Muzeul Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași – Referat – Student Ungureanu Alisa Ioana Muzeul Conform defini ției date muzeului de Consiliul… [605024]

UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” din IAȘI
FACULTATEA DE BIOLOGIE
SPECIALIZAREA: ECOLOGIE

Muzeul Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași
– Referat –

Student: [anonimizat],
care func ționeaz ă pe lângăUNESCO, acesta este considerat o institu ție permanent ă, creat ă
pentru conservarea, cercetarea, punerea ȋn valoare prin diferite mijloace și mai ales
expunerea pentru ȋncântarea, instruirea și educarea publicului a colec țiilor de obiecte de
interes artistic, istoric, științific și tehnic.
“Muzeul are ca scop transmiterea informa ției sau cunoa șterii pentru to ți prin mijloacele de
care dispune, mai ales de natur ă educativ ă, fiind mai ȋnainte de toate ȋn serviciul umanit ății.”
Într-o accep ție limitat ă, noțiunea de muzeu se reduce la clădirea care ad ăposte ște o colec ție
cu un con ținut foarte divers, ȋncep ând cu fauna sau flora unei țări sau a unei regiuni p ână la
mărturiile vie ții contemporane. Conceptul secolelor anterioare, potrivit c ăruia muzeul -magazie
sau depozit organizeaz ă expozi ții, dup ă criterii subiective, și nu ca rezultat al unei ample
munci de cercetare impus ă de activitatea muzeistic ă, este azi de mult dep ășit. Până să ajung ă
la formula organiz ării ȋntr-un sistem a unor obiecte variate ca material, origine și con ținut,
muzeul a str ăbătut, ȋn decursul vremii -; de la grecii antici și până azi -; diferite etape, legate de
evolu ția economic ă, social ă și spiritual ă a omenirii.
Muzeul Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași
Despre muzeu
Muzeul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a fost conceput prin raportare la o dublă
tradiție. Prima dintre acestea face referire la inițiativa istoricului Orest Tafrali privind înființarea
Muzeului de Antichități, care a fost inaugurat în anul 19 16. A doua tradiție datează dintr -o perioadă
mai recentă. În 1960, la Centenar, a fost organizată o expoziție în „Palatul Vechi“ al Universității,
care este astăzi încadrat Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa“, iar în 1985, când

s-au împ linit 125 de ani de la înființarea Universității din Iași, a fost organizat un mic muzeu în
spațiul Rectoratului. Pornind de la această dublă moștenire, actualul Muzeu al Universității,
deschis în 2011, reunește, în același cadru, Muzeul Civilizației Cucut eni și Muzeul Academic.
Muzeul Civilizației Cucuteni
La parterul Muzeului Civilizației Cucuteni suntem invitați să pășim în fascinanta și misterioasa
lume a epocii pietrei. Aici ni se înfățișează povestea fabuloasă a unei civilizații străvechi, care,
prin realizările sale materiale și spirituale, a dominat estul Europei timp de aproape două milenii,
aproximativ între 5000 și 3000 î.Hr. Muzeul Civilizației Cucuteni a fost astfel conceput încât
vizitatorii să descopere o lume demult dispărută, care nu și -a dezvăluit încă toate tainele.
Artefactele smulse din adâncul pământul care le -a găzduit mii de ani sunt acum prezentate într –
un mod științific, tematic și ilustrativ. Acest lucru a fost posibil datorită colectivului Catedrei de
Istorie Veche și Arhe ologie, precum și bunăvoinței coordonatorului Fundației Cucuteni pentru
mileniul III, dr. Romeo Dumitrescu. Câteva valoroase colecții donate Muzeului, precum cele
aparținând Seminarului de Arheologie, Fundației mai sus menționată, și regretatului Prof. Aca d.
Mircea Petrescu -Dîmbovița, ilustrează preocuparea constantă pe care mediul universitar ieșean a
arătat -o cercetării așezărilor neo -eneolitice de pe teritoriul României.
Cele patru săli ale Muzeului Civilizației Cucuteni scot în evidență istoricu l cercetării
așezărilor neo -eneolitice și rolul arheologilor care au coordonat acest vast efort științific, începând
de la primele descoperiri, din anul 1884, și până la deschiderea Muzeului în anul 2011. Grație
generozității de care au dat dovadă reprezen tanții diverselor generații de exploratori, oaspeții
Muzeului pot vedea cum au evoluat instrumentele de lucru utilizate de profesorii arheologi de -a
lungul timpului. Spațiul central are și rolul de a ilustra prin machete, hărți, reprezentări în mărime
naturală, aria de răspândire a acestei civilizații, modul în care se realizează cercetarea arheologică
și care este drumul pe care orice artefact îl parcurge pentru a ajunge exponat de muzeu. De
asemenea, este redat modul în care era organizată o așezare umană și podoabele realizate din lut,
os sau scoică pe care le foloseau oamenii acelor timpuri.
Ambianța specială a Muzeului Civilizației Cucuteni este întreținută de sunete special alese
pentru fiecare sală, cu ajutorul mai multor repezentări grafice, p roiecții și filme documentare, prin
intermediul cărora fiecare vizitator este invitat să descopere umanitatea de odinioară.

Sala „Cântecul Ceramicii”

O primă sală tematică, sugestiv denumită Cântecul ceramicii, conține diverse tipuri de vase
realizate din lut pictat, prin care sunt ilustrate tehnicile artistice ale înaintașilor. Emblematic pentru
specificul acestei civilizații este motivul spiralei, redat în roșu, alb și negru, precum și alte imagini
geometrice, antropomorfe și zoomorfe. Varietatea, sim etria și complexitatea compozițiilor
ceramicii Civilizației Cucuteni denotă existența unor meșteri specializați, care au îmbinat canonul
tradițional cu inovația. În această sală, expoziția se derulează de la stânga la dreapta pentru a putea
observa schimba rea treptată a formelor, a tehnicilor de decorare și a stilurilor ornamentale, ceea
ce a determinat separarea principalelor faze ale complexului arheologic.
Având în vedere numeroasele materiale ceramice din toate așezările, precum și frumusețea
produselor realizate de oamenii culturii Cucuteni, este evident că prelucrarea ceramicii ocupa un
rol important în viața acestor comunități.

Sala „Ocupații lor”

Sala dedicată ocupațiilor, plasată sub dictonul Per aspera ad astra, ne dezvăluie prin obiecte și
imagini, preocupările omului preistoric. O atracție deosebită suscită uneltele și armele cu care
viețuitorii de odinioară desfășurau diverse activități legate de vânătoare, agricultură, creșterea
animalelor, prelucrarea uneltelor și a armelor din piatră șlefuită. Tot aici a fost reconstituită o casă
în secțiune, care conține un inventar de obiecte casnice aidoma celor pe care cercetătorii le -au găsit
în locuințele eneolitice.
Oamenii culturii Cucuteni trecuseră deja de la stadiul de simpli cultivatori de plante cu ajutorul
săpăligilor de piatră la o agricultură incipientă, practicată prin răsturnarea brazdelor cu aratrul (tip
de plug primitiv), la care se folosea deja tracțiunea animală (bovidee). Analizele arheobotanice au
arătat că se cultivau aproape toate soiurile de cereale utilizate și astăzi: câteva specii de grâu
(Triticum monococcum, T. dicoccum, T. aestivum plus sp. Compactum ș.a.), orz (H ordeum
vulgare), ovăz (Avena sativa), secară (Secale cereale), mei, linte ș.a. Se cunoșteau, de asemenea,
pomii fructiferi, precum mărul, părul, prunul și se cultiva vița de vie.

Sala „Tezaurului”

Sala Tezaurului este un spațiu special amenajat care își transmite Mesajele peste milenii, sub forma
unui templu deschis spre cerul înstelat din urmă cu șapte milenii. Acest loc magic dezvăluie
comorile pe care le -a produs o civilizație a lutului, precum misteriosul ansamblu de cult, compus
din zeițele ce simbol izează fertilitatea și fecunditatea. Se adaugă o serie de obiecte ritualice cu
caracter de unicat, prin care și -a exprimat credințele o civilizație în cadrul căreia cuvintele nu au
fost gravate în lut sau piatră.
„Tezaurul de la Isaiia” (în centru) a fost descoperit într -o așezare precucuteniană (5000 -4500
î.Hr.), la Isaiia (jud. Iași), în anul 1998. Ansamblul de cult este format din 21 de statuete feminine,
dintre care unele stăteau pe 13 scăunele, apoi 21 de imagini phalice (formate prin asamblare a unor
mici conuri de lut, perforate vertical, cu 21 de mici sfere de lut, parțial perforate), o piesă unică
triunghiulară, precum și 42 de biluțe, ce formau probabil un colier.
La intrarea în sală, în partea dreaptă, se află obiecte provenite din aceeași construcție –
sanctuar de la Isaiia unde s -a descoperit încă un ansamblu de cult, din păcate răvășit, din care s -au
păstrat o masă de cult, un vas de tip askos și una sau două tablete fragmentare de lut, probabil
rotunde, neglijent modelate și sumar arse.

Muzeul Academic

Sala centrală a secției academice, cunoscută sub denumirea sugestivă: „De la Școala Latină la
Universitatea din Iași”, este una plină de semnificații istorice. Aici, tablourile realizate de
cunoscutul pictor C.D. Stahi (1844 -1920), îi înfățișează pe cei care au avut un rol însemnat în
dezvoltarea mediului academic ieșean: Vasile Lupu, întemeietorul Colegiului de la Mănăstirea
Trei Ierarhi, principele Ferdinand și principesa Maria, viitorii suverani ai României, prezenți în
anul 189 3 la Iași, la festivitatea de punere a pietrei fundamentale a palatului universitar de pe dealul
Copoului. Un loc deosebit este alocat Actului de înființare a Universității, unde se pot observa
semnăturile fondatorului Alexandru Ioan Cuza, precum și a mini strului instrucțiunii publice,
Mihail Kogălniceanu. În partea opusă se găsesc drapelele primelor facultăți (Facultatea de Drept,
Filosofie și Teologie).
În cele două spații expoziționale din centrul camerei se pot vedea documente importante care
atestă evoluția școlii din Moldova. Amintim aici actul de întemeiere al Colegiului lui Vasile Lupu
de la mănăstirea Trei Ierarhi din Iași (1640) sau câteva acte ce amintesc de Academia Domnească
de limbă greacă sau de Academia Mihăileană. De asemenea, putem ad mira o parte din medaliile
și plachetele pe care Universitatea le -a primit la momentele sale aniversare (la 50, 100 și 150 de
ani de la înființare).

Sala „Biroul Rectorului”

Amenajare a unei replici a cabinetului rectoral din a doua jumătate a secolului al XIX -lea, sala
cuprinde câteva obiecte semnificative pentru istoria primei insituții de învățământ superior din
România.
Cum intri în cameră, atenția este atrasă cu ușurință de tablourile în ulei ale celor trei personalități
simbolice ale autorității un iversitare: Carol I, primul rege al României, Domnitorul Alexandru Ioan
Cuza și ministrul Instrucțiunii Publice, Mihail Kogălniceanu, portrete pictate de Dorin Crengăniș.
Pe vechea masă (în opinia unor istorici, după stema care se află în cele patru colțur i, aceasta ar fi
aparținut familiei boierești Roznovanu) cartea de onoare ce a aparținut Universității între anii
1943 -2010 constituie unul dintre obiectele prețioase și cuprinde gândurile lăsate de cei care au
vizitat spațiul academic ieșean în perioada m enționată mai sus. Pe masă, în partea stângă, se află
călimara cu statuetă. La capătul mesei este așezat, pe un piedestal, bustul primul rector, Ioan Strat
(a fost rector timp de un an, 1860 -1861).

În partea stângă atenția este atrasă de cele două simbolur i universitare, ciocanul și mistria, două
obiecte din argint care se păstrează de la 1893, la solemnitatea așezării pietrei fundamentale a
palatului universitar din Copou în prezența prințului moștenitor, Ferdinand (prima clădire a
Universității a fost o v eche casă boierească în care astăzi funcționează Universitatea de Medicină
și Farmacie). Alături de aceste obiecte simbolice, vitrina mai găzduiește și primele decorații
primite de Universitate, precum și câteva sigilii și stampile pe care facultățile le -au folosit de -a
lungul vremii. Tot aici se pot observa câteva fotografii de la primele Congrese Internaționale,
precum și câteva documente importante privind asociațiile care se ocupau de promovarea și
susținerea mediului universitar ieșean.
În partea dreap tă, vizitatorul poate observa o serie de imagini cu Universitatea (prima clădire a
Universității, Universitatea în perioada interbelică, Universitatea după cel de -al Doilea Război
Mondial când a fost grav avariată, Profesori și studenți ai Universității, e tc. )
Sala „Științele vieții și ale pământului”

În camera “științele vieții și ale pământului” sunt expuse notițe ale primelor cursuri predate la
facultatea de Geografie, precum și corespondență între profesorii Universității din Iași și
cercetători din străinătate. Valoroase sunt, de exemplu, scrisoril e dintre antropologul Olga

Necrasov și diverse centre de cercetare din Ungaria, Germania sau Franța. Alături de acestea,
vizitatorul poate observa și carnețele de observații ale unor profesori din timpul cercetărilor de
teren, cum sunt de exemplu schițele cartografice realizate de Mihai David și Gheorghe Năstase.
Lucrările scrise, fie ele de biologie sau geografie, sunt însoțite de o serie de instrumente, cum
ar fi râșnița didactică sau microscopul cu care cercetătorii ieșeni au realizat descoperir i notabile în
domeniul lor. Stațiunile geografice și cele maritime, unde studenții facultăților își desfășoară
perioada de practică de câteva zeci de ani, sunt reprezentate prin diferite exponate. Camera este
completată cu două vitrine consacrate Grădinii Botanice și Muzeului de Istorie Naturală,
cuprinzând cateva specii de viețuitoare și instrumentar specific. În centrul sălii, pot fi admirate o
serie de roci și minerale, de diferite dimensiuni și culori, ce reprezintă rezultatul cercetărilor de
teren ale profesorilor de la Universitatea din Iași.
Sala „Științe umaniste”
În camera științelor umaniste vizitatorul este atras cu ușurință de edițiile princeps ale
valoroaselor opere întocmite de filologi, filosofi, istorici, juriști și teologi ieșeni, de valo are
națională și internațională, cum este, de exemplu, opera lui George Călinescu, Istoria literaturii
române. Galeria ne introduce în lumea primilor ani ai învățământului universitar din Iași, dar ne
oferă informații bogate și despre locul culturii române în contextul internațional al epocii.
Privirile sunt atrase și de instrumentele din expoziția centrală. Ea cuprinde aparate folosite în
jurul anilor 1950 la măsurarea diferitelor abilități tehnice, motrice sau pentru testarea atenției de
către psi hologi, cum este de exemplu Conflictograful și Tahistoscopul. Alături de acestea, mașina
de scris (un instrument prin care cei mai tineri vizitatori descoperă “strămoșul calculatorului”) și
cetera, instrument muzical specific maramureșean, care a aparținut filosofului Vasile Conta sunt
două piese care atrag interesul celui care vizitează această cameră.
Disciplinele umaniste sunt reprezentate de cele mai de seamă personalități, prin portrele
expuse într -o galerie fotografică.

Sala „Științe exacte ”

În cadrul sălii dedicate științelor exacte putem vedea instrumente de lucru, manuscrise, precum
și opere reprezentative pentru disciplinele încadrate aici. Între exponate sunt câteva componente
ale primelor calculatoare fabricate în România, prima radiografie cu raze X (realizată mâinii
dreapte a fizicianului Dragomir Hurmuzescu), precum și unul dintre stilourile cu care Ștefan
Procopiu și -a scris o parte din manuscrisele dedicate magnetismului. Alături de acestea sunt expuse
diverse cursuri sau fiș e de lucru ale profesorilor. Ele marchează începutul predării matematicii,
chimiei, fizicii, economiei la Universitatea din Iași și la nivel național. Vitrinele găzduiesc și
instrumentele de lucru cu care fizicienii și chimiștii Universității au realizat e xperimente de
referință în epocă. Astfel, vizitatorii pot vedea spectrofotometrul, aparatul de măsurarea Ph -ului
sau mașina de calculat manuală.
Deasupra vitrinelor se află o galerie cu portretele unor personalități emblematice pentru
Universitatea din Iași și pentru România. În centrul camerei este un loc rezervat celor care, de -a
lungul timpului, au fost studenți ai acestei Universități. Vitrina păstrează documente din timpul
revoltelor studențești, programe ale colocviilor organizate de aceștia în primii ani de învățămînt
superior, precum și carnete de student sau fotografii cu parcursul bibliotecii universitare.

Bibliografie
http://www.muzeul.uaic.ro/ro/prezentare/istorie.html
https://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Universității_„Al._I._Cuza ”
https://izi.travel/ro/29ba -muzeul -universitatii -alexandru -ioan-cuza -iasi/ro
https://www.scribd.com/doc/57156189/referat -muzeu