Naanostructured magnesium base alloy [301528]

8. CERCETĂRI PRIVIND COMPORTAMENTUL ANTIBALISTIC AL COMPOZITELOR CELULARE SUPERUȘOARE AlMg10-[anonimizat], la analiza impactului pe care îl are un glonț de calibru mic/[anonimizat]-un compozit metalic celular/poros pe bază de AlMg10-SiC. [anonimizat]. Am realizat acest studiu pornind de la ideea această categorie de compozite poate reprezenta o viitoare aplicație din punct de vedere antibalistic și de protecție împotriva armelor de calibru mic.

8.1. [anonimizat] a sistemelor de ecuații destinate modelării unor fenomene este cea specifică metodei de analiză de element finit ([anonimizat]), [anonimizat] (Fast Finite Element). Procedura de bază a [anonimizat], [anonimizat] 2D [1], care simulează fenomene ce au loc la viteze foarte mari ([anonimizat], impact, penetrare, deformare, etc.). Avantajele ce apar prin utilizarea metodei elementului finit pe sistemul de tip „multi grid” rezultă clar din prezentarea câtorva caracteristici:

numărul de elemente pe un model tip 2D [anonimizat] 3123 pentru o modelare relativă;

pentru o [anonimizat] a pereților celulelor compozitului de 2650;

numărul de ecuații de regresie rulate 1790;

spațiu de swap necesar pe disc pentru rularea aplicației este de minim 1GB.

În cadrul aplicației există posibilitatea de a [anonimizat], rezultate ca urmare a [anonimizat]. [anonimizat]. Rezultatele obținute cu acest software sunt foarte apropiate de cele experimentale obținute în poligoanele de încercări. În urma aplicării procedurii de optimizare din pachetul de programe DYNA 2D, cuplat cu o procedură de rezolvare a [anonimizat], funcție de natura și dispunerea elementelor de ranforsare (celulele compozitului și carburile de siliciu din matrice). [anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat].

Optimizarea structurală, a proprietarilor precum și a rezistenței și comportamentului la impact balistic este o necesitate reală pentru dezvoltare de aplicații. In practică a [anonimizat]: [anonimizat], realizate prin pachete dedicate de programe tip DYNA. Acestea reprezintă variante de calcul și în același timp soluții ce oferă o relativă siguranță dar nu certitudini în aplicații practice cu bune rezultate calitative și descriptive. Asocierea cu un programe de tipul DESIGNER ONE, ce pot încorpora modelarea solidelor și analiza structurală. Acestea pot conduce la obținerea unor sisteme speciale, prin care se pot rezolva rapid probleme legate de impactul corpurilor la viteze mari, energia absorbită și protecția balistică pe care unele materiale le pot oferi în aplicații directe. Sistemul în sine oferă următoarele facilități pe care am dori să le menționam:

modelarea solidelor cu solverul de tip DYNA pentru impact la viteze mari;

posibilă interfață cu AutoCAD ;

definire automată, rapidă și fidelă a geometriei și a rețelei de elemente finite în cazul fiecărei tip de aplicații ce poate merge în present până la aplicații cu studio în 3D;

verificarea prototipului prin analiza tensiunilor, deplasărilor în funcție de vitezele de impact și masa proiectilului, energia de impact etc.;

vizualizarea rezultatelor cu posibilități de animație.

La începutul anilor ’90 procesule de dezvoltare a unor produse balistice eficiente, (cum este spre exemplu cazul diferitelor tipuri de armamente și blindaje) au fost supuse unor standarde de calitate din ce în ce mai restrictive. Au rezultat astfel norme specifice muniției și armamentului precum: NIJ Standard-0101.03; NIJ 0108(USA) sau NATO AEP-55 dar și normativul STANAG 4569 conform în conformitate cu cerințele NATO Standardization Agreement și norma europeană EN 1522.

Treptat proiecanții au început să evolueze de la conceptul de testare directa a mai multor prototipuri, la un nou concept ce se baza în principal pe proiectarea asistată de calculator – CAD. Decât să crească costurile, riscurile și timpii de experimentări în poligon, dar și lărgirea duratelor pentru realizarea și testarea mai multor prototipuri, inginerii din domeniul au început să analizeze modele și soluții generate pe computer. Folosind metoda elementului finit, cunoscută și sub denumirea de „analiză cu element finit – FEA” au apărut multiple avantaje în analiza proiectelor pentru dezvoltarea de produse noi. Astfel industria de armament a renunțat la producerea de prototipuri multiple, îndreptându-se către analiza 3D, adoptarea și readaptarea lor realizându-se rapid tocmai datorită numeroaselor avantaje pe care modelarea le oferă. Putem astfel enunța printere alte importante avantaje și faptul că:

modelarea (de tip 2D și 3D) a devenit mai puternică, mai ușor de utilizat și mai ieftină;

analiza a devenit accesibilă în toate laboratoarele de testare de specialitate.

Pionier în această direcție Dr.John O. Hallquist, cercetător din cadrul Laboratorului de Balistică Armament și Predicție (PBAL din Institutul Lawrence Livermore National Lab – California-USA) a publict unele date obținute ca urmare a simulărilor tip FEA. Acesta a utilizat un solver DYNA 2D și un computer de tip Pentium, furnizănd unele date analitice pentru câteva elemente de comportare balistică ce au fost ulterior preluate și dezvoltate în modelarea și testarea virtuală [1].

1.Seshu Nimmala. "A comparison of DYNA3D, NIKE3D and LS-DYNA". Oregon State University. Retrieved 2014-01-15. (http://www.llnl.gov/str/Raboin.html).

Prezentarea și caracterizarea generală a procesului de modelare

Trebuie făcută precizarea că pentru a realiza o caracterizare antibalistică a materialelor compozite celulare, este necesară o activitate laborioasă de documentare, dar și o muncă dificilă de experimentare. Aceasta se datorează tocmai datorită multitudinii parametrilor care trebuie să fie luați în considerare precum și a riscului existent (chiar și numai pentru a putea obține o caracteristică a materialului pentru diferite condiții de experimentare, solicitare și calibrare în poligon).

Acest lucru este în parte datorat unor particularități de comportare și proprietăților mecanice ale materialului compozit ce se pot evidenția prin:

Existența mai multor mecanisme de deformare ce se activează la viteze mari și foarte mari de impact. Acestea pot produce efecte total diferite asupra mărimii și naturii deformațiilor ce se produc la impact. Datorită vitezelor de impact un blindaj din compozit este supus unor condiții diferite de solicitare. Aceasta pot avea drept răspuns multiple comportări ale compozitului ce pot fi de tipul: elastice, vâsco-elastice sau elasto-vâsco-plastice.

Dependența proprietăților mecanice de unii parametri geometrici și fizici de solicitare: viteze foarte mari de impact, variația în timp a sarcinii prin fracmentare, temperatură , etc.

Dependența proprietăților mecanice de condițiile de obținere ale materialului compozit; funcție de tehnologia de fabricație și de elementele de ranforsare ale matricei și tratamentul termic aplicat, etc.

Dependența proprietăților mecanice de natura și caracteristicile elementelor ce au realizat ranforsarea celulelor matricei, densitatea, volumul total al materialului ranforsat, natura interfeței și a materialelor de aport introduse pentru modificarea formei și mărimii celulelor compozitului.

Până în prezent nu s-a elaborat o teorie unitară care să poată descrie complet comportarea mecanică a compozitelor în condiții balistice și să stabilească mecanismele dependenței caracteristicilor mecanice de parametrii amintiți mai înainte.

În teoriile ce fac referire la calculul structurilor realizate din materiale compozite, există modele care descriu parțial proprietățile acestor materiale, în condiții ce sunt precizate limitativ. Datele balistice obținute sunt folosite în general pentru sistematizarea încercărilor și calculul de rezistență a blindajelor.

Fig.1. Proiectile de 9mm utilizate pentru testele de comportare balistică

(blindaje ușoare și veste antiglonț).

Pentru analize de studiu și analize comparative statistice în cazul unui proiectil cu un calibru de 9mm, s-au generat căteva tabele ce includ caracteristici obținute în urma unor serii de teste de poligon. Datele obținute sunt prezentate în sinteză în tabelul următor pentru care s-au selectat valori bazate și pe datel generale deja publicate pentru arme de calibrul 9mm [2]. (http://simage1.sportsmansguide.com/adimgs/l/1/186220i_ts.jpg).

Tabel nr. . Elemente structurale de blindaj antibalistic ușor (calibrul proiectilului utilizat în studiu a fost de 9mm).

Metodele de integrare ale ecuațiilor ce descriu intereacțiilor pe baza SIFs (sistemele de integrare a funcțiilor) sunt deosebit de laborioase și implică aplicarea unor scheme de evaluare, cu utilizarea metodelor de element finit [3 ].

Pentru această activitate se face apel obligatoriu la modelele micromecanicii și la calcule pentru simularea proprietăților mecanice ale materialelor cu proprietăți graduale. Etapele secvențiale ce trebuie parcurse reprezintă în fapt o procedură clasică de evaluare FEA:

se reprezintă în reța cu un grad de discretizare adecvat care este geometria suprafeței pe care are loc inițierea impactului (această suprafața în general are forma primară a unei rețea grilă cu denumirea consacrată de Mesh);

câmpul de dezvoltare a zonei de impact se reprezintă prin multiplicarea elementelor de rețea din zona poligonelor ce reprezinta elementele de discretizare asociate zonei de tensionare apărute în urma impactului;

dezvoltarea unei rețele cu elemente nodale în jurul zonei de impact;

elementele de reprezentare ale compozitului celular supus impactului, au fost generate printr-un algoritm specific, conform figurii nr.7;

prezentarea în detaliu a rețelei Mesh modificate din jurul zonei de impact se face prin creșterea numărului de elemente de divizare (discretizarea rețelei – Fig.7), cu reprezentare prin salturi și redarea noii rețele tensionate cu o reprezentarea 2D ce poate să apară ca reprezentare sub forma unor mici patrulatere sau poligoane .

Tabel. Caracteristici balistice pentru studiul analitic al proiectilului de 9mm

*Energia de impact va fi considerată ca fiind egală cu valoarea energiei absorbită de către blindaj la care se adaugă energia reziduală.

Tab. Performanțe balistice pentru gana de proiectile de 9mm

în functie de tipul armei de foc [4].

Pentru stabilirea efectelor de distrugere produse de proiectilele tip glonț de calibru mic și mediu, se efectuează în general un test balistic. Testul balistic standard constă în tragerea unui proiectil de la o distanță de 10m într-o țintă ce include o substanță speciala denumită pastă sau gel balistic; experimentele de polgon desfășurându-se cu diferite tipuri de arme [4].

Pasta transparentă sub formă de gel, are rolul de a menține captiv proiectilele, după ce acestea au parcurs o anumită distanță prin volumul gelului ballistic, în funcție directă de energia cinetică balistică Ebal. Prin urmare formula generală pentru energia cinetică ia forma:

Ebal = 1/2 * m glonț * v 2 glonț

în care:

Ebal – reprezință energia balistică a glonțului exprimată în Jouli;

m glonț – reprezintă masa glonțului măsurată in kg;

v2 glonț – reprezintă viteza glonțului în m/s.

Ca mod de comportare, porii dintr-un compozi celular vor fi supuși unui efect de concentrare/deformare și o fisurare intercelulară spre interiorul compozitului reducănd astfel tensiunile zonale printr-un efect de deformare a pereților celulor, reducăndu-se astfel energia totală de fracturare. Neglijând efectele de deformare ce apar la aplicarea unei forțe F se poate considera că energia totală absorbită va depinde de numărul de celule și de structura/geometria alveolară a celulelor compozitului; dar va depinde și de densitatea relativă și de volumul/mărimea acestor celule.. In acest fel se poate aborda prin simplificarea mecanismelor de fracturare, o formulă generală, conform mecanicii convenționale a ruperii.

In care c este variația medie a dimensiunilor celulei, G este energia de fracturare a compozitului iar R este raza medie a zonei de fracturare în materialul poros considerată a fi sferică.. Determinările se fac în mod experimental apreciind asfel energia de fracturare și deformarea ce are loc. Valorile ce se obțin depind de matricea compozitului , forma .mărimea celulelor și densitatea compozitului.Componente ceramice introduse în materialele celulare metalice, au influențe majore asupra plasticității matricilor și a energiilor de natură termică și mecanică ce se pot absorbi de către matrici. Totodată acestea au influențe asupra fragilizării compozitului în procesul de deformare, ceea ce poate fi considerat și ca un avantaj în ceea ce privește transferul de sarcină atunci când se vorbește de protecția ce se poate asigura unor componente în momentul unui impact.

Prin urmare conform tabelului și datelor prezentate în graficele tensiune-deformare la acest tip de compozit ar fi nevoie de un volum de material care să poata absorbi un minimum de 600 J/proiectil.

Pentru a determina complet starea de deformare a compozitului după impactul cu proiectilul, se aplică ecuații generale care să definească starea 2D pentru deformații. Aceste date trebuie descrise într-un sistem în care se impune limitarea la o matrice de condiții, cu ajutorul căreia să se analizeze fenomenul tensiunilor și deformațiilor ce apar în compozit după contactul pe care proiectilul îl are cu compozitul [ ].

Zohdi, T.I. (2002), “Modeling and Simulation of Progressive Penetration of Multilayered

Ballistic Fabric Shielding,” Comput. Mech. Vol. 29(1), pp. 61-67.

Lim, C.T. , Shim, V.P.W. and Ng, Y.H. (2003), “Finite-element Modeling of the Ballistic

Impact of Fabric Armor,” International Journal of Impact Engineering, Vol. 28, pp. 13-

31.

Se introduc în sistem o serie de parametri care, determină natura schimbării necunoscutelor odată cu definirea stării și dacă se cunoaște care sunt parametrii initiali ai tregerii. Metoda își propune studierea variațiilor ce survin într-un sistem, când acesta trece dintr-o poziție în alta, fără a considera felul cum se face această trecere. Utilizând metoda elementului finit pe multi-grid se poate face o reprezentare pe baza prelucrării datelor experimentale și a valorilor rezultate prin simularea matematică a unei zone limitată a matricei (figura 4).

Pentru a implementa un modelul matematic ce simuleaza fenomenele de impact balistic avem, este nevoie de o retea discretă de calcul amplasată in jurul celor două corpuri (respectiv proiectil și blindaj). Modelul matematic este transformat într-un model numeric, prin aproximarea ecuatiilor ce guverneaza legile deplasării corpurilor și stabilește valorile energiilor corpurilor în mișcare. Acest lucru face ca modelul numeric să funcționeze exclusiv pe o rețea discretizată. de calcul (mesh), spre deosebire de modelul analitic care este valabil pe oricare domeniu, inclusiv pe cel discretizat. Transformare este necesara intrucat prin structura sa calculatorul este facut să lucreze cu programe (modele numerice).

Generarea grilei pentru analiza FEA, adică construirea grilei din elemente ce descriu rigiditatea și modificarea structurii blindajului, este cea mai costisitoare activitate atât ca timp cât și ca efort direct de lucru în cadrul realizării modelării pe bază de analiză cu elemente finite. În plus, selectarea tipului de element polygonal de rețea, a densității corespunzătoare a grilei-mesh, sunt strict și sensibil necesare pentru asigurarea acuratețea și eficiența analizei. Solverul de tip FFE oferă capacitați înalte pentru generarea automată a grilei, evidențiindu-se în primul rând următoarele aspecte calitative ale modelării:

generează o distribuție controlată a grilei de lucru în funcție de necesitățile utilizatorului, pentru geometria și structura proiectilului și a blindajului;

folosește suprafețele definite de un număr nelimitat de curbe și poliedre cu număr nelimitat de fațete și volume ce pot fi reprezentate;

generează un număr nelimitat de celule-grilă pe o singura suprafață de studiu;

permite definirea automată a distorsiunii admisibile pentru elemente din componență grilei de studiu, înainte de generarea finală a grilei de lucru;

recunoaște geometria de referință și permite alegerea și definirea geometriei proiectilului, dar și o generare automată a formei acestuia;

definește desimea grilei în funcție de curbura de lucru stabilită prin valori prestabilite de către utilizator pentru: puncte, curbe sau suprafețe de lucru care pot simula structura compozitului.

Prelucrarea FEA pentru generarea grilei de analiză, conduce la o împărțire a suprafeței în zone prismatice cu densităti relative de reprezentare a zonelor de impact ale glonțului cu suprafața compozitul celular.

In experiment un glonț de calibrul 9mm a fost direcționat asupra unei suprafețe blintate pe bază de compozite celulare AlSiMg-SiC. In vederea studiului deformării suprafeței blindajului, cinițial ompozitul a fost acoperit pe suprafața țintă cu o rășină epoxidică de stabilizare (reține micile microparticule ce apar la impact).După impact se obține o imagine ca cea redată în figura nr. 4 și reluată într-o modelare FEA în figura nr. 5.

Pentru exemplificare am ales o redare bidimensională a experimentului antibalistic pentru un blindaj cu secțiune mică de 20 mm (blindaj ce poate fi utilizat împotriva armelor de mic calibru). Imaginile prezintă etapele cheie în redarea comportamentului balistic în trei ipostaze distincte, la care se poate asocia secvențial-simplificat și grila de reprezentare a structurii blindajului.

Figurile de mai jos prezintă actualizat imaginea proiectilului în cele trei ipostaze cu modificarea și deformarea structurală a compozitului ca urmare a impactului ballistic.

a) b) c)

Fig. 9. Aplicație de modelare în vederea prezentării secvențiale a modificărilor volumice ce apar ca urmare a impactul proiectilului cu suprafața compozitului.

a) geometria inițială a ansamblului proiectil–suprafață de protecție balistică;

b) reprezentare impactului balistic cvasi-inițial cu prezentarea perforării și deformării blindajului;

c) starea finală a impactului cu redarea momentului blocării proiectilului și apariției unor deformări geometrice majore; deformările apar la proiectil prin scurtarea și bombarea acestuia odată cu deformarea celulelor compozitului ce alcătuieste structura blindajului.

Pentru modelarea și simularea numerică s-au utilizat parametrii cu valori minimale determinate experimental sau calculate din Tab.nr. :

Pentru predictia comportarii peste limita de curgere în literatura de specialitate sunt prezentate două criterii general acceptate în domenil calculului de rezistență și al comportării materialelor. Acestea sunt: criteriul Tresca sau ipotezei tensiunii tangențiale maxime și criteriul von Mises sau ipoteza energiei de deformație ce conduce la modificarea formei corpului

Tab.nr. Valori maxime pentru modelarea și simularea numerică

Criteriul von Mises sau ipoteza energiei minime ce conduce la modificarea formei este criteril de bază utilizat în modelarea curentă bazată pe element finit.

La analiza prin microscopie electronică SEM a efectului de impact al proiectilului, se poate observa că s-a format un crater prin deformare, tocmai ca rezultat a curgerii laminar-plastice a compozitului după impactul balistic ( Fig.10). Se observă totodată mici particule desprinse din peretele compozitului precum și o deformare majoră de tip curgere ductilă a matricei compozitului în special în zona unghiul de înclinare balistică sub care a lovit proiectilul.

Validarea modelării cu element finit de tip FFE

După impact în cazul proiectilului se produce practic de cele mai multe ori o deformarea majoră în special a vârfului glonțului. Zonele cele mai puțin afectate sunt cele de pe șanturile imprimate și formate pe proiectil ca urmare a ghinturilor existente pentru imprimarea unei traiectorii balistice corecte (o mișare procesuală cu menținerea cât mai precisă a traiectoriei glonțului). Compozitul în imediata apropiere a zonei de impact suferă deformări importante a structurii volumice; deformările fiind în funcție de viteza, masa proiectilului și lungimea traiectoriei balistice [ ].

M. Grujicic, B. Pandurangan, U. Zecevic, K. L. Koudela and B. A. Cheeseman,

“Ballistic Performance of Alumina/ S-2 Glass-Reinforced Polymer-Matrix Composite

Hybrid Lightweight Armor Against Projectiles”, Multidiscipline Modeling in

Materials and Structures, 3, 2007, 287-312.

In imaginea de mai jos se prezintă momentrul pentru care se consideră că peste 95% din energia cinetică a proiectilului a fost deja transmisă blindajului de compozit celular. Redarea rețelei de la acest moment devine greu de reprezentat deoarece rețeaua nu mai poate prelua cu fidelitate deformările celor două corpuri ca urmare a impactului. Detaliile FEA sunt foarte greu de identificat și redat chiar și în sistem FFE, dar se poate realiza o prezentarea comportamentului balistic în rețeaua de reprezentare FFE. Sistemul generează o reprezentare prin modelarea în detaliu a deformării volumice din jurul proiectilului în faza finalăla de blocaret în blindaj. Modelarea pune în evidență o parte dintre caracteristicile de deformare plastică pe care le-am prezentat în analiza de microscopie electronică prezentate anterior și care identifică plasticitatea matricii în jurul proiectilului.

Se observă o bună concordanța a modelării realizate pe baza analizei cu elemente finite, cu rezultatele obținute în urma efectuării analizelor de microscopie pe zona de impact. De remarcat este faptul ca aproape toate valorile obținute pentru energia de impact absorbită se situează în zona activă de protecție asigurată de către blindajul de compozit. Din graficul de mai jos se poate observa cu ușurință faptul că blindajul de 20mm realizat din compozit celular prezintă suficientă eficiență pentru un proiectil de 9mm.

Zona activa de protecție se regăsește definită în graficul curbelor tensiune-deformare ce au fost prezentate în subcapitolul anterior. Valorile energiei cinetice absorbite pentru un glonț de calibrul 9mm conform formulei pentru calculul Ebal se situează la un maxim pentru care valoarea Ebal = 600 Jouli.

Rezultate similare cu cele prezentate în teză au fost publicate de către diverși autori în reviste de specialitate [ ].

Lim, C.T. , Shim, V.P.W. and Ng, Y.H. (2003), “Finite-element Modeling of the Ballistic

Impact of Fabric Armor,” International Journal of Impact Engineering, Vol. 28, pp. 13-

31.

Wong, A.K and Connors, M.L. (1971), “A Literature Survey on Correlation of

Laboratory Tests and the Ballistic Resistance of Rolled Homogeneous Steel and

Aluminum Armors,” Technical Report AMMRC SP 72-10, Army Materials and

Mechanics Research Center, Watertown MA.

Intr-un calculul numeric în mod obișnuit nu este creată o rețea suficient de deasă întrucât intervine celalalt factor important, timpul de calcul. In aplicații nu se poate spune până unde se poate merge cu rețeaua de discretizare și nu se poate afirma că o rețea Mesh este vreodata suficientă de bună, încat rezultatul să fie extrem de precis și rafinat. Acest lucru implică în mod evident nivelul de rezolvare și gradul precizia solutiei rezultate.  Problema lansarii unor proiectile și stabilirea nivelului antibalistic de protecție necesar pentru siguranța absolută nu lasă loc erorilor. Pentru acest fapt toate abordările de modelare și simulare pentru componentele antibalistice și siguranța blindajelor trebuie privite cu maximă responsabilitate; efectuarea de teste multiple pe computer devenind in acest fel o activitate obligatorie împreună cu activitătile de testare în poligon. Prin urmare, concluzionand, elementele de mare noutate pe care le aduce utilizarea softului în aplicatiile de studiul la impact și comportare antibalistica a compozitelor de tip celular pot fi de un real folos in predictia comportamentului acestor tipuri de materiale utilizate pentru diverse aplicații militare [ ] ( aeronautică, marină etc.).

Mamalis, A.G. et al.: Crashworthy capability of composite material structures, Composite structures 37(1997) 109-134

[17] Jones, N.: Energy-absorbing effectiveness factor, International Journal of Impact Engineering 37(2010)754-765

[18] Maine, E.M.A., Ashby, M.F.: Applying the investment methodology for materials (IMM) to aluminium foams, Materials & Design, 23(2002)307-319.

Există practic pentru aceste tipuri de compozite un câmp larg de aplicații și de combinații pentru realizarea blindajelor antibalistice.Exemple de realizare practică precum și destinații ale acestora sunt prezentate spre exemplificare în imaginile de mai jos.

Concluzii de subcapitol

1.Studiul din cadrul acestui subcapitol se reduce în principiu la a prezenta doar efectul impactului pe care un glonț de calibru mic sau mediu îl are asupra unui blindaj ușor ce a fost construit dintr-un compozit metalic celular/poros din AlMg-SiC. Am putut astfel defini pe baza analizei FEA și a microscopiei electronice, care au fost: elementele de comportamentul antibalistic, calitătile blindajului din compozit celular precum și unele efectele ce au loc la impactul glonțului cu o parte a suprafeței bindajului.

2. După impact în cazul proiectilului se produce practic de cele mai multe ori o deformarea majoră în special a vârfului glonțului. Compozitul în imediata apropiere a zonei de impact suferă deformări importante a structurii volumice; deformările fiind în funcție de viteza, masa proiectilului și lungimea traiectoriei balistice.

3. Există practic pentru aceste tipuri de compozite un câmp larg de aplicații și de combinații pentru realizarea blindajelor antibalistice în special pentru vehicule militare.

1. http://www.hydrosoft.com/