Nalinanna@yahoo.com 979 Botariu Tomus Daniela Disertatie 2014 Text

Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione MINISTERUL EDUCAğIEI NA܉IONALE UNIVERSITATEA ‚1 DECEMBRIE 1918“ DIN A Facultatea de Drept İi ğtiinĠe Soc Departamentul pentru Pregătirea Person DISERTAğIE de finalizare a programului de master PSIHOPEDAGOGIA EDUCA܉IEI T IMPURI ܇I A ܇COLARITĂ܉II MICI Absolvent, Botariu (Tomu܈) Dan Conducător İtiinĠific, Lect. univ. dr. Todor Ioana 2014 1 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione MINISTERUL EDUCAğIEI NA܉IONALE UNIVERSITATEA ‚1 DECEMBRIE 1918“ DIN A Facultatea de Drept İi ğt iinĠe Sociale Departamentul pentru Pregătirea Person DISERTAğIE Importan܊a stimulării ܈i dezvolt la vârsta pre܈colară Absolvent, Botariu (Tomu܈) Dan Conducător İtiinĠific, Lect. univ. dr. Todor Ioana 2014 2 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione Prezenta diserta܊ie finalizează programul de Psihopedagogia educaр a оcolarităрii mici , organizat în cadrul proiectului Perspective ale formăr specialiİtilor în domeniul educa Ġiei timpurii İi al İcolarită superior“ (PERFORMER), proiect cofinanĠat din Fondul So OperaĠional Sectorial pentru Dezvoltarea R œ 2013, Cod Contract: POSDRU/86/1.2/S/62508. Ben eficiar: Universitatea “Transilvania“ din B Partener 1: Universitatea “1 Decembrie 1918“ Partener 2: Universitatea “Aurel Vlaicu“ din Partener 3: Istituto di Scienze Psicologiche di Educazione e di Formazione, Roma (Italia) 3 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione CUPRINS Harta : , Conceptele fundamentale ale modulelor aplicate în lu ܈i rela܊i dintre ele ޵. . .7 CAPITOLUL I. NOğIUNI GENERALE ğI SPECIFICE CREATIVIT PREğCOLARĂ .8 1.1. Importan܊a studierii creativită܊ii…… . . . . .8 1.1.1. Dimensiunile creativităĠii…………. . .10 1.1.2. Rolul ܈i factorii creativităĠii……. . . .13 1.1.3. Caracteristicile İi evaluarea produsulu . .14 1.2. Blocaje ale creativitaĠii cop ilor . . . . . .16 1.3. Ínlăturarea diferi telor tipuri de bariere İi blocaje . . . . . . . .18 1.4. Rolul cadrelor didactice în dezvoltarea . .19 1.5. Flexibilitarea İi creativitatea cadrelor tăĠile desăİurate preİcolarii ……………………. . . . .20 CAPITOLUL I. PROFILUL PSIHO – PEDAGOGIC AL PREğCOLARULUI . . .2 2.1. Profilu l psihologic al preİcolarului. . . . .2 2.2. Aspecte ale dezvoltării fizice……. . . . .23 2.2.1. Motricitatea. . . . . . . 23 2.2.2. Senzorialitatea . . .23 2.3. Caracteristici intelectuale . . . . . . . . .24 2.3.1. Dezvoltarea gândiri. . . . . . . . .25 2.3.2. Dezvoltarea limbajului în perioada pre İcolarităĠii… . . . .26 2.3.3. Memoria. . . . . .26 2.3.4. Imagina܊ia…………… . . . . . . . .27 2.4. Dezvoltarea emo܊ională…………… . . . .28 2.5. Dezvoltarea socială………….. . . . . . . .28 2.6. Jocul ca element central al dezvoltării . . 31 2.6.1. Particularită܊i ale jocului la pre܈colari……….. . . . .35 2.6.1.1. Jocuri de crea܊ie… . .37 2.6.1.2. Jocuri ܈i activită܊i specifice dome . .38 4 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione CAPITOLUL I CERCETAREA PS IHO – PEDAGOGICĂ . . . . . .41 3.1. Prezentarea problemei cercetate . . .41 3.1.1. Abordarea teoretică succintă a temei. . . .41 3.1.2. Scopul. . .45 3.1.3. Obiectivele cercetării………. . . .46 3.1.3.1. Obiectivul general. . .46 3.1.3.2. Obiective specifice. . .46 3.1.4. Ipotezele cercetăr i. . .47 3.1.4.1. Ipoteza generală……………….. . .47 3.1.4.2. Ipotezele specifice. . . .47 3.1.5. Variabilele cercetării…………… . .48 3.1.5.1. Variabila independentă……….. . . .48 3.1.5.2. Variabilele dependente. . .48 3.1.6. Locul de desfăİurare al cercetării ܈i . .48 3.1.7. Descriere a eİantioanelor de participanĠi.. . .49 3.2. Etapa constatativă initială………….. . .50 3.2.1. Metoda observa܊iei ……. . . . . .50 3.2.1.1. Observa܊ia sistematică a comp ortamentelor la diferite tipu de activită܊i . . . . . . . .50 3.2.1.2. Observarea comunicării în cadrul gru . . 52 3.2.2. Metoda sociometrică.. . . .53 3.2.3. Metoda interviului – abordare calitativă a temei.. . .58 3.2.3.1. Ghidul de interviu œrăspunsuri…………….. . . .64 3.2.3.2. Concluzi la ghidul de interviu. . . . .64 3.2.4. Metoda testelor. . .64 3.2.4.1. Te stul de creativitate – Flexibilitatea cadrelor didac tice premisă pentru dezvoltarea poten܊ialului creativ al .64 3.3. Etapa formativă œexperimentală……………….. .70 3.3.1. Acticită܊i le zilnice desfă܈urate – caracteristici. . . .70 3.3.2. Activită܊ile propuse de Op܊ional….. . .72 3.4. Etapa finală……………………… . . . .74 3.4.1. Testul de creativitate verbală model Torance – observa܊ii……… . . .74 3.4.1.1. Proba nr. 1: Jocul culorilor . . . .75 3.4.1.2. Proba nr.2, Jocul: Găseİte obiecte având forma . . 76 3.4.1.3. Proba nr.3: Ce poĠi face cu următoarele ob ?. .7 3.4.1.4. Proba nr.4, Găseİte cat mai multe cuvinte c u sunetul AЮi 78 5 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione 3.4.2. Testul de creat ivitate figurală în desen…… . . .79 3.4.2.1. Test de tran sformări . . . . . . . .79 3.4.2.2. Verificarea aptitudini de a produce divergent , prin impl ica܊ii figurat . . . . 79 3.4.2.3. Perceperea unei figuri simple într – o figură complex :, Două linii .“. . . 80 3.5. Observa܊ii, concluzii după an ul 1 experimental . . . 81 3.5.1. Aprecieri referitoare la stimularea c specific domeniului limbă ܈i comunicare . . .81 3.5.2. Importan܊a strategiile didactice inte . .82 3.5.3. Colaborarea İi munca în cadru unui gr . . .83 3.5.4. Activită܊ile integrate ܈i rolul lor î . .84 3.5.5. ÍnvăĠa rea prin descoperire . . . .85 3.6. Refle cĠie asupra modului în care module temei. Concluzi finale. . .8 Bibliografie . . .105 Anexe . . . . 108 Anexa 1 Programă pentru Opаionalu . l activităаi c reativ ela vârsta preЮco . . 109 Anexa 2 Test de flexibilitate aplicat cadrelor didactice. . 16 Anexa 3 Desenul liber . . 18 A nexa 4 FiЮă de observaаie – activitate – creativitate. . . . . . 19 Anexa 5 Graful – pt. studiu de caz . . . . . . . . 120 Anexa 6 Sociograma atracti, respinge ri. . . . . 121 Anexa 7 Studiu de caz – integrare în grup. . . .12 Anexa 8 Matricea sociometrică – ghidul de interviu pentru . . .127 Anexa 9 Ghid de interviu aplicat cadrelor didactice . . 128 Anexa 10 Exemple de jocuri creative . . . . .131 Anexa 11 Ajută iepura܈ul. . . . . .13 Anexa 12 Continua desenul . . . . .134 Anexa 13 Tablou de primăvară – colaj. . . . . .135 Anexa 14 Tablou – activitate individuală………. . . . 136 Anexa 15 Scenariu didactic. . . . . . . 137 Anexa 16 Continua desenul – lucrare de grup. . . . 139 Anexa 17 FiЮa evaluare interdisciplinară – op܊ional. . . . .140 Anexa 18 Rime – f isă. ……………………… . .14 Anexa 19 Jocul de construcаii . . .147 6 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione Anexa 20 Vitraliul . . . .148 Anexa 21 Fereastra deschisă . . .149 Anexa 2 Test de creativitate – Două linii . . . .150 Declara܊ie de autenticitate………… . .151 7 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione Harta: , Conceptele fundamentale ale modulelor aplicat e în lucrarea de diserta ܈i rela܊iile d . ޵ Studi aprofundate de psihologia ĚĞnjǀŽůƚĉƌŝŝ ůĂ ĐŽƉŝů Ɣŝ ƔĐŽ aĞƚŽĚĞ ĚĞ ĞǀĂůƵĂƌĞ ĐŽŵƉůĞdžĉ ĐŽƉŝůƵůƵŝ Ɣŝ Ă ŐƌƵƉĞŝ Managementul curiculumului personalizat Managementul proiectelor de ĐĞƌĐĞƚĂƌĞ ŠŶ ĞĚƵĐĂԑŝĞ Managementul proceselor psihice ĂůĞ ŠŶǀĉԑĉƌŝŝ ŠŶ ĐŽƉŝůĉƌŝĞ Modele psihopedagogice de comunicare Modele didactice ƉĞŶƚƌƵ ĞĚƵĐĂԑŝĂ ƚŝŵƉƵƌŝĞ Ɣŝ ƔĐŽůĂƌŝƚĂƚĞĂ ŵŝĐĉ Didactica ĂĐƚŝǀŝƚĉԑŝůŽƌ ĞĚƵĐĂԑŝĞ ƚŝŵƉƵƌŝĞ Ɣŝ Ă ƔĐŽůĂƌŝƚĉԑŝŝ ŵŝ Proiectarea ĞĚƵĐĂԑŝŽŶĂůĉ ŠŶ ƌĞůĂԑŝĂ ĐƵ comunitatea Profilul de ĐŽŵƉĞƚĞŶԑĉ Ăů educatorului ƉĞŶƚƌƵ ĞĚƵĐĂԑŝĞ ƚŝŵƉƵƌŝĞ Ɣŝ ƔĐŽůĂƌŝƚĂƚĞĂ ŵŝĐĉ Managementul ƌĞůĂԑŝŝůŽƌ interpersonale în ĐŽƉŝůĉƌŝĞ Docimologie ʹ perspective comparative Proiectarea ĞĚƵĐĂԑŝŽŶĂůĉ Ă ĂĐƚŝǀŝƚĉԑŝůŽƌ ĐƵ grupa tƌĂĐƚŝĐĉ ʹ 9ǀĂůƵĂƌĞ Ɣŝ interevaluare a stagiului ĞdžƉĞƌŝĞŶԑŝĂů tƌĂĐƚŝĐĉ ʹ Plan ĚĞ ĂĐԑŝƵŶĞ ƉƐŝŚŽƉĞĚĂŐŽŐŝĐĉ cu grupa de copi Ɣŝ ĐůĂƐĂ ĚĞ ĞůĞǀŝ 8 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione CAPITOLUL I. CREATIVITATEA, NOğIUNI GENERALE ğI S PREğCOLARE. 1.1. Importan܊a studierii creativită܊ii Creativitatea constituie una dintre cele ma educaĠiona merită a fi abordată în contextul educa܊ional a Ín ultimele decenii cercet un caracter preponderent experimental İi o amp studii, cât İi în varietate a de aspecte abordate. O societate care stimuleaz cetăĠenilor săi patru libertăĠi de bază: liber studiu İi pregătire , libertatea de explorare investigare , libertatea de exprimare İi libertatea de a fi ei înİiİi . Acest din urmă a fi tu în îl vizează formarea creativă İi învăĠământul româ subliniată în Curiculumu l pentru educaаia timpurie a copiil de la 3 la 6/7 ani , p. 9, are în vedere următoarele finalită܊i ale educa܊iei : ,, Dezvoltarea liberă, integrală copilului, în func܊ie de ritmul propriu İi de f ormarea autonomă acestuia ޵ Conİtientizarea conceptului de creativitate, valoare cu toate consecinĠele instructiv – educative este deosebit de imp la or ice nivel al sistemului de învîĠământ modern societatea contemporana, în educaĠie, familie, în orice aspect al vieĠii noastre, presupun un nalt grad de adaptare İi de creativitate. Omul are nevoie de culturalizar interioară corespunde unei apatii exterioare, avea comportamente adecvate. În viziunea lui C. Rogers (1961), , adaptarea creativă nat 9 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione posibilitate prin care o persoană poate Ġine p oamenii nu vor realiza idei noi İi origina le în adaptarea lor la mediu, atunci popoarele lor nu ar mai fi competitive în plan international . Trăim într – o lume extrem de dinamică a – l asumăm, în numele trecutului acestei planete d a orizont İi de aceea , această afirmaĠie a fost un simbol răscrucea dintre milenii, creativitatea constit problemă. OpĠiunea spre cre ativitate Ġine de însăİi natura um cutezător. Creativitatea constituie una dintre Rolul creativităĠii în procesul culturii İi ci ConcepĠia conform căreia t geniile sunt înnăscute a fost depăİită. Acest mediului İi a eredităĠii, dintre învăĠare, matu . MulĠi autori sunt obligaĠi să recunoască în ativitate este î studiată. Această situaĠie se explică prin co domeniilor în care se poate realiza creaĠia. – un remarcabil potenĠial creativ ca re poate fi exploatat la maximum. Dacă produc sunt mari, iar recuperările ulterioare capacităĠilor de adaptare a individului la rea imbătoare ale zilei d înceapă cu vârsta preİcolară. Sarcina primordi creativitatea de timpuriu, pentru a avea certit potenĠialul creativ în direcĠia elaborării de preİcolară imprimă cele mai profunde, durabile Sub influenĠa factorilor ambientali, are loc ex unea potenĠialului creativ eului cognitiv, afectiv, acĠional, se constitu Complexitatea İi dinamismul lumii contempora vede rea unei bune adaptări sociale İi profesional constituie un deziderat major al educaĠiei în cele mai fragede vârste. 10 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione 1.1.1. Dimensiunile c reativităĠii Termenul de creativitatea fost introdus în psihologie de G.V.Alport pentru a desemna o formaĠiune de personalitate. Ín opĠiunea lui, c de manifestare a personalităĠii, respective la aptitudini (inteligenĠ temperamentale. Structura personalităĠii vizează mai cea individuală constă în tr particulare ale personalităĠii, care confer ă İi irepetabilă. ,,Fiecare personalitate rezult – o combinaĠie specifică tipologice İi individuale, iar caracterul un reprezin organizare bio – psiho – socială a individului uman޵ (VOICULESCU, E. 207, p. 290 ) , ea rezultă eforturilor de adaptare optimă a individulu generale İi particulare, laturi biologice İ – sociale. Creativitatea e lexă care angrenează personalitatea în ansamblul gândire divergentă, flexibilitatea gândirii Implicată în învăĠăre, creativitatea imprimă un mod original, nou, independent de a gândi sau a face ceva, ducând la obĠinerea unor performanĠe o care poate fi actualizat ܈i dezvoltat prin t sens, este vorba de învăĠare creatoare, care se e – un comportament creat îndeosebi în cazul rezolvării de probleme, p ( VOICULESCU, E. 207, p.429.) În ultimul deceniu ceativitatea d evine un fenomen foarte complex cu multiple asp laturi sau dimensiuni . Ín sens larg, creativitatea se refe procede, care nu sunt noi pentru societate, dar la care s – a ajuns pe o cale independen tă. Ín aces produsul este nou numai pentru respectivul sub fenomenului creaĠiei, este puĠin probabil să se autor pune acent pe dimensi uni diferite. Astfel, se arată c creativitatea este 1 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione aptitudinea sau capacitatea de a produce ceva ( RO܇CA, A. , 1981, p 16) iar după al constituie un proces prin care se realizează un Există sute de defin iĠii ale creativităĠii. Mihaela Roco vedea acelaİi lucru ca toată lumea, dar a te g realităĠii޵. Creativitatea poate fi definita drept capacitatea de a imagina raspunsuri la probleme, de a elabora soluti inedite si originale sau un complex de insusiri si aptitudini psihice care in donditi favorabile, genereaza produse noi si de valoare pentru societate. Mihaela Roco (2004 defineİte creativ itatea drept , o dispoziĠie spontană de a crea İi toate vârstele ,޵ iar Norbert Sillamy, în DicĠionar de psihologie spunea: , dispoziĠie de a c în stare potenĠială la orice individ İi la toat stele. ޵( NORBERT, S., 196.p.84 ) Adeseori, în literatura de specialitate se creaĠie termeni ca: i inovaĠie, descoperir. Creativitatea este proc – o sinergie de factori (biologici,psihologici, sociali) întreaga personalitate a ind nou,original, cu sau fără utilitate İi valoar gândirii divergente (cea a soluĠiilor multiple fluiditatea, flexi bilitatea, originalitatea, elaborarea, sensibilitatea faĠă de probleme, redefinirea . Creativitatea, ca rezultantă cristalizată s dintre trei mari categori de factori: psihologici (factori intelectuali , factori nonintelectuali, aptitudini speciale, factori abisali), factori biologici (condiĠii socio – economice İi culturale, condiĠii educat contribuĠ ie a influenĠelor mediului İi a educaĠiei consideră că oricare din activităĠi poate fi implică adaptabilitatea İi flexibilitatea gând eativitatea İi inteligenĠa complementare, subliniază E. Landau citat de , 1983, p. 234) , creativitatea este în ierarhia aptitudiniilor umane o completare a inteligenĠe (OPRSCU V, 1983, P.234.) Ín funcĠie de elementele preluate din literatura de specialitate, creativitatea repre nivel comportamental uman, capabil de a antren 12 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione însuİirile psihice ale unei persoane (atenĠia ctivitatea, gândirea, memoria), în vederea realizării unor produse ce se caracterizează pr Primul care a vorbit despre particularităĠile personalităĠii İi le – a prezentat pe baza unui anumit model a fost Guilfor d. El face distincĠie între partic trăsături relativ durabile care deosebesc un individuală de a învăĠa anumite lucruri. Acea te fi înnăscută, influenĠele mediului İi de interacĠiunea ambilo însuİiri care nu pot fi controlate İi măsurate Personalitatea creativă este caracterizată printr – un mozaic de a ptitudini İi însuİiri: fl flexibilitate, elaborare, originalitate, sensib RelaĠia dintre creativitate İi diferite trăs cât İi pe cadrele didactice din învăĠământ. Cele mai multe cerce creativitatea İi conduita, creativitatea İi l capacitate care colectează informaĠiile İi le iferite. Creativita această capacitate, pe care o lărgeİte însă, răspunsul în elementele învăĠate İi ne permite Creativitatea nu se mulĠumeİte cu adaptarea celor cun realizarea capacităĠilor potenĠiale corespunzăt Examinarea definiĠiilor creativităĠii conduc noutatea, originalitatea, ingeniozitatea, valoarea teoretică, productivitatea, utilitate activitaĠii creatoare . ExistenĠa unui potenĠial creative car recunoscută de cercetători, ba chiar se p oate spune că ,, orice individ este crea . ޵ ( TAPALAGĂ, T. , 209, p. 41 . ) Ín jocul de creaĠie cu subiect din viaĠa co comportament oferite de cei din jur, dar numai pe acelea care sunt în accord cu sale. Ín realizarea rolurilor asumate se folose ci İi semnificaĠii proprii. Dacă la început ac lică, l 13 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione combină între ele, le îmbobăĠeİte cu ceea ce a creaĠie cu subiect din viaĠa cotidiană nu es acelaİi timp sursă, criteriu de ver ificare, camp de explorare İi ide 1.1.2. Rolul ܈i factorii creativită܊ii Creativitatea înseamnă îndrăzneală, tot ceea Pentru a se putea avânta în necunoscut, copilul trebuie oară, de acel s siguranĠă, provenite din lumea sa înconjurătoa între lumea sa interioară ܈i asociaĠiile cu m noilor probleme. Curiozitatea İi setea de cunoaİtere îl exterioară. Libertatea interioară face posibil subiective. Activitatea creatoare nu ar trebui îngrădi fel de limitări, crit Copilul preİcolar este prin natura sa un freamătului permanent pentru a cunoaİte tot ce . Ín perioada imaginaĠia se exprimă viu p rin tot ceea ce face copilul la g didactică trebuie înĠeleasă ca un act de creaĠ Acceptarea concepĠiei că viaĠa este un proce ste un act de conİtienĠă pe care copiii îl poate realiza, n trecutul, noi vedem premisele vitorului. Creativitatea, spune Victor Oprescu , nu poate fi întru totul id dive rgentă. Aceasta, mai întâi, deoarece creat monovariabil; ea implică deopotrivă İi alte ca producĠie convergentă, abilităĠi evaluative etc . ޵( OPRSCU, V., 1983 p. 254.) AdulĠii pot încuraja creativitatea punând ac – un cadru non – evaluativ İi prin concentrarea atât asupra Gândirea convergentă (inteligenĠa) poate duce İi ea uneori la aceleaİi 14 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione divergentă. AdulĠii mai pot deasemenea să încer de a pune la îndoială, de a vedea lucrurile din – un nou punct de vedere. Creativi tatea asigură facilitatea educaĠiei, funcĠionarea succesul profesional, iar învăĠarea creatoare e . 1.1.3. Caracteristicile İi evaluarea produsului c Specialiİtii din industrie, istoricii artei creativitatea se exprimă prin produsul creat. creativitatea ca proces în timp ce psihologii bi pe personalitatea creatoare. Ca urmare se disting variabila de personalitate; proces de creaĠie; produs de cre C.W. Taylor descrie cinci planuri unde poate fi urmărită creativitate persoanelor: Cr eativitatea expresivă se manifestă spontan, liber în construcĠi Planul productiv este planul creării de obiecte, specific muncilor o al copilor; Planul inventiv cores punde unei minorităĠi, este vor Creativitatea inovatoare întâlnită la persoanele numite ‚talente“. COSMOVICI, A., 205 , p.15. ) ImaginaĠia, deci İi creativitatea, presupun ‹ Fluidate a reprezinăt posibilitatea de a ne imagina în scurt timp un mare numar de imagini, idei, situaĠii etc. ; sunt oameni care n find bogatia de idei, viziuni, unele complect n – ar putea trece prin minte; ‹ Plasticitate sau flexibilitate, constă în usurinĠa de a schim abordare a unei probleme, cînd un procedeu se dovedeste inoperant ; sunt persoane rigide care greu renumĠă la o metodă, deİi se v icientă ; care cons informaĠiei în conformitate cu cerinĠele 15 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione procesul de îmbogăĠire İi sistematizare a de către I. A. Samarin ( 196 2) care sunea că: achiziĠia de cunoİt este unul din mijloacele ce favorizează mobilitatea a utilizarea lor în diferite situa܊ii, iar flexibilitatea gândiri . ‹ Originalitatea este expresia no utăĠii, a inovaĠiei, ea se testam posibilitaĠiile cuiva, prin rari Neândoelnic, ne gândim la raritatea a ce lucrurilor. CalităĠile actu lui creator după Mihaela Roco constă în: Prod œ numărul mare soluĠii, produse realizate cu un minimum de ma œ vizează rezultatele œ caracterul economic al performanĠei, randamen ormanĠele care se folosirea rezultatelor activităĠii creatoare; V œ produsele trebuie să aibă vedere teoretic İi practic, să fie recunoscute œ eficacitatea metodelor de rezolvare ; Noutatea œ distanĠa în timp a ideilor İi lucruri œ raritatea ideilor, soluĠiilor İi a produselor. Aprecierea sau evaluarea produsului nu este este todeauna un anumi t grad de nedeterminare acest fapt re Creativitatea nu poate fi limitată la fact creatoare. Astfel, chiar în privinĠa factorilo ia creat sau spiritul de observaĠie. AlĠi cercetători atitudinile creative ca fiind cel puĠin la fel ( ROCO, M. , 204p.39). ,Imagin a܊ia creatoare se caracterizează atât în raport cu experien܊a subiectului, cât particularită܊i, imagina܊ia creatoare este fac ii޵. ( TODOR, p.2) 16 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione Criteriul principal de evaluare a creativită original . Se pot folosi Testul de creativitate verbală sau Testul de creati vitate figurală în desen, model propus de T orance. 1.2. Blocaje ale creativitaĠii copiilor Einstein a avut un talent deosebit de a încă lca regulile. Faptul ca nu a respectat regulile i – a produs multe neajunsuri, dar dorinta curajoasa de a sparge orice regula a reprezentat miezul geniului sau. Einstein a fost un mare rezolvitor de probleme pentru ca a nesocotit regulile intr – un stil minunat. Genile au caracteristica aceasta, care însă poate fi d Blocaje culturale İi sociale: Conformistul este unul din ele: dorin܊a cetă܊enii gâ ndesc ă ܈i să se poarte la fel. Cei cu idei sau comportări n nuite sunt privi܊i cu suspi i chiar cu dezaprobare, cea ce const ituie o descurajare pentru ei. De exemplu, acentual pus de cadrul didactic pe peproducerea cu fdelitate a informaĠiilor transmise copiilor sancĠionarea curajului de a pune întrebări inco Apoi, exista in general o neincredere in fantezie si o pretuire exagerata a ratiu ni logice, a rationamentelor. Alte exemple de blocaje de ordin cultural slaba capacitate de a transforma sau modifica ideile; prea mare încredere în logică, în ceea ce se numeİ conform princip iului , totul sau nimicӛ ( TAPALAGĂ, T. , 209, p 41). Considerând spusele lui E. P. Torrance putem identifica următorii factori de blocaj: InterdicĠia de a pune stopează dorinĠa sinceră a micuĠilor de a ex , universal în care tr diminuează curiozitatea care este o caracterist diferit inhibă tendinĠa de a descoperii lumea duce la confo rmism; Orientarea excesivă asupra succes neobiİnuit œ colegii sau cadrul didactic ori părinĠii noul sau chiar să – l critice, demotivând copilul İi îndepărtândul de succes – ar putea avea într – un domeniu anume; 17 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione Dihotomia muncă – joc ( copii creativi adoptă în activita de copii inteligenĠi İi noncreativi care sunt f Există İi blocaje emo܊ionale , întrucât, asa cum se İtie, fac torii afectivi au o teama de a nu greİi, de a nu se face de râs, p punct de vedere neobiİnuit. De asemenea, graba soluĠia ap are de la început. Unii se descurajează ra dificilă İi solicită eforturi de lungă durată tendinĠa exagerata de a – i întrece pe alĠii implică evit area ideiilor prea deoseb creaĠie. DependenĠa excesivă de opiniile celor este tot o barieră în calea exprimării libere, Prea multe reguli de comportament impuse copilului poate invata ca exista o singura modalitate de a vedea sau de a actiona: urmand regulile deja stabilite. Creativitatea presupune tocmai depasirea regulilor , precum si disponibilitatea de a cauta si de a gasi noi modalitati de realizare asarcini lor de lucru. Blocajele perceptive se referă la faptul că familiarizar mai multe ori, să vedem unele semnificaĠii, re percepe lucrurile intr – o anumită manieră, de automatismele co ne care ne —amorĠesc percepe elementele de noutate, de evoluĠie co presupune ca spiritual nostru să fie capabil stabilite anter ior. 18 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione 1.3. Ínlăturarea diferitelor tipuri de b Referindu – se la modul în care poate fi distrusă c patru factori, numiĠi de autoare asasini ai creativităĠii: evaluarea, recompense i restrângerea capacităĠii de alegere. Să nu blocăm creativitatea copiilor pri considerând că este de preferat să asigurăm o gândire originală İi creativă. Vâzută prin prisma formării personalităĠii, de însuİiri sau factori psihici ai unor viitoar Câtă vreme creaĠia era socotită un privilgiu tate, İcoala n în mod special de acest aspect, deİi, e drept – au creat ici colo clase sp când se arată că automatele dirijate de calcula omului îi revin m ai mult sarcini de perfectionare, de înoire, cultivarea gândiri inovatoare a devenit o sarcină importantă a scolilor de masă. Pe lângă fanteziei apare İi ea ca un obiectiv major. Ac că schimbări importante profesorilor, cât İi în ce priveİte metodele de Ín primul rând, trebuie schimbat climatul, p în scoala din trecut. Se cer relaĠii d estinse, democratice, între elev coborî statutul social al celor din urma. Apoi, modul de predare trebuie sa solicite pariciparea, initiativa elevilor – e vorba de acele metode active, din pacate prea putin utilizate in s coala romaneasca. In fine, fantezia trebuie si ea apreciata corespunzator, alaturi de temeinicia cunostintelor, de rationamentul riguros si spiritul critic. Profesorii sunt solicitaĠi în mod continuu, İi creativă . Este nevoie de acordarea unei atenĠii s configurării ethosului influenĠele acestui subsistem asupra tuturor co . 19 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione ÍnvăĠarea interactiv – creativă după CrenguĠa – Lăcrămioara Oprea est e ,un proces evolutiv, care are la bază receptivitatea faĠă de experienĠele no sinteză, generalizare, abstractizare, concretiz . ( OPREA C. – L. ,207, p 150.) Orice cadru didactic nu trebuie să conside supradotaĠi, ci trebuie să cultive la toĠi c sâmburele germinativ al c încă de preİcolaritate, exersând gândirea de tip creat ivergentă İi folosind flex – un mod interactiv cunoİtinĠele acestora. ( LUDU܇AN M. (2014) , p.15) . 1.4. Rolul cadrelor didactice în dezvoltar Rolul unui climat caracterizat prin deschide e creaĠie, prin asi afirmare İi expresie independentă, prin recuno promovarea efortului creativ pot participa în stim ulativă pentru creativitate presupune İi o ac de prelucrare İi reorganizare a datelor, degen unui dinamism intelectual İi afectiv opus orc ror tendinĠe spre inerĠie capacităĠii de acĠiune, îmbogăĠirea experienĠe oferi elemente care să concure la acea expansi ă acĠiona pe care o presupune potenĠialul creativ al cop Rolul educatorilor în dezvoltarea competenĠe œ emoĠionale este foarte datorită faptului că începând cu vârsta preİco iĠă este în cazuri mai mare decât cel petrecut cu părinĠii au ocazia să interacĠioneze cu ceilalĠi copii aceste situaĠii copiii po t să înveĠe sistematic despre emoĠii dintre aspectele foarte importante care merită – copil. Calitatea acestei relaĠii este substratul oricărei intera 20 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione Utiliza rea în diferite contexte a cuvintelor ca copiii să recunoască İi să denumească emoĠiile rândul său un model dar İi un antrenor pentru tenĠelor emoĠional copilului. Utilizarea de către acesta a unui l reacĠiilor emoĠionale în contextul acĠiunilor înĠeleg erea emoĠiilor precum İi a consecinĠelor pe car securizant dintre educator ܈i copil îi oferă compensare a posibilelor relaĠii insecurizante . ExplicaĠia efectului faptul că relaĠia de ataİament securizant cu e poate furniza copilului un model alternativ de relaĠionare İi atenuează efectele negative ale œ copil. Acest lucru îi permite copilului ,,să dezvolte relaĠ sau copii de ace ( GROZA, A., C., 2014) . 1.5. F lexibilitarea İi creativitatea cad cu preİcolarii Cadrul didac tic poate stimula creativitatea preİco Cunoscând copiii İ – cultural din care provin; Acordând atenĠie dinamicii gru pului; Selectând İi îmb reprezentă existente; Descoperind ce İtiu copiii deja; Comunicând eficient, clar İi coerent pentru a sarcinile de predare. Dialogând, nu transmiĠân observare a comportamentelor; Găsind metode İ individualizate, dar İi de grup ; Prin adaptarea la ideile copiilor acestora astfel încât să se potrivesca cu cele fără a judeca modul divergent în care aceİtia ; Folosind modalită rezolvarea problemelor, în special a problemelo permite copiilor să exploreze İi să se joace ; Alocând destul timp copilor pentru e xplorarea tuturor posibilităĠilor, pentru Încurajând procesul, iar nu scopul. 21 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione A încuraja implică grijă, aten܊ie, iubire, ajutor. dorit ca acentul profesorului să fie pe cea pozitivă, cre opilului o a܈teptar ,Legea A܈teptării,, (WILKINSON, B.,2004, p. 81) cum m Cele 7 legi ale învăаării . ,,A܈teptările pot fi subcon܈tiente sau c . .bune sau distructive important stabilim, să transmitem a܈teptările noastre cop i nevoile lor de dezvoltare. Atitudinea profesorului trebuie să fie permi sm İi nici laisez – faire. ,,Profesorii greİesc İi atunci când raĠional, simultan cu desconsiderarea funcĠiilo ( TAPALAGĂ T. , 2 , p. 32) Este la îndemâna noastră să ajutăm copi i i să – İi descoperă propriul ta asemenea este la îndemâna noastră să ne dezvol înİine İi în mod deosebit copii cu care lucrăm umărate vis proiecte măreĠe trebuie să acĠionăm în conseci – İi satisfacă în mod acĠioneze în în conformitate cu propriile do doreİte să meargă , îndrumând cu tact İi blândeĠe orice formă de manifestare ACTER, V., TRAD. MANCUIC, A. , 204 , p.83.) Rezultatul ob܊inut în urma explorării mediului înconjură , a participării ac a copilor la propria dezvoltare poate duce la flexibilitate în gân dirire ܈i de multe ori la . Cu alte cuvinte este necesară însuİirea temeinică a cu un caracter stimulativ, de dezvoltare a flexi ari. Creativitatea se dezvoltă în timp. ,,Dacă un copil creativ prov – o familie creativă, gând fo st. .încurajată de părin܊i, fra܊i ܈i surori޵, ( cu siguran܊ă de cadrele dida ctice bine pregătite, care se ocu creative. 2 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione CAPITOLUL I. PROFILUL PSIHO – PEDAGOGIC AL PREğCOLARULU 2.1. Profilul psihologic al preİcolaru Profilul psihologic este , o expresie cantitativ calitativă tăĠii funcĠiilor, însuİirilor psihice İi a relaĠiilor funcĠional din dezvoltarea psihogenetică a copilului. Tre psihologic al v ârstei œ acesta cuprinde totalitatea trăsături – un anumit stadiu de dezvoltare – İi profilul psihologic al individulu caracteristicilor psihice proprii fiecărui cop aceleiaİi etape de dez (TODOR, I, 2013, Profilul psihologic al vârstei – Suport de curs, Alba Iulia.) Dezvoltarea psihologică nu se realizează de primite ca moİtenire de către necunoscut. Cop ilul trebuie să se dezvol instrumente la care recurge în mod instinctiv, pentru a realiza acest lucru este jocul İi imi . Preİcolaritatea aduce schimbări importante at cât İi în planul vieĠii relaĠionale iar creativita universal; nu există preİcolar care să nu desen Din această perspectivă , profilul psihologic al vârstei p de multiple premise favorizante pentru cultivarea potenĠialului cr Avem în vedere dinamismul, impetuozitatea, expresivitatea proprie acestei vârste, acel fr ce conferă copiilor note specifice de dinamism creativ, disponibili autoexpresie însufleĠită, analoage oricărui ela Apar diferenĠe de solicitări faĠă de cele al diferenĠe ce presupun noi c ondiuite de adaptare, precum İi adâ externe İi posibilităĠile interne ale copilulu Extinderea cadrului relaĠional cu obiectele 23 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione dezvoltarea psihic ă pe toate planurile. Se contureazã ger diverse categorii de deprinderi sporeİte gradu conduite de opoziĠie sau de rivalitate; de as diferenĠe de solic grădiniĠei İi a familiei poate apare dedublarea 2.2. Aspecte ale dezvoltării fizice 2.2.1. Motricitatea Miİcările bruste, necoordonate de la 3 ani armonizate. Pe prim plan trece încărcătura psihologică a intenĠii. Copilul pre܈colar manifestă o adevă – İi exprime t emoĠionale prin mimică ܈i gestică. Este perioa re, miİcările duc deprinderilor, la îmbogăĠirea conduitelor. Nev baza dezvoltării psihice; percepĠia se formeaz verifică numai astfe l. Ímpreună cu motricitatea, acĠiunea planului cognitiv, ci İi dezvoltarea personalit 2.2.2. Senzorialitatea SpaĠiul în care se deplasează copilul se ex grădi niĠei, al străzilor parcurse pentru a ajunge dezvoltă numeroase trebuinĠe, dintre care cea Prin sensibilitatea vizuală İi cea auditivă se capt multe informaĠii. Se d verbal İi cel muzical, fapt care – i va da posibilitatea recunoaİteri atingere, lovire, etc. Deİi încărcate afectiv sur prinzând caracteristicile reale. Apar noi fo orientată către scop, organizată İi planificată Íncep să apară İi forme ale percepĠiei succ 24 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione raport cu anum ite repere: sus, jos, stânga, dreapta s activităĠi. Desprinderea unor însuİiri mai imp premisa formării reprezentărilor care, la ace nt încărcate de îns situaĠionale. Se dezvoltă atât reprezentări bazate pe me . 2.3. Caracteristici intelectuale Intelectul, formaĠiune psihică deosebit de c İi di ficile precum: gândire, memorie, limbaj, imag concret, să depăİească exprienĠa senzorială. D înregistrează importante restructurări. , Diversele perspective ܈tiintifice asupra dezvoltă educa܊iei timpurii deoarece se constituie ca – explicative, în măsu maniera de abordare a procesului educa܊ional, egerea metodelor, construirea situa܊iilor de învă܊are si facilitarea unor ex copilului޵( TODOR, I., 2013, p.2). Jean Piaget a fost Primul teoretician care, copilor, a susĠinut că: ,,copilul nu este mai puĠin intel metodei clinice, bazată pe observa܊ie ܈i exp cognitive, identificând demersul cons truc܊iei structurilor opera܊iona operare al gândirii în fiacare etapă de dezvol este de natură să orienteze demersurile educa܊ aritate, pentru a asigura o adaptare optimă a copilului la lumea sa޵. (TODOR, I., 2013, p.2). 25 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione 2.3.1. Dezvoltarea gândiri Gândirea are un caracter intuitiv, rămâne tribut strâns legată de percepĠii, de i magine. Ínsuİirile perceptive sunt relaĠie unele cu altele. Copilul gândeİte ceea sensul unic al percepĠiei İi nu o organizare de , Gîndirea preopera ܊ională este modul predominant de pre܈colarită܊ii,. Ca urmare, părin܊ii si educa acestor stadi œ limbajul, reprezentările simbolice, memo œ dar ܈i pentru reduc erea limitelor gândiri preopera܊ionale. Gândirea İi vorbirea preİcolarului sunt experienĠă prin văz, auz, ce pipăit, dar expri cu încetul învaĠă să – İi împărtăİească propriile trăiri, expe direcĠie s – a făcut în grădiniĠă prin introducerea ti încurajaĠi să spună celorlalĠi copii ceva din v întâmplare; cum İi – au petrecut va a făcut împreună cu sora sau fratele, în vacanĠ Pentru stimularea dezvoltării gândirii ope diversificată cu obiecte si reprezent ări simbolice. Opera܊iile gândir practice. Pentru eliminarea egocentrismului copilul tr asupra situa܊iilor trăite. Acest antrenament p tată a perspective activită܊i care facilitează interac܊iunile. In cogni܊iilor sociale, adică a capacită܊ii de i celorlal܊i.޵ ( TODOR, I., 2013, p.5). Vârsta preİcolarităĠii este caracterizată ca fără reguli sau cu reguli simple, jocuri hazli trebui să ajute la de zvoltarea limbajului celor mici İi la pre܈colari. Jocurile servesc la dezvoltarea gândirii abilităĠilor de comunicare . 26 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione 2.3.2. Dezvoltarea limbajului Ín ceea ce priveİte st ructura limbajului, încă mai domină care are caracter concret, este legat de situa face trecerea spre limbajul contextual. Cele d i ca o tendinĠă ge semnalată diminuarea caracterului situativ odat Din limbajul monologat apare treptat, la înc mare în ordonarea, proiectarea İi r eglarea acĠiunilor. Sub raport c substanĠial De la 800 – 1000 de cuvinte pronunĠate la 3 ani, – 20 de cuvinte la 4 ani, 30 la 5 ani, ajunge la peste 350 de cuvinte la 6 – 7 ani, deİi semnificaĠiile cuv sunt precise. Sub aspect calitativ progresele sunt evidente: Se amel expresivitatea vorbirii İi folosirea acordului utilizarea pronumelui de politeĠe dumneavoastr ă în relaĠiile cu persoanel caracterul generativ al vorbirii, în sensul cap puĠin inspirate (ex. urlăreĠ); Se structurează pă B.F.Baiev (1960). 2.3.3 Memoria Ín preİcolaritate, datorită dezvoltării g memoria mecanică se dezvoltă memoria logică, a Aceasta din urmă se dezvoltă mai ales atunci când informaĠiile a legătură cu sarcinile de joc iar datorită dezv anumite caracteristici, devenind o memorie pe fixării, păs recunoaİterii İi reproducerii acĠiunilor (memo situaĠiilor (amintirea), memoria preİcolarului trăiniciei asociaĠiilor, ind eosebi prin contiguitate. Jocul, activitatea fundamentală a preİcolar creează atmosfera İi co 27 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione activează capacitatea de fixare, păstrare, rec Fixarea İi păst larg suport afectiv. Reproducerea este mult mai dezvoltată, bazată pe Memoria este strâns legată de interesele c miİcări, stări afective, imagini, cuvinte, ide devine posibilă recunoaİterea unui material după o difuză, incoerentă, nesistematizată. 2.3.4. ImaginaĠia Ceea ce ne impresionează este amploarea vie în orice mo ment din planul realităĠii în cel al ficĠ activităĠii copilului, imaginaĠia este calea, m . ImaginaĠia est în activitatea creatoare regăsitã în joc, în de dar İi când reproduce o po ImaginaĠia copilului este mai activă, mai l realitate, mai disciplinată. ImaginaĠia îndepl contradicĠia dintre dorinĠele İi posibilităĠile copilu forma visului din timpul somnului, se manifes implicată în procesul de inĠelegere a ceea ce Imagin aĠia creatoare cunoaİte o largă dezvolta produsele activităĠii. Perioada preİcolară es capacitatea de creaĠie artistică la copil. 28 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione 2.4. Dezvoltarea emo܊i onală Afectivitatea cunoaİte expansiune, modificări, reorg într – un nou mediu instituĠionalizat unde cunoaİte dorinĠele copilului de a – l satisface pe adult, p e care – l iubeİte, apoi de auto impuse. Este o perioadă a dezvoltării, ca urmare a n intelectuale, estetice. Se produc fenomene de Copilul î transferă dragostea İi atenĠia către educatoare de timp, un substitut al mamei. Identificarea Aceasta începe încă din antepreİcola ritate prin adoptarea unor cond modelul. Din categoria sentimentelor amintim sentimen categoria sentimentelor intelectuale se struct apare în legă satisfacerea trebuinĠei de cunoaİtere İi sent fenomene noi. Apar İi sentimentele estetice generate povestiri, muzica, miİcări, din natură. 2.5. Dez voltarea socială a pre܈colarilor Educa܊ia contemporană este abordată prin pri ܈i care se caracterizează prin multiple transf tehnici, prolifer area informa܊iei, evolu܊ia trebuin܊elor În mediul în care trăiesc copiii pot învăĠa să cunoască İi İi deprinderea sentimentului İi ideea de respo te. M. Agabrian, define܈te socializarea ca find 29 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione , procesul prin care individul î܈i dezvoltă iden al܊ii, valorile ܈i pattern – urile de comportament potrivit cult ciale޵ . ( Agabrian, M., 2003, p. 130.) Fiind un proces na܈tere ܈i continuă prin întreaga via܊ă a oame lor cât ܈i în grupurile din care fac parte. Co mportamentul copilor poate fi înteles prin prisma starilor mintale care au stat la baza lui, datorită abilită܊ilor care optimizează rela܊ii – numite cogni܊ii soc – alături d empatie, definită ca fiind capacitatea de a int trăi emo܊iile altei persoan Se estimează o corela܊ie directă între cog performanĠele în învăĠare. Copiii care deĠin co in relaĠiile sociale, bun i mediatori si ob܊in performan܊e supe Teoriile lui Piaget, Freud, Vîgotski İi ma domeniul ataİamentului se axează pe importanĠa tehnici de intervenĠie cu copilul cu retard in (Muntean, A. , 209 , p 102 – 103 ). Tot ce se întâmplă în primii ani de viaĠă a imediat cât İi pentru vi itorul său. De aceea perioada pre܈c dezvoltare, ce determină progresele în formare emoĠionale ale copilului, este extreme de imp u loc asupra domenilor de dezvoltare ale copiilor au la bază interacĠiune bucură de atenĠie, grijă, răbdare, joc, comunic de a – İi dezvolt a capacităĠile de relaĠionare în cadrul m CunoİtinĠele pre܈colarilor sunt rezultatul n în cadrul interacĠiunilor sociale , limbajul are rolul predominan t de a vehicula cultu sociale ale experien܊elor colective, fiind, în p 82). Interac܊iunile pe care pre܈colarii le st – o bună masură s icul rela܊iilor pe care le între܊in cu persoanele didactice, al܊i membrii din familie, etc. Obi – un anumit timp, ach 30 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione intelectuale ܈i materiale, ܈tiin܊ifice, art istice, îi determină dezvoltare educativ spre zona proximei dezvoltări este o manipulează mediul social ܈i dobândesc capacita i. Ín învă܊area pre܈colarilor, cadrele didactic colaborativă prin intermediul grupurilor care difereite deprinderi sau abilităĠi. Tutoratul realizat de copii de aceeaİi dovedeİte a fi mai eficient în dezvoltarea, Comportamentele liderilor din grupurile formate acă rela܊ia dintre cadrul didactic ܈i liderii micro fi mai u܈or, mai rapid ܈i mai bine pregătă܊i pentru oice părinte ܈i cadru didactic. Mediul institu܊ional, grădini܊a prin activ Activită܊ile pe centre de interes dau posibil schimb de idei, să lucreze împreună). ,,Copiii prezintă propriile gândur Acest lucru le dă posibilitatea tuturor de a s viaĠa lor. Copiii ajung să se cunoască mai bine ajunge la întregul grup޵. ( FLUERAğ, V. 2005, p.59) . Astfel li se dezvoltă capaci a limbajului verbal ܈i nonverbal, corectarea de chiar corectarea în cadrul grupului a diferitelor tipuri de comportamente care sunt observate de copi ܈i care nu corespund normelor grupului sau de comentarii, la care participă cu mare interes p – İi împărtăİi propriile op xperienĠe. Crearea unei ambianĠe bine organizate încura creeze. Curiozitatea spontană a copiilor, mani cadrul didactic ( Cine?; Ce?; De ce?; Cân d?; Cum? – metoda interactivă ,, Explozia steler Anexa nr. ), se transformă într – o intensă activitate intelectuală individuale, ( Anexa… ,, Individualizarea în ܊ii înterper sănătoase, traiectoria lor este caracterizată culturale semnificative. Într – un mediu extrem de vast ܈i în hă܊i 31 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione primesc, copiii au însă nevo ie de călăuzire. Ei înva܊ă să vorb limbaj. Ínva܊ă să se poarte trăind într – un anumit tip de societate iar: ,O îndrumare iubitoare are totdeauna drept scop interesul copiilor, dezvo le în viitor ޵. Chapman, G., 207, p 73.) Este necesar ca mesajul transmis copiilor să – un mod pozitiv. Dac – I călăuzim pe copiii pe o cale pozitivă ܈i plină evite. ,,De la studiile academic la regulile simpl interpersonale, este nevoie de exprimarea afec܊ – un mod pozitiv fa܊ă de c Chapman, G. ,207, p. 73) 2.6. Jocul ca element central al dezvoltă pre܈colarilor Jocul este domeniul principal în care se man cel mai favorabil al copilului preİcolar pentr are el mai bun, atat ca forĠe fizice , cât İi ca valori morale. El , copilului İi creează o ambianĠă de cooperare޵ DRĂGHICEANU, L, 2003) dezvoltă sentim prietenie, spirit de a oferi ajutor la nevoie, ijloc foarte important de dezvoltare psihică multilaterală mai complexă. Datorită schimbărilor care se pr particularităĠi caracteristice. Jocul este cea mai sigură cale de acce poziĠie privilegiată la această vârsă. Ímbinân ceea ce fac să trezesc dorinĠa copilului de a d Prin joacă copii î܈i asumă un rol străin, în care este mimată care îi domină , un adevărat scenariu elementar Jocul ,,implică f că nu este de ajuns să – Ġi asumi rolul persoanei care aruncă mingea, trebuie – l porĠi în tine prinzătorului. Abia prin cooperarea la un set organizată. Tocmai aceasta face jocul: El aduc ului de experienĠă directă a individului İi le include Gabriel Liceanu , în 32 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione prefaĠa la Huizinga 2003, p.11.) Copilul este direct implicat în activitatea strate gie euristică , de combinare, interpretare a experienĠ İi de descoperire a ceva nou. Jocurile İi distracĠiile sunt mai vârstă ante sau preİcolară se joacă tot t impul. Prin joc înva܊ă lucruri ValenĠele formati sunt multiple: îmbogăĠeİte cunoİtinĠe İi forme memoria İi imaginaĠia, formează motivaĠia pentr ităĠi, cultivă investigaĠie, perseverenĠa İi spiritul cooperant VOICULESCU, E. ,207 , p.304.) Jocurile reprezin specifică de metode de simulare. ‚A simula“ în fenomene, fap te, etc. absente, creând impresia că exis ( VOICULESCU, E. ,207, p.304.) Jocul presupune un plan, fixarea unui scop realiza o anumită acĠiune ce produ ce satisfacĠie. Prin joc se afi Adultul se afirmă prin intermediul activităĠilo de afirmare decât cea a jocului. Mai târziu, tate İcolară. A İcolară se valorifică prin note, acestea se su punct de vedere al evaluării, pe când jocul se ce o cuprinde . ,,Copiii care sunt lipsiĠi de posibilitatea cauză că nu sunt obiİnuiĠi, fie din cauză ca n personalităĠii.޵ (LAWRENCE, J., C., A., 2012, ) Jocul oferă copiilor o contribuie la înbogăĠirea cunoİtinĠelor despre unor situaĠii complexe, creează capacităĠi de e supunere la anumite reguli, capacităĠi de a lua – problemă, aju dezvoltarea flexibilită܊ii, originalită܊ii, a c Chiar ܈i pentru persoanele mature, jocul pr ează de str cotidian, contribuind mai ales la reenergizarea find în acest caz un element de psiho – terapie. Pentru pre܈colari jo 3 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione antrenează unele reguli. Atunci când un copil vrea să se joace cu un regulile în mod deliberat, voit. Cu alte cuvint grupul respectiv înainte ca el să intre în joc Pentru copil, jocul presupu ne de cele mai multe ori, pe lânga simple jocuri, İi efort fizic, spre deosebire Vom vedea foarte des copi jucându – se fotbal, sau plimbându – se cu bicicleta, İi nu jucând tabl pe o bancă dintr – un loc liniİtit aİa cum fac de obicei ad Unele jocuri sunt complicate, altele sunt m înĠelegere İi acĠiune, copilul manifestă prefe oc, pe măsura trecer alta a dezvoltării psihice. Copilul mic tinde reuİeİte să respecte regulile, condiĠiilor im vorbă bu nă, spusă de cineva drag, au nevoie de drag . Pentru copi, de la cei mai mici până la cei mai mari, se va cre܈t uİoare pot să nu prezintă interes pentru copii re sunt deja familiariza܊i reguli, sarcini mai dificile în cadrul jocului, pentru că nu le oferă posib – İi etala puterile comparativ cu celilal܊i colegii de joc. Jocul poate fi identificat prin plăcerea e ntului, într – un cuvânt prin amuzament. Jocul le permite copiilor să – İi asume İi să încerce diferite roluri sociale, cea ce le îmbunătăĠeİte capacitatea de a înĠelege sentim concepte ca dreptate , altruism, competiĠie controlată sau socializare. De asemenea, jocul este o activi reprezentând practic procesul central prin car din jurul lor. Cea mai mare parte a structurilor mentale preoperaĠionale achiziĠionează prin joc. Jocul contribuie la de Jocul de rol este un tip de joc simulativ ce con stă în interpretarea de rol alteori mai confuze, care – i pun în situaĠia de a intra într – o reĠea de relaĠii inter – İi adapta comportamentul de rol la jocul İi interpretar odă derivată psihodramă (metodă psihoterapeutică creată de J. L. M 34 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione formarea modului de a gândi, simĠi İi acĠiona s a capacităĠii de a re zolva situaĠii problematice, verificare formate la elevi İi înlăturarea comportamentelo (VOICULESCU, E. 207 , p.307.) Dintre jocurile de simulare, cel mai incitant este jocul de rol role playng , în care copi devin actori ai vieĠii sociale pentru care se pregătesc. Metod unei exprimări sincere, deschise, naturale a c asi gură formarea exprimării İi educarea limbaju gândiri. , Metoda jocului de rol are la bază idea conf situaĠii reale޵ . (SCHEAU, I. , 204, p.23). În jocul de rol, copilul poate fi h ܈ofer, doctor, vânzătoare, reporter, etc. Activită܊ile de joc în aer liber ܈i nu numai le imprimă gustul performanĠelor precum İi mij a le realiza, creează d în echipă, pentru sincronizarea acĠiunilor pro provoacă o stare de bună dispoziĠie, de voie – i copilului posibilitatea de a se distra, dându – i parcă mai multă poftă de viaĠă޵ (LAWRENC pentru un comportament civilizat. Exersarea un pozitive este necesară în toate activită܊ile cu ܈colari. Jocul este activitatea de bază a copilului î complex al învăĠării. El are o putere imensă î munca lor. Prin joc, copilul este un iniĠiator al lumii sale proprii, îİi f oloseİte imaginaĠia, pune în p dobândite, îİi îmbogăĠeİte bagajul de cultură Astfel, de la imaginile care apar ca o cons marc hează trecerea la substituirea pe plan imagi posibilă transfigurarea unei situaĠii reale în – o situaĠie imaginară. De pi receptor pentru telefon. La baza conturării jo cu subiect İi roluri spec procesul de dezvoltare impetuoasă a imaginaĠie . 35 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione 2.6.1. Particularită܊i ale jocului la pre܈co Vârsta preİcolară mijlocie , în mod specia particularit ăĠi în dezvoltarea psihică. Copilul capăt formulează faĠă de el, e vioi, atent, interesat ceea ce semnifică evenimentele care participă. reĠinut, gândeİte înaint de cunoaİtere se află într – o fază de intensă dezvoltare, manife Ceea ce caracterizează jocurile sunt tocmai le reproducă în tocma i, dar ܈i ,,explozia informa܊ională ܈ în creea܊iile originale ale copiilor޵. ( ROZOREA, A., 201, p.21.) ,,RelaĠiile interi controlate din ce în ce mai mult de regulile implicate în rolurile asum ate de către copii ( ğCHIOPU, U., 1967, p. 56.) Prin joc copiii îİi satisfac dorinĠa fire înconjurătoare este foarte complexă İi copilul acea uni ps ihologi consideră jocul ca o activitate d – învăĠare. EsenĠa lui c transformarea pe plan imaginar a realităĠii în distracĠie, jucându – se el cunoaİte İi descoperă İi lumea iaĠa într – o formă accesibilă pentru copil. Pe măsură ce înaintează în vârstă İi realităĠile sociale dintre oameni. Íncă de timpuriu copilul simte nevoia unei c din jur œ cu părinĠii. cu vârsta preİcolară copilul imită în jocurile – un mod specific, viaĠa İ situaĠii imaginate, create prin joc, copilul î œ astfel în j ima ginează că este doctor, aviator, învăĠător et O altă caracteristică a jocului o constituie între oameni. Rolurile interpretate de către c – i înconj oară. Ín realizarea subiectului uniu joc, copiii îİi aceleaİi bucurii ca urmare a succeselor obĠinut 36 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione Prin toate jocurile dar mai ales prin cele d tiple de dezvoltare armonioasă a organismului, realizând multe dint Prin joc dezvoltarea intelectuală este puter pe de o parte İi a diversificării acĠiunilor mintale, pe de altă parte. J atitudinilor imaginative, a capacităĠilor de c İi fenomene, posibilitatea de a opera mintal e cu obiectele în timpul jocului. Jocul este prilejul realizării educaĠiei est İi învaĠă să – l creeze. Din pricina aceasta, multiple sa de căt re adult este absolut necesar, poziĠie care adultului în jocul copilului. IntervenĠia adul simplu în jocuri mai bogate, mai complete, cu inform aĠii complexe İi elemente Centrul de greutate al dirijării jocului est altera plăcerea elementului distractiv, pregăt – l totuİi pe copil pentru î Jocul stimul f antezia, conİtiinĠa imaginativă İi un anume gen de percepĠie a id creativitatea jocului. Ea priveİte aspecte foarte concrete İ idei İi, nu în ultimul rând este capabil să f ă legături intuitive între acĠiuni care produc schimbări ale lucrurilor. sunt ale sale İi, în acest proces, poate lua İi îl poa experimenta. Pe de altă parte dat fiind că jocul face pos să se confrunte İi să – İi rezolve indicele lor cele mai profu copi se pot înfrunt a fără riscuri cu aceste creaturi İi po de nevoia de a se integra, copilul experimen – İi apăra İi de – İi afirma individualitatea. Obligat de context să iasă d că dintr – o altă persp copilul îİi construieİte un sens propriu al ide Prin intermediul cuvintelor, notelor muzicale, al desenelor sau reverilor fantastice, numeroİi artiİti İi – au format încă din copil ărie, deprinderea de a perc 37 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione într – o manieră unică, personală. 2.6.1.1. Jocuri de crea܊ie ActivităĠile ludice sunt purtătoare ale unor multiple v generală a copilului İi, implicit în dezvolta tivităĠii. Íntrucât jocul cadrul specific al unui antrenament al spontan împortant în cultivarea receptivităĠii İi sens fice; el sp vigoarea acĠională a copilului İi amplifică ne elaborare. Pedagogii au făcut o clasificare a acestor j jocuri de formare a unor jocuri care dezvoltă f uncĠionarea organelor de simĠ: auz, văz, jocuri care dezv memoria, fantezia; jocuri care cultivă dezvoltarea fizică Jocurile de tip literar – creativ se pot proiecta, desfăİura de stimulare care au căpătat ca secvenĠă organizatorică – denumirea de jocuri literar – creative. Jocul de creaĠi le oferă copiilor un prilej special de a explora diferi de acasă, devenit riva l poate fi dus înapoi la spital İi schimbat cu ceva mai exemplu un camion de jucărie. Un leu care rage nu mai apare deloc înfricoİător. Dac lapte, leul se transformă imediat într – o pisicu Ġă blândă İi alintată. Ín j Jocul de creaĠie cu subiect din basme İi povesti aduce c acĠiuni. Preİcolarul modifica, în funcĠie de aj, evoluĠi destinul, relaĠiile lui cu celelalte personaje. Ma interpretarea rolului asumat. Este capabil chi educatoarea sau c olegul care l – a precedat. Utilizează o pantomim personală. Prin jocul de creaĠie cu subiect di – o lume mir tuturor posibilităĠilor, conİtientizând totuİi ei nereal. ( TAPALAGĂ, T., 209, p. 42.) Ín jocurile de creaĠie İi de construcĠie, la cunoİtinĠe İi deprinderi însuİite în jocurile d 38 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione deprinderi de comunicare, îİi pot însuİi noĠiu cunoscute. Aceste activităĠi antrenează creati construcĠie sau de creaĠie se pot pregăti ma didactice interdisciplinare sau momente din programul serbărilor semestriale. Ín jocurile de creaĠie copiii participă ver dialoguri caracteristice. Jocul de creaĠie este imitarea İi nu rin joc li se copiilor fantezia verbală; ei trebuie lăsaĠi s dialog. , Copiii se costumează, schimbă îmbrăcămintea ajutorul păpuİilor, al an imalelor – jucării sau al teatrului de păpuİ .޵ (VOICULESCU, E. , 201 , p. 85.) Jocul este un mijloc foarte important de dez parcurs o formă de activitate tot mai complex produc în psihicul copilului, jocul prezintă o serie de particula 2.6.1.2. Jocuri ܈i activită܊i specifice domeniu Primul element al noĠiunii de frumos este im a rtă satisfac o perfectă solidaritatea estetică (TOMA, V.,205, p 79) . Apoi frumosul, produce o plăcere di este dezinteresată İi se referă la formă . FrumuseĠe a este legată de creaĠia c calm, de armonie, justiĠie, proporĠie Estetic raporturile, armonia İi proporĠiile. Gustul estetic se cultivă prin contactul cop artă dar ܈i prin ex copiii înva܊ă să se exprime, dobândesc cuno܈t micu܊ului creator este condusă de gândire ܈i s lucru, conferindu – le calită܊i plastice noi. Ea le însufle Cu cât lucrarea este mai frumoasă , cu atât es Pestalozzi stabile ale rolului deosebit pe care – l joacă desenul în redarea a bstractă a obiectelor İ simple, dar de o mare încărcătură emoĠională. 39 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione fenomene, iar noi nu trebuie să – i dăm linii decât pentru a – l face să vadă exact l trebuie să depărtăm de el lucrurile, spre a – l face să vadă numai linii. D infantil se aseamănă cu jocul simbolic, care ap İi are funcĠia esenĠială de asimilare a realu lui la « eul » copilului (Wat, F., 205, p. 65) trebuie să realizeze fără constrângeri sau interdicĠii d trebuinĠelor proprii, trăirilor cognitive İi af Spre deosebire însă de joc, care – l eliberează pe copil de relit formă de echilibru între lumea lui inerioară simultan să satisfacă atât cerinĠele sale prop melor din afară. A constituie când o cale de pregătire a imaginii Într – o scrisoare adresată de N. Tonitza profeso – NeamĠ, scria : « Suntem noi o seamă de dascăli car e muncim tăcuĠi İi neİtiuĠi p Eu cred că lumea copilăriei este stăpânită de d nu este niciun artist în lume. Să ai inimă să – l simĠi İi minte să – l pricepi… ği mi s e pare că numa priceput İi ai simĠit copilăria când le – ai pus atâta lumină în ochi, at » ( TOMA,V., p79, 205). Arta mijloceİte cunoasterea lumii İi senzoriale. ActivităĠile ar tistico – plastice constituie un mijloc de copilului, a achiziĠiilor sale intelectuale, pentru activităĠile artistico – plastice İi este nevoia de exprima or trăiri, nevoi imaginea într – un mod artistic sau plăcerea de a povesti Ín vederea dezvoltării imaginaĠiei creatoare – plastice se valorifica cunoİtinĠele acumulate prin activităĠi diverse ia contemporană perioa constituie perioada de maximă receptivitate, s preİcolarităĠii este vârsta imaginaĠiei, a fan – İi exte rioriza sentimentele İi trăirile în mod imag – creativ. Preİcolarul dev propria sa formare, se accentuează astfel carac 40 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione La vârsta preİcolară copilul are tendinĠa de lucrările lui, bazân – se pe exper personală. De aceea este bine să se acorde cop cedare a propriilor impresii despre lume, în ca ActivităĠile ar tistico – plastice constituie un mijloc de din achiziĠiilor sale intelectuale, afective, vol activităĠile artistico – plastice İi practice este dorin܊a de a propriilor trăiri imaginea într – un mod artistic sau plăcerea de a povesti evoluează treptat spre o redare cât mai reali fabulaĠi e, spre ireal. Desenul la vârsta pre܈colară este o formă a de exteriorizare a con܊inuturilor psihice, fiin subiective. Desenul copilor poat e fi armonios, echilibrat ܈i ace armonioasă a mai multge forme de linii. Expr acestora, intensitate, pozi܊ie, felul cum se î (GHIOLME Z, A, 209, p.87.) ,,Acumulările ܈i impresiile estetice pun în copiilor, înfrumuse܊ează spa܊iul plastic al luc izvore܈te dinspre interior către lume.޵ (BOTEZ CRAINIC, A.,197, p 46). Limbajul plastic are misiunea de a echilibra İi de a armoniza relaĠ 41 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione CAPITOLUL I PREZENTAREA CERCETĂTII PSIHO – PEDAGOGICE Tema: Importan܊a stimulării ܈i dezvoltării po ten܊ialului creativ la Tipul: Cercetarea longitudinal – experimental – constatatăivă 3.1. Prezentarea problemei cercetate 3.1.1. Abordarea teoretică succintă a temei Trăim într – o lume extrem de dinamică al cărei desti – l asumăm, în num ele trecutului acestei planete dar İi al viitorului care se p fost un simbol de lumină pentru această temă. constituie pentru omenire nu numai o mare speranĠă dar İi o ma Ġine de însăİi natura umană în ceea ce are ea dintre cele mai importante valori umane, socia ităĠii în proces civilizaĠiei este enorm. ConcepĠia conform căreia talentele İi Acestea sunt rezultatul interacĠiunii dintre maturizare İi dezvoltare . EsenĠa idealului educaĠional al İcolii româ Curriculumul pent timpurie a copilor de la 3 la 6/7 ani , are în vedere următoarele fin Dezvoltarea liberă, integrală İi armonioasă a personalită܊ ului, în func܊ie de ritmu sale, sprijinind formarea autonomă ܈i creativă a acestuia. ޵ ( MECT, 208, p.9) Schimbăile radi se petrec în societatea contemporana, în famil , în religie İi aproape în orice aspect al vieĠii n sunt strâns legate de poten܊ialul creativ al pe comportamente adecvate în diferit e situa܊ii de via܊ă. După C. Roge 42 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione , adaptarea creativă naturală pare a fi singura caleidoscopică a lumii sale… Dacă oamenii nu în adaptarea lor la mediu, atunci popoarele lor nu ar mai fi competitive î OpĠiunea spre creativitate Ġine de însăİi na Educa܊ia tinerei genera܊ii o facem pentru lume nu pentru lumea de azi. , Aceasta lume nu va mai exista cand ei vor fi adul܊i iar noi nu ܈tim, nimic nu Atunci sa – i învă܊ăm cum să se adapteze. ޵ (Burnett, A., (1962), p.71) culturi i İi civilizaĠiei este enorm iar în İcoala creativităĠii. Multă vreme creativitatea a fos oameni. Conceptul de creativitate, unul dintre cele mai fascinan te concepte cu care İtiinĠa, este încă insuficient delimitat İi d creativ, ca İi prin diversitatea domeniilor în întâmplă ori de câte ori o noĠiune este difuzată de largă, pierzându – İi astfel caracterul univoc, stabilitat degradare, ci de asimilare a gândiri logice individuale la gândirea socială. P pentru psihologi, pedagogi, psihanaliİti, filo antropologi, economiİti – dată fiind complexitatea uimitoare atenĠia lingviİtilor İi a psiholingviİtilor. Vârsta preİcolară se caracterizează printr – un remarcabil potenĠial cre la maximum. Dacă acesta nu este fructificat, perările ulterioare sunt parĠiale İi adesea minime. De copilului la realităĠile rapid schimbătoare al vârsta. Este recomandat ca toate instituĠ iile de învăĠământ responsabil cultive creativitatea de timpuriu, pentru a av potenĠialul creativ în direcĠia elaborării de p cială. Creativitatea copilului preİcolar că este na întâmpină transpunerea în practică a ideilor. Copiii efectuează un brains 43 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione altfel spontaneitatea, necenzurarea ideilor, es te cea care caracterizează co uneori prin volum İi originalitate. Perioada preİcolară imprimă cele mai profu individualităĠii copilului. Sub influenĠa fact expansiunea potenĠ al copilului, răsar mlădiĠele eului cognitiv, afectiv, acĠional, se c de personalitate. Ín grădiniĠă, copilul, această fiinĠă vie c ă totodată, aflată într – o permanentă schimbare trebuie să fie dinamica ipostazelor mereu inedite ale individ caracterizat ca find un observator perspicac e, dar care amestecă realul c ExistenĠa unui potenĠial creativ care se man cercetători, ba chiar se poate spune că ,, orice individ este creator, mai . ( TAPALA GĂ, T., 209, p.41) PotenĠialul creativ al preİcolarului (activitate fundamentală), prin limbaj ( activ – comunicare umană real mijloacelor limbii ), în desen İi pictură ( a tivităĠi care sunt pentru c liniilor). Cadrul de manifestare creativă, cel Conduita creativă ludică este o premisă pentru ialize în produse noi İi originale. Ín jocul de creaĠie cu subiect din v selectiv modele de comportament oferite de cei din jur, dar numai pe acelea care sunt în acord cu dorinĠele İi pregătirile sale. Ín realizare a rolurilor asumate se foloseİt numai semnificaĠii reale ci İi semnificaĠii pro în timp le complică, le combină între ele, le experienĠa cognitivă . FicĠiunea din jocul de creaĠie cu subiect İi originală. Realitatea este în acelaİi timp identificare. Din punct de vedere p sihic, la vârsta preİcolară copilul productive însuİiri ale propriei personalită܊i Este important de subliniat faptul că în prac preİcolar se încea 4 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione individualzată a învă܊ării, precum ܈i dezvol – emo܊ionale care p exprimarea creativă a copiilor . Prin joc sau deoarece copilu l dispune de capacitatea de a se juca, principal în care se manifestă İi se exerseaz copilului preİcolar pentru a se forma armonios uieste tot ce are el mai bun. Jocul contribuie la formarea personalităĠii İi acele܈i timp cooperantă. Prin joc se pot expr sentimente care într – un alt cadru nu ar putea să fie exprimat Creativitatea, deİi pare un dat nativ al cop ori inhibată, îngrădită de anume scheme care p nestimu lată corespunzător. Vorbind despre educaĠie la vârsta preİcolară adică acestui fenomen care mobilizează întreag plan intelectual İi non intellectual . Produsele realizae de copiii su atributul originalităĠii. Preİcolarii au o cr imensei plăcerii de a fabula, precum ܈i datori zează această vâ capital promiĠator İi atât de generos nu trebu dezvolta într – un mod armonios acest potential. Există dezvolta creativitatea, d e la activităĠi artistice sau intelec Fie că povesteİte foarte frumos, că pictează de lucruri noi, toate aceste calitaĠi ale copilulu în experienĠele sale consolida aptitudinile sau înclinaĠiile viitoar Pentru a se putea avânta în necunoscut, copi acel sentiment de siguranĠă, provenite din lume oare. Creativitatea în de comunicare: copilul se află într – un contact continuu cu lumea sa Atitudinea sa receptivă îi permite să intuiasc stabilite cu lumea sa interioară se formează a posibilă rezolvarea noilor probleme apărute. 45 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione Ursula ğchiopu definea creativitatea ca fiin o ,,dispoziĠie spontană de există la fiecare persoană, la toate vârstele޵. E xaminând celelalte definiĠi concluzia că noutatea, originalitatea, ingeni eficienĠa, reprezintă trasături esentiale ale activit aĠii creatoare , iar personalitatea cr ste caracterizată printr – un mozaic de aptitudini İi însuİiri : fluiditate, flexibilitate, elaborare, originalitate, sensibilitate pentru probleme İi Copilul preİcolar este prin natura sa un c orită imensei sale freamătului permanent pentru a cunoaİte tot cee . Ín perioada p imaginaĠia se exprimă viu prin tot ceea ce fa didactică trebuie înĠeleasă ca un act de creaĠie nu ca un trebuie să dispună de capacitatea de înĠelegere spontaneitate, originalitate, creativitate, prin propria pe rsoană. Să creeze situaĠ mintea copilului cu anumite reprezentări İi o – İi transforme ocupaĠi – o frumoasă minune. Creativitatea expresivă se manifestă liber dar İi prin limbajul oral sau scris al preİcolari însă un mijloc excelent de a cultivă aptitudi În perioada preİcolară imaginaĠia se exprimă viu prin tot c eea ce face copilul în grădi ini܊ei, p activităĠi diverse . 3.1.2. Scopul Demersul de faĠa, alături de caracterul cons aspecte, particularită܊i ale manifestărilor c re܈colară are un caracter aplicativ – experimental – formativ, prin observare sistematică ܈i intr parte din ele find sintetizate într – un Op܊ional (aplicat la grupa de dezvoltatea l imbajului ܈i mai pu܊in pe celelalte dome Opаionalul a fost modificat prin introducerea de jocuri transdisciplinare – creative pentru Domeniul estetic – Anexa 1 ) menit să dezvolte poten܊ialului creativ a ܈colarilor. 46 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione Am încercat să surprindem ܈i rolul cadrelor copiii pre܈colari, percum ܈i flexibilitatea, d folosind un test de creativitate œ flex ibilitate, adaptat după modelul propus de men܊ionat în cartea Creativitate İi inteligenĠă emoĠională scrisă de Mihaela Rocco Vom eviden܊ia influenĠa jocurilor ܈i a activ metodelor interactive de predare – învăĠar e, desfă܈urate într – un climat plin de dragoste, încuraja exprimare liberă a a 3.1.3. Obiectivele cercetării: 3.1.3.1. Obiectivul general îl constituie analizarea, proi desfăİurarea unor produse de stimulare a c piilor preİcolari desfă܈urate în grădini܊ă. 3.1.3.2. Obiective specifice: • Analiza surselor bibliografice, psihologi • Stabilirea reperelor psiho – pedagogice ale stimulării cr i prin activităĠile specific vărstei pre܈colare; • Identificarea potenĠialului creativ al co adultă; • Elaborarea unui Opаional de activită܊i ܈i jocuri creative; • Desfă܈urarea activită܊ilor propuse; • Analizarea produselor ob܊inute în urma aplicări pre܈colari, în cei doi ani de cercetare; • Sintetizarea rezultatelor cercetării, ela 47 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione 3.1.4. Ipotezele cercetării 3.1.4.1. Ipoteza generală: Vom presupune că jocurile ܈i activităĠile edu – creative, influenĠează pozitiv devoltarea poten܊ialului 3.1.4.2. Ipotezele specifice: • Activită܊ile de joc influenĠează pozit pre܈colarilor. • Jocurile de educare a lim bajului la vârsta preİcolară s originalitatea; • Activtă܊ile specifice domeniului estetic imagina܊ia, creativitatea. • Evitarea conformismului ܈i a stereotipi nduce la dezvoltarea flexibilită܊ii, a originalită܊ii. Pornind de la definiĠia creativităĠii ca fi o dispoziĠie spontană de a la fiecare persoană, la toate vârstele޵, dată de Ursula ğchiopu, İi ex Ġii ale creativităĠii am ajuns la concluzia că noutat productivitatea, utilitatea, eficienĠa, reprez trasături esentiale ale a creatoare , iar personalitatea creativă e ste caracterizată pr intr – un mozaic de aptitudini İi îns : originalitate, flexibilitate, fluiditate, elaborare. ğinând cont de aceste concluzii – am propus să urmă mozaic la preİcolari, în activităĠile din grădini܊ . Nu se pune problemă, la a ate sau originalitate. Este însă un mijloc excelent de ܈tiind că în perioada preİcolară imaginaĠia se exprimă toate activităĠile. La acest nivel , al preİcolarităĠii nu se poate generării noului la modul absolut. De cele m redescoperiri, noutăĠi relative. Este clar că bogăĠia iscărilor co derată creativitate la modul absolut ci în viziune int 48 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione iniĠial al creativităĠii umane. PotenĠialul creativ, la vârsta preİcolară po În testarea acestei ipotez e vom avea în vedere următoarele as individuale ale fiecărui copil preİcolar; spec proiectării curriculare în grădiniĠă İi specif are; Ín proiectarea İi organizarea activită܊ilor – educative necesare în demersul didactic la pre܈colari, am considerat că este necesară se posibilitatea exprimării libere a personalită܊ arilor, precum ܈i introdu OpĠional c specific creativ pe mai multe domeni de dezvoltare. Realizarea procesului instructiv – educativ în plan conceptual – acĠional İi evaluativ în spiritul metodolo 3.1.5. Variabilele cercetării : 3.1.5.1. Varia bila independentă: jocurile de stimulare ܈i dezvoltare a creat 1,domeniul vizat a fost Limbă ܈i comunicare ia transdisciplinar. 3.1.5.2. Variabilele de pendente: – Nivelul poten܊ialului creativ al pre܈colaril – Nivelul de flexibilitate al cadrelor didact pre܈colarilor, pentru anul 2; 49 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione 3.1.6. Locul de desfăİurare al cercetării ܈i per a Cercetarea s – a desfăİurat pe parcursul a doi ani ܈co ‹ Primul an 2010 – 2011, La GrădiniĠa Emanuel İi GrădiniĠa nr.12, di didactice implicate în cercetare: Botariu ( To œ la grupa experimenta ğuteu Gi na – la grupa de control. ‹ Anul I – 2013 – 2014, la GrădiniĠa Emanuel , Alba Iulia – Prof. Botariu ( Tom 3.1.7. Descrierea eİantioanelor de participanĠi. Ín primul an de investigaĠie, documentare, 28 de preİcolari a vând vârsta cuprinsă între 5 – 6 ani, copii din grupa mare. format din 14 preİcolari: 10 fetiĠe İi 4 băieĠi de la GrădiniĠ Emanuel, din Alba Iulia; iar cel de control, din 14 preİcolari: 10 fetiĠe İi 4 băieĠi de la GrădiniĠa n r.12 Alba Iulia. Ín an e܈antionul observat a fost de 17 pre܈colari, – 6 ani, grupa mare. Am folost eİantionarea fixă – în primul an , folosind grupa experiment modul de manifestare al creativ ită܊ii ܈i am consemnat datele des eİantion, dar am folosi İi un eİantion de co activită܊i creative, cuprinse în Op܊ionalul eİantionu experimental, este influenĠată flexibilitatea creativită܊ii la preİcolari. Am luat în c onsiderare dezvoltarea fizică, ܈i socio – emo܊ională a pre܈colarilor. La începutul anului 1 İcolar, au fost consemnate în Caietul observator – care cuprind individuale, standardizate la nivel naаional, p – comportamentele observate ( atinse, în curs de dezvoltare, cele care necesită sprij menile de dezvoltare vizate de curriculumul pentru învă܊ământul pre܈colar. – au urmărit astfel 206 compo pentru constituirea unor e܈antioane identice . 50 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione 3.2. Etapa constatativ – ini܊ială 3.2.1. Metoda observa܊iei 3.2.1.1. Observa܊ia sistematică a com portamentelor la diferite t Vom folosi observaĠia participativă, numită İi calitativă sau observaĠie inte priveİte atributul de calitativă, acesta subl cantitative, externe, obiective İi impersonale ci pe actul înĠelegerii, bazat trăirea personală, subiectivă, de către observ grupului comportamentele celor observaĠi.ObservaĠia noa adaptabilă în funcĠie de evoluĠia naturală a c – am consemnat de – a lungul timpului. Una din fi܈ele de observa܊ie a compor Prezentăm în Fig.1 aspecte reprezentative surpr inse într – o zi de activitate cu A1 – DLC – ELEMENTE DE LIMBAJ SCRIS A2 – JOC DE ROL A3 – D܇- CUNOA܇TEREA MEDIULUI A4 – JOCURI ÍN CURTEA GRĂDINI܉EI A5 – DEC – PICTURĂ, DESEN A6 – DOS – ABILITĂ܉I PRACTICE A7 – ADP – OP܉IONAL DE JOCURI ܇I ACTIVITĂ܉I CREA TIVE 51 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione Fig. 1 Graficul – FiЮa de observare a comportamentului preЮ Domeniile în care pre܈colarii din grupul exp Pentru grupul experimental 1, cel mai important domeniu a fost Domeniul limbă Юi com ܈i drept urmare am desfă܈urat un Op܊ional cu activită܊i poten܊ialul creativ al copiilor în domeniul re – a observat că toate celel menii de act desfă܈utate în grădini܊ă s – au dezvoltat armonios, iar Testul de creativitate , men܊ionat lucrarea personală, de Licen܊ă: Stimularea creativităĠii preİcola limbajului , din iunie 201, poate confirma importan܊a dezvoltării l ale creativită܊ii pre܈colarilor. Din fig. 1 se poate observa cum interesul Domeniul estetic Юi creativ, Domeniul limbă Юi Domeniul om Юi societa , precum ܈i activită܊ile propuse de Op܊ional care au o abo creativ. Nivelul mai scăzut înregitrat de acti ac tivitate de predare ܈i prin specificul său nu 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 10 A1 A2 A3 A4 A5 A6 A7 originalitate capacitate de autoapreciere spontaneitate creativitate conduită part exprimare libera 52 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione de asimilare a informa܊iilor. Originalitatea, activită܊ile de pictură, desen, abilită܊i pra jocuri libere, limbajul sc pre܈colarilor. Concomitent cu cre܈terea interesului pentru creativă, iar plăcerea pre܈colarilor de a part onal are drept rezultat originalitate, flexiblitate, găsire de 3.2.1.2. Observarea comunicării în cadrul grupu GrădiniĠa constituie al doilea mediu educa area personalităĠii copilului. Perioada petrecută î educaĠiei formale cu efecte în plan fizic, in creativ rezultă ܈i din buna colaborare a pre ܈colarilor. FuncĠiile de susĠinere utilizarea unor tehnici de învăĠare prin inter întreg evantai de sentimente İi afecte, exte – zise, concură la grarea membrilor, la dezvoltarea interesului İi a mot Comunicarea reprezintă una dintre principa personalităĠii umane deoarece, ca proces, înseamnă manife anuri, înse comportament de emiĠător, de receptor, de obse interacĠiune, în condiĠiile în care fiecare celălalt/ceilalĠi voluntar İi/sau involun tar. C omunicarea realizată prin in oglindă a propriului eu, a propriei persoane. O bună comunicare în grupul d pozitiv creativitatea. Modul în care copiii acĠionează a fost obser deoar ece poate să genere optime pentru o comunicare eficientă, cât İi ba intensităĠi. Din observa܊iile pe care le – am făcut la nivelul grupului 53 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione comunica rea copiilor ܈i reprezentate prin graf ( comunicare, numite perturbaĠii. 3.2.2. Metoda sociometrică Voi aborda problematica rela܊iilor în grupa educativ, de oarece cele două grupuri de pre܈colari ca cercetării pedagogice sunt diferite în mod spec – comunicare. Este evident faptul că nu putem discuta, la modul general, despre p plica܊i sau nu în proce să ܊inem seama de marea diversitate a modului î grădini܊ă, diversitate care depinde atât de ca aten܊ie, etc.) cât ܈i de cele de influen܊ă din partea grupului din care face parte pr exemplul cadrului didactic. Pe de altă parte, copiii, în cadrul sistemu cadrul grupului din care fac pa rte, ca modalitate esen܊ială de co sine. Câtă vreme universul copilului este con inconsistentă deoarece oglindirile pe care le ori mai mici) sunt pu܊in consistente, neexistând un termen de com de comparare: aici pre܈coalrul poate afla ‚cât abilită܊i de lucru manual, pictu ră, desen, dacă are abilită܊ă܊i d cântăre܊, sau sportiv, etc. Evident, această i obiectivă mai ales la vârsta pre܈colară sau ܈co , de măsura în acceptat în grup sau de nivelul mediu de perfo – un anumit domeniu imaginea creeată de membrii familiei lărgite imaginea de sine a copilului. C ând ne referim la caracteristici ale grupul sumare a caracteristicilor individuale ci definesc (sub)grupul prin dimensiuni specifice acestuia, cum ar fi valori / norme, atitudini, modele de comportament int eriorizate de propri membri, nivel de creativitate, capacitatea de a rezolva probleme 54 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione noi, etc. După cum rezultă din analiza sociometrică, g divizat în mai multe sub – grupuri, fiecare având propriul lide tonul conduitei grupului din care face parte în virtu constat de la o genera܊ie la alta o segmentare mai accentuată a grupurilo progduce chiar la nivelul microgrupurilor. Pre܈ cercurile de prieteni. Dacă în primul grup inc ăi număr de copii), la grupul din anul II se obse situa܊ie face tot mai dificilă integrarea unui echipe. Această situa܊ie ne – a determinat să stud iem mai îndeaproape grupul cercetare în anul ܈colar 2013 – 2014. La începutul anului ܈colar rezultatele teste săptămână sau mai multe au fost pu܊in mai slab primului grup studiat în asimilarea defectuoasă a cuno܈tin܊elor fiin din partea colegilor, lipsei de aten܊ie, deranj După cum se ܈tie, existen܊a a cel pu܊in două su – un colectiv de copi, unul interesat de activită܊ile desfă܈urate, celălalt dezinteresat siguran܊ă atât abilitatea cadrului didactic de apta aten܊ia tuturor, de a – ܈i impune autor amenin܊ări, pedepse sau violen܊ă verbală. Pe probabil să conteze raportul de putere dintre – grupuri, în sensul că ce cond uita în consonan܊ă cu propriile atitudini / independen܊ă ܈i neascultare , predarea noilor con܊inuturi era cuno܈tin܊elor pentu unii copii era încetinită, s – a demarat ac܊iunea d profunzime a rela܊iilor interpersonale. Cunoa܈t Rela܊ia cu liderii informali ai grupului de – au stabilit am structurat – o de a܈a natură în cât să crească ܈ansele unei bune interac܊ important cu cât modelul de comportament al l imitat de ceilal܊i membri ai subgrupului ca si ei la acesta ܈i ca do 5 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione Rela܊ia cu liderii informali a constituit o p interesului pentru cunoa܈tere, pentru asimila abilită܊ilor ܈i c omportamentelor pozitive, atât de necesar ܈colii ܈i apoi în via܊a adultă. C opilul, nu trăieİte izolat, ci în – un angrenaj social, activitatea intelectuale İi nu mai puĠin cea ă desfăİurându – se în interior interdependenĠă cu mediul socio – İcolar înconjurător sau în condiĠ Sociograma a constituit un instrument de reprezenta existente în interiorul grupu lui de pre܈colari. Ea a fost înt sociomatrice İi pune în evidenĠă caracterul reciproc sau unilateral al relaĠiilor de respingere, tipologia reĠelelor İi a structurilor simpatetice din ecum İi —liderii informali în jurul cărora se grupează ceilalĠi coleg —marginalizaĠii “ din punct vedere preferenĠial. După aplicarea testului sociometric ܈i conse 8), am identificat liderii, numărul grupurilor ܈i al micro au rămas izolaаi . Sociograma cu atrageri ܈i respingeri ( Anex interpersonale din grup. Sa întocmit pe baza datelor cup rinse în matricea socio situa܊ia relaĠiilor de comunicare, date ce pot să fie desfă܈urate în grup sau individual, dar 56 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione Indicele de statut preferenĠial , l – am calculat după formula : Isp = a legeri – respingeri primite / N – 1 (unde N = numărul membrilor din grup). Indicele expansivităĠii sociometrice (Ie) œ permite determinarea can pre܈colarilor spre membrii grupului prin luar Ġii pozitive câ negative: Ie = (E+) + (E – ) = (n+)/N – 1 + (n – )/N – 1 , în care, n+ = număr de alegeri e – = număr de respingeri emise, acest indice măsoară İi grad mai mare, cu atât res pectivul copil este mai bine integrat în grup. În sociomatricea anexată am notat ini܊ialele numelui (2013 – 2014) în ordine alfabetică. Diagonala sociomat grupului nu se poate al ege pe el însuİi. Fiecărui membru al – a solicitat să ex alegeri İi trei respingeri, notarea acestora pe orizontală , în dreptul in corespunzătoare copilului care le – a formulat, în felul următor: î respunzătoare coleg ales am notat (+3), cel ales pe locul al doilea (+2), iar cel ales pe locul al treilea (+1). La fel s – a procedat İi cu respingerile, numai că primul r œ3), al doilea, ( – 2), al treilea, ( – 1). După înscrierea punc telor primite de fiecare, în dreptul fi orizontală , sunt alegerile sau n+ 4 6 0 +5 +2 +4 +3 +2 +5 +2 +4 +4 +2 +3 +2 +1 0 n – 0 – 1 – 7 0 0 0 – 5 – 1 0 – 3 0 – 1 – 4 0 – 3 – 3 – 8 Isp 4/16 5/16 – 5/16 2/16 4/16 – 1/16 5/16 – 4/16 3/16 – 3/16 – – – 8/16 0.25 0.31 – 0.31 0.13 0,25 – – 0.31 – 0.25 0.19 – 0.19 – – – 0.5 Is = n/N – 4/16 256/ 0 5/16 2/16 3/16 3/16 2/16 5/16 2/16 4/16 4/16 2/16 3/16 2/16 1/16 0 n – 0 – – – – 0 0 0 – – 0 – – 0 – – – – 0 – – – – – 8/16 – 0.5 Ie=n – /N – 0,25 0.32 – 0.31 0.13 0.19 0.06 0.07 0.31 – 0.25 0.18 – 0.19 – – – 0.5 57 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione respingerile emise , iar pe verticală alegerile İi respingerile primite de la toĠi c membri ai grupului. Indicele expansivităĠii sociometrice , l – am obĠinut prin însumarea datelor de p când nu se cere limitarea numărului alegerilor mare, cu atât individul este mai bine integrat în grup. Indicele integrării în grup , se măsoară raportând num ărul copiilor care au numărul celor care nu au primit nici o aleger integrare a grupului. După cum se poate observa grupul are doi l dar mai apar lideri subgrupurilor formate ace܈tia fiind cinci la număr, ori la un grup de 17 pre܈colari sunt d grupul experimental din anul ܈colar 2010 – 2011 situa܊ia a fost diferită au existat doar trei lideri informa compacte, comunicau foarte bine da r exista tendinta de a imita, de a copia mult mai vizibilă decât la grupul din – 2014. Atunci am ac܊ionat în direc܊ia evitării conformismulu iar la o exprimare originală în lucrările propu – a ajuns spre sfâr܈itul semes Nu acele܊i lucru s – a întâmplar în cartul grupului 2 exp au apărut încă din primul semestru al anului ܈c Avantajele grupului compact sunt că transmiterea, asimilarea cuno – un mod mai rapid, păstrându – se lini܈tea, ordinea în sala de grupă, mai târziu. Grupul format din copii care se exprimă libe e că a܈a ni deoarece rezultatele testelor finale demonstre originalitate, fluen܊ă este superior grupului în cadrul activită܊ilor , metodele activ participative, jocuri la rezolvarea de sarcini dificile, la găsirea d ܈i este bine să o acceptăm cel pu܊in la acest n lul pre܈colar. 58 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione Pentru integrarea cu succes a celor doi pre܈ pentru determinarea cauzelor marginalizării , a neintegrării am întocmit ܈i (Anexa 7) , iar p entru a observa mai bine situa܊ia comunică rii în grupul de pre܈colari întocmit ܈i un graf, (vezi Anexa 5 ). 3.2.3. Metoda interviulului Prin metoda interviului am aprofundat cerc perspectiva cadrelor didactice, aflând care su nt principalele metode ܈i creativită܊ii folosite în activită܊ile din grăd creativită܊ii; care sunt domeniile unde se ma ă profesorii folodesc op܊ionale sau alte materia cadrelor didactice despre creativitate; legătu continuarea în via܊a adultă. Am folosit, î n cercetarea noastră interviul semidirectiv (vezi Anexa 9) care este un interviu semistructurat , cu un grad redus de standardizare, în preformulate), iar ordinea întrebărilor nu est n tip de interviu m adaptabil la interlocutori İi la dinamica natu (VOICULESCU, F., 2013, Suport de curs ) Am aplicat interviul aleatoriu , un număr de 15 ani în învă܊ă mânt au acceptat să răspundă întrebărilo 3.2.3.1. Ghidul de interviu – răspunsuri 1. Sunteti de acord cu informa܊ia potrivit creativitatea se poate manifesta la o vârstă fragedă ? R: Toare persoanele au fost de accord cu afi poate observa manifestare creative încă de la cele mai mici vârste. 59 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione 2. Care ar fi limita de vârstă la care se po R: Nu există o limită deci poate fi studiată 3. Care crede܊i că ar fi modul de manifesta al creativită܊ii la ܈colarii mici? Vă rog să argumenta܊i răspunsul Răspunsurile au variat în func܊ie de vârsta au considerat că este de dorit a se recomand conduite cotate ca simptomatice pentru creativitate ܈i chiar de la grupa mica, educa jocuri ܈i activită܊i plastic care să stimuleze Comportamente care pot eviden܊ia potential c ve , au fost enumerate u – plăcerea de a organiza jocuri; – înclinaĠia de a relata despre descoperiri – găsirea unei utilizări neobiİnuite pentru – curajul de a încerca ceva nou; – tendinĠa de a desena cunoİtinĠele dobândi – g ăsirea unei utilizări neobiİnuite pentru – capacitatea de a – İi fructifica simĠurile cât mai pro 4. Din activitatea d – voastră didactică de observare a să – mi da܊i exemplu de copii care au manifestat itate în timpul pre܈ ܈colarită܊ii mici ܈i au avut bune rezultate p ܈i spirit creativ ܈i în via܊a adultă ? R: Da. Este vorba de un copil care toată ziua – ar fi jucat…dacă ar fi cu un cui Ю bucată de lemn. Cel ce meЮterea cu lemnul İi c lemn când a ajuns adult. Эi – a urmat chemarea. A inventat o maЮi 60 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione Un baiat care desena în culori reci chiar Юi usa de medic care are culo pe ea, acest copil o colora în negru. Nouă ca colorate cu negru Юi în funcаie de culorile de simte sau gândeЮte un copil, uităm de cele mai multe traiectorie în dezvoltare. Copilul despre care – au schibat , au semănat tot mai mult cu realitate ă toate acestea jocuri concentreze pe domeniul conctrucаiilor de maЮi un important doctor de masini, un foarte bun sp puаi n cam ciudat. Libertatea de exprimare nu i – a fost îngrădită Юi a fos înteprins. 5. Cum crede܊i dumneavoastră, în calitate creativitatea la pre܈colari ܈i/sau ܈colarii mic R. Acentual trebu ie pus pe o pregătire teoretică soli prezinаi mai multe modele, să aibă acces la i Creativitatea se formează pe un fond stabil de ascultat multe p cunoЮtinаe multe despre natură, despre medul poate fi creative care are o baza solida de cu cunoască , să fa că, să aplice, să combine, să schimbe, să Este nevoie de mai multă flexibilitate la ca activitatea de predare, transmitere de cunoЮti irea conаinuturilor care ar trebui învăаate de elev/ 6. Crede܊i că un copil poate fi creativ dacă Vă rog argumenta܊i răspunsul dumneavoastra! R: De obicei copiii copiază adultul. Rare ca piii crează ceva adultului. Ar mai fi ceva ca o sursă de inspir lucrurile se complică deoarece unii copii sun 61 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione prin materilele atractive care nu îl ajută să îЮi dezvol – copii învaа fie pasivi Юi să nu – Юi mai folosească gândirea. Sunt însă dintre care amintesc activităаile extracurric ăЮurate în parteneriat învăаământ sau alаi parteneri educaаionali din Este nevoie să se аină cont de blocajele,ba care pot stopa procesul d e dezvoltare al creativităаii copiil 7. Care sunt factorii care perturbă manifest R: Specifici pre܈colarilor/ ܈colarilor: frica de ridicol, percepĠ intoleranĠa faĠă de opiniile colegilor, confo mismul etc.; Specifici cadrelor didactice: paternuri comportamentale cum ar fi sancĠionarea îndrăzn accentul pus pe reproducere İi nu pe originali Specifici sistemul de învă – supraîncărc İcolară, manuale dense İi organizate deductiv. 8. Care ar fi principalii factori facilitat R: Pentru pre܈colari: O bună imagine de sine, curiozitate domenile de activitate, încurajarea demersuril or imaginative, deschidere sensibilitate la probleme,. Pentru ܈colari : acceptarea criticii, discuĠiile, împ o anumită muzică în timpul activităĠilor, mot eres pentru s problematice. 9. Cum pot adulti încuraja creativitatea? R : o Prin aceptarea ideilor neobisnuite ale copilului, fara a judeca modul divergent in care acesta rezolva o problema. 62 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione o Prin furnizarea unui mediu care permite copilului sa expl oreze si sa se joace fara restrangeri exagerate. o Prin adaptarea la ideile copilului, fără se potrivescă cu cele ale adulаilor. o Folosind modalitati creative pentru rezolvarea problemelor, în special a problemelor ce apar în viaаa de zi cu zi, in activităаile de o Alocând destul timp copilului pentru expl la ideile obiЮnuite la idei originale. o Încurajând procesul, iar nu scopul. 10. Care ar fi dup ă opinia d – voastră cele mai bune mijlo stimularea poten܊ialului creativ la scolari p R: o Este necesară utilizarea adecvată a difer İi antrenare a creativitătii . Metode de explorare, investigare într – un mod plăcut Юi atrăgător stimulează copii o Merodele interactive desfasurate într – un climat caracterizat prin de creaĠie, prin asigurarea libert ăĠii de afirmare İi expresie in aprecierea pozitivă ca İi prin încurajarea İi la dezvoltarea creativităĠii copiilor . 1. A܊i folosit în activitatea didactică set ocuri sau op܊ionale creativitatea pre܈colarilor/ ܈colarilor? Majoritatea cadrelor didactice au răspuns că – au folosit de seturi de jocuri ci doar jocuri în functie de tema zilei ܈i mai rar deoarece desfă ܈i doar doua p au folosit un op܊ional pe parcursul unui an ܈co 12. Da܊i exemple de câteva jocuri desfă܈urat creativitatea copilor: 63 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione o Activită܊ilor matematice (nivel II) / Mat – I) Cine Юi cu ce GhiceЮte culoarea! Jocul figurilor geometrice. o Activită܊ilor de cunoa܈terea mediului (ni Cine face si cum face? o Activită܊ilor de educarea limbajului (niv GhiceЮte sunetul p oveste! Spune ce Юtii despre…si la ce s – ar putea folosi? o Activită܊ilor muzicale (nivel II) : Micii artiЮti; Cine cântă ma 13. Cunoscând diferitele oferte de pe pia܊a activitatea desfă܈urată cu pre܈colarii / ܈colarii, cunoa܈te܊i sau fo dezvoltarea creativită܊ii? R: Jumătate din cadrele didactice spun că ada folosesc de mai mul܊i ai. Cealadtă jumătate sus materiele cu acest specific. 14. Astfel de materiale didactice ar ajuta pr R: o Toate persoanele interievate au sus܊inut care stimulează creativitatea ar ajuta îndeos eb cadrele didactice tinere. Ca sugestie din partea unui cadru didactic referitor la astfel de materia materielelor care ar putea fi structurate pe temele mari propuse de Curriculumul naаion studia te la grupă/ clasa. Mai mult decât atât astfel de ma pentru copi. 15. Cum se poate face activitatea de stimular ca celelalte activită܊i din curriculum să n u aibă de suferit? R: o Cadrele dicactice tot timpul stimulează c De ce?; Ce părere ai , cum s – ar putea continua, ce s – ar fi putut întâmpla? o Există o varietate de activităĠi care po , de la act artistice sau intelectuale, până la cele manua 64 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione pictează deosebit, că demontează cu mare dexte ale copilului pot fi valorifica re în experienĠele sale de la gră înclinaĠii. Copilul îİi găseİte modul natural – o activitate complexă Юi anume jocul, depinde de cadrul didactic dac tate această me care se poate dezvolta flexibilitatea. Scopul atingerea unor aİteptări înalte, ci doar acela copilul să se bucure İi să descopere ce poate face cu proprii 3.2.3.2. Concluzi la ghidul de interviu • Libertatea de exprimare, aprecierea İi î , motivaĠia pozitivă, îi ajuta să se manifeste , să se exprime într – un mod c reativ. • Există legătură înte exprimarea creativit • Adul܊ii pot încuraja creativitatea punând – un cadru non – evaluativ ܈i prin concentrarea atât asu dirii convergente, c divergente. Adultii pot de asemenea să încerce de a pune la îndoiala, de a vedea lucrurile dintr – un nou punct de vedere. Exp asist ăm İi în care suntem İi noi antrenaĠi, ne de care să facilităm dezvoltarea creativităĠii cop • Ar fi binevenită prezen܊a mai multor mate viste, exempe de j creative, a op܊ionalelor transdisciplinare, pe originalită܊ii , creativi copilor. 3.2.4. Metoda testelor 3.2.4.1. Testul de flexibilitate: Timpul liber Юi implicare did – După modelul p de E. Raudsep, din cartea Creativitate İi inteligenĠă emoĠiona autor Mihaela Roco . (Anexa 2): 65 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione 50% 50% a b Am folosit metoda testelor pentru planul experimental de control al variabilelor deoarece nivelul de flexibilitate al cadrelor didactice apare ca ependentă. Am surprins rolul cadrelor didactice în dezvoltarea unui poten܊ial creativ la copii poten܊ialul creativ al cadrului didactic. 3.2.4.2. Interpretearea testului 1. Cum vă folosiĠi timpu l liber? a. Citind sau căutând diverse materiale care – ar putea fi de folos într – o activitate ulterioară; b. Făcând sport sau povestind cu cei dragi; c. VizionaĠi un program/ o emisiune TV. 2. Care sunt activităĠile dumneavoastră favor a. Lectu ra sau/İi sportul; b. Gătitul sau plimbările în aer liber; c. Pregătirea materialelor pentru activitate d. Nu am o activitate care să mă atragă într – un mod deosebit. 3. Care este implicarea dumneavoastră într – un proiect educaĠional ? a. V ă implica܊i (trup İi suflet) trăind din pl cu ceilalĠi parteneri ai proiectului; b. Vă implicaĠi în toate activităĠile propus c. prefera܊ă să fi܊i doar un simplu observat 4. Cât sunte܊i de mulĠumi tă de statutul pe care îl ave܊i la locul meu de a. Sunt mulĠumită de rezultatele pe care le – mi sporesc potenĠialul didactic; 3% 67% a b 3% 50% 17% a b c 6 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione 50% 50% a b b. Ími doresc să folosesc creativitatea în conĠin uturi pentru dezvoltarea optimă a copiilor İi aprecierea colege c. Sunt nemulĠumită că nu sunt destul de colectivului didactic din care fac parte İi as puĠin în activitaĠile ce ar putea fi desfă܈urat împreună cu alte colege. 5. Cât de mult sunteĠi atras/atrasă de noutaĠ a.A܊i aplicat/ aplica܊i metodele activ – participative la grupa de preİcolari / ܈colari cu care lucraĠi; b. AĠi aplicat/aplica܊i parĠial metodele mai noi İi/sau în combinaĠie c cele pe care le cunoa܈te܊i deja; c. Nu aĠi aplicat/ nu aplica܊i decât metod considera܊i că au dat sau dau rezultate bune. 6. Cât de mult vă implicaĠi în activităĠile d a. Ími pregătesc cu multă grijă conĠinuturile de predate necesare unei bune desfăİurări a activitaĠii; b. Sunt dispusă să repet o anumită activi preİcolarii/ ܈colarii din grupa/clasa mea nu au – İi însuİească noĠiunile c. Sunt o persoană spontană İi nu am nevoie de pr desfăİor cu grupă/ clasa de preİcolari/܈colari 7. Cât de mult sunt interesată în găsirea uno îmbunătaĠirea calitaĠii actului de predare? a. Ími doresc să particip la pregătirile pro sau C.C.D. b. Colaborez cu alte colege İi aleg cele mai 57 % 43 % a b 3% 50% 17% a b c 50 % 50 % a b 67 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione 20 % 20 % 40 % 20 % a b c d 80 % 20 % a c c. Nu am nevoie de nici – o schimbare în activitatea didactic o desfăİor de mul 8. SunteĠi o fire optimistă? a. Tot timpul; b. Uneori; c. Depinde de situaĠie. 9. Într – o discuĠie aprinsă cu o colegă cum reacĠ ? a. Ími susĠin punctul de vedere până la capă b. Sunt dispusă să renunĠ la idei le mele dacă acea colegă are dre c. Sunt dispusă să renunĠ la ideile mele de 10. De câĠi ani sunteĠi cadru didactic ? a. 1 – 4 ani; b. 5 – 10 ani; c. 10 – 20 ani; d. Peste 20 ani. Cadre didactice participante: 8 din 26 abord ate. Total răspunsuri: A=66; B=58; C=6; D=1 : 56 % 4 % a b 68 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione Fig.2. Rezultatul testului : Flexibilitatea cadrelor didactice Majoritatea răspunsurilor au fost a ܈i b de unde rezultă, existent po didactice, deschiderea spre nou, seriozitate în activită܊ile didactice, – creatoare (flefibilitatea, conform testului este crescută al pre܈colarilor există. Factorul esenĠial în stimularea deme te cadrul didactic prin caracteristicile personalităĠii s în clasă sau în afara ei faĠă de personalitatea climatul favorabil pentru e xprimarea ideilor proprii İi ale cel creează oportunităĠi pentru autoeducaĠie, înc atitudinilor İi comportamentelor specifice feno a cadrele didacti pe un stil de muncă creativ în mare parte ce a capacitatea de concentrare a atenĠiei pe peri capacitatea de a abandona ideile neproductive, tenacitat valorile cu perseverenĠă, depăİirea tiparelor destinat învăĠării œ clasa) İi nu în ultimul rand desăvâr sională prin etic 0 10 20 30 40 50 60 70 Axis Title A B C D 69 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione İtiinĠifice noi, moderne, practică reflexivă, personală. 3.3. Etapa formativă œexperimentală 3.3.1. Acticită܊ile zilnice desfă܈urate – caracteristici Tot ce se întâmplă în primii a ni de viaĠă ai copilului este imediat cât İi pentru viitorul său. De aceea p dezvoltarea creierului, ce determină progresel ive, lingvistice, sociale, emoĠionale ale copilului, este extrem de dezvoltare ale copiilor au la bază interacĠ se bucură de atenĠie, gr ijă, răbdare, joc, comunicare va man repede, de a – İi dezvolta capacităĠile de relaĠionare în Obiceiurile sociale dintr – un anumit timp, achizi܊iile colect i materiale, ܈ artistice, îi determină dezvoltarea ulterioară În viziunea lui Vîgotski învăĠarea este un proces tranzacĠional înt sociocultural İi, totodată, o experienĠă cola . CunoİtinĠele sunt rez İi internalizării unor semnificaĠii, dezvoltate , limbajul are rolul predominant de a vehicula cultura, înmagazinar timp, un instrument al gândiri. Interactiunile pe care copiii le stabilesc – o bună masură specificul rela܊iilor pe care le î proximei dezvoltări este o condiĠie prioritară ă mediul so ܈i dobândesc capacitatea de a comunica prin int Dezvoltarea se realizează pe mai multe domen strîns legate între ele İi influenĠându – se reciproc. O implica܊ie major ă a modelului propus de cognitivismu organizării unor situaĠii de învăĠare colabora diferite de dezvoltare a unor abilităĠi. Tuto ceeaİi vârstă, d 70 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione pregătiĠi, se dovedeİte a fi mai eficient în de de acest aspect am organizat microgrupuri de câte cinci copi în jurul unor copi care au dezvoltate abilită܊i de com unicare, au formate deprinderi de lucru ܈tiin܊ă (cunoa܈terea mediului, activită܊i matem Íntâlnirea de dimineaĠă pe care o organizăm ite schimburi de impresii, experien܊e trăite personal. Copiii posibilitatea tuturor de a se exprima pe rând, ajung să se cunoască mai bine, să î nlăture barierele timidităĠii, i Astfel li se dezvoltă capacitatea de ascultare ivesc întrebări, comentarii, la care participă – İi împărtă İi propriile e Acest moment al zilei contribuie la o bună soc Crearea unei ambianĠe bine organizate încura să creeze . Curiozitatea spontană a copiilor, manifes Da ce?, Cum?, Cine? se transformă într – o intensă activitate intelectuală. Ín ac de activizare – ex. Explozia stelară, Braistormingul, Ph sau altelte. De ase menea activitatea pe centre de inte interrela܊ioneze, să comunice , să facă schimb Copiii sunt participanĠi activi la procesul uma ne de a explora İi stăpâni mediul. RelaĠiile elementele unei dezvoltări sănătoase. Dezvolta este caracterizată prin continuitate İi discrep precum İi prin contexte cul Jocurile de rol sau jocurile liber alese de adultulul oferă İansa de a cunoaİte cât mai cun oİtinĠele, deprinderile, experienĠele dobândi exprime. Limbajul İi acĠiunile copilului în jo din jurul lui. De exemplu, dacă îl observăm c um se joacă cu un trenule܊, despre mijloacele de transport, ce scenarii in evenimente, acĠiuni aİa cum le – a perceput el, putem observa tipurile de raporturi pe care le st abileİte 71 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione între personaje, precum İi limbajul utilizat. – a…“, vo vedea cum copilul transpune în joc propriile e spectator al evenimentelor din jurul lui, fie ca personaj principal . Prin jo cul simbolic copi transpun în ‚realitatea“ lor, dorinĠe, gândur insatisfacĠii, bucurii din viaĠă İi sunt pline pentru că nu există cenzură în exprimare, în t liber indiferent ce tip de joc e (simbolic, de manip ulare, de construcĠii, etc.). După modelului propus de constructivismul s am selectat un joc desfă܈urat în cadrul une – domeniul ܈tiin urmărit ca in joc să fie cuprin܈i to܊i copii d sit mai multe forme de organizare. Am sugerat copiilor mai mari, celor în jurul raspunde la întrebări pe care le voi pune, în prinde cura j ܈i vor participa la activitatea de joc l colegilor mai experimenta܊i. Descrierea jocului: Flori vesele Obiectivul de referin܊ă: • Să efectueze operaĠii cu grupele de obi coresponde nĠă. • Obiective specifice: • să participle cu placere la activitatea d • să coopereze cu colegul/ colegii, la des • să grupeze flori în limitele 1 – 5 – cerin܊ă copii de până la 4 – 5ani; iar pentru î ntre 5 – 6 ani, în limita 1 – 10.) • să raporteze cantitatea la cifra ܈i inver Material didactic folosit: un co܈ cu flori galbene, alb Desfă܈urarea jocului: Copii au fost a܈eza܊i pe scaunele î ecusoane pe care le – au avut de la întâlnirea de diminea܊ă din grădini܊ă – au avut ecusoane cu flori galbene, albe 72 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione Am explicat modul de desfă܈urare a jocului evaluarea c are am făcut – o cu scop ameliorative, după care p un prim copil (liderul) care să participe la formulate individual. Cerin܊ele au fost, de ex Alege din coЮuleа două flori l ecusoanele echipei tale!; o altă cerin܊ă a fost : Alege din coЮuleа trei f (galbene sau Copii au fost încuraja܊i de colegii din echipă grăd ini܊ă când au fost predate no܊iunile evaluate œfind bolnavi – , ace܈tia au partici cu cel mai bun prieten. Participarea copiilor uati din coЮule diferită de cea a colegului; P uneti în coЮulet tot atatea flori câte va indic cifre; DăruieЮte partenerului tău trei flori, , etc. După ce to܊i echipe au rezolvat câte o cerin܊ă în perechi jo – a modificat prin organizarea în grupe de câ te 5 copi. Cerin܊ele au fost: Care buchet are mai multe / mai puаine – numărul variind pentr Ín încheierea activită܊ii de joc am făcut ap muncă în cadrul fiecărei grupe. Indi vidual am apreciat interesul cu care au participat la activitatea de recunoa܈tere a cifrelor ܈i formarea de grupe de 3.3.2. Activită܊ile propuse de Op܊ional Experimentul formativ a implicat o schimbare, o ‚ manipulare“ (VOICULESC variabile controlate, numite variabile independente introduse de noi în scopul sesiz altor aspecte variabile vizate în cercetare. provocată a to t ce se întîmplă cu grupul de pre܈colar didactic jocuri ܈i exerci܊ii de stimulare a po Poveste İi creativitate – folosit în primul an experimental ܈ i O܊ionalul de Jocuri Юi activităаi desfă܈urat cu grupul experimental 2 ( an ܈cola – 2014), anexat acestei luc Temele propus în activitatea opĠională s – au desfăİurat în condiĠii optim experiment ale, aceİtia participând cu ult interes ܈ Din multitudinea de jocuri didactice folosite am anexat câteva în Anexa 1 . Jocurile – exercitiu 73 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 A1 A2 A3 A4 A5 A6 A7 A8 A9 A10 A1 A12 A13 A14 A15 A16 A17 ORIGINALITATE FLEXIBILITATE C[Ü9bÑ( care au avut ca sarcinã crearea unei scurte povestioare sau continuarea uneia începute , au fost un eficient mijloc de activizare İi antrenare a c İi spontaneitãtii, fanteziei inepuizabile, ca posibilită܊ile intelectuale ale copiil or, lingvistice İi afective. Jocurile œexerci܊iu Ce crezi că fa caută un titlu, Hai să facem o poveste, Cockta sunet, Jocul numelor au creat o atmosferã constructivă, pă un rol stimulativ. Prin climatul creat au diminuat emoĠia, au creat o exprimarea liberă a propriilor idei, conduita de autoapreciere , originalitatea İi spontaneitatea. Prin jocurile didactice am urmărit, exersare expresivităĠii, a memoriei İi creativităĠii preİcolarilorilor. Metodele di exparimentu lui au fost active – participative (Anexa 10 – Metoda cuvinte – cheie) , conĠinuturil au fost integrate la nivelul mai multor discipline. Astfel s – au desfăİurat jocuri creativităĠii, prin desen, pictură, activităĠi 15), etc. Fluen܊a, flexibilitatea ܈i originalitatea au în semestrul 2 ܈i consemnată în figura de ma în registrează valori tot mai mari. Fig 15. Graficul exprimării creativită܊ii la pr – 2014 74 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione 3.4. Etapa finală 3.4.1. Testul de creativitate verbală Utilizarea Testului de creativitate verbală a permis măsurarea nivelulu prin intermediul variabilelor ope raĠionale İi se definesc în sfera – divergent, după Guilford factori intelectuali. S – a calculat numărul total de cuvinte care flexibilitate s – a calculează numărul de categorii din ca re provin cuvintele, spuse de copi. Iar pentru factorul originalitate, s – a calculat procentul pentru cuvintele procentul obĠinut de frecvenĠa, de apariĠie cea Aplicarea testului a n ecesitat crearea unei atmosfere po activităĠii a depins si d e interesul copilor pentru ea. Respectând particulari individuale, testele au fost astfel concepute e 30 minute. Probele s – au desfăİurat de la simplu la complex, as Intrebările care au constituit probe în testu înregistrate. 75 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione Fig. 5 Proba 1 Originalitate 3.4.1.1. Proba 1: J ocul culorilor (Capacitatea de a produce unit La aceasă probă li sa cerut preİcolarilor s multe obiecte care au culoarea galbemă, albast probei sun consemnate în fig. 1,2,܈i 3. Legenda: E1, E2 – eİantionul experimental din anul 1 ܈i anul 2 EC – eİantionul de control; C.G. – culoarea galbenă; C.A. – culoarea albastră; C.V. – culoarea verde Rezultate semnificative sunt înregistrate la proba de originalitate, Unde ambele e܈antioane au avut punctaje mu lt mai mari. Fig. 4 Proba 1 flexibilitate Fig. 3 Proba 1 fluiditate 76 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione Fig. 7 : Proba 2 – flexibilitate 3.4.1.2. Proba nr.2, Jocul: Găseİte obiecte având forma rotund pătrată. Copi din grupele experimentale au numit cât mai multe obiecte având forma rotundă İ factorul fluiditate pentru, pentru obiecte car e au forma ro respective pătrată. Legenda: E1,E2 – eİantioane experimen EC – eİantionul de control; Pentru pareametrul fluiditate, copi din grupul experimental 2 au numit 42 de obiecte care au forma rotundă, iar cei din grup ul experimental de control au găsit 25. Ín Fig .7 sunt reprezentate frafic rezultate care fac parte obiecele găsite flexibilitate. La Proba 2 factorul originaltate s – a calculat raritatea răspunsurilor prin raportare l s – a luat procentul cel mai scăz de cuvinte, se iau doar catego Fig. 6 : Proba 2 – fluiditate Fig. 8 : Proba 2 – originalitate 7 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione 3.4.1.3. Proba nr.3: Ce poĠi face cu următoarele obiecte? O PAPIOTĂ DE AğĂ UN ZIAR UN PIX Ín Fig.7 se poate observa nivelul f ilitatea gândiri, iar în Fig.9 originalitatea răspunsurilor da Legenda: E1, E2 – eİantioanele experimentale; EC – eİantionul de control A=aĠă; P=pix; Z=ziar. La factorul originalitate s – au înregistrat răspunsuri originale, în mod spe cuvâtul pix. Íntrebuin܊ările găsite pentru acest obiect au diferite, înregistrându – se un procent depână la 78% original Fig. 9 , Proba 3 – fluiditate Fig. 10 , Proba 3 – fexibilit ate Fig. 1 , Proba 3 – originalitate 78 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione 3.4.1.4. Proba nr.4, Găseİte cat mai multe cuvinte car A, M. Legenda: E1, E E2 – eİantioanele experimen EC – eİantionul de control A – cuvinte care încep cu litera A; M – cuvinte care încep cu litera M . Fliditatea ܈i flexibilitatea este pu܊in mai experimentale iar pareametrul originalitate a înregistrat un procent maxim de 60%, ob܊inut de pre܈colarii din e܈ant Fig.12 , Proba 4 – fluiditate Fig.13 , Proba 4 – flexibilitate Fig. 14 , Proba 4 – originalitate 79 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione 3.4.2. Testul de creativitate figurală în desen 3.4.2.1. Test de transformări ,, Completează tabloul ܈i dă – i un nume“ Cu grupul experimentel 1, activită܊ile pe g i mici ( 4 – 5 pre܈colari) au avut drept rezultat o bună colaborare, comunicare, completare rezulta Amanifestat interes pentru diverse, pline de culoare ܈i f La gupul experimental 2, lucrul în echipă s – a desfă܈ur mult mai greu, dar satisfac܊ia mult mai mare. (Anexa 13) 3.4.2.2. Verificarea aptitudini de a produce divergent , prin impl ica܊ii figurative: ,, D ecorează oul de Pa܈te“ pentru anul 1 experimen tă probă au manifested creativitate – fluiditate, flexibilitate, originalitate 90% din pre܈colari.La e܈antionul de control au ma pre܈colari – 50%. Pentru grupa din anul 2 experimental am introdus jocul: Ajută – l pe IepuraЮ să decoreze ouăle, (Anexa 1) . C opi i au avut mai multe posibilită܊i de ex . Creativitate au manifestat 92% din pre܈colari. 80 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione 3.4.2.3. Perceperea unei figuri simple într – o figură complex ă: , Două linii .“ Din lucrătile copiilor am selectat o parte reprez în Anexa 2. Ín analiza produselor activită܊ii am luat în copilor cu potential creativ în dese: • Gradul de complexitate a desenului: persoanele creative com unică în mod clar Pentru a comunica o idee trebuie să existe suf Chiar ܈i un obiect po dacă există indicatori. • Desenul arată o rela܊ ie de interac܊iune intre elemen abilitate a de a reprezenta un tablou general care comunica efectiv ceva. • Capacitatea de a depă܈i limitele induse d element într – un alt desen. • Umor în titluri ܈i desene: uneori este da , de maniera în care e desenat. Un pre܈colar a desenat burta trasatură este recunoscută prin simplul fapt că • Bogatia imagistică: Imaginile dotate cu a ntea privitorului o imagine clară, distinctă. • Bogă܊ia coloristicii: unele răspunsuri p colorate fară a fi bogate imagistic. Coloristi văzului. S e İtie că în evoluĠia lor desenele preİcola niveluri. De la creionări incoerente, adevărate mâzgălitu constituie c expresivă İi apoi la cea productivă ca o realiz re a imaginaĠiei grafice. Pentru copil desenul constituie un important mijloc de reflectare a realităĠii psihologi echivalează de pictografic, în sensul că preİcolarul scrie cu figuri. Desenul este acel limbaj , al 81 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione semnelor İi reprezentărilor grafice , prin intermediul cărora, lipsindu – i deocamdată cuvin îİi exprimă percepĠiile, emoĠiile, dorinĠele İi nevoile, într – un cuvânt, universul propriu pe care îl „recreează” în permanenĠă sub aspectul semnifi caĠiei subiective. Date find aceste caracteristici ale desenului, ele exprimă, mai mult prin conĠinu personalitatea copilului, nivelul dezvoltării s pentru o educatoare desenele sunt o F ereastră deschisă (Anexa 21) către preocupările înclinaĠiile İi nevoile prezente ale copilului precum İi către interesele, vitoare. 3.5. Observa܊ii ܈i concluzii după anul xperimental . 3.5.1. Aprecieri referitoare la stimularea crea limbă ܈i comunicare . Dezvoltarea unui comportament creativ nu se oricât de laborios ar fi el organiza t ci presupune racordarea la circ în care trăieİte fiinĠa umană. ForĠele creativ într – o ambianĠă plăcută, într – un climat ludic İi de poveste. Ascultarea de po ezii, poveİti, povestiri, basme, dezvoltă imaginaĠia copil Literatura pentru copii include genuri İi specii literare conĠinutul thematic investighează universul pr Ġe al copilului, năz lui legate de familie, copilărie. Poezia aduce în lumea copilor ritmuri deosebite, melodi ale naturi în durata anotimpurilor, imagini plastice de neuitat, au o valoare instructiv – educativă . Constituie un mijlo c de cunoastere a unor aspecte ale vieĠi animalelor, gâzelor, cât İi Poezile dezvoltă fantezia copiilor imaginând întâm , ), cu numele locurilor unde trăiesc animalele(stup, urdiniİ furn icar), cu numele hranei. Povestirea devine un instrument în mâna educatoare 82 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione proces de formare İi este folosită frecvent în evidenĠă calităĠile eroilor pozitivi ( fie ei animale personific cale formarea personalităĠii copiilor , purtare Preİcolarii sunt fermecaĠi de lumea fantast stirilor, le ascu plăcere chiar daca sunt repetate İi îİi manife poveİti, copiii reuİesc să se elibereze de im – İi reprezi obiecte İi feno mene pe care nu le – au perceput niciodată.Cu ajutorul de prelucrare a reprezentărilor în imaginaĠie, acĠionează în concordanĠă cu imaginaĠia fecund care fiinĠele aprop (căĠeluİul,iepuraİul) sunt întotdeauna bune, p Din literatura pentru copi, în special basmul İi povestea introduc preİcolarul – o adevărat sărbătoare a limbajului, îl iniĠiază în viaĠa colectiv – l să descopere İi s elementare ale vieĠii sociale dar mai ales, s imposibilul posibil, dezvoltând flexibilitatea gândiri pre܈coalrului. Dacă atitudinea adultului este permisiva, c întâmplările, îmbogăĠeİte acĠiunile, propune s manifestări ale potenĠialului creative sunt originale în raport cu ex socială, dar constituie premise pentru viitoare 3.5.2. Importan܊a strategiile didactice interact Strategile didactice interactive ofer ă ocazii benefice de organiza temeinice, uİoare İi plăcute, în acelaİi timp – participativ din partea preİcolarilor, cu posibilităĠi de cooperare İi Obiectivele învăĠăr treb uie să fi în concordanĠă cu tipul de interacĠiune proiect – preİcolar İi/sau grupul de preİcolari (pe orizontală), î preİcolari İi conĠinut, în cadrul proceselor instructiv – educative. Folosirea sist interacĠiune între participanĠi la activitate, 83 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione İi constructivă în cdrul cărora, toĠi cei car , să obĠină benefici cognitiv, afectiv – motivaĠional, atitudinal, social İi prac – aplicativ . Este vorba de o acĠiune reci de influenĠare cognitivă, socială İi afectivă î 3.5.3. Colaborarea İi munca în cadru unui grup d scolari . Colaborarea İi munca în cadru unui grup de p stimulează ܈i dezvoltă complexe (gândirea divergentă, gândirea critic lucrurile în alt mod, de a relaxa controlul gândirii); munca în grup per responsabilităĠilor în părĠi mult mai uİor de mai multe ori mai scurt în cazul lucrului în g vărilor p cont propriu; cu o dirijare adecvată, învăĠar capacităĠile İi deprinderile sociale ale elevi interesul pentru o tema sau o sarci na dată, motivând elevii pentru elevilor posibilitatea de a – İi împărtăİi părerile, experienĠă, informaĠiile; se reduce la minim fenomenul b rea prin coperare, dezvoltă inteligenĠele multiple, capacităĠ (ce implic sensibilitatea de a vorbi İi de a scrie; inclu retoric, poetic İi pentru a – İi aminti i nformaĠiile), inteligenĠei lo – matematice (ce capacitatea de a analiză logic problemele, de sarcinile, de a face deducĠii), inteligenĠă s alul de a recunoaİte İi a folosi patternurile spaĠiului inteligenĠă interpersonala (capa – citatea de a înĠelege intenĠiile, oportunităĠi în munca colectivă), int eligenĠa intrapersonală (capa autoapreciere corectă a propriilor sentimente, capabil să recunoască, să clasifice İi să se orală (preocupată de reguli, comportament, atitudini) 84 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione InteracĠiunea stimulează efortul İi produc autodescoperirea propriilor capacităĠi İi limi influe nĠe favorabile în planul personalităĠii, iar İi să sintetizeze cunoİtinĠele în moduri varia în cazul lucrului individual. În acest fel se de zvoltă capacităĠile elevilo constituie într – o componenĠa importantă pentru viaĠă İi Avantajele interacĠiunii: în condiĠiile îndep stimulativă, generând un comportament contagio complexe, rezolvarea de probleme, obĠinerea s multiple İi variate; stimulează efortul İi individului; este im autodescoperirea propriilor capacităĠi İi limit Activitatea integrată se dovedeİte a fi o s învăĠare cu societatea, cultura İi tehnologia ică. Ea lasă mai multă l acĠiune atât pentru copil cât İi pentru educato Prin aceste activităĠi se aduce un plus de punându – se accent pe joc ca metodă de bază a acestu s. 3.5.4. Activită܊ile integrate ܈i rolul lor în de . ÍnvăĠarea activă are la bază implicarea copi – l într – un coparticipant la propria instruire İi educar educativ a tuturor strategiilor se contribuie la dezvoltarea pote asimilate, de a le aplica în practică, la dezv problemă. Predar ea integrată a cunoİtinĠelor este consi conceptul de activitate integrată se referă predarea – învăĠarea cunoİtinĠelor. Această manier învă Ġământului este oarecum similară cu inter 85 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione învăĠământ are ca referinĠă nu o disciplină İ discipline. Prin metoda predării integrate, copiii pot s implice cât mai mult, atât efectiv cât İi afectiv, prin antrenarea unor surse cât m experienĠelor diverse, exersării tuturor analiz Cultivarea unor trăsături cum ar fi:curiozitatea, admiraĠia, spontaneitatea İi plăcerea în experienĠele est sau unităĠi tematice, aİa numită predarea temat Se crede că învăĠarea integrată se refl ectă cel mai bine prin aceast dezvoltarea concomitentă a unor domenii, în lo pentru dezvoltarea copilului. Procesul e interdisciplinar , conplex, să – i stimuleze pe copii în vederea asi 3.5.5. ÍnvăĠarea prin descoperire . ÍnvăĠarea prin descoperire , explorarea, exerciĠiul, jocul metodele activ œ participative utilizate în grădiniĠe, î opul stimulării curiozi cunoaİtere. Sfera de cunoaİtere se măreİte pri în scopul descoperirii răspunsurilor pe care İ în natură, succesiunea anotimpurilor. Totodată, serbările sunt un mijloc de educa corecte İi a posibilităĠii de a se transpune î scenete). Dramatizările educă mai ales capacitatea de İi la crearea de comportamente specifice socia Poeziile folosite la serbări, spectacole, İezători, educă unele capac corectă, muzicalitatea, intonaĠia, respectarea evaluări complexe privind capacităĠile limbaj comportamentelor dobândite. 86 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione Teatrele de păpuİi , televiziunea , video , œİi verifice œ İi corecteze pronunĠia , intonaĠia , exprima personajului . Copi p rivesc jocul , acĠiunea personajelor cum să interpreteze un rol . Excursiile, vizitele, drumeĠiile, prin carac când doreİte să observe comportamentul c opiilor İi totodată să œ i ajute în explorarea noului. Ea poate urmări copiii atunci când discută între ei des celor observate, îİi poate da seama dacă sunt studiate lucrurile cunoscute. Cum am arătat, caracterul liber al acestor utilizează ca sistem de metode complementare comportamente adecvate. Prin urmare, activităĠile din grădiniĠă, prin met œ participative utilizate, contribuie la dezvoltarea sferei de cunoaİter a semanticii İi nuanĠării limbii prin folosirea unor cuvinte, expresi, legate de aspectu l, forma, culoarea obiectelor cunoscute de copil dar İi la dezvoltarea de comportame personalităĠii, prin stimularea motivaĠiei in satisfăcătoare prin efort propriu Se vo rbeİte de situaĠie creativă dar İi de c – cea ce cuprinde totalitatea particularităĠilor ambientale – atât materiale cât İi psiho – sociale care pot influen vârsta preİcolară, copilul trebuie să benefici ă riguros structurată imperativ de conducere din partea familiei, î contururile. Familia trebuie să stimuleze încă de la ce intelectua lă İi de acĠiune a copilului, libertatea de comunicare, dorinĠa de a pune înt ori este posibil imaginaĠia copilului trebuie s 87 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione Creativitatea nu este apanajul exclusiv al p epocă prin cr lor ci a oricărei persoane care a probat o experienĠă creativă respectiv care a ajuns la rezultate noi, originale dar a căror problemă este strict ind Adaptarea İi integrarea copilului este facil a conĠine în sin îi trebuie eului pentru a se manifesta novator, într – o manieră strict personală Ín climatul ludic, copilul are posibilitatea experienĠa personală pe planul cunoaİterii, al afectivităĠii İi voinĠei cunoaİte empiric. Ín acest climat copilul capătă încredere în conĠinutul ei concret antrenează la exersare forĠele cre existente. La vârsta preİcolară prezenĠa unei imaginaĠ aspect. ImaginaĠia este componenta principală, dorinĠa de a crea, ca İi pers everenĠa, efortul voluntar, se pot m întreprinse arată că s timularea creativităĠii expresive în c cristalizarea capacităĠilor creatoare , în domeniul artelor İi nu num Se poate crea o atmosferă de joc pe tot par interesante atât pentru copii cât İi pentru ed învăĠare İi prin asigurarea unor posibilităĠi Ġiune pentru copii astfel propriile activităĠi de învăĠare İi prin manife O manieră conİtientă de desfăİurare a unor î mpărĠirea sălii de grupă în zone sau arii de activitate ludică. Ariile de interes sunt zone din sala de gr preİcolarii manifestă în mod tipic interes: cuburi, activitatea de roluri senzoriale, activităĠi – jocuri de cunoaİtere, muzică, desen. C activităĠile din zona care îi interesează în mo ică İi asigură adecvate în fiecare zonă, schimbându – le frecvent, pentru a realiza o 8 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione obĠinerea anumitor modificări în capacităĠile copilor multe po sibilităĠi de a învăĠa prin acĠiune, de 3.6. ReflecĠie asupra modului în care m realizarea temei . Concluzi finale . Modulele care au contribuit direct la reali e ܈i au capacitate transdisciplinară mare , capacitate surprinsă ܈i prin prezentei lucrări . Primele module folosite au fost cele modulul , Studi aprofundate de psihologia dezvol tării ޵, ,Managementul proceselor psihice ale învăĠării în copilărie޵, în primele două capi ,,Managementul proiectelor de cercetare în edu ; , Metode de evaluare comp grupei޵ ; , Managementul curriculumului personalizat޵ ; , Docimologie œ perspective comparative ޵- aplicat la testarea diferitelor activită܊i d ; , Proiectarea educ activităĠilor cu grupa ޵ în mod special în alcătuirea Progra u Op܊ional, , Managementul relaĠiilor interpersonale în copilărie ޵- prin activită܊ile desfă܈urate ; , Modele psihopedagogice de comunicare ޵- folosit în mod special în comunicării în cadrul grupelor de pre܈colari; , Modele didactice pentru educ mică ޵ – am selectat diferite activită܊i didactice d Modulul , Didactica acti de educaĠie timpurie İi a İcolarităĠii mici ޵, a fost folosit în selectarea, structurarea materialelor, a informa܊iilor pe care le – am folosit la activită܊i, la întoc specific vârstei pre܈colare, a individualizări dezvoltare arm onioasă tuturor copiilor. Stimularea creativităĠii este un demers socio – educaĠional complex ce fenomene de activizare, antrenare, dezvoltare creatoare. În acest sens este necesa r să avem în vedere întregul si favorizanĠi afirmării İi dezvoltării creativit 89 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione climat general în dezvoltarea İi afirmarea per mbianĠă psihoso respectiv, de climat psiho – educaĠional stimulativ pentru afirma Totodată es necesară utilizarea adecvată a diferitelor met creativitătii. ExigenĠele epocii contemporane cer coborârea cre turnul de fildeİ al celor a pentru a transforma într – un curent de o largă respiraĠie, acc deziderat utopic İi exaltat dacă nu am avea în iversal de distribuĠ creativ în rândul populaĠiei normale. Niciodată nu este prea târziu educarea İi dezvoltarea creativităĠii . Dar, cu cât această acĠiune în de – a lung ul anilor, cu atât va fi mai productivă, c valoroase. Este necesar să ne instruim în ace punem un mare accent pe stimularea creativit realizarea unui confort psihic İi a libertăĠii e pentru creaĠia copilului. Rezultatul ob܊inut în urma explorării mediului înconjurător, a participării active propria dezvoltare poate duce la flexibilitate în gândirire ܈i de multe ori la exprimare creativă . Cu alte cuvinte este necesară însuİirea temeinică a cunoİtinĠelor prin activită܊i: jocuri İi exerciĠii având un carac de dezvoltare a flexibilităĠii İi original preİcolari. Cu siguran܊ă sistematizarea activ ficarea unor ob܊ selectarea de jocuri care dezvoltă gândirea cr adecvate, moderne; flexibilitatea, creativitatea cadrului didactic, pot avea un caracter stimulativ pentru cei mici. Ínsu܈ irea informa܊iilor asimilate de pre܈cola pentru ob܊inerea de noi forme ܈i exprimări creativită܊ii specifice aces {( b9 /Übh!{Ç 90 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione a!a! /9! a!L {t gândurilor, a sentimentelor, dezvoltarea în ri într – un mediu care oferă suport pentru dezvolt armonioasă, ar putea contribui la dezvoltarea creativ al pre܈colarilor . Creativitatea constituie una dintre cele mai importante valori umane, sociale, ܈i ܈i merită a fi abordată în contextul educa܊ional actual. PotenĠialul creativ al preİcolarului se man activităĠile sale cotidiene: în joc (activitat prin limbaj ( activitatea de inter – comunicare umană realizată cu ajutorul mijloacelor limbii ), în desen İi p ictură ( activităĠi care al culorilor İi liniilor). Cadrul de manifest activitatea ludică. Conduita creativă ludică es se va materialize în produse noi İi originale. Nu imaginaĠie sau creativitate. ToĠi copiii în mod joc. Dar pentru a – İi valorifica această zestre, copilul trebuie să dis ludică, echipament pentru joc; oportunitatea d pentru părinte, reprezintă o importantă sursă copilului, relevând eventualele conflicte intrapsihice sau in terrelaĠionale); spaĠiu de Copilul îİi găseİte modul natural de exprim – o activitate complexă – jocul. Ca în basm, copilul amestecă realul cu ă promovăm pe fo generoase atitudini stimulative o uİoară suprae Creativitatea este o floare atât de delicat descurajarea o înăbuİă, aceasta chiar înainte c poată fi transformată în ActivităĠile extraİcolare constituie un criteriu preĠios İi aproximare cu privire nu numai la potenĠialul c Se recomandă urmărire a unor conduite cotate ca simptomatice pentru creativitate: – plăcerea de a organiza jocuri; 91 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione – înclinaĠia de a relata despre descoperirile sale; – găsirea unei utilizări neobiİnuite pentru jucării İi obiecte; – curajul de a încerca ceva nou; – tendinĠa de a desena cunoİtinĠele dobândite; – capacitatea de a – İi fructifica simĠurile cât mai profund. Este utilă de asemenea, valorificarea în sis activităĠilor instructiv – educative a condiĠiilor İi principiilo presupune o serie de condiĠii privind stimularea cre a). Asigurarea în activităĠile instructiv – educative a ponderii unor tip angajează permanent, sarcini de ordin constr b). M enĠinerea climatului, a atmosferei sau a a – sociale în măsură să să stimuleze independenĠa İi spontaneitatea cre ñ tratarea cu respect a întrebărilor formulate de copi; ñ luarea în consi derare İi respectarea ideilor İi opiniilor care dovedesc independenĠ gândire, imaginaĠie, originalitate; ñ aprecierea ܈i comunicarea certitudini că toate ideile copiilor sunt valo pot avea valoare; ñ asigurarea condiĠiilor, a cadrului a!ÅLb! ëLLÇhwÜ J h/ÜwL [L.9w ![9{9 Ob 92 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione necesar ca aceİtia să se poată ocupa de rezolvarea c activităĠi pentru care dovedesc că se pot real – creator; ñ introducerea în sistemul de evaluare İi sau reali zările de ordin relativ (originalitate nova c). Stilul de îndrumare este non directiv, s care lasă câmp liber de manifestare a independ de autoexpresie copilului. d). O altă condiĠie decisivă în stimularea abordare a copiilor, care manifestă anumite recunoaİterea, promovarea , încurajarea). e). Abordarea copiilor în activităĠile curen Dintre procedeele de cultivare a creativităĠii, amintim: ñ Antrenarea capacităĠii de elaborare ve expresive (a unor compoziĠii, povestiri). ñ Interpretarea independentă a unor texte İi imagini prin solicitarea de a conferi cât mai multe titluri posibile . La acest nivel, desenul, picture egalează stadiul exprimării si forma, culoarea, copilul redă un obiect, un p le încarcă cu o semnificaĠie ideo – afectivă. Tocmai de aceea pentru educat o fereastră des către preocupările, motivaĠiile, înclinaĠiile İi nev aptitudinile İi talentele vitoare. După cum se pronunĠă un mare psiholog, oric scheme iar caracterul creativ al invenĠiei rezidă în combinări originale . Copiii după ce INGRIJIM FLORILE 93 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione pictează se pot bucura İtiind că vor denumi im pe care au creat – o, desenul pe care l – au făcut Acelaİi desen poate primi multe titluri posibi ñ Desfăİurarea diferitelor jocuri sau a antreneze gândirea İi imaginaĠia c reatoare. Jocul este o activitate fundamentală formati forme specifice de comportare a acestora faĠă înconjurătoare, reacĠii faĠă de aspectele cele i diverse ale impresiilor c din diferite vârste. ñ O cale de antrenare a potenĠialului creativ se referă İi la aceea că probele diagno creativitate pot fi transformate İi adaptate mijloace sau modele de antrenament crea tiv . Din perspectiva creativităĠii este necesar revizuirea metodelor tradiĠionaliste ce sunt redate în grădiniĠă prin asimilarea unor st creative precum İi promovarea unor metode noi. acestea, învăĠământul prin descoperire ocupă un loc deosebit. A vând o poziĠie intermediară în învăĠământul prin expunere İi cel programat, î mediul preİcolar. Avantajele metodei care pot fi folosite în – creative în g iĠă: – contribuie la aprofundarea İi conİtient – determină însuİirea unor tehnici euris – dezvoltă potenĠele intelectuale ale individu imarea creativă. Metoda descoperirii poate fi organizată indi Ín afara învăĠământului prin descoperire est creativitate în grup. /hb{ÇwÜ/ÑLL 5Lb [9 94 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione Adaptarea criteriului individual în evalua rea creativităĠii lărgeİte vârsta preİcolară când este prezentă în univer – definitorii fiind aic invenĠia – descoperirea care semnifică un progres în iĠie cu valoare socială. Alături de joc este folosită în învăĠarea p povestirea – metodă cu im considerabil ce reprezintă o expansiune orală întâmplări îndepărtate în spaĠiu İi ti mp İi surprinderea unor elemente de legături a relaĠiei cauză – efect. Astfel, la secturul Bibliotecă, povestirea bine utilizată de către educatoare poate fi o sursă majoră d pentru copii, aceİtia reuİind să îİi imagine întâmplări dincolo de lumea lor concretă İi se dezv sentimente de identificare cu anumite persoane. Din această cauză, valoarea acestei metode r creativitatea İi în tactul pedagogic pe care posedă deoarece alegerea temei, claritatea uneri, asigurarea unui cadru emoĠional sunt İi nu în unui moment clar de concluzionare İi rezumare a im – cognitiv – motivaĠionale su esenĠiale pentru succesul povestirii. Chiar de la grădiniĠă copiii trebuie încurajaĠi să înveĠe despre întrebări İi apoi să caute răspunsuri la propr La colĠul ğtiinĠă , prin intermediul unei abordări car gen pune mâna İi vezi , copiii desfăİoară activităĠi İtiinĠifice dar în acelaİi tim jocul în aceste situaĠii este un mijloc de edu Copilul care co ceva cu material învaĠă İi acceptă să – İi îndeplinească o datorie . Jucându – se cu diferite obi materiale, în special cu jucării, copilului i s – kinestezice, auditive İi îİi îmbogăĠeİte vocabularul. Wh/Ü[ /(wÑ 95 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione Preİcolaritatea este apreciată tot mai mult vârsta ce cuprinde cea mai importantă experienĠă educaĠională din,viaĠa unei persoane; pe parcu ei înregistrăm ritmurile cele mai pregnante dezvoltarea individualităĠii umane İi unele di mai semnificative achiziĠii cu ecouri eviden pentru etapele ulterioare a le dezvoltării sale. De aceea, nu putem face abstracĠie de una din dimensiunile esenĠiale pentru întreaga dezvolta afirmare a personalităĠii œ creativitatea. Conservând aceeaİi atmosferă ludică, emulato teste consacrate de creativitate: Testul pentru creativitate verbal , utilizându – le pentru identificarea potenĠialului cre – am folosit ca strategi eficiente İi deosebit de atractive pentru stim ularea creativită܊ii, atrăgâ stimulării ܈i desvoltării poten܊ialului creativ Pentru a înĠelege specificul manifestării cr Ġinem cont de următoarele date : ñ orientarea , dezvoltarea İi satisfacerea trebu modificări deosebite în planul fluidităĠii İi f ñ orientarea preİcolarului spre situaĠii care trăie İte, legate de viaĠa cotidiană, îl face ma efect imediat în planul creativităĠii verbale ñ lărgirea experienĠei cognitive despre ob social am plifica fluiditatea verbală İi plastică, î imaginative se multiplică İi se diversifica; 96 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione ñ în produsele creative ale preİcolarului apar procedeele imaginative pe ca le oferă intenĠionat sau spontan adul tul prin literature pentru copii, prin modelele de acĠ prin exemplele din natură; un loc dominant îl aglutinările, multiplicările, omisiunile, analo ñ pentru a se comporta creative, preİcolarul are nevoie de un suport intuitive indicaĠii v erbale, de procede de explorare perceptive; ñ pentru a se dezvolta İi manifesta creat îndrumare, încurajare, de implicarea adultului sugestilor, a apr ecierilor aprobative) diminuând conduita ñ preİcolarul mic are nevoie de mai multă mai riguroasă din partea adultului, pe când pre multă libertate, fără a se diminua însă implica ñ utilizarea motivaĠiei positive İi afecti ñ stimularea creativităĠii impune utiliz descoperire, explorare, îmbinarea act ivităĠii independente cu munca î ñ comportamentele educatoarei, reacĠiile ale copiilor sunt responsabile pentru manifestă ñ părintele constituie un important fact or stimulativ sau freana creative; în general el este mai indulgent cu autoritar, mai exigent cu preİcolarul mare, aut lui diminuează potenĠialul creativ; Ç9a! ͗ hw!ÅÜ L NOSTRU 97 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione ñ activitatea în grup satisface trebuinĠă fluiditatea, originalitatea plastică İi verbală beneficiază İi va lorifica soluĠiile exprimate în grup İi Procesul de învăĠământ este un sistem compl învăĠare, având drept finalitate transpunerea î Oric e strategie didactică impune îmbinarea înt Din acest punct de vedere, cadrul didactic poa conduce İi dirijează activitatea independentă r, în timp ce activita poate să se schimbe din simplă reproducere într – o activitate creativă. Ín acelaİi timp, orice strategie didactică e succesiune de operaĠii, urmărind multip le obiective didactice. De acea alegerea unei strategi se face în funcĠie de anumite criterii ca: conĠinutul info concretă etc. Strategia didactică nu este însă doar o simp ru, ci este o manife personalităĠii cadrului didactic, oglindind te didactic în aplicarea ei. Decizia cadrului dida proi ectării este bine să satisfacă, pe lângă cerinĠele eficacităĠii, İi pe cel al operativ logico – psihologice. Cel care instruieİte trebuie să găsească cea mai raĠională İi adecvată formulă de îmbinare a metodelor, procedeelor, tehnicilor, mijloacelor İ i formelor de organizare care să conducă la valorificarea optimă a potenĠialului subiecĠilor instruiĠi. Interpret fiind un mod de abordare a activităĠii instruct – educative, ca mod de combinare İi organizare optimă a metodelor İi mijloacelor didacti ce, a Ç9a!͗ twLa(ë!w 98 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione formelor de grupare în vederea realizării obie stimularea potenĠialului creativ. Stimularea potenĠialului creativ al preİcola impune utilizarea unor strategi neprescrise care pun acent ul pe antrenarea autentică İi plenară a vedere sunt strategiile euristice care implică probleme, de investigare a realităĠii. La fel İi strategiile creati pe spontaneitate, originalitate, gândire later efecte deosebite în planul capacităĠii de ref pl anul structurilor motivaĠionale complexe.Dato abia acum se constituie, preİcolarul are nevoi – İi asume încă riscul învăĠării prin încercare İi eroare est lucru impune utilizarea semialgoritmice. Stimularea potenĠialului creativ al preİcola pe antrenarea autentică İi plenară a copilului iniĠiativei, a critice. Dezvoltarea gândiri critice constituie un important obiectiv utilizarea cu precădere a unor strategii activ – participative, care nu trebui Prin m etodele activ – participative înĠelegem toate situaĠii formării İi îi transformă în subiecĠi ai formă – învăĠării presupune metode, tehnici İi procedee care să – l implice pe co pil în procesul de învăĠar – se: dezvoltarea gândirii critice, stimularea creativităĠii, de ca participant activ la procesul de educare. laterală analogică) a imaginaĠiei, dezvolatrea trebuinĠ autoafirmare impun folosirea dominantă a metod reală, pe explorarea, dar nu pot fi excluse n ici metodele expozitive chia formative, în raport cu creativitatea. Descrierea, povestirea, explicaĠia , instructajul, sunt absolut educarea limbajului, activităĠile matematice İ e plastică. 9 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione Problematizarea constituie mecanismul İi cadrul opti Această metodă ajută preİcolarii să identific deosebească cea ce este important de cea ce e dant, să identifice re descopere calea rezolutivă, să anticipeze sol – İi valorifice experienĠa problemei, prezentarea ei pentru a fi sesizată precum İi în verificarea ei sunt mijloace prin ca descoperire de probleme care, prin mobilizar depăİeİte simpla rezolvare. Observarea cu formele ei îl instrumentează pe cop spiritul de obse rvaĠie, capacitatea de descoperire İi de problemelor, capacitatea apreciativă İi predic la care ajunge copilul prin observare sunt înc afectiv cea ce le face mult mai stabile. Pentru educarea creativităĠii este i mportant experimentul de aplicare în cadrul căruia copilul valorifică în practică cunoİti sesizează, prin propriile acĠiuni, noi cunoİtin Experimentul aplicativ declanİează o serie de tensiuni intelectuale İi afective specifice actului de decsoperire al adevărului İi pune în valoare o gamă de calit definesc spiritul İtiinĠific: răbdare İi perse İi seriozitate intelectuală, spirit de răspun ordine İi disciplină, dep rinderi de a lucra în echipă. Sunt trăsături specifice pentru o personalitate cr adevărată strategie de investigaĠie, cuprinzăt İi iniĠiativă. ConversaĠia îİi sporeİte valenĠele formative dacă faptele de viaĠă trăite de copil. Íntrebările favorizează spontaneitatea İi iniĠiativa. Pri İi structurarea între Ç9a!͗ t({!wL 5 10 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione sugerează İi generează modul de operare minta convergente ( care îi călăuzesc pe copii în a ( solicită să g ăsească alternative de modalităĠi rezolu capacitatea de analiză İi elaborare a judecăĠi încurajarea, întărirea pozitivă a răspunsuril pontane, originale st interogativă a copilului. DiscuĠia de grup favorizează găsirea unei diversităĠi comunicare, interacĠiunile, cooperarea, atitud de valorile emise de ceilalĠi, dezvoltă capacitatea de obse pre܈colarii să formuleze ei înİi܈i întrebări, d Dintre metodele bazate pe acĠi unea fictivă, jocul ocupă un rol important î creativităĠii. Copilul transpune conİtient rea – un plan imaginar, creează – un mod elementar. Prin joc se realizează asimilarea r – lui la real ( mai ales prin imitaĠie). Stimulative pentru creativitate sunt jocurile didactice dar İi jocurile de simulare ( jocul de rol). Prin implicarea afectivă İi cognitivă a evaluativă İi cea anticipa tivă, stimulează relaĠiile interperso de adaptare la comportamentul celuilalt. Acestea sunt câteva dintre metodele cele mai valoroase pentru educarea potenĠialului creativ la preİcolari. La vârsta preİcolară joc ul constituie un cadru pentru antr amplifică posibilităĠile de expresie comportame al copilului, nevoia activă de explorare a nou ersonală İi gener lăuntric pentru noi elaborări, expansivitatea Jocurile de creativitate trebuie să urmărească cunoaİterea, stimularea, procesul creaĠiei . Ele ocupă la preİcolari în raport cu c ApariĠia İi practicarea intensă a jocului de creaĠie, reprezintă un rezultat psihice a copilului – în special al formării capacităĠii de tr – o formă proprie dobândite din activită܊ile zilnice, din mediu participarea intensă a copilului la tot ce – l înconjoară. 101 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione Dezvoltarea predispoziĠiilor creatoare la v abilă începer antrenament prin exerciĠii care să urmăreasc flexibilitatea, fluiditatea, originalitatea, comportament imaginativ creativ İ i care se cer a fi aplicate în s Artă , folosind lucrul cu copi în grupuri mici. Limbajul plastic este cel care îl atrage cel mai mult – İi exprime t nedumeririle İi modul în care pe rcepe el realitatea. Eventualele hârtie provin din neİtiinĠa folosirii instru principalele elemente ale limbajului plastic îl va conduce spre dezvoltarea unor acĠiuni ce dau aptitudini artistice, creativitatea (ce poate fi asemuită unor nevoi sau creaĠia (care este marea pasiune pentru artă, o în Interesul copiilor pentru activitate İi pof e creaĠie pot fi stimula utilizarea unor materiale diverse pentru lucru (creioane color ipsos, etc.);utilizarea unor materiale cu car î ncepute, coli de hârtie de culori İi dimensiuni difer ite, tăviĠe de carton, sticlă); unor tehnici speciale (dactilopictura, tehnica İtampilei, tratarea suprafeĠelor cu ceară, tehnica stropirii, a scurgerii, a suflării cu paiul, pictura cu mâinile, pictura m urală, etc.). PICTURA PE IPSOS – TRANDAFIRUL 102 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione /9! a!L CwÜah!{ Familiarizarea copilor cu unele tehnici noi de lucru le măreİte curiozitatea İi imprimă activ artistico – plastice un caracter atractiv İi creativ Cunoaİterea limbajului İi a tehnicilor de lucru de către copii duce la dezvoltarea de prinderilor artistice, la realizarea ideilor în forme artistice variate. Jocul cu culoarea îi permite copilului İi mai mult să experimenteze ceea ce vede, doreİte İi prin afectivitatea sa. Preİcolarii îndrăge activităĠile de pictură, le execută c u plăcere deosebită ele fiind un Este important să dezvoltăm la copii dorinĠa d având ca linie directoare diversitatea. Cunoaİterea abilităĠilor İi a interese lor copiilor conduce spre ori care să le permită ca aceste abilităĠi, prin ex Utilizarea unor metode, tehnici İi procedee integrale a pote nĠialului lor intelectual İi creativ în educaĠii cu caracter ‚divergent“, care le lasă descoperi İi produce noul, originalul, într – o gândire creativă, rapidă, critică İi eficientă. Stimularea activităĠiilor iniĠiate de copiii poate fi un mijloc pentru: Fixarea unor cunoİtinĠe İi dezvoltare deoarece am observat că trebuie să îmbogăĠes copiilor despre mediul înconjură tor prin toate tipurile de activ desfăİurate, continuând acest proces de cunoaİ ie܈iri în natură, în parc, în curtea grădini܊ elementele reale ale mediului înconjurător, f /Ü[hwL[9 twLa(ë9 – TABLOU 103 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione mediului viz itat; Familiarizarea copiilor cu noĠiuni ; Copiii tră individual frumuseĠea actului artistic propri cu compoziĠia, percep relaĠia dintre forme, cu ni İi pot exprima gân personale. Activită܊ile din grădini܊ă oferă copiilor cunoİtinĠelor acestora, încurajează aptitudini cope rarea în cadrul grupelor de pre܈colari. Oferă copiilor posibilitatea de a – İi valorifica talentele İi inter esele pentru un anumit domeniu. Dezvoltarea limbajului, a potenĠialului cre realizează de la sine. Este nevoie de acĠiuni co ntinue de activare İi stimulare a potenĠialulu să folosească o strategie didactică ce promove creativă, activă, bazată pe probleatizare, d explorare, fapt care favorizează formarea se preİcolarului faĠă de probleme, dezvoltă capacitatea antici antrenarea İi participarea copiilor la diferite acest sens, se dovedeİte a fi benefică İi ne cĠionarea capacităĠi comunicare, prin limbaj, cultivăm imaginaĠia, astăzi un obiectiv prioritar pentru ansamblul Stimularea partici la discuĠii a tuturor copiilor, prin creerea unui cadru are ca rezutat dezoltarea vorbirii, care este u PotenĠialul creativ al preİcolarilor poate f Ġit prin întreg pr – educativ din grădiniĠă, astfel încât grădiniĠa exprimările c vitoare . 5hÜ( [LbLL t!w![9[ – TEST FIGURAL 104 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione BIBLIOGRAFIE: 1. *** Revista Ínvă܊ământul Pre܈colar Nr. 3 2. ACTER, V.; INZIRILO, C.; LEFEBVRE, B. , TR. MANCUIC, A. (204) , Cum să – Ġi ajuĠi copilul?, ÍnvaĠă meseria de părinte Editura Teora, Bucureİti . 3. AGABRIAN, M. (203), Sociologie generală , Editura Institutul Eu 4. ANTONOVICI ğ., JALBĂ C., NICU G. (2005), Jocuri didactice pe ităĠile matematice din grădiniĠă œ culegere , Editura Aramis, Bucureİti 5. BAIEV, B.,F., (1960).Sursa htp:/w.scribd.com/doc/46830137/New – Document – Microsoft – Word – 2. 6. BOTEZ CRAINIC, A. (197), Istoria artelor plastice , E.D.P., Bucure܈ti 7. BURNET, A., (1962) , p. 71, citat de Maria Montesori htp:/w.studentie.ro/articole/comunicarea+verbala 8. BREBEN S., RUIU G., GONGEA E., FULGA M.( Metode interacti , Ghid metodic, Ed. Arves. 9. GEORGE, C. , ( 1980), Istoria literaturii romane de la Editura Nagard, FundaĠia Europeană Drăgan. 10. CÂNDEA, R. M., CÂNDEA, D. (196), Comunicarea managerială , Editura Expert, Bucureİti. 1. CERGHIT, I,( 198), Didactica , E.D.P., Bucureİt i . CERGHIT, I., (1983), PerfecĠiona lecĠiei în İcoala modernă , EDP, Bucureİti. 12. CEOBANU, C., (208), Managementul clasei de elevi în volumul: Const (cord.) Psihopedagogie pentru examenele de de , ediĠia a – a, E d. Polirom, Iaİi. 13. CHAPMAN, G.,CAMPBEL, R. (207), TR. NISTOR, I., M. ,Cele cinci limbaje de iubire ale copilor, Editura Curtea Veche Publishing, 14. COSMOVICI, A. (205) , Psihologie generală, Editura Polirom, Iaİi. 1 05 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione 15. DRĂGHICEANU, L, (2003), Dezvo ltarea releаiilor interper art . în Revista Ínvăаămîntului preЮcolar , Bucure܈ti. 16. DULFU, P., (193), Isprăvile lui Păcală , Editura Porto – Franco, GalaĠi. 17. FLUERAğ, V. (2005), Teoria İi practica învăĠării pri , Editur a Casa CărĠ ğtiinĠă, Cluj – Napoca. 18. GHERGHINA, D.; BUZAğI, I.; TUREAN, M.; DĂ Literatura pentru copii İi adolescenĠi, curs practic cu noĠ Editura Didactica Nova, Craiova. 19. GHIOLMEZ, A, (209), Creativitatea expres ivă Юi receptarea op grădiniаă , – art. , în Revista învăаământului preЮcolar, nr. 1 – 2/209. p.87 Editura C.N.I. Coresi S.A. Bucure܈ti. 20. GROZA, A., C. ,(2014), Factorii de risc în dezvoltare sociale la preİcolari, htp:/w.didactic.ro/revista – electronica/revista – electronica – didactic – ro – isn – a84 – 4679 – decembrie – 2 . 21. HOBJILĂ, A.( 208), Elemente de di dactică a activităĠilor de (etapa preİcolarităĠii), Institutul European, Ia 2. LAWRENCE J. C.; TRAD. MANDRILA – SONETO, A.(2012), Marea carte a jocurilor pentru copi, Editura Trei, Bucure܈ti. 23. LUDU܇AN M. (2014) , Suport de curs, Modul ul 5 Profesionalizarea di – Aspecte psihologice ale competenĠei didactice p.15. htp:/e – learning.proiect – performer.ro/pluginfile.php/1056/mod_resource/content/0/UI%203%20Formarea%20com petenelor%20didactice.pdf 24. MECT, (208), Cur riculumul pentru educaаia timpur de la 3 la 6/7 ani, Bucure܈ti. 25. MILEA,V., Z., (2013 – 2014), Suport de curs: Unitatea 2, Schimbarea soc coevoluĠia societate œ educaĠie, Alba Iulia. 26. MUNTEAN, A. (209) , Psihologia dezvoltării umane , editi a a I – a, revazută ܈i , p 102 – 103 , Editura Polirom , Ia܈i. 27. MUCHIERLI, A. (205), Arta de a comunica , Editura Polirom, Iaİ 28. NEACğU I. (1990), Metode İi tehnici de învăĠare efi , Editura Militară 29. NORBERT, S. ,( 196) , DicĠionar de psihologie , Editura Univers enci . 106 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione 30. OPREA C. – L. (207), Strategi didactice interactive , EdiĠia a III – a revizuită İi Ed.E.D.P., Bucureİti. 31. OPRSCU V, (1983) , Dimensiunea psihologică a pregăt Editura Scrisul Româ nesc, Craiova . 32. P‰NIğOARĂ, I.,O. (204) , Comunicarea eficientă. Metode , EdiĠie revizuită İimadăugită. , Editura Polirom, Iaİi. 3. PETRE D., TOMA G. (2009), Suport pentru aplicarea no învăĠământul preİcolar, nivel 3 – 5 ani, Editura Delta Cart EducaĠi 34. PINTILIE MARIANA (202), Metode moderne de învăĠar – evaluare , Editura Eurodidact, Cluj – Napoca. 35. ROCO, M. ( 204) , Creativitate İi inteligenĠă emoĠi , Editura Polirom, 36. ROMIğĂ I. ( 2005), Manage mentul clasei de elevi, forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attac 37. RO܇CA, A.( 1981) , Creativitatea generală İi specifi , Editura Academiei 38. ROZOREA, A. (201), Aspecte ale gândiri creatoare. art . în Revista învăаă preЮc olar nr.1 – 2/201, p.21 , Bucure܈ti. 39. SALVATORE,V.D.,TR. CHITO܇CĂ, M. (2013), Marea carte a testelor de personalitate. Teste simple ca să te cunoЮti mai bine, Editura Litera, Bucure܈ti 40. SAMARIN , I. ,A. ( 1962), Ocerki psihologhi uma, Izd – vo A.p.n., R.S.F.S. R., Moskva. 41. SĂLĂVĂSTRU.D.( 03.FEB.2014 ) htp:/w.bueckergmbh.de/Luci/Files/Boks/Dorina – Salavastru – Psihologia – Educatiei.pdf ) 42. SCHEAU, I. , 204, Gândirea critică œ Metode active de predare Editura Dacia, Cluj – Napoca. 43. ğCHIOPU, U., ( 192) , Cunoaİterea copilului preİcolar preİcolar. 4. ğCHIOPU, U. (1967), Psihologia copilului, E.D.P., Bucureİti , p. 45. TAPALAGĂ, T. ,( 209) , ModalităĠi de stimulare a crea Editura Rovimed Publishers, Bucureİti. 46. TODOR, I., (2012 – 2013), Suport de curs, Unit 3 Dezvoltarea , PETSM, SAPD, Alba Iulia; 47. TODOR, I., (209), Psihologie – Suport de curs , Alba Iul ia . 107 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione 48. TODOR, I (2012 – 1013), Suport de curs – format electronic, Perspective actuale în psihologia învăĠării Alba Iulia. 49. TOMA, V. (205), Carte despre pictur΁, Editura Cosmopolitan art 50. VOICULESCU, E. (207) , Pedagogie İi elemente de ps colară, Editura AETERNITAS, Alba Iulia. 51. VOICULESCU, E. ( 201) , Pedagogie preİcolară, Editura Aramis Print 52. VOICULESCU , F. (2013 – 2014), Suport de curs, an I, PETSM, Comunicarea. Modele ale comunicării, Universitatea 1 Decembrie 1918, Alba Iulia . 53. VOICULESCU, F., (2013), Suport de curs – Metode de cercetare ca PETSM , Alba Iulia. 54. WAT, F. ( 205) , Artă İi imaginaĠie œ Cartea micilor artiİti, Editura Enciclopedia RAO, Bucureİti. 5. WILKINSON, B.; TRAD. FERENTINOS, A. (204), Cele 7 legi ale învăаă Logos, Cluj – Napoca. 108 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione ANEXE 109 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione ANEXA 1 PROF. BOTARIU (TOMUğ) DANIELA ‚ACTIVITĂ܉I CREATIVE PRE܇COLARĂ“ ANUL ğCOLAR 2013 – 2014 GRUPA MARE ALBINUğELE DOMENI DE DEZVOLTARE VI ZATE: ‹ ESTETIC ğI CREATIV ‹ LIMB Ă ܇I COMUNICARE Moto: Copilăria este o lume de miracole İi de u întuneric, nesp us de nouă İi proaspătă İi uluitoare . Eugen Ionesco Aceasta lume nu va mai exista cand ei vor Юtim , nimic nu ne pe Юtim cum va fi lumea lor. Atunci să – i învăаăm cum să se adapteze. Maria Montesori 10 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione ARGUMENT Propunerea derulării unui op܊ional care con܊ine j punct de pornire constatările pe care le – am făcut de – a lungul timpului, în activităĠ pre܈colară. Am co nstatat tendinĠa de stereotipie ܈i imitare s construc܊ii, chiar ܈i la nivelul II, respectiv grupa m n poten܊ial creativ care a r putea fi exploatat la această vârstă. Pr creativită܊ii cu caracter transdisciplinar. OpĠiunea spre creativitate Ġine de însăİi natura u tinerei genera܊ii o facem pentru lumea de mâine, nu pentru vârsta preİcolară est caracterizează printr – un remarcabil potenĠial creativ, copiii dobâ – İi exprima ideile gândurile, dorinĠele într – o formă nouă, inteligentă, cursivă, creatoare prin activită܊i specifice vârstei, ele însele creativ Curiozitatea İi setea de cunoaİtere îi face pe cop terioară f posibilă folosirea cunoİtinĠelor acumulate de către lu Copilul preİcolar e sa un creativ datorită imensei sale curiozităĠi, a fr rul său . Ín perioada preİcolară imaginaĠia se exprimă viu p Este binevenit un cadru stimulativ cu poveİti, povestiri sa t ot mai numeroase creeân un suport pentru profesorii p Chiar ܈i literatura pentru copii este foarte bogată interpretare, de influenĠare pozitivă İi dezvoltare a potenĠial Activitatea primordială a copilului în grădini܊ă es acestui opĠional să se axeze pe joc İi exprimare libe câng vor ‚citi“ imagini pentru copii. Astfel copiii sunt mai interesaĠi İi mai u marionete sau păpuİi, după o tematică aleasă sau la li Li mbajul reprezintă modul cel mai direct İi adesea ce Pornind de la memorarea, la început mecanică İi apoi folosească în contexte no i, atât cu sensul lor real, dar İi cu sens f preİcolarului de a inventa, de a crea în materie de co 1 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione Obiective cadru: ñ Dezvoltarea creativităĠii İi expresivităĠii p de dezvoltare ale copilor pre܈colari; ñ Educarea sentimentului de apreciere pentru mic ñ Educarea simĠului estetic, stimularea imaginaĠ Obiective de referinta: ñ Să numescă diferite obiecte , găsindu – le o altfel de întrebuin܊are decât ñ Să construiască folosind piese lego, cuburi de pla ñ Să exprime liber sentimentele trăite în timpul d ñ Să – ܈i dezvolte deprinderi, abilită܊ti de lucru indi echipă; ñ Să audieze texte literare cu valoare certă, expr audiate; ñ Să combine pove܈tile realizând povestea propie ñ Să folosească mici dialoguri îmaginare între perso ñ Să creeze lucr ări originale folosind tehnicile învă܊ate; ñ Să participe cu plăcere la dramatizări, interpretâ ActivităĠi de învăĠare: activităĠi de joc, integrate İi liber – alese, desfăİurate fie cu într grupuri m ici sau individual. Metode si mijloace de realizare: cărĠi cu poezii, poveİti, desene ale copiilor, creioane costumaĠie pentru dramatizări, calculator İi impriman Modalitati de evaluare: ñ Continu – prin repo vestiri, dramatizări, colaje, jocuri dida Probe orale, probe practice, fise de activitate individuala, jocuri – concurs, scenete, autoevaluarea, expoziĠii . ñ Lunar, semestrial – prin teme de evaluare propuse, prin organizarea de permanente cu lucrările copii serbări. Bibliografie : 1. * Ghid metodologic , ActivităĠi opĠionale în grădiniĠă , Editura Alfa CD Neamt, 202. 2. *** Prgrama activităĠilor instructiv œ educative în grădiniĠa de copii, Bucureİti, 2000. 3. * Revista ÍnvăĠământul preİcola r, nr.3/207. 4. * Revista ÍnvăĠământul preİcolar, nr.3 – 4/2010. 5. DIOğAN, M.; RAICA, V., MOCANU, M. (209). , Poveİti İi culoare, Editura Casei Corpului Didactic, Cluj. 6. DOGARU, Z. (201) , Jocuri didactice pentru educarea limbajului , ed. Aramis. 7. DRĂGAN, S. (2 04) , Poveİti care te învaĠă să gândeİti, Editura Aramis Print, Bucure 8. HANGANU, I., RACLARU, C. ( 205), Jocuri pentru preİcolari – culegere , Aramis Print, Bucur 12 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione 9. KIERAN, E. ( 208), Predarea ca o poveste , O abordare alternativă a predării ulum – ului în İcoală, Editura Didactica Publishing, Bucureİti. 10. KIS, S, LASZLO, colab. (209), Jocuri creative , Ed. Novum. 1. LESPEZEANU , M, (207), TradiĠional İi modern în învăĠământul pr activităĠilor instructiv – educative în grădiniĠa de copii , Editura Omfal EsenĠial, Bucu 12. M.E.C.T. (208 ), Curriculum pentru educaĠia timpurie a copiil Bucure܈ti. 13. PENEğ, M. ( 198), Jocuri, Ed. Aramis, Bucureİti. 14. PREDA, V. ( 203), GrădinĠa altfel , Editura Integral, B ucure܈ti. 15. SCHEAU, IOAN, Gândirea critică œ Metode active de predare învăĠare, Editura Dacia, Cluj – Napoca, 204 16. VOICULESCU, E. ( 201) , Jocul œ principala formă de activitate din gr în Pedagogie preİcolară , Aramis, Bucureİti. PLANIFICAREA CALENDARISTICӼ A ACTIVITӼğII OPğIONALE SEMESTRUL I Nr Tema İi mijloace d Obiective 1. O lume minunată œ fiİă Anexa 17 * să recunoască personaje * să descoper ă imaginea care lips 2. Formulează un titl * să formuleze propoziĠii de vedere gramatical; * să găsească un titlu pot * să coloreze cum doreİte – a plăcut mai t; * să arate cate este ordin evenimentelor, numerotându – le 3. Salutul neobi܈nuit Anexa 1 * să se salute folosind pe * să salute personaje imag potrivesc, luând în conside rare povestea * să coloreze imaginea fav 4. Când poate fi? Anexa 1 * să găsească însu܈iri luc obiecte; 5. Povestea castanelor Completează ce lip * să creeze un început fic * să completeze v ersurile cu cuvint 6. Copacul cu idei * să formuleze propozi܊ii ilustrate pe jetoane; * să dezvolte propozi܊ii obiect. 7. ,,Hai să facem o p – Braistorming * s ă creeze scurte povestir * să participe cu plăcere cu întregul grup de preİco * să accepte İi păterile c 8. ,Întâmplarea din poveste, * să audieze cu atenĠie în 13 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione Spune iute cum sfâ Stelu Ġa buclucaİă * să găsească un final fe * să repovestească cum do *să – İi manifeste liber talen creatoare 9. Completează ce lip * să completeze versur ile cu cuvintele indicate de imagini * să selecteze imaginea po * să repete versurile în f 10. Bradul credincios Decora܊iuni pentru * să folosească diferite originale; 1. Mici actori * să interpreteze rolurile * să recite expresiv, nuan poeĠi consacraĠi; 12. Dacă aİ fi bunicul * să se exprime liber – creativ; * să formeze propoziĠii s * să spună cum s – ar comporta cu nep * să spună cum ar dori să 13. Continuă lan܊ul… Anexa 1 *să se exprime în propozi܊ creeând mici pove܈ti de g . 14. Umbre ܈i forme Anexa 1 * să ghiceasc ă obiectul după con umbrei obiectului; 15. Ce i – ai spune? Dialog imaginar cu un personaj îndrăgit Anexa 1 *să se exprime în propoziĠ – se de mimi sugestive, intonaĠie; * să întrebe İi să răspund i; * să foloească vorbirea d SEMESTRUL I Nr Data Tema İi mijloace Obiective 1. Continuă desenul Anexa 12 Anexa 16 * să inventeze o pove ste pe care o vor desena împreună, în grupe de 5 * să continue desenul c 14 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione 2. Eroarea de pronu * să sesizeze cuvintele educatoare sau de copi; * să dea un înĠeles pro * să creeze scurte povestiri cu acele cuvinte; Exemple de cuvinte ,,g coliva (iepuraİului) et 3. Jocul de constru Anexa 19 * să construiască libe etc.; * să rela܊ioneze cu co * să verbalizeze ac ܊iunile întrepr * să dea un nume const * să găsească utilitate 4. Poveİti pe dos Vulpea păcălită * Să pornească de la t unul pe do s : ( Ursul păcălit de œ Vulpea păcălită de u rs); * să răstoarne povestea İi să c 5. Ghicitori hazli, inventate de copi * să alcătuiască ghicit obiectului de ghicit; 6. Pictează, desene tabloul Primăvara Anexa 13 * să enumere c aracteristici ale * să formeze propoziti * să se exprine verbal * să prezinte colegilo Turul galeriei 7. Recunoa܈te perso pove܈tile , des coperă int Anexa 17 * să recunoască perso * să descoperă intrusu – păpu܈a; * să creeze mici dialo imaginare. 8. Ascultă povestea Poveste fără sf Bani de Silvia Dră * să asculte cu atenĠie ovestea; * să sesizeze tematica * să construiască un f * să repovesteacscă un povestea audiată; 9. Vitraliul Anexa 20 * să recunoască materia * să numească figurile ă܊ile c fi folosite la decorarea vitraliului; * să dea dovadă de nat *să coopereze cu coleg * să se bucure de rez 10. Dialog imaginar * să dialogheze cu un p Ġe necuvântătoate pe o te * să redea prin miİcăr de cuvinte; * să se exprime cât ma gramatical. 1. Pictează ce dore * să picteze figurine d * să exprime propriile ri prin culoare. 12. De – a mici actori – Joc de rol * să creeze replici si tema săptămânii; 15 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione 13. Micii poeĠi, pov mari scritori În excursie * să exprime prin dese petrecute c u colegi în excursie; * să – İi prezinte creaĠiile * să aprecieze obiectiv 14. Primăvara,tablo – lucrare individual Anexa 14 * să folosească diferit pictură, desen, lipire, mototolire, etc.; * să se exprime creativ 15. Desenează o sec povestea prefera Anexa 17 *să povestească având c sărtămânii * să deseneze inspiraĠ * să – İi prezinte creaĠiile * să aprecieze obiectiv 16. Exprimă – te cum dore * să se exprime prin : steguleĠe etc.; * să se bucure cu ceila este ziua lor; * să organizeze o mini de 1 Iunie. 17. Cele mai frumoase rime Anexa 18 * să formuleze cel pu܊ sfâr܈it un cuvânt ilus formuleze cu u܈urin܊ cuvintele ilustrate; să ordon după alta cele două p cuvinte ce rimează; * să recunoască asemăna 16 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione ANEXA 2 TEST DE FLEXIBILITATE ( După modelul propus de E. Raudsepp, din cartea Creativita te İi inteligenĠă emoĠională , autor Mihaela Roco ) TIMPUL LIBER ܇I IMPLICARE DIDACTICĂ 1. Cum vă folosiĠi timpul liber? a. Citind sau căutând diverse materiale care v – ar putea fi de folos într – o activitate ulterioar b. Făcând sport sau p ovestind cu cei dragi; c. VizionaĠi un program/ o emisiune TV. 2. Care sunt activităĠile dumneavoastră favorite? a. Lectura sau/İi sportul; b. Gătitul sau plimbările în aer liber; c. Pregătirea materialelor pentru activitatea didact d. Nu am o activitate care să mă at ragă într – un mod deosebit. 3. Care este implicarea dumneavoastră într – un proiect educaĠional ? a. Vă implica܊i (trup İi suflet) trăind din plin fie b. Vă implicaĠi în toate activităĠile propuse de res vul proiect; c. prefera܊ă să fi܊i doar un simplu observator. 4. Cât sunte܊i de mulĠumită de statutul pe care îl ave܊i la locul meu de muncă? a. Sunt mulĠumită de rezultatele pe care le am în ca – mi sporesc potenĠialul di dactic; b. Ími doresc să folosesc creativitatea în predarea a copiilor İi aprecierea colegelor; c. Sunt nemulĠumită că nu sunt destul de apreciată î ă face să mă implic mai puĠin în activitaĠile ce ar 5. Cât de mult sunteĠi atrasă de noutaĠile propuse d a. A܊i aplicat/ aplica܊i metodele activ – participative la grupa de preİcolar are lucraĠi; b. AĠi aplicat/aplica܊i parĠial metodele mai noi İi/ c. Nu aĠi aplicat/ nu aplica܊i decât metodele mai ve 6. Cât de mult vă implicaĠi în ac tivităĠile de predare? a. Ími pregătesc cu multă grijă conĠinuturile de pre activitaĠii; b. Sunt dispusă să repet o anumită activitate dacă c reuİit să – İi însuİească noĠiunile noi; 17 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione c. Sunt o persoană spontană İi nu am nevoie de prea grupă/ clasa de preİcolari/܈colari. 7. Cât de mult sunt interesată în găsirea unor soluĠ taĠii actului d predare? a. Ími doresc să particip la pregătirile profesional b. Colaborez cu alte colege İi aleg cele mai bune me c. Nu am nevoie de nici – o schimbare în activitatea didactică pe care o desfăİor d 8. SunteĠi o fire optimistă? a. Tot timpul; b. Uneori; c. Depinde de situaĠie. 9. Într – o discuĠie aprinsă cu o colegă cum reacĠionaĠi ? a. Ími susĠin punctul de vedere până la capăt; b. Sunt dispusă să renunĠ la ideile mele dacă ac ea colegă are dreptate; c. Sunt dispusă să renunĠ la ideile mele de dragul p 10. De câĠi ani sunteĠi cadru didactic ? a. 1 – 4 ani; b. 5 – 10 ani; c. 10 – 20 ani; d. Peste 20 ani. 18 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione ANEXA 3 Desenul liber 19 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione ANEXA 4 FI܇Ă DE OBSERVA܉IE A PRE܇COLARILOR ÍN ACT GRUPA MARE AN ܇COLAR 2013 – 2014 DATA TEMA ZILEI PRE܇COLA NUME PRENUME exprimarea liberă conduita partici conduita creat spontaneitatea capacitatea de autoapreciere originalitatea observa܊ A1 A2 A3 A4 A5 A6 A7 120 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione Anexa 5 Graful – COMUNICARE GRUP LEGENDA SCHEMEI MESAJ EMIS ܇I RECEPTAT MESAJ EMI S ܇I RECEPTAT PAR܉IAL MESAJ EMIS ܇I NERECPTAT M ܇ H A INTERPRETARE: După cum se poate observa Z.A. este res comportamentului ܈i a comunicării intrerp . 121 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione ANEXA 6 Sociograma grupei mari Albinu܊e le, Grădini܊a Emanuel Alba Iuli a ྊ ྊ ZA ID RD B BD R C IP PJ MY S܇ JA G BR BC PL BH V ZA ID RD B BD RC IP PJ MY S܇ JA G BR BC PL BH V 12 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione ANEXA 7 Studiu de caz 1. Prezentarea contextului educaĠional: Feti܊a des pre care vă vorbesc este născută prema ܈i cu o u܈oară întârziere în dezvoltare , vizibil are de suferit din morticită܊rii. ACTIVITATE OBSERVATĂ: O zi obi܈nuită din ă. Copiii se află interes deschise special pentru ei. Tema zilei este OraЮul nostru drag. 2. Colectarea datelor: La Centrul Юtiinаă au fost selectate jocuri Tantrix, deoarece le – am sugerat cop construiască o ܈osea asemănătoare cu cea pe care vin la copiilor dacă mai doresc ܈i alte material pe Despre jocul Tantrix pot men܊iona că dezvoltă gândire ace܈tia pot selecta culoarea drumului, pozi܊ia lui pri Lungimea drumului este în func܊ie de solu܊ colaborare ܈i comunicare din partea partener – 4 c opi în func܊ie de culoarea aleasă pentru drum. A de a cre܈te coeziunea grupului. Este foarte copii care sunt singuri la părin܊i ܈i care ltată deprinderea de a accepta ܈i părerea altor colegi. Jocul Tantrix este un joc cunoscut ܈i în exprimare, multiple variante pentru rezolvar de educatoare, la diverse teme care solicit găsirea de solu܊ii într – un timp limitat sau nu. În mod voit la celelacte centre de interes pentru copii din grupă am ini܊iat u Centru de contrucаii de automobile, creat special pentru băie܊i care iubesc ma܈ini le ܈i alte mijloace de locomo܊ie 123 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione La centrul Artă copii aveau de desenat clădirile pe . Toare lucrările realizate de pre܈colari – o expozi܊ie – machetă î sala de grupă. Maria ܈i ܇tefania sunt bune prietene încă rolul de conducător în cadrul jocurilor inve – au orientat unde le place mai mult ܈i s – au creat patru grupe, do ua la Artă – aici s – au dus mai multe fete, la construc܊ii s – au postat o grupă de băie܊i, au ram – o trei copii care cum merge treaba pe centre ܈i apoi să opteze centrele de interes se s chimbă după cateva minute, dând as participle la toate centrele.) Cele două feti܊e au ales centrul ܈tiin܊ă ܇tefania dacă dore܈te să se joace cu ea. Au spectat măsu܊a de lucru ܈i prea pu܊in să construiască doar o ܈osea din vem nevoie de scăunele putem lua Юi pe cele de la colegii care nu s Maria către ܇tefania zice: să nu iei Юi scaunu l Alexiei că se supără pe . Bine. – răspunde ܇tefania. Haris observă jocul ܈i i se pare interesa Pot să vă ajut?…p acesta lângă celelalte…putem să ne târâm pe ă fie clădirile. Maria intervine …nu e mul܊umită de propuner folosească? ܇tefania răspunde: piese de lego pentru clădirile oraЮu Maria e mul܊umită de răspuns ܈i continua tru ora܈ împr cu ܇tefania. Haris intervine cu o nouă prov Ce bine e să sub scăunele …nu vreаi să veniаi Юi voi? Fetele îl refuză ܈i contin spune: – Hei, uite – o pe Alexia …! Alexia se a܈ează pe scăunel aproape de înpinge apoi o trage de codi܊e. Maria interv Las – o Юi pe a să se joac . 124 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione Alexia ia o căsu܊ă din lego ܈i se joacă sing până când Maria observă căsu܊a lipsă (cea l găsească o altă solu܊ie de pentru a înlocui casa lipsă. Alexia o deranjează iar pe ܇tefania…ar vre ܇t efania î܈i continua jocul , apoi spune: – De ce nu mă laЮi în pace ? Alexia nu este mul܊umită de determine pe ܇tefania să se joace ܈i cu ea, joc unde îl întâlne܈te pe Haris. Haris observase comportam vorbe aspre, mai mult din partea lui Haris deoarece Alexia are o întârziere în dezvoltarea psiho – motrică. Darius (un alt coleg din grupul un – i sus܊ine pu nctual de vedere: ,, Dute ܈i te joacă cu fetele!…Las – ne în pace!޵ Haris o apără la bătaie pe Alexia care are asemenea compo punct a fost nevoie să intervin ܈i să lăm situa܊ia. Am explicat com modul cum se poartă copiii la grădini܊ă, r – le că ei sunt colegi respectă. Am făcut aprecieri asupra modului desfă܈urate p e centre de interes, apoi am realizat î au fost încânta܊i de ceea ce au realizat împ 3. Dezbaterea conflictului: Maria a în܊eles ܈i a acceptat ca ܇tefania ania care de cele mai multe ori o ajută pe Alexia în di œuneori sca paharul din mână…) acum avea nevoie să fie d să povestească, sunt prietene bune ܈i ܇tefan copiază într – un anume fel cea ce vede la Maria. Copii din grupă încearcă să o marginalize lucruri a܈a cum le face ei, este dificil deo cor pului este unul care îndepărtează pe ceil zâmbe܈te foarte rar, love܈te, trage, scoate – ) . Dorin܊a feti܊e 125 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione grup este percepută gre܈it de colegi. ܇i de de socializare, pun a comportamentelor positive pe care Alexia le are uneori nu este destul pentru a realiza integraea în colectivul de pre܈colari. Această integr solicitările mele. 4. Concluzii/ Recomandări: Am solicitat colaborarea părin܊ilor în in pentru această feti܊ă ܈i am propus exersare dorin܊elor, într – un mod c lar ܈i care să poată fi în܊eles c continue acasă exersarea expresiilor: Te rog; Mulаumesc!; ܈i a celor de salut Bună diminea La revedere! , etc.), deoarece nu le folose܈te. Din la buna mea i a fostost expresia: ,,A܈a este ea…mai încea feti܊a pe motricitate ܈i chiar pe educarea Am sugerat părin܊ilor să observe mai înd ei ܈i al fr mai mic deoarece ܈i el maifestă acea܈i comp observant ܈i la plecarea din grădini܊ă, cân – au agresat mama, de f educatoarele. Am discutat situa܊ia respecti ma copiilor ܈i i – am sugerat stabilire unor reguli pentru cei doi. Atunci am în܊eles pre܈colari ce se întâmplă ܈i de ce copii res Mi – am propus să comunic mai des cu pări܊ii, ajut să se inegreze în colectivul de pre܈c comportament civilizat. Să comunice eficien e care se interpun între ea ܈i colegi, mediind conflic Voi continua să folosesc noi metode ܈i j – emo܊ională, p acceptarea feti܊ei de către grup, precum ܈ ru stimularea participăr Sunt optimistă ܈i cred că finalul va fi unu 126 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione asemănător (tot o feti܊ă) ܈i feti܊a respeci împreun ă cu membrii familiei. Bibliografie: 1. CERGHIT, I., (1983), PerfecĠionarea lecĠiei în İcoala , EDP, Bucureİti 2. CEOBANU, C., (208), Managementul clasei de elevi în volumul: Const (cord.) Psihopedagogie pentru examenele de de finitivare İi grade d , ediĠia a – a, Ed. Polirom, Iaİi. 3. MILEA,VLAD, ZENO, LECT. UNIV.DR (2013 – 2014), Suport de curs: Unitatea 2, Schimbarea socială İi coevoluĠia societat œ educaĠie, Alba Iulia. 4. ROMIğĂ I. ( 205), Managementul clasei de elevi, f orum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach 5. SĂLĂVĂSTRU.D.( 03.FEB.2014 ) htp:/w.bueckergmbh.de/Luci/Files/Boks/Dorina – Salavastru – Psiholog ia – Educatiei.pdf ) 6. VOICULESCU , F. (2013 – 2014), Suport de curs, an I, PETSM, Comunicarea. Modele ale comunicării, Universitatea 1 Decembrie 1918, Alba Iul ia. 127 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione ANEXA 8 TEST ܇I MATRICEA SOCIOMETRICĂ Matr icea sociometrică œ gr. mare Albinuаele ( OCTOMBRIE 201 G.P.N. EMANUEL ALBA IULIA * BM BH BC BD BR GA IP ID JA MY PL PJ RD RC S܇ VD ZA BM * +2 – 2 +1 – 1 BH * – 2 +3 +2 +1 – 1 – 3 BC – 1 * – 2 – 3 BD +1 +1 * +2 – 1 +3 – 3 – 2 BR – 2 * +3 +1 +2 – 1 GA +3 * +1 +2 IP +3 +2 * +1 – 1 – 2 – 3 ID +2 – 3 * +1 – 1 +3 – 2 JA +1 – 1 + 3 * +2 – 2 – 3 MY +1 +3 * +2 – 1 PL – 3 +2 +1 * +3 PJ – 3 +1 * +3 +2 RD +3 +1 +1 +2 * – 2 RC +1 – 2 +2 +3 – 3 * S܇ +1 +2 – 2 +3 * – 1 VD +2 – 3 +3 +1 – 2 * ZA +2 +3 – 3 – 1 – 2 +1 * TEST SOCIOMETRIC 1. CARE SUNT COLEGI DIN GRUPĂ CU CARE Í܉I PLACE MAI MULT SĂ TE JOCI? (NUME܇TE MINIM TREI) 2. CARE SUNT COLEGII CU CARE NU DORE܇T 128 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione ANEXA 9 GHID DE INTERVIU (PENTRU CADRELE DIDACTICE) Pentru început v – a܈ ruga să preciza܊i unele detalii importante în cercetare. Profesia dumneavoastră………………. Nivelul de pregătire profesională…….. . Vârsta. Func܊ia/ Vechimea în învă܊ământ……………. . Pentru început v – a܈ ruga să preciza܊i unele detal importante în cercetare. • Profesia dumneavoastră………………. • Nivelul de pregătire pr ofesională…………………. • Vârsta. • Func܊ia/ Vechimea în învă܊ământ……………. . Preambul: Mulаumesc că aаi fost de accord să discutaаi cu Mă numesc Bota riu TomuЮ Daniela, sunt masterand l la Facultatea de Drept Юi Эtiinаe Sociale, specia mici Юi doresc să realizez o cercetare prin care s ectele relevante despre creativitatea copilor de vârstă preЮcolară Юi Юcolaritate mică, observa grupa de preЮcolari/ clasa de elevi. Subliniez că acest lucru va fi tratat cu confi discreаie totală. 129 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione 1. Sunteti de acord cu informa܊ia potrivit creativitatea se poate manifesta la o vârstă fragedă ? 2. Care ar fi limita de vârstă la care se p 3. Care crede܊i că ar fi modul de manifes tare al creativită܊ii la mici? Vă rog să argumenta܊i răspunsul d 4. Din activitatea d – voastră didactică de observare a – mi da܊i exemplu de copii care au manife pre܈colarită܊ ܈colarită܊ii mici ܈i au avut bune rezu comportament ܈i spirit creativ ܈i în via܊a adul 5. Cum crede܊i dumneavoastră, în calitate creativitatea l a pre܈colari ܈i/sau ܈colarii mici? 6. Crede܊i că un copil poate fi creativ dac rog argumenta܊i răspunsul dumneavoastra! 7. Care sunt factorii care perturbă manifes 8. Care ar f i principalii factori facilitatori a 9. Cum pot adulti incuraja creativitatea? 10. Care ar fi în opinia d – voastră cele mai bune mijloace poten܊ialului creativ la scolari pre܈co 1. A܊i folosit în activitatea didactică seturi de jocuri creativitatea pre܈colarilor/ ܈colarilor? 12. Da܊i exemple de câteva jocuri desfă܈ura creativitatea copilor: o Activită܊ilor matematice (nivel II) / Ma sele I – I) o Activită܊ilor de cunoa܈terea mediului (n o Activită܊ilor de educarea limbajului (ni o Activită܊ilor muzicale (nivel II) 130 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione 13. Cunoscând diferitele oferte de pe pia܊a activitat ea desfă܈urată cu pre܈colarii/ ܈cola specificul dezvoltarea creativităаii? 14. Astfel de materiale didactice ar ajuta p 15. Cum se poate face activitatea de stimulare a cre ativită܊ii în mod pra celelalte activită܊i din curriculum să n 131 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione ANEXA 10 : Exemple de jocuri care stimulează c Salutul – Copiii trebuie să salute un personaj nu se potrivesc conĠinutului poveİtii (exemplu: Bună ziua, dumneavoastră, ascultători care nu au deschi Ce mai putem face cu? – Li se cere copiilor să se gânde e care le – ar putea avea obiectele uzuale (exemplu: un pix ar pute fi un microfon pentu un artist , pahar ar putea fi casa unei famili de buburuze, etc.). Când poate fi. ? – Se atribuie unui obiect o caracteristică pe care acesta nu o are în re ar copi sunt solicitaĠi să găsească situaĠii în care posibil (exemplu: Când poate fi un urs albastru, sau invizibil, etc.). Copacul cu idei – Pe un panou în formă de copac educatoarea aİează în partea dinspre rădăc ilustrâ nd diverse obiecte. Íntrebarea adresată co ce idei le vin privind o imagine İi cum cre acel obiect ‚crescut“ İi ajuns pe ramuri? (e un cadou de ziua unui copil, un acide nt rutier dacă locul de joacă Continuă lanĠul! – Educatoarea sau un copil începe lanĠul prin enunĠarea une trebuie să continue lanĠul prin alcătuirea p te. (exemplu: Cerul este albastru; Albastru fular are Andrei; Andrei vine la noi; Noi mergem la bunici, etc.). 132 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione Ceva… – ExerciĠiul se desfăİoară formă de carton din care s – a decupat talpa pici prin t alpă fiecare trebuie să spună cerinĠa educatoarei: ceva verde final se aİează tălpiĠa pe jos călcat. Umbre İi forme – Dintr – un punct fix o echipă de copii va construi cu pietricele conturul umbrelor uno o altă echipă va ghici ce jucărie a fost fol fiecare copil va încerca construirea unor verificând apoi cu ajutorul obiectelor dacă au reuİit să le redea. Ce i – ai spune. ? – Jocul poate lua diverse forme în învăĠării. Astfel copiii trebuie să imaginez obiecte de igienă, etc. educato area find partenerul de dialog imaginar la început, acest rol putând fi luat de un copil cu o imaginaĠie bogată, cap deprinsă. Ce vezi ? – Copi primesc imagini cu diverse contururi ale obiectel or uzuale din zi aİezate cu capul în jos. Ei trebuie să c întoarcă foaia, deci fără a folosi obiectul 13 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione ANEXA 1 AJUTĂ IEPURA܇UL 134 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione An exa 12: Continuă desenul Domeniul estetic ܈i creativ Material folosit: Coli de hârtie, creioane colorate. Sarcina jocului: Reprezentarea prin desen a unor elemente care tema, continuând İi compltând totodată desenul copiilor. Desfăİurarea jocului: Copiii sunt împărĠiĠi în grupuri de câte 6. grupului îİi alege câte o culoare cu care va lucra, d Educato area prezentă jocului: Astăzi, la Centrul Artă Ín vacanĠă. Fiecare copil gândească care vor fi primele 3 elemente care vor al foaia colegului din dreapta pentru a citi desenele İi pentru a continua desenu Astfel se alternează activitatea individuală cu c până ajung în poziĠie iniĠială. Fiecare copil, când p e desenul, ide elementele desenate İi încearcă să adauge altele, să redată de colegul său. S – au observat o bună colaborare İi lucrul în nexa 16 Jocul se poate complica, a܈a cum se poate observ – o altă activitate practi elemente decupate ܈i lipite pentru o imagine mai comp 135 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione ANEXA 13 – TABLOU DE PRIMĂVARA 136 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione ANEXA 14 137 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione ANEXA 15 Domenii implicate: DLC ( verificare orală – substantivul – singular/plural; poezie) + D܇ ( ( desen, activitate muzicală) Tema propusă : Flori ܈i flutura܈i Tema săptămânii: Ín lumea minunată a insectelor Materiale folosite: tabla İi creta colorată, flutura܈i Folosirea desenul în activitatea de educare a limbajului poate fi o provocare. Un exemplu concret pentru folosirea desenului în activitatea de educare a limbajului este r Momentul de început, de captare a atenĠiei, se va fa următoarele versuri: Un oval cu liniuĠe / Ochi İi două antenuĠe / Ar mari İi mici / Sau bastoane de pitici. Íncă de la începutul desenului (se doreİte ca toĠi co când a fost desenat acel oval cu liniuĠe se poate cere copiilor să numere liniuĠele ( o liniuĠ œ două liniuĠe, mai multe liniuĠe poate repeta: un ochiİor œ doi ochiİori, apoi un copil care este rugat să repete cuvinte. Ajungând la desenarea antenuĠelor se va accentua singularul İi pluralul substantivulu antenuĠe. Se continuă cu desenul ar va desena pe acestea cercuri İi pătrate de diferite cul cu ceea ce dese educatoarea pe tablă ( accentuându – se singularul İi pluralul substantivelor culoarea roİie, Ce am desenat lângă pătrat?, Câte cercur pot număra figurile geometrice în timp ce sunt desenate. Se İterg de pe aripioare cercurile İi pătratele İi se diferite, se poate cere părerea copiilor în alegerea cul insista ca toate propoziĠiile corecte din punct de vedere gramatical. ( exemple de înt Un triunghi mare, Un triunghi mic, Două triunghiuri mari, D uri mici , etc.). Se poate introduce un cântecel, pentru un moment de relaxare: Hai să zicem una. ./ Una este luna. / Hai una …,/ Să se facă două / Două mâini copilul are,/ Una este luna . Se repeta de două ori. Ín o ghicitoare despre un fluturaİ ,după care va putea iniĠia ales Jocul Fluturaİi İi floricele . 138 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione Üb C[ÜÇÜw!Ä t9 / ÄL Ç!w9 {9 a!L t[L/ÇL{9!͘͘͘ Ob{(͕ t9 ë$bÇ 9[ [ – A RUGAT ÄL /$b5 !/9{Ç! ! {ÜC[!Ç͕͘͘͘ ! a!L !5Ü{ Üb C[ÜÇÜw!Å͘ Copii sunt împărĠiĠi în două ech rima echipă este fluturaİi İi fiecare copil va primi unu sau doi fluturaİi coloraĠi din carto pâslă; a doua se va numi: floricele İi fiecare copil va primi câte una sau floricele, din carton colorat. ToĠi membrii echipei vor spune ce au primit, dacă au în mân floare sau un fluturaİ, două flori s doi fluturaİi. Se poate Ġine o evidenĠă a răspunsurilor. fluturaİi : buline cu flu coloraĠi, iar pentru echipa floricele va lipi buline cu flori. Copii primesc câte o b sfârİitul jocului se numără bulinele obĠinute de fiecare ns cerinĠelor jocului propus de educatoare. Ín încheierea activităĠii se recită poezia ilustrat 139 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione ANEXA 16 Continuă desenul 140 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione ANEXA 17 141 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione FI܇Ă DLC+DOS+ DEC Cerin܊e: 1. Recunoa܈te personajele din pove܈tile stud 2. Descoperă intrusul – ce nu se potrive܈te, ce personaj – o poveste cun oscută, ilustrată în imaginile din fi܈ă 3. Care este personajul tău preferat ܈i de c 4. Schimbă ceva la povestea preferată ( ex. 5. Nume܈te personajele pozitive ܈i negative ele au făcut? ; 6. Desenează o secven܊ă din povestea prefer Barem de corectare – Recunoa܈te par܊ial personajele din pove܈tile – Recunoa܈te toate personajele din pove܈tile studiate 2p – Descoperă ce nu se potrive܈te ( păpu܈a) – Descoperă ce nu se potrive܈te ܈i argumentează de ce ? 2p – Nume܈te personajul preferat dar nu poate arg – a ales 1p – Nume܈te personajul preferat ܈i argumentează de ce l – a ales 2p – Schimba o parte din poveste folosind minim trei propizi܊ii – Schimbă ceva la povestea preferată folosin 142 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione – Nume܈te personajele pozitive ܈i negative din po – Nume܈te personajele pozitive ܈i negative di faptele bune sau rele săvâr܈ite de acestea 2p Desenează între 1 – 3 elemente folosind 2 – 3 culori 1p Desenează între 4 – 7 elemente folosind 4 – 7 culoi 2p Desenează mai mult de 7 elemente ܈i folose܈ Desenează mai mult de 7 ele mente ܈i folose܈te mai mult de 7 o lucrare origina Total punctaj /fi܈a =20p; Tabel cu punctajele ob܊inute œfi܈ă/ pre܈colari NR.CRT. NUME SI PRENUME Punctaj 1 B. M. C P 19 2 B. R. A. P 19 3 B. H. S. P 18 4 B. D. G P 20 5 B.C. P 14 6 C.D. P 13 7 G. A. N. P 20 8 I. D. R. P 20 9 I. A. P. P 20 10 J. A. P 20 1 M.Y. A. P 19 12 P. L. C. P 18 13 P. J. P 17 14 R. D. C. P 1 9 15 R. D. P 20 16 S. ܇. P 15 17 V. D. M. P 18 Total grup TOTAL ESTIMAT 340 TOTAL REALIZAT 13 PRESCOLARI MANIFESTĂ O 309 91% 76% 143 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione NR . PRE܇ PUNCTAJ OB܉ PROCENT 6 20 120 10% 4 19 76 95% 3 18 54 90% 1 17 17 85% 1 15 15 75% 1 14 14 70% 1 13 13 65% 39% 61% ORIGINALITATE 20P 19P 18P 17 15 14 13 14 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione ANEXA 18 ྊ Denume܈te fiecare imagine; ྊ Formează propozi܊ii folosind cuvintele ilustrate; ྊ Une܈te cuvintele care rimează; ྊ Formează propozi܊ii folosind la sfâr܈i ྊ Pune una după alta cele două propozi܊i sfât܈it cuvinte ce rimează, ce ai observa 145 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione Barem de corectare – Denume܈te cel pu܊in partu obiecte ilustrate ; 1p – Denue܈te corect toate obiectele ilustrate ; 2p – Formulează corect propozi܊ii simple fol ; 1p – Formulează propozi܊ii cu mai mult de două c ; 2p – Une܈te m inim două cuvinte care rimează ; 1p – U ne܈te toate cuvintele care rimează ; 2p – Formează cel pu܊in o p ropozi܊ie folosind la sfâr܈it un ; 1p – Formează cu u܈urin܊ă propozi܊ii folosind l ; 2p – Pune una după alta cele două propozi܊ii ca cuvinte ce rimează ; 1p – Formulează două versuri care rimează recuno ; 2p Cele mai interesante răspunsuri la rime : Negru este cuiul/ Galben este puiul La bunica am un pui/ Tata bate un cui Ce frumos e pui ul!/ Mai frumos ca cuiul. Are o fetiаă/ O roЮie funfiаă 146 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione Această lungă fundiаă/ Am dat – o la o fetiаă Merg la avion/ Cu un vechi palton Zboară sus drag avion/ Să te – ntorci cu un palton Mânici lungi la acest p alton…/ pot să – l fac un avion Tabel I nte rpretare œ fi܈ă , anexa 18 NR.CRT. NUME SI PRENUME Punctaj 1 B . M. C 9p 2 B. R. A. 10p 3 B. H. S. 10p 4 B. D. G 10p 5 G. A. N. 10p 6 I. D. R. 10p 7 I. A. P. 9p 8 J. A. 10p 9 M.Y. A. 8p 10 P. L. C. 7p 1 P. J. 8p 12 R. D. C. 9p 13 R. D. 8p 14 S. ܇. 6p 15 V. D. M. 7p Total grup 10p – 40% ; 9p – 20% ; 8p – 20% ; 7p – 13% ; 6p – 7% După cum se poate observa ܊inând cont de itemii pen au ob܊inut punctaj maxim pute manifestat în timpul activi flexibilitate, fluen܊ă, în exprimarea 10p 9p 8p 7p 6p 147 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione ANEXA 19 Wh/Ü[ 59 /hb{ÇwÜ/ÑLL 148 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione ANEXA 20 149 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione ANEXA 21 Fereastra deschisă 150 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione ANEXA 2 Două linii – test de creativitate 151 Parteneri: Universitatea ‚ Aurel Arad IstitutodiScienzePsicologiche dell azionedela Formazione DeclaraĠie de autenticitate Subsemnatul (subsemnata) _, absolvent/ă al/a programului de maste a İcolarităĠii mici la Universitatea ‚1 autor/autoare al/a prezentei disertaĠi a) disertaĠia a fost elaborată persona b) nu am folosit alte surse decât cele menĠion disertaĠiei; c) nu am preluat texte, date sau eleme surse fără a fi citate İi fără a f care sursa o reprezintă alte lucrări ale s d) lucrarea nu a mai fost folosită, în sau de concurs. Semnătura __________________________ Data _