durată va fi în funcție de tipul de i nstalații de preparare și tipul
mixturi și se va stabilii în cadrul operațiunii de reglare a stației de asfalt înaintea începerii
fabricației. La ieșirea din malaxor trebuie amenanjate dispozitive și luate precauții utile în scopul
limitării la maxim a seg regarii mixturii asfaltice la stocarea și încărcarea în mijloacele de transport.

Năsălean Cristina Ildik ó

38

Buncărul de stocare trebuie să aiba un sistem de încălzire -termoizolare. O atenție se va
acorda respectării prevederile privind conținutul de liant și se va urmări prin observ ații vizuale ca
anrobarea celor mai mari granule să fie asigurată într -un mod convenabil .

Regimul termic aplicat mixturilor asfaltice realizate cu bitum D 60/80:
– temperatura agregatelor laiesierea din uscator 170°C la 190°C
– bitum laintrare in malaxor 155°C la 165°C
– mixtura asfaltica la iesire din malaxor 165°C la 175°C
– mixtura asfaltica la asternere min. 155°C
– mixtura asfaltica la inceputul compactarii min. 150°C
– mixtura asfaltica la sfarsitul compactarii min. 110°C.

Valoarea acesteia va fi s tabilită în așa fel ca să se obțină temperatura cerută la așternerea
mixturii, ținand seama de răcirea care are loc în timpul transporturilor și al așteptărilor.

Transportul pe șantier a mixturilor asfaltice preparate se efectuază cu autocamioanele cu
bene metalice care trebuie să fie curățate de orice corp străin înainte de încărcare, utilizarea de
produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a mesteca cu aceasta este interzisă.
Volumul mijloacelor de transport pentru punerea în operă este determinată de debitul de
funcționare a stației de prepararea mixturii asfaltice de punere în operă de așa natură încat să nu
avem întreruperi.
Autobasculantele sunt în mod obligatoriu echipată cu o prelată care va fi întinsă la
terminarea încărcării oricare ar fi di stanțade transport și condițiile atmosferice.

Înainte de așternerea mixturi i, stratul suport de fundație trebuie bine curățat, în cazul în care
straturile suport au un profil transversal necorespunzător sau denivelări, se vor lua măsuri de
rectificare a a cestora și aducerea la cotele de proiect, suprafața stratului suport pe care se aplică
amorsajul trebuie să fie uscată. În cazul unor întreruperi accidentale care conduc la scăderea
temperaturii mixturii ramasă necompactată în amplasamentul repartizatorulu i, până la 120oC, se
procedează la scoaterea acestui utilaj din zona de întrerupere, se compactează imediat suprafața
nivelată si se îndepărteazã resturile de mixturi, rămase în capătul ben zii. Concomitent se efectuează
și curățirea buncărului și grinzii v ibratoare a repartizatorului. Această operaț ie se face în afara
zonelor pe care existã sau urmează a se așterne, mixtura asfaltică. Capătul benzii întrerupte se
tratează ca rost de lucru transversal, conform prevederilor prezentui caiet de sarcini.

La executarea straturilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru și stratul suport cu o
emulsi de bitum cationică cu upere rapidă bitumul tăiat sau alte produse agrementate tehnic, în
funcție de natura stratului suport aplicarea amorsajului trebuie să asig ure rămanera a 0,3 -0,5 kg/mp
bitum pur. Amorsarea stratului suport se va face cu un dispozitiv special, care poate regla
cantitatea de liant pe metru pătrat în funcție de natura stratului suport. Stratul suport se va amorsa
obligatoriu în urmãtoarele cazur i:
-pentru strat de legatură pe stratul de bază din mixtură asfaltică sau pe stratul suport din
îmbrăcăminti asfaltice existente;
-pentru strat de uzură pe strat de legatură când stratul de uzură se execută la interval mai
mare de trei zile de la execuția stratului de legatură. Caracteristicile emulsiei trebuie să fie de așa
natură încât ruperea să fie efectiv ă înaintea așternerii mixturii bituminoase.
În cazul în care stratul suport de beton de ciment prezintă fisuri sau crăpături se recomandă
acoperirea t otală a zonei respective cu straturi bituminoase, armate cu geosintetice.
Materialele geosintetice se aplicã pe un strat nou de mixtură asfaltică în grosime de minimum 2
cm.

Năsălean Cristina Ildik ó

39

Liantul trebuie să fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii bituminoas e. Amorsarea
se face în fața finisorului la o distanță de maxim 100m.

Punerea în operă se efectuează numai mecanizat, cu repartizatoare finisoare cu sistem
automat de nivelare pentru drumuri de clasă tehnică II și care asigură precompactare. Mixtura
asfaltică trebuie așternută continuu pe toată lungime programată a se executa ăn yiua respectivă iar
în spații înguste așternerea poate fi executată manual.
Așternerea mixturii bituminoase se face la temperatură peste 10 ᵒC în condițiile unui timp
uscat, execuți a întrerupandu -se în timp de ploaie.
Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii in buncarul finisorului.
– mixtura asfaltica la asternere min. 155°C
– mixtura asfaltica la inceputul compactarii min. 150°C
– mixtura asfaltica la sfarsitul comp actarii min. 110°C
Temperature se va fixa definitive în timpul punerii la punct a modului de compactare pentru
a obține compactitatea optimă. Mixturile bituminoase a căror temperatură este sub cea prevăzută
vor fi refuzate și evacuate imediat din șantier.
Grosimea stratului bituminous este cea prevăyută în proiect. La începerea execuției fiecărui
strat bituminous, se va realize cate un sector experimental pe care se vor stabili parametric și
detaliile tehnologice de execuție și ai utilajelor pe baza căror a se va elabora procedura de execuție,
aceasta va fi aprobată de inginer și se va respect ape tot parcursul execuției.

Tehnologia de execuție va ține cont de următoarele prevederi pentru așternere și anume :
– Mixtura asfaltică trebuie așternută continuu, î n mod uniform atât din punct de
vedere al grosimii, cât si cel al afânarii.
– Așternerea se va face pe intreaga lățime a căii de rulare, atunci când acest lucru nu
este posibil,
– Antreprenorul propune dirigintelui lățimea benzilor de așternere și pozitia ros turilor
longitudinale.
– Grosimea maximă a mixturii raspândite printr -o singură trecere este cea prevăzuta
în procedură.
– Viteza de așternere cu finisorul trebuie să fie adaptată cadentei de sosire a
mixturilor, de la stație și cât se poate de constanta ca să se evite total intreruperile.
– Antreprenorul trebuie să dispună de un personal calificat pentru a corija eventualele
denivelări de la așternere cu ajutorul unui aport de material proaspăt depus înainte de compactare.
– În buncărul utilajului de așternere tre buie să existe în permanență suficientă mixtură
pentru a se evita o răspândire neuniforma a materialului.

Compactarea se face cu compactoare pe pneuri și compactoare cu rulouri netede,
prevăzute cu dispozitive de vibrare adegvate, va fi propus de antrepro nor și aprobat de inginer, prin
procedura de execuție pentru fiecare tip și grosime de strat bituminos.
Opereția de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executată ca să se obțină valori
optime pentru caracteristicile fizico -mecanice și deflexiu ni caracteristice.
Compactarea se execută în lungul benzii, primele treceri efectuandu -se în zona de rosturi
dintre benzi apoi la margine mai jos spre cea ridicată. Compactarea trebuie să lucreze fără șocuri,
pentru a evita valuirea îmbrăcăminții și nu se vor îndepărta la mai mult de 50 de m în spatele
repartizatorului. Suprafața stratului se va controla în permanența, micile denivelări ce apar pe
suprafață se corectează după prima trecere a rulourilor compactoare pe toată lățimea.
La execuția în mai multe straturi succesive, cum este cazul la straturile de bază, așternerea
și compactarea se vor efectua separat pentru fiecare strat în parte, se va asigura o perfectă legătură

Năsălean Cristina Ildik ó

40

între straturi, stratul superior se va aplica la cel mult 24 de ore de la aplicarea primului strat, a cărui
suprafață trebuie să fie uscată și curată.
Gradul de compactare al straturilor bituminoase se va determina pe probe intacte extrase
din stratul bituminos.
Uniformitatea suprafeței stratului de baz ă se va verifica în profil longitud inal și în profil
transversal, cu dreptarul de 3m și pana și cu alte dispoz itive omologate. Denivelările admisibile în
profil longitudinal măsurate cu dreptarul de 3m sunt de maxim 10mm.
Îmbrăcămintea bituminoasă se aplică imediat după execuția stratului de bayă, în cacul în
care nu este posibil se va proteja stratul de bază prin aplicarea unui tratament bituminous simplu
sau dublu conform STAS 955 sau straturi bituminoase foarte subțiri. Alegerea soluției se va face în
comun accord cu beneficiarul, proiec tantul și antreprenorul lucrării.

Verificarea calității mixturilor asfaltice și a gradului de compactare se efectuează prin
metode nedistructive sau prin preluarea de plăci de 40x40cm sau carote cilindrice pentru fiecare
7000mp extrase de la 1m de margine a stratului.
Verificarea compactării se efectuaează prin determinarea gradului de compactare pe carote
și constă în determinarea absorției de apă pe plăcuț e (100x100mm) sau pe carote cilindrice cu
diametrul de 100 sau 200mm netulburate.
Încercările se efec tuează conform S R EN 12687 -1, STAS 1338 -1 si 2 ș i constau în:
– măsurarea grosimii stratului
– determinarea densității aparente, a absorției de apă și a gradului de compactare
– determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice

Recepția lucrărilor.
ᵒ Recepția pe faze de determinare .
Recepția pe faze determinante, stabilite în proiectul tehnic privind straturile: de bază, de legătură și
de uzură, conform prevederilor din planul de control al proiectantului.
ᵒ Recepția la terminarea lucrărilor .
Receptia l a terminarea lucrărilor se efectuează pe sectoare de drum l a care toate lucră rile sunt
terminate și verificate, î n conformitate cu Contractul incluzând ș i toate straturile bituminoase.
Comisia de recepție examinează lucrările față de prevede rile Contractul ui privind condiț iile tehnice
și de calitate ale execuț iei precum și rezultatele tuturor verifică rilor efectuate pe parcursul
execuț iei.
În urma verificărilor de recepț ie, se incheie “ proces verbal de recepț ie la terminarea lucrărilor”.
ᵒ Recepția finală.
Inspecția și recepția finală a sectorului de drum terminat, inc lusiv a straturilor bituminoase va avea
loc după expirarea perioadei de garanț ie.

Năsălean Cristina Ildik ó

41

5. Temă specială.

CERERE DE FINANȚARE PENTRU AMENANJAREA
ACCESULUI DIN DN15 ȘI PARCAREA PENTRU COMPLEXUL DE MAGAZINE
BAUMAX DIN TARGU -MUREȘ

TIPUL ASISTENȚEI FINANCIARE NERAMBURSABILE
FEDER / FSE etc.

1. INFORMAȚII PRIVIND SOLICITANTUL

1.1 SOLICITANT
Denumire organizație: BAUMAX
Adresa poștală: RO 58 BACX 0000 0000 7013 2310

1.2 TIPUL SOLICIT ANTULUI:
unitate administrativ -teritorială (autoritate a administrației publice locale)
asociație de dezvoltare intercomunitară de utilitate publică, conform legii
nr.215/2001 cu modificările și completările ulterioare
unități administrativ -teritoriale (autorități ale administrației publice locale)
între care există acorduri sau parteneriate pentru realizarea unor programe
de dezvoltare zonală
structură asociativă de firme, universități, institute/ centre de cercetare,
autorități publice, ONG -uri (de tip cluster sau pol de competitivitate) între
care există acorduri sau parteneriate pentru realizarea unor programe de
dezvoltare zonală
firmă privată

1.3 REPREZENTANTUL LEGAL AL SOLICITANTULUI
Nume, prenume Radu Stoica
Funcție Director Financiar
Număr de telefon 0748989899
Număr de fax 0040 31 62027 26

X

Năsălean Cristina Ildik ó

42

1.4 PERSOANA DE CONTACT
Nume, prenume Alexander Frech
Funcție Director de vanzări
Număr de telefon 0729898989
Număr de fax 0040 31 62027 28

1.5. PERSOANA RESPONSABILĂ CU O PERAȚIUNILE FINANCIARE
Nume Radu Stoica
Funcție Director financiar
Număr de telefon 0748989899
Număr de fax 0040 31 62027 26

1.6 BANCA / TREZORERIA
Banca/ Sucursală: Raiffeinsen Bank
Adresa : Strada Bartok Bela, nr. 1 -3
Cod IBAN: RO16 0265 35 LJ59B26740N739

1.7 SPRIJIN PRIMIT ÎN PREZENT SAU ANTERIOR DIN FONDURI PUBLICE
ȘI/SAU ÎMPRUMUTURI DIN PARTEA INSTITUȚIILOR FINANCIARE
INTERNAȚIONALE (IFI)

 Ați beneficiat de asistență nerambursabilă din fonduri publice sau de împrumut din partea
IFI în ultimii 5 ani?

DA

NU

 Vă rugăm să specificați dacă pentru proiectul (în întregime sau parțial, respectiv activități
din proiect ) ce constituie obiectul prezente i cereri de finanțare a mai fost solicitat sprijin
financiar din fonduri publice, împrumuturi din partea IFI
X

Năsălean Cristina Ildik ó

43

DA

NU

 Vă rugăm să specificați dacă proiectul (în întregime sau parțial, respectiv activități din
proiect) ce constituie obiectul prezentei cereri de finanțare a/ au beneficiat deja de sprijin
financiar din fonduri publice, împrumuturi din partea IFI
DA

NU

2. DESCRIEREA PROIECTULUI

2.1 AXA PRIORITARĂ A P ROGRAMULUI OPERAȚIONAL ȘI DOMENIUL MAJOR
DE INTERVENȚIE
 PROGRAMUL OPERAȚIONAL REGIONAL
„Program de rebilitare drum principal de aces și amenanjarea accesului intr -un parcaj ????
 AXA PRIORITARĂ
„Sprijinirea dezoltării mediului de afaceri regional și loca l”
„Îmbunătățirea infrastructurii de transport reginale și locale”
 DOMENIUL DE INTERVENȚIE
Vizează îmbunătățirea infrastructurii de transport care vor facilita mobilitatea populației și
îmbunătățirea accesului in parcajul complexului comercial.

2.2 LOCAL IZAREA PROIECTULUI
ROMÂNIA
REGIUNEA: Centrală
JUDEȚUL: Mureș
LOCALITATEA: Targu -Mureș

X

X

Năsălean Cristina Ildik ó

44

1- Harta împărțiri teritoriale a Romaniei
2- Harta regiunea Centrală din Romania
3- Harta județului Mureș din regiunea Centru
4- Harta localității Targu -Mureș din județul Mureș
5- Harta localizării complexului din localitatea Targu -Mureș
6- Harta localizare complex de magazine Baumax.

2.3 DESCRIEREA PROIECTULUI

2.3.1 Obiectivul proiectului
Obiectivul proiectului este de a îmbunătăți calitatea accesibilității și a infrastructurii r utiere la

Năsălean Cristina Ildik ó

45

intrare în localitatea Targu -Mureș pe Dn15, dinspre comuna Cristești, într -o zonă comercială și
îmbunătățirea accesului în acea zonă.
Strategia de dezvoltare a municipiului cuprinde modernizarea drumurilor naționale: DN13,
DN15 și DN15F se află în aria de competență și influență a Companiei Naționale de Autostrăzi și
Drumuri Naționale din Romania. Modernizarea drumurilor este o activitate permanentă desfășurată
la nivelul zonei metropolitane de către instituțiile publice locale și județene, în s pecial cu fonduri
de la bugetul local și împrumuturi.
Cu ajutorul îmbunătățirii infrastructurii acestei zone se asigură accesibilitatea în zona
industrială și mobilitatea populației, bunurilor și serviciilor în vederea stimulării dezvoltării
econimice dur abile, creșterea eficienței activităților economice din acea zonă.
Beneficiarii proiectului vor fii oamenii din municipiul Targu -Mureș, prin îmbunătățirea
infrastructurii care va stimula venirea acestora la complexul de magazine Baumax, deasemenea
facilitează și accesul rutier spre zona metropolitană a locatarilor din comuna Cristești care se
situează la doar 2km de amplasament și este drum de legătură întrea acestă comună și localitatea
Targu -Mureș .

2.3.2 Context
Proiectul va contribui la facilitarea dezvoltării economice a orașului prin îmbunătățirea
accesibilității la zona comercială de pe DN 15, respectiv la complexul de magazine care atrage un
mare număr de clienți. Astfel, accesul va fi confortabil, sigur, iar platforma parcării din fața
complexul ui va putea fi utilizată și la organizarea unor evenimente de divertisment care atrag
publicul larg din municipiu și localitățile invecinate.
Modernizarea acestei zone va contribui la siguranța și calitatea fluxurilor pietonale și de navetiști
între comun a Cristești și locurile de muncă, instituțiile și serviciile din municipiul Targu -Mureș.
Având în vedere deplasările zilnice în scopurile menționate și importanța traseului, modernizarea
traseului străzii este una din măsurile prevăzute în PUG -ul orașulu.

Năsălean Cristina Ildik ó

46

Planul Urbanistic General al Municipiului Targu -Mureș.

2.3.3 Justificarea necesității implementării proiectului
Planul local de dezvoltare durabilă a municipiului Targu -Mureș are ca obiectiv pe termen mediu
„Finalizarea reabilitării străzii Gh. Doja (E60), care face intrarea în oraș dinspre Cluj -Napoca”.
Planul integrat de dezvoltare urbană, are alocarea orientativă disponibilă pentru această cerere
deschisă de planuri integrate și proiecte, destinată polilor de dezvoltare urbană de 14,86 mil. €,
acest plan se finanțează parțial din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) din bugetul
de stat și din bugetul local.

2.3.4 Potențialii beneficiari ai proiectului/ grupul țintă

Năsălean Cristina Ildik ó

47

Principalii beneficiari sunt locuitorii din zonă, navetiștii și persoane le care tranzitează zona, care au
acces ușor la complexul de magazine Baumax unde, pe langă serviciile oferite de complex,
platforma parcării asigura un spațiu alternativ pentru organizarea diferitelor evenimente de interes
pentru publicul larg.
O alta ca tegorie de beneficiari o constituie firmele comerciale care activeaza in cadrul
complexului.

2.3.5. Activitățile proiectului
Se începe cu inițierea proiectului care se realizează cu scopul de a angaja organizația să
înceapă o fază următoare a proiectulu i urmand să se facă descrierea proiectului care este prezentat
în documentația tehnică pentru care proiectul a fost conceput. Orice proiect trebuie să fie coerent,
să concorde cu obiectivele strategice ale organizației care se angajează să îl execute, pent ru aceasta
se întocmește un plan stategic de dezvoltare la nivelul organizației. Părerea experților va fii
solicitată pentru a evalua intrările în procesul de inițiere a proiectutui, fiind executată de o persoană
care deține cunoștințe de specialitate în d omeniu. Contractul semnat din ambele părți implicate,
firma privată și consiliul local, anexele de contract vor servi în general ca statut al proiectului.
Desemnarea managerului de proiect, activitatea prioritarădemarării planului de execuție a
proiectulu i și cu mult înaintea întocmirii planului de realizare a proiectului. Analiza lucrării trebuie
realizată de către membrii echipei în cadrul proiectului, urmand să se facă analiza cost/beneficiu
care implică estimarea cheltuielilor directe și indirecte și a beneficiilor pentru diferite variante
posibile de elaborare a proiectului.
Verificarea conținutului proiectului, este un proces prin care cele două părți implicate iși
dau accepul oficial cu privire la activitățile și procesele finalizate precum și cele viitoare propuse în
proiect pentru a finaliza cu succes toate etapele. Procesul de execuție cuprinde execuția planului
proiectului și procesul de dezvoltare a echipei, abilități individuale și de grup, propuneri pentru
bună desfășurare a activităților, adm inistrarea controarelor.
Inspecția include activități cum sunt: măsurarea, examinarea, sau testarea prin încercări
pentru a determina dacă rezultatele sunt conforme cu cerințele, este necesară efectuarea controlului
periodic, în timpul unui proces pentru a identifica abaterile de la plan și corecturile care trebuie
efectuate.
Execuția lucrărilor începe frezarea stratului existent degradat, fiind asigurată în acelaș timp
siguranța circulației prin amenanjarea semnelor de circulație corespunzătoare, sănătate a și
securitatea muncitorilor, și sunt asigurate utilajele necesare pentru începerea demarării lucrărilor.
După îndepărtarea stratului rutier de pe fuprafața carosabilă se creează bază pentru o nouă
suprafață, cu cat mai precis a fost înlăturat stratul vec hi de asfalt, cu atat mai economic va putea fii
turnată noua suprafață carosabilă, iar caracteristicile de durabilitate ale acesteia vor fii mai bune. Se
așterne noul strat rutier de legătură cu o grosime de 5cm urmată de cea de uzură de 4cm din bitum,
fiind asigurat și în acest caz utilajele necesare. La final se verifică lurările și se închide proiectul.

2.3.6 Calendarul activităților

Incepem executia din aprilie

Năsălean Cristina Ildik ó

48

N
r
.
c
r
t
Activ
itate/
subac
tivitat
e
Poziția
/
persoa
na
respon
sabilă
cu
imple
mentar
ea
activită
ții
Anul 2014 Luna 1
Luna 2
Luna 3
Luna 4
Luna 5
Luna 6
Luna 7
Luna 8
Luna 9
Luna 10
Luna 11
Luna 12
1 Iniție
rea
proie
ctului Baum
x,
Consili
ul local
Targu –
Mureș
1
.
1 Desc
rierea
proie
ctului Baum
ax
1
.
2 Plani
ficare
a
strate
gică Consil
iul
local
Targu –
Mureș
1
.
3 Criter
ii de
selecț
ie a
proie
ctului Vasile
Blaga –
finante
1
.
4 Date
istori
ce
2
. Instr
umen
te și
meto
de Alexa
ndru
Florea
2
.Meto
de de Alexan
dru

Năsălean Cristina Ildik ó

49

1 selecț
ie a
proie
ctelor Florea
2
.
2 Părer
ea
exper
ților Maria
Florea,
Florent
in
Nicola
e –
experti
za
3
. Date
de
ieșire
3
.
1 Statut
ul
proie
ctului
3
.
2 Dese
narea
mana
gerul
ui de
proie
ct
3
.
3 Avize
și
acord
uri
3
.
4 Licita
ție
publi
că
3
.
5 Proce
sele
de
execu
ție Kiss
Albert
– șef
șantier
3
.
6 Efect
uarea
lucrăr
ilor Muncit
ori,
Topogr
afi

Năsălean Cristina Ildik ó

50

3
.
7 Proce
sul
închi
derii
proie
ctului

ăsă ea ris i a I diko

51

2.3.7. Resursele materiale implic ate în realizarea proiectului
La structura rutieră, pentru frezarea structurii rutiere existente degradate se folosește 1 utilaj tip
Wirtgen SF 1000. Noua structură rutieră va fii refăcut cu 1 strat de legătură de 5cm din bitum și 1 strat
de uzură de 4cm. Necesită pentru lucrările de așternere s -a folosit doua finisoare Vőgele Super 2100
cu gril[ de a;ternere fixă membră SB250 TG (11,5m) echipată cu extensii hidraulice de 0,75m, sistemul
de alimentare cu mixtură cu reglaj continuu de viteze, pentru asigur area unui flux continu de material
pe toată lățimea grinzii de așternere, a grupului Wirtgen, și două repartizatoare finisor de asfalt de tip
APW 350 pe pneuri, cu lățimea maximă de așternere 4,5m, un distribuitor lateral de agregat de tip
ASTEC și un uti laj de reciclare al asfaltului de tip MADRO. Pentru sistemul de precompactare s -au
folosit tampere și vibratoare mecanice care lucrează sincronizat pe toată lățimea de lucru, inclusiv pe
extensiile hidraulice.

2.3.8 Rezultate anticipate
Prin reabilitarea strazii Gheorghe Doja pe o porțiune de …. se rezolvă mobilitatea siguranței și
confortul circulației, fiind o porțiune cu un trafic aglomerat, formandu -se chiar și cozi în orele de varf.
Accesibilitatea la magazine al clienților, personalului și pentru marfă va fii una mult mai bună și
atractivă, zona este tranzitată de un numar de aproximativ 25000 vehicule zilnice, totodată pot scădea
numărul de accidente și blocajul în trafic prin acest proiect.

ăsă ea ris i a I diko

52

2.4 MANAGEMENTUL PROIECTULUI

2.5 DURATA PR OIECTULUI
Durata proiectului de la inițierea acesteia se va derula pe o perioadă de perspectivă de 6 luni,
începand cu luna aprilie 2014, data finalizării va fi 15 noiembrie 2014.

2.6 INDICATORI

INDICATORI Valoare la începutul
perioadei de
implementare Valoare la sfârșitul
perioadei de implementare
Rezultat imediat (direct)
Îmbunătățirea
infrastructurii. mp
infrastructură îmbunătățită
= 0 mp.
Atragerea mai multor
clienți. Îmbunătățirea infrastructurii.
Mp infrastructură
îmbunătățită =11247.128 mp.
Atragerea mai multor clienți.

ăsă ea ris i a I diko

53

2.7 PARTENERII IMPLICAȚI ÎN DERULAREA PROIECTULUI
Implementarea proiectului se face în parteneriat?
DA

NU
Dacă DA, descrieți partenerii, completând următorul tabel:

Denumire organizație
partenere Tipul organizației
partenere Mod de implicare
financiar Mod de implicare în
implementare
Baumax Firma privata, retea de
firme private 25 % Implementarea
proiectului.
Primăria Targu -Mureș Administratie Publică 75 % Finanțare

2.8 TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ
Organizația este plătitoare de TVA?
DA

NU
Rezultate induse (indirecte)

Se atrag investitori în jurul
amplasamentului.
Dezvoltarea economică a
zonei, crescand cererea
forței de muncă = nr
solicitări de locuri de
muncă 30. Se atrag investitori în jurul
amplasamentu lui.
Dezvoltarea economică a
zonei, crescand cererea forței
de muncă = nr solicitări de
locuri de muncă 30.
X

ăsă ea ris i a I diko

54

2.9 PROIECT GENERATOR DE VENIT
Este proiectul pentru care solicit ați finanțarea generator de venituri?

DA

NU
Dacă DA, vă rugăm să precizați care este valoarea estimată a veniturilor nete generate de proiect în
timpul implementării acestuia și pe durata de viață a investiți ei.

2.10 IMPACTUL ASISTENȚEI FINANCIARE NERAMBURSABILE ASUPRA
IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI

Asistența financiară nerambursabilă pe care o solicitați va avea rolul să:
a) accelereze implementarea proiectului

DA

NU
Fiind un drum principal și aglomerat, se necesită implementarea cat mei rapidă a proiectului
pentru a nu îngreuna traficul.

b) este esențială pentru implementarea proiectului

DA

NU
X
X

X

ăsă ea ris i a I diko

55

Este esențială im plementarea proiectului, fară acești bani lucrările nu pot fii demarate și nici terminate
intr-un timp cat mai scurt, firma privată nu deține banii necesari cat și pentru reabilitarea drumului.

2.11 SUSTENABILITATEA PROIECTULUI
Proiectul este autosusțin ut în primul rand de firma Baumax care a inițiat proiectul, pentru a
le asigura confortul clienților au fost nevoiți să reabiliteze drumul principal prin care se face accesul în
parcarea complexului, ne avand suma necesară pentru toate lucrările au fost ne voiți să apeleze la
serviciile primăriei aducand un beneficiu și dezvoltării localității în zona respectivă.
Prin semnarea contractului de finanțare, beneficiarul acceptă termenii și condițiile în care va
primi finanțarea nerambursabilă și se angajează să implementeze pe propria răspundere proiectul
pentru care primește finanțare cu respectarea legislației naționale și comunitare.
După ce lucrările vor fi finalizate întreținerea infrastructurii va fi suportată în perimetrul
complexului de către aceștea, ia r drumul european E60 din banii consiliul local Targu -Mureș, din
plățile de taxe.

2.12 INFORMARE ȘI PUBLICITATE

Nr. Activitatea de informare și
publicitate Durata estimată/
Perioada Costuri estimate
1 Site-uri internet 3 luni
2 Comunicate de presă/A nunțuri de
presă. 1 lună
3 Publicații 1 lună
4 Afișe 2 luni
5 Anunțuri publice 1 lună

3. CONCORDANȚA CU POLITICILE UE ȘI LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ

3.1 EGALITATEA DE ȘANSE
Sunt respectate prevederile legislației în vigoare cu privire la egalitatea de șanse si de tratament
între femei si bărbați în domeniul muncii, egalității de șanse si nediscriminare si să luați în considerare
în implementarea proiectului toate politicile si practicile prin care să nu se realizeze nici o deosebire,

ăsă ea ris i a I diko

56

excludere, restr icție sau preferință, indiferent de: rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie
socială, convingeri, gen, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare
HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum si orice a lt criteriu care are ca scop sau efect
restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor
omului si a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic,
economic, social si cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.
În ceea ce privește directivele europene în domeniul egalității de șanse și de tratament pentru
femei și bărbați, fiecare directivă corespunde uneia sau mai multor teme: plată egală pentru muncă de
valoare egală; tratament egal la locul de muncă; tratament egal cu privire la sistemul de securitate
socială; tratament egal pentru angajați pe cont propriu; protecția maternității; organizarea timpului de
lucru ( standardele acceptate pentru timp ul de muncă și cel de odihnă ), concediu parental ( contractul
cadru referitor la concediul parental de care poate beneficia oricare dintre părinți ), răsturnarea sarcinii
probei în cazurile de discriminare pe bază de sex ( în aceste cazuri sarcina probei revine persoanei
împotriva căreia s -a formulat cererea de chemare în judecată, care trebuia să facă proba că nu a săvârșit
acțiuni de discriminare pe bază de sex ), nediscriminarea lucrătorilor cu normă redusă ( mai degrabă
femeile decât bărbații sunt lucr ători cu normă redusă ).

DEZVOLTAREA DURABILĂ ȘI EFICIENȚA ENERGETICĂ
Îmbunătățirea eficienței energetice poate reduce nevoia de investiții în infrastructura energetică, în
proprietăți existente sau noi deținute de stat și/sau închiriate, poate reduce fa cturile de energie,
îmbunătățirea sănătății, creșterea competitivității și îmbunătățirea bunăstării consumatorilor și
achiziționarea unor produse eficiente energetic. De asemenea, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect
de seră și a poluării aerului la n ivel local se pot obține beneficii pentru mediul înconjurător. Securitatea
energetică – disponibilitatea neîntreruptă a surselor de energie, la un preț accesibil – poate să
beneficieze de îmbunătățirea eficienței energetice prin reducerea dependenței de co mbustibili fosili
importați.

3.2 TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI
În urma analizei planului de situație, a profilului longitudinal și a profilelor transversal, se studiază
tabloul de calcul a volumelor de terasamente ce reprezintă ultima fază de proiectare prin care se
specifică antemăsurătoarea lucrărilor.
Beneficiarul are obligația să acorde dreptul de acces la locurile și spațiile unde se implementează
sau a fost implementat proiectul, inclusiv acces la sistemele informatice, precum și la toate
documentele și fișie rele informatice privind gestiunea tehnică și financiară a proiectului.
Legislația lucrării se efectuează în conformitate cu legislația în vigoare.
În timpul executării lucrărilor traficul va fii deviat de două benzi, traficul fiind monitorizat prin
semen de circulație și semafoare, pentru cazuri neprevăzute de conflicte în circulație, firma care
execută lucrările asigură un număr de două personae pentru dirijarea circulației pană la remedierea
problemelor apărute.

ăsă ea ris i a I diko

57

După terminerea lucrărilor vor fii amplasa te camera de supraveghere pe drumul principal
amplasate langa semaforul de la trecerea de pietoni, deasemenea și în parcarea complexului se
amplasează în punctele care au o vizibilitate cat mai largă dinspre clădire spre parcare și la intrarile și
ieșirile din clădire.

4. FINANȚAREA PROIECTULUI

4.1 BUGETUL PROIECTULUI

Bugetul proiectului* (model)
Nr.
crt Denumirea capitolelor si
subcapitolelor Cheltuieli
neeligibil
e Cheltuieli
eligibile TOTAL
cheltuieli TVA**
1 2 3 4 5=3+4 6
CAPITOL 1
1 Cheltuieli pt obtinerea si
amenajarea terenului 80,08/m
p
1.1 Obtinerea terenului 0 .00 0.00 0.00 0.00
1.2 Amenajarea terenului 691.990 0.00 192.030 166.078
1.3 Amenajarea pt protectia mediului 0.00 0.00 0.00
TOTAL CAPITOL 1 691.990 192.030 166.078
2 CAPITOL 2
Cheltuieli pt asigurarea
utilitatilor necesare obiectivului 0.00 0.00 0.00 0.00
TOTAL CAPITOL 2
3 CAPITOLUL 3
Cheltuieli pentru proiectare și
asistență tehnică

ăsă ea ris i a I diko

58

3.1 Studii de teren (geologice,
topografice, hidrologice) 8.000 0.00 9.920 1.920
3.2 Cheltuieli pt avize, acorduri, aut
de constructie 7.000 0.00 8.680 1.680
3.3 Proiectare si inginerie 44.000 0.00 54.560 10.560
3.4 Consultanța și expertiză 35.000 0.00 43.400 8.400
3.5 Asistenta tehnica 62.000 0.00 76.880 14.880
TOTAL CAPITOL 3 166.000 0.00 205.840 39.840
4 CAPITOLUL 4
Cheltuieli pentru investiții
4.1 Constructii si instalatii 0.00 3,450.740 4,278.918 828.178
4.2 Utilaje și echipamente 0.00 0.00 0.00 0.00
4.3 Mijloace de transport 0.00 0.00 0.00 0.00
4.4 Dotă ri 0.00 0.00 0.00 0.00
TOTAL CAPITOL 4 0.00 3,450.740 4,278.918 828.178
5 CAPITOLUL 5
Alte cheltuieli
5.1 Organizare de ș antier 43.000 0.00 53.320 10.320
5.1.1 5.1.1. Lucrări de construcț ii 43.000 0.00 53.320 10.320
5.1.2 5.1.2. Cheltuieli conexe
organiză rii de ș antier
5.2 Comisioane, taxe, cote legale,
costuri de finantare 54.414 0.00 67.474 13.060
5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute 430.873 0.00 534.283 103.410
TOTAL CAPITOL 5 528.288 0.00 655.078 126.790
6 CAPITOLUL 6

ăsă ea ris i a I diko

59

Cheltuieli aferente
implementarii proiectului
6.1 Cheltuieli de publicitate 0.00 0.00 0.00 0.00
6.2 Cheltuieli de audit 0.00 0.00 0.00 0.00
TOTAL CAPITOL 6 0.00 0.00 0.00 0.00
I TOTAL cheltuieli 4,837.018 5,190.306 1,004.57
* conform HG 759/2007, Ordinului comun al MDLPL nr.607/ 2007 și al MEF nr.
914/2007 respectiv o rdinului privind modificarea și completarea Ordinului comun
MDLPL / MEF nr. 607/914/2007
** Pentru a stabili valoarea proiectului, valoarea TVA se calculeaza aplicand
procentul de 19% la total cheltuieli -col 5 – (atat cheltuieli eligibile, cat si cheltuieli
neeligibile). AM POR ramburseaza numai TVA aferent cheltuielilor eligibile .
VALOARE
GRANT 5,190.306
RON

ăsă ea ris i a I diko

60

BIBLIOGRAFIE

~ STAS 2900 “ Lucrări de drumuri. Lățimea carosabilului ”
~ STAS 10144/2 -90 “ Trotuare, Alei pietonale, și pistă de cicliști. Prescripții de proiectare. ”
~ STAS 1848/3 -2004 “ Indicatoare rutier e “
~ STAS 1848/7 -2001 “ Marcaje rutiere “
~ NP 062 02 “ Normativ pentru proiectarea sistemelor de iluminat stradal ”
~ SR 172/ 2-97 “ Lucrări de drumuri. Îmbrăcămin ți bituminoase cilindrate executate la cald ”
~ STAS 1913/13 -85 “ Determinarea caracteristi cilor de compatare ”
~ NP 116 -04 „Normativului privind alcătuirea structurilor rutiere rigide și suple pentru străzi”
~ PD177 -2001 „Normativului pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple și semirigide”
~ Normative Thenice Privind Intersecțiile giratori i la același nivel pe drumurile din afara
orașelor.
~ SR EN 1848/1 -2004 “ Siguranța circulației. ”