Muzeul Cartilor Postale

MUZEUL CĂRȚILOR POȘTALE -PROIECT VIRTUAL DE MANAGEMENT MUZEAL

Lisă de abrevieri

ANOFM – Agentia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă

CASAOPSNAJ – Casa Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale și Autoritatii Judecatoresti

CASMB – Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București

CNPAS – Casa Națonală de Pensii și Asigurări Sociale

ICOM – International Council of Museums (Consiliul International al Muzeelor)

MCPB – Muzeul Cărților Poștale din București

PMB – Primăria Municipiului București

PSI – Prevenirea și Stingerea Incendiilor

ROF – Regulament de Organizare și Funcționare

FAE – Fișă de evidență analitică

ISU – Inspectoratul pentru Securitate și Urgență

Introducere

Plecând de la conceptul enunțat de Prof. univ. dr. Radu Florescu: „În lumea de astăzi muzeul cunoaște o evoluție extrem de interesantă în măsura în care, în raport direct cu dezvoltarea raporturilor sociale, instituțiile muzeale se diversifică, se specializează ca profil și câștigă în complexitate atât din punct de vedere expozițional cât și a conținutului științific. Pe de altă parte rolul muzeului ca instituție culturală devine din ce în ce mai important și mai multilateral.”

În secolul XXI caracterizat prin revoluția tehnologiei, a unei adevărate explozii privind mijloacele de transmitere a informației și a modalităților de comunicare, consider ca absolut necesară păstrarea și conservarea mijloacelor de comunicare tradiționale. Copiii nostri, generația email și SMS, uneori nu concep și nu înțeleg că în urmă cu 30 de ani, programam o convorbire telefonică, cu ajutorul unei scrisori sau unei cărți poștale. Îmi aduc aminte cu plăcere jocul care era la modă în timpul adolescenței mele, când, din nevoia și curiozitatea specifică vârstei, exista un sistem de socializare prin care primeai o scrisoare sau o carte poștală cu câteva instrucțiuni și reguli de respectat pe care o transmiteai mai departe la un număr prestabilit de destinatari, ceva asemănător cu ceea ce se întamplă astăzi cu rețelele de socializare. Am ajuns să înțeleg chiar percepția pe care o aveau părinții noștri asupra unei căști de soldat din timpul celui de-al doilea razboi mondial, când noi, copii fiind, eram fascinați văzând această relicvă cu care ei, la vârsta noastră se jucau. Exact același lucru se întamplă astăzi cu scrisoarea când, de cele mai multe ori, copiii noștri nici măcar nu știu ce înseamnă, cu atat mai puțin cum se compune o scrisoare.

Proiectul de față doresc să fie o sugestie sau chiar o motivație puternică pentru înființarea unei instituții muzeale, având ca profil conservarea, dezvoltarea, valorificarea și cercetarea evoluției cărților poștale apărute în București; ar putea fi un aport la educarea tinerei generații, și nu numai, în scopul respectării și prețuirii mijloacelor de comunicare a fiecărei generații.

Capitolul 1. Muzeul de la tradiție la profilul specializat.

În ultimul secol observăm o specializare, uneori o modă, prin înființarea unor muzee cu tematică unică. Pentru exemplificare voi trece în revistă câteva astfel de muzee înființate în București: Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, Muzeul Național al Aviației Române, Muzeul Căilor Ferate Române, Muzeul Național al Pompierilor, Muzeul National Filatelic și multe altele atât în București cât și în țară. Aceste îndrăznețe proiecte ale culturii contemporane aduc în atenția publicului istoricul, evoluția și de ce nu, tendințele dintr-un anumit domeniu de activitate a vieții oamenilor.

Ioan Opriș considerat de multi dintre colegii săi liderul cercetarii muzeologice din România spunea în una din cărțile Domniei Sale: „Mărturisim că am fost și rămânem mereu preocupați de presiunile și intențiile mediului nostru cultural, care sunt ușor de regăsit și în fundalul avântului sau regresului muzeografic.” Cu alte cuvinte, fiecare dintre noi avem datoria de a transmite mai departe generațiilor ce vor urma, prin diverse forme, contextul istorico-social al vremii pe care o trăim în funcție de priceperea și/sau perspicacitatea fiecăruia dintre noi.

1.1 Scurt istoric al muzeelor și colecțiilor muzeale din România – încadrarea instituției în spațiul cultural existent

Preocuparea pentru vestigiile trecutului ia naștere încă din perioada civilizațiilor străvechi. În Antichitate termenul de archaiologia/arheologie a fost folosit cu un sens larg, ce îmbrățișa preocupările din domeniul cunoașterii trecutului; în lumea greco–romană exista practica creării de colecții de artă închinate divinităților. Evul mediu cunoaște un alt aspect al problemei colecționării: cultul relicvelor constituite în colecții ale bisericilor și catedralelor. Tot în Evul Mediu își găsesc originea începuturile activităților muzeale ce au la bază formarea colecțiilor particulare de obiecte de artă așa cum se poate constata în Italia, zonă deosebit de bogată în privința antichităților.

De altfel, conceptul modern de muzeu se concretizează în contextul prielnic al Renașterii italiene prin înființarea în 1471 a Muzeului Capitolin. Primele muzee apărute sub formă de galerii expuneau opere de artă (picturi, sculpturi) alese pentru ilustrarea unor canoane estetice. Cele mai importante colecții din această perioadă sunt colecțiile vaticane și colecțiile unor principi (colecția Farnese – mijlocul sec. XVI; colecțiile regale franceze – Francisc I, prima jumătate a sec. XVI; colecțiile Habsburgilor – sec. XIV) care doar mai târziu au devenit colecții de stat. În Franța sec. al XVII-lea și al XVIII-lea apar cabinetele de curiozități care adăposteau de-a valma obiecte diferite, fără o clasificare, pornind de la obiecte de uz casnic , mergând până la țesături, celebru fiind cel înființat de împăratul Rudolf II (1576 – 1612).

Din secolul al XVII-lea universitățile adăpostesc laboratoare de studiu și muzee, așa cum este cazul celor de la Bologna, Pavia, Utrecht, Berlin, Oxford. Primul muzeu public european, Ashmolean Museum, este înființat la Oxford, adresându-se însă cu predilecție oamenilor de știință. În Italia se înființeză galerii de artă cu scop didactic pe lângă academiile de arte frumoase.

Tot În secolul al XVIII-lea prin răspândirea conceptului de muzeu în mai multe state europene asistăm la deschiderea unor serii de galerii de artă accesibile publicului.

După Revoluția franceză din 1789 majoritatea muzeelor au devenit instituții de stat: apar cele trei tipuri de muzeu: cel de arte frumoase, național și cel local. De menționat, ca urmare a activității timp de un an a comisiei muzeului, deschiderea la10 august 1793, în palatul Louvre a primului muzeu de stat al Franței sub numele de „Muzeul Republicii”. Napoleon îmbogățește galeria de pictură cu diverse obiecte aduse din țările cucerite, muzeul fiind numit între anii 1803 – 1814 „Muzeul Napoleon”. În Franța, marile muzee aparute după Revoluția franceză, se datorează în mare parte trecerii bunurilor regale, nobiliare și mănăstirești în patrimoniul statului.

De la cabinetele de curiozități constituite din secolele care au precedat revoluția franceză la realizarea muzeelor publice chiar în timpul acestei revoluții, istoria muzeelor a urmat evoluțiile economice, politice și sociale ale societății, fiind hotărâtoare pentru noile direcții spre care se îndrepta activitatea de cercetare și îmbogățire a colecțiilor în cursul secolului al XIX-lea. Apariția muzeului public ca instituție organizată de stat marchează începutul procesului de democratizare a muzeului. Tot acum se constituie muzeul național ca muzeu unic al unei întregi națiuni, în care se expune ceea ce este mai reprezentativ.

În țara noastă preocuparea pentru colecționarea de documente, vestigii istorice, piese de artă a constituit o prioritate a multor domnitori. Documentele vremii menționează colecțiile lui Constantin Brâncoveanu și ale boierilor Cantacuzini, colecția lui Constantin Mavrocordat de manuscrise, medalii și cărți rare.

Mișcarea muzeală europeană, în plin avânt în secolul al XVIII-lea, cuprinde încet și țara noastră, în anul 1790, în Transilvania, era accesibilă publicului colecția de artă a baronului Samuel von Brukenthal (cu trei ani înaintea deschiderii muzeului Louvre). Acesta înființează în palatul său construit la Sibiu chiar pentru acest scop, de a-și prezenta colecțiile, cel mai vechi muzeu de pe teritoriul țării noastre. Muzeul Brukenthal era constituit în jurul valoroaselor colecții ale baronului: pinacoteca, colecția de gravuri, de minerale, numismatică și biblioteca, iar modul de organizare al muzeului purta pecetea epocii baroce.

Tot în Transilvania, renumit este și muzeul mănăstiresc găzduit de Institutul Batthyaneum, înființat în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea pe lângă Episcopia romano-catolică din Alba Iulia din inițiativa episcopului Batthyani, având una dintre cele mai vechi colectii ecleziale din România.

În secolul al XIX-lea, sub presiunea lumii industriale, apar muzeele istorice și arheologice, care au ca scop descoperirea trecutului, obiectele, documentele și lucrările de artă păstrate, devenind dovezi care asigură dezvăluirea acestuia. În aceste condiții, patrimoniul muzeal începe să fie privit prin prisma metodei care susține că obiectul e purtător de informație, iar omul de știință o poate descifra.

Astfel în Moldova, în anul 1834, este inaugurat Muzeul de Istorie Naturală din Iași, care cuprindea colecții donate în secolul al XIX-lea de mitropolitul Veniamin Costachi, domnitorul Mihail Sturdza, Iacob Cihac, aga Alecu Balș, Gheorghe Asachi etc. După Unirea Principatelor, tot la Iași, a fost înființat în anul 1860 Muzeul de Artă care va deveni din anul 1865 Pinacoteca Națională.

La Cluj, ca urmare a activității ziarului Muzeul Ardelean, care raspândea ideea înființării unui muzeu încă din anul 1814, apare în anul 1859 Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, fondat cu sprijinul contelui Emeric Miko, om de cultură transilvănean, care donează vila și parcul său pentru înființarea acestui muzeu, fondat pe cale particulară de către Societatea Muzeului Ardelean; în 1860 acesta va avea chiar și o bibliotecă proprie.

De asemenea, se remarcă apariția la Sibiu a Muzeului de Istorie Naturală înființat de Societatea ardeleană de științele naturii, în anul 1895.

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, activitatea muzeală a sporit considerabil în Transilvania și Banat. La Timișoara, în anul 1872, a luat ființă Societatea de Istorie și Arheologie, care a început să strângă materiale istorice punând bazele colecțiilor Muzeului Banatului. În 1875 a fost fondat Muzeul Cserey, înființat din inițiative particulare și care a devenit din anul 1879 Muzeul Național Secuiesc din Sfântul Gheorghe, ale cărui colecții au fost constituite la început prin donații. Muzeul din Deva a fost înființat în anul 1882 la inițiativa Societății de istorie și arheologie a comitatului Hunedoara și este adăpostit de castelul Bethlen sau "Magna Curia", cea mai veche clădire monument istoric al Devei. Aici au fost expuse bogate colecții de arheologie preistorică, dacică, romană, numismatică, istorie, artă plastică, artă decorativă, carte veche românească și străină, etnografie și de științele naturii. La Târgu Mureș este înființat în 1886 Muzeul de Artă Industrială a Secuimii, fondat de către Societatea Economică și Culturală a Secuilor.

După cucerirea independenței (1877-1878), vestigiile antice din Constanța și împrejurimi intră în atenția Academiei Române, a edililor locali (Remus Opreanu, primul prefect român din Dobrogea și revizorul școlar Ion Bănescu) și a cercetătorilor (Gr. Tocilescu, Vasile Pârvan), ocazie cu care se pun bazele înființării unui muzeu în Constanța. Astfel, în 1879 este înființat un muzeu adăpostit în clădirea Prefecturii din Constanța. Micul muzeu a fost distrus în 1882, din cauza unui incendiu ca apoi să fie refăcut în 1977 ca Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța.

După constituirea Regatului în 1881, activitatea muzeală se intensifică apărând noi instituții specializate. În anul 1881, prin decretul regelui Carol I este înființat Muzeul Brăilei. Muzeul și biblioteca „V.A. Urechia” din Galați înființate în 1890, adăposteau colecții de paleontologie, numismatică, arheologie și etnografie.

La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al – XX-lea sunt înființate noi muzee sau se pun bazele unor colecții muzeale precum cele din Arad (1892), Oradea (1896), Brașov (1908), Baia Mare (1904), Satu Mare (1905), așa cum am menționat ceva mai sus, în 1905 este înființat de către Asociațiunea Transilvăneană, Muzeul Astra, ca prim muzeu național al românilor din Transilvania.

În primele decenii ale secolului al XX-lea, până la începutul primului război mondial sunt înființate mai multe muzee dintre care amintim: Muzeul Orășenesc Suceava (1901), Muzeul Olteniei apărut sub denumirea de Muzeul de Antichități și Etnografie (1914) și Muzeul local din Bârlad (1914). În condițiile nefaste ale războiului din anii 1916 – 1918, numeroase obiecte aflate în colecțiile muzeale au fost furate, recuperarea lor fiind deosebit de dificilă și niciodată în întregime.

În 1934 se înființează la Târgu Mureș Muzeul de Arheologie și Etnografie, iar după 1945 s-a creat Muzeul de Istorie, reorganizat în 1968.

Muzeul Național al Unirii fost inaugurat în ziua de 20 mai 1929, la Alba Iulia, sub egida Asociației Astra, organizat ca Muzeu al Unirii. Bogatelor colecții arheologice li s-au adăugat piese valoroase referitoare la istoria modernă a românilor. În 1938, sub conducerea istoricului Ion Berciu a fost reorganizat sub numele de Muzeul Regional Alba Iulia intrând în administrația statului român iar din 1968 revine la numele de Muzeul Unirii.

Tot în perioada interbelică este consemnată înființarea unor noi muzee precum:

Muzeul Istorico-Etnografic din Focșani (1928), devenit Muzeul Putnean (1931), Muzeul de Istorie din Giurgiu (1934) devenit din 1950 muzeu raional cu profil istorie-științele naturii și reorganizat în 1977, Muzeul din Piatra-Neamț (1935), Pinacoteca din Ploiești (1931) precursor al Muzeului de Arte Frumoase (1936) la care se adaugă Muzeul de Istorie din Târgoviște, apărut în timpul războiului (1943) și multe altele.

Integrându-se în contextul european, în Țara Românească activitatea muzeală a luat avânt în special după anul 1834. Astfel, în același an în București este fondat Muzeul de Istorie Națională și Antichități, primul muzeu de acest gen din spațiul românesc, prin semnarea actului de constituire, de către domnitorul Alexandru Ghica. Colecțiile acestuia sporesc prin donațiile banului Mihalache Ghica și cele ale generalului Nicolae Mavros incluzând curiozități naturale, piese arheologice, sculpturi, numismatică. Instituția a intrat într-o nouă etapă de activitate în urma Decretului lui Alexandru Ioan Cuza din 23 noiembrie 1864 privind aprobarea „Regulamentului pentru administrarea și organizarea Muzeului de Antichități din București”, înființat de Al. Odobescu și tutelat de Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, patrimoniul fiind îmbogățit în permanență prin achiziții, donații și descoperiri arheologice.

Tot în 1834 la 3 noiembrie a luat ființă în București Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, la inițiativa fratelui domnitorului Alexandru Ghica, Marele Ban Mihalache Ghica, care a donat colecții importante, incluzând monede grecești, romane și bizantine, colecții de minerale, fosile, moluște, pești, păsări și mamifere, precum și opere de artă. Deși fusese conceput ca un cabinet de istorie naturală, muzeul a căpătat un caracter de instituție mixtă, adăpostind antichități, tablouri vechi și curiozități naturale.

Muzeul Țăranului Român pornit de la un proiect mai vechi: muzeul de etnografie națională, încredințat tânărului savant Alexandru Tzigara-Samurcaș, a fost înființat în București în anul 1906. În 1912 i s-a proiectat chiar și o clădire specială, finalizată în 1941. Însă în 1953 face loc Muzeului Partidului Comunist, patrimoniul fiind mutat în Palatul Știrbei din Calea Victoriei.

In 1909 a fost fondat în București Muzeul Național Tehnic „Prof. Ing. Dimitrie Leonida”, acesta fiind și primul muzeu tehnic din România, inițiativa fiind a inginerului Dimitrie Leonida.

În 1948 Prin hotărârea Consiliului de Miniștri, Palatul Regal din Calea Victoriei (cu excepția sălilor de recepție) trece în administrarea și folosința Ministerului Artelor și Informațiilor, în perspectiva deschiderii unui muzeu național de artă. Sălile de recepție din corpul central sunt atribuite Consiliului de Miniștri (devenit apoi Consiliul de Stat). În 1950 este inaugurată prima galerie a muzeului, cea de de artă națională; în anii următori vor fi inaugurate succesiv galeria de artă universală și cea de artă veche românească.

Muzeul Național „George Enescu” înființat în București în anul 1956 ca urmare a donației generoase făcută de Maria Cantacuzino Enescu, soția muzicianului, a constituit un reper pentru cultura românescă și istoria muzicii universale.

Tot în București iau ființă, rând pe rând, următoarele muzee: Muzeul „Theodor Aman” înființat în 1904 în locuința artistului în urma donației făcută de soția acestuia care lasă statului casa și colecțiile de artă, Muzeul Municipiului București – începuturile acestui muzeu sunt legate de hotarârea Primăriei Bucureștilor din anul 1921 de a-l înființa (o primă expoziție a fost deschisă abia în anul 1931 iar în 1947 îi este atribuit ca sediu Palatul Suțu), Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” a fost înființat în 18 decembrie 1923 printr-un Decret semnat de regele Ferdinand I al României, primul director al muzeului a fost Generalul Constantin Ștefănescu-Amza. Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” a avut deschiderea oficială la 10 mai 1936, în prezența regelui Carol al II-lea și este rodul unor cercetări intense și susținute, teoretice și de teren, coordonate de profesorul Dimitrie Gusti. Muzeul „K.H.Zambaccian” înființat în 1947 în locuința colecționarului și criticului de artă K.H. Zambaccian, proiectată special pentru a deveni muzeu. Muzeul Memorial „Gh. M. Tăttărescu” înființat în anul 1951 în casa în care a locuit pictorul. Muzeul Național al Literaturii Române înființat în anul 1957 din inițiativa Acad. D. Panaitescu-Perpessicius adăpostește un autentic tezaur literar format din manuscrise, cărți, obiecte personale, obiecte de artă, fotografii, înregistrări audio-video. Muzeul Palatul Voievodal „Curtea Veche” înființat în 1971 adăpostește vestigii de arhitectură medievală în mare parte din epoca brâncoveneasă, coloane, ancadramente, vase, unelte, arme etc. Muzeul Colecțiilor de Artă înființat în anul 1977 reunește importante colecții de artă donate statului în decursul timpului.

După 1989 cand, în sfârșit, România scapă de obligațiile restrictive ale socialismului, muzeul, ca instituție culturală predilectă, cu diversitatea și bogăția patrimoniului deja acumulat și buna pregătire științifică a profesioniștilor, își schimbă radical rolul, fiind posibile proiecte de remodelare muzeală, își îmbunătățește calitativ expozițiile locale, apar posibile colaborări transfrontaliere, atât din punct de vedere al cercetării patrimoniului, cât și al participării la realizarea unor expoziții tematice internaționale. Această etapă a marilor schimbări a avut pe de o parte consecințe benefice dar, din păcate și negative (finanțarea necorespunzătoare și pierderea prin furt și trafic ilegal a numeroase obiecte de patrimoniu în contextul haosului legislativ și social de la începutul anilor '90).

În această perioadă s-au deschis numeroase case memoriale sau colecții muzeale, a sporit numărul muzeelor locale apărând în această direcție și inițiative din segmentul privat. A crescut semnificativ numărul colecțiilor sătești, au apărut și o serie de muzee și colecții muzeale ce prezintă cultura minorităților și nu în cele din urmă arta religioasă care, în această perioadă, odată ce au fost ridicate interdicțiile ideologice care o restrictionau capătă un loc aparte. Se constată apariția unor noi muzee prin transformarea unor secții din cadrul unor complexe muzeale în muzee de sine stătătoare și invers, au loc reorganizări, comasări la nivelul autoritatilor publice locale astfel, unele muzee locale intră în subordinea muzeelor judetene, devenind secții ale acestora. Însa așa cum am mentionat mai sus principalele probleme ivite în calea activității muzeale sunt legate de fondurile insuficiente pentru întreținerea și sporirea colecțiilor, dar și de lipsa unor spații adecvate expunerii și conservării patrimoniului.

În București s-a făcut resimțită această dorință de a da viață unor noi muzee și astfel s-au înființat fie muzee de interes național precum: Muzeul Național Cotroceni (1991), Muzeul de Artă „Vasile Grigore – Pictor și Colecționar“ (2004), fie din inițiativă privată Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi (1993), fie așa cum am menționat mai sus prin transformarea unor secții din cadrul unor complexe muzeale Muzeul Național de Artă Contemporană (2001), și multe altele, toate primite cu entuziasm de consumatorii de artă.

1.2 Obiectivele și misiunea instituției muzeale – Propunere și imaginație: BUCUREȘTI – MUZEUL CĂRȚILOR POȘTALE

În prezent locul și rolul muzeului ca instituție de cultură este din ce în ce mai important. În lumea viitorului este evident că muzeul nu poate să rămână numai o instituție ce oferă publicului o vizionare agreabilă a unor valori și că va deveni, se simt demersurile în acest sens, un loc de învățământ, loc și cadru pentru orientarea publicului în aspectele culturale ale vieții. Tendințele actuale conferă muzeelor un rol activ în educația societății, rol pe care-l vom descoperi în capitolele următoare ale lucrării prin parcurgerea pașilor și etapelor necesare înființării, funcționării, cercetării, conservării, restaurării (activă și pasivă) și nu în ultimul rând valorificării patrimoniului muzeal. Vă propun un exercițiu de imaginație: constituirea, organizarea și funcționarea unui muzeu – MUZEUL CĂRȚILOR POȘTALE DIN BUCUREȘTI.

Proiectul meu, gândit ca un muzeu de sine stătător, atât din punct de vedere organizatoric, funcțional și financiar, Muzeul Cărților Poștale din București, este subordonat și finanțat de la bugetul local al Municipiului București. Este o instituție ce funcționează ca orice alt muzeu, cu Regulament de organizare și funcționare propriu, buget propriu, personal de conducere și execuție propriu.

Nucleul fondului muzeal de bază îl reprezintă un numar de aproximativ 5.000 cărți poștale, pornind de la 1900 și până în zilele noastre fiind o colecție nediferențiată pe teme, un amalgam de cărți poștale clasate din punct de vedere al anului de apariție, în mare parte aparținând arealului bucureștean, li se adaugă câteva unități de cartofilie din spațiul universal, aproximativ 100.

Muzeul se va evidenția prin fondul de carte poștală, organizate și clasificate prin urmatoarele colecții:

Cladiri din București;

Străzile Bucureștiului;

Parcuri, lacuri și grădini bucureștene;

Patrimoniul cultural, monumente și opere de arta;

Instituții de referință;

Mijloace de transport;

Colecția cărții postale inedite și/sau diverse.

1.3 Cartea poștală – de la utilitate la exponat

Studiul de față se dorește o pledoarie în favoarea cercetării istorice și cu ajutorul cartofiliei care ne poate oferi satisfacții nebănuite. Cartofilia – „este ramură a filateliei care se ocupă cu colecționarea, studierea, selecționarea și expunerea dupa anumite criterii științifice, tematice și artistice a cărților poștale ilustrate”.

Apariția primei carți poștale revendicată de mai multe persoane și prin urmare și de mai multe țări, determinată și de considerente financiare, ridică destul de multe semne de întrebare în ceea ce privește stabilirea cu precizie a actului de naștere a micilor cartoane frumos desenate și colorate de talentați graficieni-ilustratori specializați în redarea unor vaste game de subiecte.

Înainte de 1840 taxele poștale erau total diferite, depinzând de numărul de file ale unei scrisori și de distanța la care aceasta era trimisă. De remarcat era faptul că taxele poștale nu erau plătite de cel care trimitea scrisoarea, ci de cel care o primea,iar din cauza tarifelor exorbitante se întâlneau destul de des cazurile în care destinatarii refuzau pur și simplu primirea scrisorilor.

În 1837 Anglia a propus mai multe sisteme de îmbunătățire a sistemului poștal – taxele poștale aveau să fie plătite de expeditor, avea să existe o taxă unică de expediere pe întreg teritoriul Angliei și o dovadă a plății în avans a taxelor poștale. Aceste propuneri au fost aprobate de Parlament în 1839 sub denumirea de "Penny Postage Act". Primul timbru "Penny Black" a fost vândut la data de 8 mai 1840.

Penny Black, primul timbru poștal, (Fig.1) a fost emis în în 1840. Se poate vedea portretul Reginei Victoria, culoarea predominantă e cea neagră și valoarea – un penny – de unde și numele.

Fig.1. PRIMUL TIMBRU POȘTAL, "PENNY BLACK", 1840 (http://www.vintageromania.com/carti-postale/first-post -)

A existat și un timbru de 2 pence (Fig.2) – acesta era albastru și era folosit pentru orice plic ce cântărea mai mult de 14 grame. Primul timbru albastru a fost vândut la data de 8 mai 1840.

Fig.2 PRIMUL TIMBRU ALBASTRU – VÂNDUT LA DATA DE 8 MAI 1840. (http://www.vintageromania.com/carti-postale/first-post -)

Prima marcă postală romaneasca a aparut in 1858 in Moldova, celebrul si valorosul „Cap de bour” (Fig.3). Această marcă postală reproduce semnul heraldic de pe stema Principatului Moldovei, capul de bour fiind ales datorita simbolisticii sale.

Fig.3. PRIMA MARCA POSTALA ROMANEASCA „CAP DE BOUR”.1858. (http://www.interferente.ro/breviar-filatelic-marci-postale-si-carti-postale-vechi.html)

Prima inițiativă la apariția cărții postale a aparținut librarului Charles Drumond, care la un an după folosirea primelor mărci poștale engleze (1841), lansează pentru prima dată niște

cartoane purtând înscrisul tiparit "Compliments of the Season" („Sărbători fericite”). Apoi prin anul 1861 a fost brevetată, la Philadelphia, o carte poștala de către John P. Charlton, care a transferat mai târziu drepturile de producție lui Hyman L. Lipman, care tipărește și răspândește diferite reclame în loc de desen. Cărțile poștale produse de Lipman (Fig 4) aveau o bordură mică și inscripția "Lipman's Postal Card",.lui îi aparține ideia de a tipări un mic chenar care să indice locul de aplicare a marcii poștale.

Fig.4 CARTILE POSTALE PRODUSE DE H. LIPMAN. (http://www.vintageromania.com/carti-postale/first-post -)

În 1865, Heinrich von Stephan, profesor de economie la Academia din Viena, a propus utilizarea unui carton poștal, având timbrul imprimat direct, ideie care, deși place, este respinsă, motivând ca întrebuințarea acestui sistem desființa secretul corespondenței.

Așa cum se poate observa primele cărți poștale erau foarte simple, fără ilustrații (Fig.5) și au o vechime de cca. 165 de ani. Abia după campania de presă lansată începând cu anul 1869, pornită de la inițiativa profesorului Emanuel Hermann, profesor de economie la Academia din Viena, s-a ajuns la o înțelegere privind circulația acestui tip de corespondență ce se considera nesigură deoarece nu oferea secretul informațiilor transmise.

Fig. 5 CĂRTE POSTALĂ NEILUSTRATĂ. (http://www.interferente.ro/breviar-filatelic-marci-postale-si-carti-postale-vechi.html).

În scurt timp răspândirea lor s-a generalizat astfel: „1870 – Anglia, Elveția, Finlanda; 1871 – Belgia, Danemarca, Olanda, Canada; 1872 – Norvegia, Rusia, Suedia, Chile; 1873 – Germania, Serbia, Spania, SUA, Japonia, România, ș.a.m.d.“

Până la prima carte poștală ilustrată au mai trecut decenii. Abia în 1881 cineva a avut revelația că o carte poștală pe care este tipărită o imagine poate deveni, de exemplu, un excelent mijloc de promovare a turismului, Iar cel care a avut acest gând era un francez din Marsilia.

Nici în ceea ce privește apariția cărților poștale ilustrate lucrurile nu sunt foarte bine clarificate însă „este admisă o anume clasificare: 1870 – Germania, Franța, Anglia; 1871 – Belgia, Austria; 1894 – România ș.a.”

Prima carte poștală ilustrată apare în Romania la sfarsitul secolului al 19-lea (Fig.6), așa cum am menționat mai sus, începand cu anul 1894 – după unii specialisti pe 2 octombrie, după alții pe 29 august al aceluiași an. Ea fost pusă în vânzare odată cu inaugurarea, la București, a Expoziției Cooperatorilor Români, prilej cu care a avut loc și prima expoziție filatelică oficială. A fost tipărită pe trei variante de carton (roșu, galben și albastru), în ediție limitată, și a avut un caracter ocazional, după cum reiese din textul însoțitor: „București 1894. Amintire de la Expoziția Cooperatorilor“(Fig.6). Desenul vederii îi aparținea, probabil caricaturistului Constantin Jiquidi – tatăl binecunoscutului graficin Aurel Jiquidi.

Fig.6 PRIMA CARTE POȘTALA ILUSTRATĂ APĂRUTĂ ÎN ROMÂNIA, 1894. (http://www.lucretiutudoroiu.ro/2012/01/28/inceputurile-ilustratelor-romanesti-1889-1894-barlad-craiova-roman-bucuresti/-)

„Pe măsura răspândirii lor, cărțile poștale au căpătat diferite destinații, cunoscând o mare diversitate din care notăm: cărțile poștale simple, cu răspuns plătit – emise întâia dată în ianuarie 1872 în Germania -, semiilustrate, ilustrate (vederi), felicitări, cărti postale de binefacere, militare (scutite de taxă), de serviciu (folosite de administrațiile poștale și anumite instituții), jubiliare (consacrate anumitor anivesări), de ocupație (emise pe teritoriile ocupate în timpul operațiunilor militare, pentru corespondența prizonierilor de război, pentru străngerea de fonduri (cu suprataxă), comemorative etc.”

În ultimii ani se constată o creștere a interesului pentru cartofilie și acest lucru se poate observa din apariția Cartoclubului Român, ca structură afiliată Federației Filatelice Române constituit în 1997 ce include elita cartofililor din România, membrii de vârf ai acestui domeniu. Din multitudinea monografiilor sau albumelor cartofile editate, din preocuparea pentru constituirea unor fonduri de cărți poștale a bibliotecilor și muzeelor, acestea dispun la ora actuală de bogate colecții de carte postală, multe dintre acestea însă, insuficient valorificate istoric,artistic, social, economic, și din activitatea expozițională manifestată în ultimii ani în întreaga țară. Expoziții de acest gen au fost semnalate în marile orașe cum ar fi Alba Iulia, Galați, Buzău, Botoșani, Piatra Neamț, Bărlad, Constanța, Cluj, Brașov, Iași, ș.a. și au avut ca scop promovarea acestor bijuterii și în același timp, cu ajutorul lor, reconstituirea trecutului și interesul pentru ceea ce au făcut părinții și bunicii noștri. Micile cartoane frumos desente și colorate ne ajută să descoperim, noi imagini ce reconstituie, vizual, viața de altădată a așezărilor României redescoperind o lume românească tipic europeană, adânc îngropată în uitare, o lume care dezvăluie realități ce dau noi dimensiuni timpurilor de început de secol XX. Astfel cartea poștală poate fi considerată veritabil document de epocă mărturie pentru a contempla, studia și analiza trecutul orașului din punct de vedere istoric, artistic, social, economic.

Același interes pentru cartofilie îl descoperim și în activitatea expozițională bucureșteană și dacă analizam agenda culturala a orasului București din ultimii ani putem descoperi că instituții de cultură de mare valoare au găzduit expoziții de cărți poștale, fie cărțile poștale au dat un plus de valoare expozițiilor de bază.

Astfel Biblioteca Națională a găzduit în perioada 1 septembrie – 30 septembrie 2014 expoziția „Ilustrând orașul: Istoria Bucureștilor în 555 de cărți poștale ilustrate”. Cărțile poștale ce au fost expuse au făcut parte din colecția istoricului Cezar Petre Buiumaci, pasionat de București, cartofilie, numismatică și fotografie, cu peste 30 de articole publicate în reviste precum Colecționarul român, Istorie și Civilizație, Magazin Istoric, Bucureștii Vechi și Noi, Bucureștiul Meu Drag, Anuarul Muzeului Municipiului București. Pasiunea sa pentru cartofilie s-a materializat în publicarea blogului Orașul lui Bucur, în expoziția de cărți poștale „A fost odată’n București”, deschisă în perioada 16 septembrie – 15 octombrie 2013 la Biblioteca Națională a României, precum și în cele două expoziții „Trecut’au anii”, în colaborare cu Asociația „Bucureștiul Meu Drag”, deschise la Muzeul Municipiului București, în 2013 și 2014.

Muzeul Național Cotroceni a găzduit în perioada 27 – 30 mai 2010 Expoziția „Vechi locuri de agrement românești în cărți poștale ilustrate”, realizată în colaborare cu Muzeul Municipiului București. Expoziția a fost o continuare a seriilor de manifestări dedicate de Muzeul Național Cotroceni cartofiliei și a dorit să surprindă principalele obiective turistice, locuri de agrement, parcuri, muzee, vechi hoteluri, cafenele din București și din țară, la sfârșitul sec. al XIX-lea și jumătatea secolului al XX-lea.

Muzeul Național de Istorie a României a găzduit în perioada 8 august – 15 octombrie 2013 Expoziția „1913. Al Doilea Război Balcanic și Pacea de la București”, eveniment ce a avut loc cu ocazia împlinirii unui secol de la semnarea, la București, a Tratatului de Pace care punea capăt celui de-al Doilea Război Balcanic (10 august 1913). Expoziția a fost realizată în parteneriat cu Arhivele Naționale ale României, Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, Serviciul Istoric al Armatei, Arhivele de Stat ale Bulgariei, Arhivele Istorice Militare Bulgare, Arhiva Națională de Filme care a expune documente și imagini din patrimoniul instituțiilor partenere și din Colecția Cristian Scăiceanu. Pe lângă documente diplomatice de mare valoare, purtând semnătura regelui Carol I și a celor mai de seamă oameni politici ai țării deosebit de interesante au fost cărțile poștale, afișele, extrasele din presă, scrisorile, telegramele din care a reiesit atitudinea oamenilor și starea de spirit vizavi de ceea ce se întâmpla în acea perioadă (fie că vorbim de mobilizare, campanie militară, holeră, încheierea păcii).

Muzeul Național Cotroceni a găzduit de în perioada 28 mai – 20 iulie 2015 Expoziția „Un bun român – regele Ferdinand I”, eveniment ce a avut loc cu ocazia Colocviul Național de Istorie. Expoziția a fost realizată în colaborare cu: Biblioteca Academiei Române, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I“, Muzeul Național Peleș, Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Național Bran. Expoziția a strâns la un loc pe lângă obiecte care au aparținut regelui Ferdinand și fotografii și cărți poștale, unele dintre ele mai puțin cunoscute, care îl aduc în prim plan pe principele/regele Ferdinand alături de regele Carol I, regina Elisabeta principesa Maria, membrii familiei, înalții oaspeți care au vizitat România.

Acestea sunt doar câteva și cele mai recente evenimente de acest gen, așa cum se poate observa, gazduite de instituții de cultură și muzee de rang național. Prin aceaste expoziții organizatorii și-au propus să readucă în memoria publicului vizitator bogăția patrimoniului cultural și istoric românesc. De aceea, consider că înființarea unui muzeu al cărților poștale în București precum și alcătuirea cataloagelor locale ale emisiunilor/edițiilor de cărți poștale ilustrate și a monografiilor sau albumelor cartofile, devine o obligație morală, deoarece ele constituie dovada de netăgăduit a evoluției civilizației poporului român. Ele sunt documente iconografice de o mare valoare documentară multiinformațională: istorică, etnografică, științifică, culturală ce ne vorbesc despre evenimente, oameni, localități, rămânând o fereastră deschisă spre lumea istoriei si a culturii.

Capitolul 2. Documentele de constituire/înființare

Criteriile pentru înființarea unei instituții muzeale sunt reglementate de legislația în vigoare, astfel, condițiile de înființare și acreditare a unei instituții muzeale sunt bazate pe însăși definiția muzeului, pe regulamente și recomandări utilizate de mai multă vreme. Pentru a fi înființat și acreditat, un muzeu trebuie să îndeplinească următoarele criterii minimale:

– să aibă un statut / regulament (scris) corespunzător;

– să formuleze un scop clar al instituției, o politică, o strategie;

– să fie condus pe baza unor planuri;

– să asigure un nivel acceptabil de conservare a colecțiilor;

– să ofere servicii pentru public corespunzătoare naturii, mărimii și localizării muzeului;

– să asigure un acces permanent pentru public la recomandări muzeale profesionale (chiar dacă nu are personal propriu de specialitate permanent și lucrează cu experți colaboratori din afara instituției);

– să dețină o bază financiară acceptabilă;

– să îndeplinească toate cerințele legale, urbanistice și de securitate.

2.1 Regulament de Organizare și Functionare al Muzeului Cărților Poștale din București (ROF), aprobat în condițiile legii, în cazul nostru, de către Primaria Municipiului București

I. Dispoziții generale

Art. I.1 Muzeul Cărților Poștale din București (MCPB) este o instituție publică de cultură, persoană juridică de drept public, finanțată de la bugetul local al Municipiului București și din venituri proprii, tipologia și cuantumul acestora fiind stabilite prin hotărârea ordonatorului principal de credite.

Art. I.2 Muzeul Cărților Poștale din București va fi organizat și va funcționa în baza prezentului Regulament, întocmit cu respectarea prevederilor Legii Muzeelor și a Colecțiilor Publice.

Art. I.2.1 Muzeul Cărților Poștale din București are sediul administrativ în București, strada Imaginației, nr. 2, sector 3, cod de identificare fiscală ce va fi obținut la momentul inființării, prezentând aceste date de identificare în toate actele oficiale ale instituției.

Art. I.2.2 Muzeul Cărților Poștale din București are siglă proprie (logo).

Art. I.2.3 Muzeul Cărților Poștale din București poate utiliza sigla pe materialele tipărite, pe toate materialele și documentele emise.

Art. I.2.4 Muzeul Cărților Poștale din București respectă relațiile de autoritate funcțională cu compartimentele din structura organizatorică a Primăriei Municipiului București, în conformitate cu obiectul de activitate și atribuțiile specifice acestora, stabilite prin regulamentul de organizare și funcționare al Primăriei Municipiului București, sau în conformitate cu atribuțiile acordate prin dispoziția Primarului General, în limitele prevăzute de lege.

Art. I.2.5 Activitatea Muzeului Cărților Poștale din București este coordonată de Direcția Generală Dezvoltare și Investiții – Direcția Cultură, Învățământ, Turism – Serviciul Cultură – Primăria Municipiului București (PMB), compartiment funcțional de specialitate, conform atribuțiilor acestuia.

Art. I.2.6 Muzeul aplică și respectă normele și normativele elaborate în domeniul muzeelor și al colecțiilor publice de către Ministerul Culturii, ca autoritate a administrației publice centrale, competentă în elaborarea și aplicarea strategiei și a politicilor în domeniu, în vederea asigurării cercetării, evidenței, conservării, restaurării, protejării, promovării și valorificării patrimoniului muzeal propriu.

Art. I.2.7 Activitatea funcțională și de specialitate a instituției se desfășoară în baza și cu respectarea legislației în vigoare și a prezentului Regulament.

II. Obiectul de activitate

Art. II.1 Muzeul Cărților Poștale din București este o instituție pusă permanent în slujba societății și a dezvoltării sale, deschisă publicului prin punerea la dispoziția acestuia, pentru vizitare, a patrimoniului muzeal și are ca obiective achiziționarea, cercetarea, conservarea, restaurarea și valorificarea mărturiilor legate de evoluția și istoria cărților poștale, în scopul studierii, educării și recreerii.

În acest sens, Muzeul Cărților Poștale din București, în funcție de strategia și posibilitățile de finanțare ale ordonatorului principal de credite, asigură:

– constituirea stiințifică, dezvoltarea și administrarea patrimoniului cultural;

– cercetarea și colecționarea de bunuri culturale, incluzând toate categoriile de obiecte muzeistice ce au legatură cu istoria cărților poștale, în vederea completării patrimoniului muzeal specific;

– organizarea evidenței științifice a patrimoniului cultural deținut în administrare;

– protejarea, depozitarea, întreținerea, conservarea și restaurarea patrimoniului deținut în administrare, în condiții conforme standardelor naționale și europene;

– valorificarea și comunicarea publică a patrimoniului cultural aflat în administrare, prin:

organizarea de expoziții permanente și temporare atât la sediul Muzeului Cărților Poștale din București, sau în săli de expoziție adecvate, în țară și în străinătate;

constituirea și organizarea fondului documentar al Muzeului;

organizarea de servicii de documentare deschise pentru public,

editarea de publicații științifice și de informare;

angrenarea publicului, prin mijloace specifice, într-un sistem educațional destinat familiarizării acestuia cu domeniul de activitate al muzeului și activități ce țin de istoria și arta din zona Municipiului București și a împrejurimilor sale;

organizarea de evenimente care să contribuie la mediatizarea activității instituției: simpozioane, mese rotunde, ateliere de creație, activități extramuzeale interdisciplinare, etc;

Art. II.2 Activitățile specifice Muzeului Cărților Poștale din București (MCPB):

a) Achiziția de bunuri culturale, în raport direct cu obiectivele și activitățile muzeului, în funcție de specificul colecțiilor existente. MCPB nu are dreptul să achiziționeze obiecte de proveniență dubioasă. Orice achiziție se face printr-o comisie de evaluare și achiziții, ai cărei membri sunt numiți, în condițiile legii, prin decizie de către managerul instituției. Comisia de evaluare și achiziții are obligația de a verifica proveniența obiectelor și de a le evalua corect, justificând necesitatea achiziționării lor. După achiziționare, obiectele sunt inventariate și repartizate către Secția Patrimoniu – Evidență. Nicio persoană angajată a muzeului nu trebuie să intre în competiție cu MCPB în probleme de achiziții și nu trebuie să profite personal de avantajul unor informații privilegiate pe care le primește prin faptul că este angajat(ă) a instituției. În cazul conflictului de interese, interesele muzeului sunt prioritare.

b) Evidența, gestiunea și inventarierea bunurilor culturale, se face în conformitate cu Ordinul Ministrului Culturii, și legislația financiar contabilă privind inventarierea.

c) Conservarea și restaurarea colecțiilor se face în funcție de normele naționale și internaționale în vigoare – ICOM. În depozitele și laboratoarele MCPB trebuie să se țină permanent cont de criteriile de conservare, în funcție de parametrii microclimatici de temperatură și umiditate relativă, specifici de tipodimensiune, precum și de natura materialului suport preponderent de hârtie.

d) Cercetarea, fundament de bază pentru dezvoltarea patrimoniului, evidența științifică, conservarea, restaurarea și orientarea valorificării patrimoniului în raport cu structura și opțiunea publicului.

e) Expunerea, în expoziția permanentă precum și în expozițiile temporare se asigură și se garantează accesul publicului și al specialiștilor la bunurile care constituie patrimoniul muzeal. Expozițiile Muzeului sunt realizate pe criterii stiințifice de cercetare și expunere. Selectarea temelor și planificarea expozițiilor temporare sunt făcute în cadrul colectivului și apoi avizate de Consiliului Științific. Muzeul poate împrumuta temporar bunuri culturale de la alte muzee pentru expoziții temporare, în conditiile legii. La rândul său, Muzeul poate împrumuta altor muzee bunuri culturale pe o perioadă limitată de timp, în baza și cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Orice împrumut de bunuri culturale se face pe bază de contract de împrumut încheiat în condițiile legii, având clauze exprese privind asigurarea bunurilor împrumutate.

III. Structura organizatorică

Art. III.1 Structura organizatorică a Muzeului Cărților Poștale din București, concretizată în organigramă (vezi anexa 1 ), fundamentată la propunerea managerului, se elaborează de către instituție, se avizează pentru conformitate de către direcțiile de resort din aparatul de specialitate al Primarului General și se aprobă de către Consiliul General al Municipiului București, la propunerea Primarului General.

Art. III.2 Muzeul Cărților Poștale are următoarea structură organizatorică:

III.2.1 Conducerea instituției

Manager (Director);

Contabil Șef;

Șef Secție: Restaurare – Conservare; Patrimoniu – Evidență;

Șef Serviciu: Comunicare, Pedagogie muzeală și Expoziții; Tehnico – Administrativ, Achiziții;

Șef Birou: Documentare, Cercetare și Valorificare Patrimoniu.

III.2.2 Organisme colegiale deliberative, consultative la care asistă managerul în activitatea sa:

Consiliul de Administrație;

Consiliul Științific.

III.2.3 Aparatul de specialitate și aparatul funcțional

a) Aparatul de specialitate realizează obiectul de activitate al instituției, respectiv activitatea de bază și este format din:

Secția Restaurare-Conservare;

Secția Patrimoniu – Evidență;

Serviciul Comunicare, Pedagogie Muzeală și Expoziții;

Biroul Documentare, Cercetare și Valorificare Patrimoniu;

b) Aparatul funcțional este format din:

Serviciul Tehnico – Administrativ;

Compartimentul Financiar – Contabil, Salarizare;

Compartimentul Audit Public Intern;

Oficiu Juridic;

Relațiile de colaborare și subordonare existente între structurile organizatorice se stabilesc prin organigramă (vezi anexa 1).

Art. III.3 În cadrul Muzeul Cărților Poștale funcționează următoarele comisii de specialitate, constituite prin decizie a managerului instituției:

a) Comisia centrală de inventariere, care urmărește efectuarea inventarelor întregului patrimoniu al muzeului, în condițiile și la termenele prevăzute de reglementările în vigoare; face propuneri pentru optimizarea activității de gestionare, clasare sau declasare, le supune aprobării conducerii și urmărește aplicarea lor.

b) Comisia de recepție, evaluare și achiziții de bunuri culturale, care funcționează potrivit prevederilor legale în materie. Comisia poate propune reevaluarea obiectelor de patrimoniu atunci când este necesar.

c) Comisia de restaurare, care constată starea de conservare, diagnosticul și aprobă tratamentul propus precum și respectarea acestuia în procesul de restaurare a bunurilor culturale și care recepționează lucrările restaurate conform procesului-verbal de restaurare. Din cadrul acestei comisii pot face parte si specialiști externi.

d) Colegiul de redacție, care analizează conținutul stiințific al materialelor predate spre publicare, în anuarul muzeului, precum și în alte lucrări de specialitate editate de muzeu, propunând atunci când este cazul, modificări de structură sau de conținut în vederea îmbunătățirii lor.

e) Comisia pentru recepționarea lucrărilor de reparații, care urmărește ca execuția lucrărilor de reparații să corespundă normelor de calitate și exigențelor cerute de specificul obiectivelor arhitectonice, în concordanță cu documentația tehnico-economică avizată și aprobată.

f) Comisia de casare, care este responsabilă de verificarea documentelor, de situația din teren și de întocmirea listelor de casare în funcție de realitățile obiective, pe care le supune spre aprobare forurilor abilitate, cu respectarea legilor, instrucțiunilor și normelor în vigoare.

g) Comisia pentru protecția civilă, care funcționează în baza prevederilor legale în vigoare și a instrucțiunilor primite de la Comandamentul Protecției civile – Inspectoratul de protecție civilă a Sectorului 1 și a Capitalei.

h) Comisia tehnică PSI, care funcționează în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.

i) Comisia de securitate și sănătate în muncă, care asigură implicarea salariaților la elaborarea și aplicarea deciziilor în domeniul protecției muncii.

j) Comisia de etică și disciplină, numită ori de câte ori este necesar, prin decizie emisă de managerului (director general) instituției.

k) Comisia pentru control intern managerial, în conformitate cu OMFP 946/2005.

IV. Atribuțiile generale ale Muzeului Cărților Poștale din București

Art. IV.1 În vederea realizării obiectului de activitate, conducerea și personalul Muzeului Cărților Poștale din București, au următoarele competențe și atribuții:

a) În activitatea de specialitate:

– cercetarea și colecționarea de bunuri culturale cu caracter istoric, memorial, în vederea constituirii și completării patrimoniului muzeal;

– organizarea evidenței patrimoniului cultural deținut în administrare;

– constituirea și organizarea fondurilor documentare precum și a arhivei generale;

– depozitarea, conservarea și restaurarea patrimoniului muzeal deținut, în condiții conforme cu standardele europene generale precum și cu normele elaborate de ministerul de resort;

– organizarea de expoziții permanente și temporare, la sediul muzeului, în țară și străinătate;

– editarea de publicații științifice și de informare;

– angrenarea publicului de toate categoriile, prin mijloace specifice, într-un sistem educațional destinat familiarizării acestuia cu domeniul de activitate al muzeului;

– reorientarea către publicul potențial și elaborarea unor strategii de comunicare pentru atragerea unor categorii noi de public;

– elaborarea de programe și proiecte culturale proprii;

– organizarea de evenimente destinate promovării activității instituției;

– stabilirea de măsuri tehnice, economice, organizatorice pentru aducerea la îndeplinire a programelor culturale aprobate;

– realizarea lucrărilor de restaurare, conservare și protejare a patrimoniului muzeal aflat în administrarea sa;

– documentarea în vederea identificării, cunoașterii și, după caz, a achiziționării de obiecte de patrimoniu pentru completarea și îmbogățirea colecțiilor sale;

– valorificarea patrimoniului muzeal prin expoziții, publicații și comunicări;

– păstrarea și diversificarea activităților prin care să se realizeze contactul permanent cu publicul de toate categoriile;

– asigurarea contactului permanent cu mediile de informare, cu organizații neguvernamentale, organisme și instituții culturale, de învățământ și cercetare, muzee, organisme și foruri internaționale din domeniu sau domenii conexe de interes;

– formularea unei strategii pentru crearea identității instituției, în raport cu statutul și importanța acesteia;

– formarea, în condițiile legii, a specialiștilor în toate domeniile de specialitate pe care le presupun funcțiile de bază ale muzeologiei generale.

b) În activitatea funcțională:

– asigură, în conformitate cu prevederile legii, păstrarea, integritatea, protejarea și valorificarea patrimoniului public incredințat și utilizarea eficientă a acestuia;

– întocmește propuneri pentru bugetul de venituri și cheltuieli anual, iar după aprobarea acestuia, în condițiile legii, asigură execuția acestuia prin folosirea eficientă a fondurilor publice sau a celor provenite din venituri extrabugetare, după caz;

– face propuneri pentru lucrări de investiții, dotări specifice, reparații capitale și curente pe care le include în bugetul de venituri și cheltuieli; asigură condițiile necesare pentru realizarea lor, la termenele stabilite conform legii;

– întocmește bilanțul contabil pe care îl prezintă compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate al Primarului General, subvenția rămasă neconsumată la finele anului vărsându-se la buget, după caz;

– asigură, potrivit prevederilor legale, administrarea și întreținerea imobilului din dotare pentru desfășurarea activității de bază;

– după caz, poate încheia contracte de închiriere pentru spațiile deținute, în vederea obținerii de venituri suplimentare, precum și contracte de asociere pentru activități care prezintă interes comun, în direct acord cu scopul cultural, artistic, științific al instituției, cu respectarea prevederilor legale în domeniu, cu informarea Direcției Generale Dezvoltare și Investiții – Direcția Cultură, Învățământ, Turism – Serviciul Cultură – PMB;

– informează compartimentele de resort din cadrul aparatului de specialitate al Primarului General cu date operative, indicatori specifici de activitate, rapoarte periodice și prezintă, spre aprobare sau avizare, diverse documente și documentații potrivit reglementărilor legale;

– desfășoară și alte activități, prevăzute de lege sau stabilite prin acte administrative ale Consiliului General al Municipiului București sau ale Primarului General;

– întocmește diferite situații, deconturi, declarații conform legislației în vigoare și asigură depunerea acestora, la termenele stabilite, la organele abilitate (Administrația Financiară, CNPAS, CASMB, CASAOPSNAJ, ANOFM, Ministerul Mediului etc).

V. Atribuțiile și competențele organismelor colegiale deliberative și consultative

Art. V.1 Conducerea executivă

Conducerea executivă are obligația de a aduce la îndeplinire toate atribuțiile instituției cu respectarea tuturor prevederilor legale în vigoare.

V.2 Organismele colegiale deliberative și consultative:

V.2.1 Consiliul de administrație

Art. V.2.1.1 Consiliul de Administrație este un organism deliberativ, numit prin decizia managerului instituției, având următoarea componență:

– Manager (director) – președintele Consiliului de Administrație;

– Contabil șef;

– Șefii secțiilor, serviciilor și birourilor instituției;

– Consilier juridic;

– Reprezentant al P.M.B.;

– Specialiști din cadrul instituției, în funcție de ordinea de zi;

– Reprezentantul salariaților sau reprezentantul sindicatului, după caz;

– Secretarul Consiliului – numit de președintele Consiliului de Administrație.

Președintele Consiliului de Administrație stabilește coordonatele de desfășurare ale ședințelor și asigură pregătirea proiectelor de hotărâri, organizarea și derularea ședințelor.

Art. V.2.1.2 Principalele atribuții ale Consiliului de Administrație sunt:

– avizează programele și proiectele expoziționale, de restaurare, conservare și cercetare muzeografică;

– stabilește planul de expoziții permanente și temporare;

– stabilește planul pentru activitățile de reprezentare în vederea promovării imaginii instituției;

– dezbate problemele privitoare la realizarea proiectelor educativ-culturale ale instituției;

– dezbate execuția bugetului de venituri și cheltuieli în raport cu prioritățile de moment și cele de perspectivă asumate de instituție;

– dezbate problematica legală cu privire la derularea unor investiții, necesitatea unor dotări specifice și aprovizionarea cu materiale necesare desfășurării activității, etc.;

– dezbate problemele organizatorice din activitatea funcțională curentă;

– analizează și aprobă utilizarea pentru necesitățile instituției a cotelor (stabilite în condițiile legii) din veniturile proprii rezultate din exploatarea unor bunuri aflate în administrarea instituției, sume gestionate în regim extrabugetar;

– dezbate alte probleme care se impun a fi rezolvate în realizarea obiectului de activitate al instituției;

– analizează, propune spre aprobare și adoptă, în conformitate cu hotărârea Consiliului General, nivelul prețurilor și tarifelor pentru serviciile oferite de instituție, în urma analizei prețului pieței, ținând cont, în același timp, de misiunea de educație prin cultură și de accesul cât mai larg la actul cultural pentru toate categoriile sociale;

– dezbate după caz, componența și funcționarea comisiilor interne de specialitate;

– analizează documentația necesară obținerii acreditării/reacreditării periodice a instituției, în vederea înaintării spre aprobare ministerului de resort, conform prevederilor legale în vigoare;

– dezbate propunerile privind completarea, actualizarea sau modificarea structurii organizatorice (organigrama); structura funcțiilor utilizate de instituție (statul de funcții), alte probleme legate de activitatea de resurse umane;

– propune sau avizează acordarea unor drepturi salariale pentru personalul angajat, în condițiile legii, în limita bugetului aprobat (sporuri în afara salariului de bază etc.);

– analizează, în acord cu prevederile contractului de management al managerului (director), proiectele de hotărâri elaborate la nivelul instituției.

Art. V.2.1.3 Consiliul de Administrație analizează și aprobă proiectele de hotărâri, în conformitate cu procedurile prevăzute în prezentul regulament și/sau cu procedurile interne proprii elaborate la nivelul instituției.

Art. V.2.1.4 Dezbaterile Consiliului de Administrație se concretizează în hotărâri și/sau procese-verbale de ședință conținând propuneri și concluzii care se adoptă cu respectarea legislației în vigoare.

Art. V.2.1.5 Consiliul de Administrație este obligat să invite reprezentanții sindicatului sau reprezentantul salariaților din instituție să participe la ședințele sale, în care se dezbat probleme din sfera de interes a sindicatului, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege. Participarea se face cu statut de observator cu drept de opinie, dar fără drept de vot. Specialiștii din cadrul instituției invitați la dezbateri (în funcție de ordinea de zi), au statut de observator cu drept de opinie, dar fără drept de vot.

Consiliul de Administrație se întrunește trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, la propunerea managerului.

Membrii Consiliului de Administrație se convoacă în mod obligatoriu de către managerul instituției, prin intermediul personalului desemnat de acesta (secretarul), cu minim 72 ore înainte de data desfășurării ședinței. În cazul în care se consideră necesitatea unei convocări de maximă urgență, aceasta poate fi făcută telefonic sau prin mijloace de comunicare electronice, în cel mai scurt timp cu putință, astfel încât să fie asigurată majoritatea minim necesară adoptării unei hotărâri și luarea unei decizii. Hotărârile se aprobă cu majoritatea voturilor.

Dezbaterile, concluziile și hotărârile Consiliului de Administrație se consemnează într-un proces verbal, întocmit de secretarul ședinței, într-un registru special.

Mandatul de membru al Consiliului de Administrație se poate retrage prin decizia managerului, la solicitarea titularului sau la propunerea fundamentată și aprobată în cadrul Consiliului de Administrație;

V.2.2 Consiliul științific

Art. V.2.2.1 Consiliul Științific este un organism colegial cu rol consultativ în domeniul cercetării științifice, organizării sau structurării serviciilor, colecțiilor muzeale și activităților culturale, constituit prin decizie a managerului (director).

Art. V.2.2.2 Consiliul Științific are în componență, specialiști de profil din instituție și din afara acesteia:

– Managerul (director);

– Șefii secțiilor și birourilor de specialitate ale instituției;

– Reprezentanți ai personalului de specialitate din instituție, în funcție de ordinea de zi;

– Reprezentant al PMB, după caz;

– Alte personalități cultural științifice din instituție și/sau din afara instituției, inclusiv din cadrul Ministerul Culturii, după caz.

Art. V.2.2.3 Principalele atribuții ale Consiliului Științific sunt:

– dezbate și avizează Planul anual de activitate și Programul de cercetare științifică al muzeului;

– analizează și avizează propunerile de teme, direcții de cercetare, programe;

– inițiază și dezbate studii, sondaje, anchete privind conținutul și perspectivele dezvoltării și diversificării activităților din cadrul muzeului;

– analizează și avizează măsurile de perfecționare și specializare;

– analizează și avizează lucrările realizate de salariați pe perioada determinată;

– analizează și avizează publicațiile științifice elaborate de Muzeu;

– avizează organizarea de sesiuni științifice cu caracter intern sau mai larg, cu participare din exterior;

– înlesnește publicarea cercetărilor în revistele și volumele de specialitate;

– asigură valorificarea muzeografică a patrimoniului;

– avizează tematica și conținutul științific al tuturor manifestărilor specifice muzeului;

– dezbate și propune spre aprobarea Consiliului de Administrație componența și funcționarea unor comisii interne specifice activității Muzeului;

– îndeplineste orice alte atribuții de natură să asigure buna desfășurare a activității specifice din cadrul Muzeului;

– analizează proiecte de hotărâri elaborate la nivelul instituției, pe care le înaintează, după avizare, Consiliului de Administrație, pentru analiză și aprobare.

Art. V.2.2.4 Consiliul Științific analizează și avizează proiectele de hotărâri în conformitate cu procedurile prevăzute în prezentul regulament și/sau cu procedurile interne proprii elaborate la nivelul instituției.

Art. V.2.2.5 Lucrările Consiliului Științific se concretizează în concluzii sau propuneri, cu respectarea legislației în vigoare. Consiliul Științific se întrunește ori de câte ori este nevoie, la propunerea managerului (director).

Art. V.2.2.6 Mandatul de membru al Consiliului Științific se poate retrage prin decizia managerului (director), la solicitarea titularului sau la propunerea fundamentată și aprobată în cadrul Consiliului Științific.

VI. Competențele, atribuțiile și responsabilitățile conducerii executive a Muzeului Cărților Poștale din București

Art. VI.1 Atribuțiile, competențele și responsabilitățile pentru fiecare post se detaliază în fișele de post întocmite conform prevederilor legale în vigoare și se modifică corespunzător actelor normative apărute ulterior. Fișele de post reprezintă anexă la contractul individual de muncă al salariaților. Atribuțiile specificate în fișele de post se pot completa cu alte atribuții dispuse/încredințate de șeful ierarhic superior, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Art. VI.2 Principalele atribuții ale managerului (director), contabilului șef și a celorlalte structuri organizatorice sunt:

Art. VI.2.1 Managerul (director)

Managerul (Director), numit în urma câștigării concursului de proiecte de management este conducătorul instituției, cu care Primarul General încheie contractul de management, în condițiile legii.

Managerul (Director) asigură conducerea instituției, coordonând derularea programelor asumate de acesta în domeniul specific de activitate prin proiectul de management și răspunde de executarea obligațiilor asumate prin contractul de management încheiat, cu respectarea clauzelor organizatorice, tehnice și financiare convenite.

Managerul (Director) are următoarele atribuții principale:

– propune spre aprobare, în condițiile legii, proiectul bugetului de venituri și cheltuieli al instituției;

– utilizează creditele bugetare repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituției pe care o conduce, potrivit prevederilor bugetului de venituri și cheltuieli aprobat și în condițiile stabilite prin dispozițiile legale, coroborate cu prevederile contractului de management încheiat, fiind ordonator terțiar de credite, în acest sens, răspunzând de:

urmărirea modului de realizare a veniturilor proprii programate și găsirea de soluții pentru creșterea nivelului acestora;

adoptarea măsurilor pentru dezvoltarea și diversificarea surselor de venituri suplimentare, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare;

angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare aprobate și a veniturilor posibil de încasat;

integritatea bunurilor aflate în proprietatea sau în administrarea instituției;

organizarea și ținerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a situațiilor financiare asupra situației patrimoniului aflat în administrare și a execuției bugetare;

organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziții publice și a programului de investiții publice;

organizarea evidenței programelor, inclusiv a indicatorilor aferenți acestora;

organizarea și ținerea la zi a evidenței patrimoniului, conform prevederilor legale;

– elaborează și fundamentează, împreună cu contabilul șef, proiectul bugetului de venituri și cheltuieli al instituției pe care îl înaintează spre avizare direcțiilor de resort din aparatul de specialitate al Primarului General (Direcția Generală Dezvoltare și Investiții – Direcția Cultură, Învățământ, Turism – Serviciul Cultură – PMB);

– analizează și propune, în baza prevederilor legale în vigoare, nivelul tarifelor practicate de instituție;

– angajează cheltuieli, încheie contracte și întreprinde alte operațiuni financiar-contabile, împreună cu contabilul șef, având în vedere încadrarea în limitele prevăzute în articolele bugetare ale bugetului propriu aprobat;

– reprezintă instituția în raporturile cu terții;

– încheie acte juridice în numele și pe seama instituției, în limitele de competență stabilite prin contractul de management;

– numește, prin decizie, componența Consiliului de Administrație și a Consiliului Științific, în conformitate cu prevederile legale;

– numește, prin decizie, componența comisiilor interne de specialitate, conform legislației în vigoare (recepție/evaluare/achiziții/restaurare de obiecte de patrimoniu, de inventariere, de casare, etc.)

– în cadrul Consiliului de Administrație, în calitate de Președinte, propune măsuri de rezolvare a problemelor semnalate de membrii Consiliului;

– asigură configurarea proiectelor desfășurate, în acord cu prevederile contractului de management;

– asigură, prin măsuri specifice, calitatea serviciilor oferite publicului, precum și buna organizare a fiecărui compartiment, acordând atenție utilizării strategiilor de marketing;

– fundamentează și propune proiectul de organigramă, numărul de personal, statul de funcții și Regulamentul de Organizare și Funcționare al instituției, supunându-le spre aprobare, conform legislației în vigoare;

– aprobă Regulamentul Intern al instituției;

– se sesizează cu privire la disfuncționalitățile apărute în activitatea instituției, solicitând note explicative șefilor de secții, birouri și servicii;

– distribuie, spre analiză și soluționare, corespondența adresată instituției;

– stabilește măsuri organizatorice, administrative sau disciplinare privind buna desfășurare a activității instituției;

– are calitatea de angajator pentru personalul instituției. În acest sens:

selectează, angajează și concediază personalul salariat, în condițiile legii;

negociază clauzele contractelor individuale de muncă, în condițiile legii;

dispune încadrarea, detașarea, delegarea, numirea temporară a personalului instituției, în condițiile legii;

încheie contracte individuale de muncă pe durată determinată, cu respectarea prevederilor din Codul Muncii și, după caz, din legile speciale, fără ca durata acestora să depășească durata contractului de management;

– analizează, avizează sau aprobă, după caz, cererile personalului angajat al instituției, inclusiv cele referitoare la programarea și efectuarea concediului de odihnă;

– analizează, periodic, necesarul de personal și stabilește organizarea de concursuri pentru ocuparea posturilor vacante, în condițiile legii;

– în funcție de disponibilitățile din bugetul aprobat cu această destinație, aprobă planul anual privind perfecționarea profesională a personalului angajat în instituție;

– evaluează performanțele profesionale individuale ale personalului angajat de conducere din subordine directă, aprobă fișa postului și fișa de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale întregului personal angajat în instituție;

– decide, în condițiile legii, modificarea raporturilor de muncă ale personalului de specialitate din instituție, urmare a evaluării, precum și alte măsuri legale ce se impun;

– coordonează activitatea de personal dispunând de prerogative disciplinare, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancțiuni disciplinare salariaților ori de câte ori constată că acestia au săvârșit o abatere disciplinară;

– aprobă deplasarea în țară și străinătate a personalului angajat în instituție, precum și a colaboratorilor externi implicați în proiectele instituției, în vederea participării la manifestări culturale precum expoziții, simpozioane etc;

– răspunde de organizarea activității de control financiar preventiv și a controlului intern, conform prevederilor legale în vigoare;

– răspunde de organizarea activității de pază și prevenire împotriva incendiilor;

– răspunde de organizarea activității de sănătate și securitate în muncă;

– aprobă componența comisiilor de evaluare a ofertelor precum și documentația referitoare la activitatea de achiziții publice;

– inițiază contacte cu alte instituții similare din țară și străinătate și stabilește participarea instituției în programe culturale specifice, cu avizul Direcției Generale Dezvoltare și Investiții – Direcția Cultură, Învățământ, Turism – Serviciul Cultură – PMB;

– efectuează deplasări la manifestările culturale specifice din țară și străinătate, în interesul instituției, cu aprobarea Primarului General și înștiințarea Direcției Generale Dezvoltare și Investiții – Direcția Cultură, Învățământ, Turism – Serviciul Cultură – PMB;

– reprezintă instituția și asigură cooperarea cu instituții similare din țară și străinătate precum și aderarea la organisme de profil interne și internaționale, cu avizul Direcției Generale Dezvoltare și Investiții – Direcția Cultură, Învățământ, Turism – Serviciul Cultură – PMB și aprobarea ordonatorului principal de credite;

– dispune și răspunde de întocmirea documentației necesare obținerii acreditării/reacreditării periodice a instituției, pe care o supune dezbaterii Consiliului de Administrație și/sau Consiliului Științific, în vederea înaintării spre aprobare organelor competente, conform prevederilor legale în vigoare;

– dispune și răspunde de demararea procedurilor care se impun pentru încheierea contractelor de asigurare parțială sau integrală pentru bunurile mobile sau imobile, după caz, care fac obiectul patrimoniului muzeal, în funcție de bugetul de venituri și cheltuieli aprobat;

– ia măsuri pentru completarea și actualizarea Registrului informatizat pentru evidența analitică a bunurilor culturale;

– îndeplineste și alte atribuții privind activitatea curentă a instituției sau alte activități similare de interes public, prevăzute de lege sau stabilite prin contractul de management, prin Hotărâri ale Consiliului General al Municipiului București sau dispoziții ale Primarului General;

– în exercitarea atribuțiilor sale, managerul emite decizii, note de serviciu, adrese către personalul instituției, precum și acorduri, avize și instrucțiuni privind desfășurarea activității specifice instituției;

– managerul este evaluat periodic, în condițiile legii, în vederea verificării de către autoritate a modului în care au fost realizate obligațiile asumate prin contractul de management, în raport cu resursele financiare alocate.

În perioada absentării din instituție a managerului (director), atribuțiile postului sunt preluate de altă persoană desemnată de managerul în exercițiu, sau de o persoană numită de Primarul General, în condițiile legii, după caz.

Managerul supune spre aprobare Primarului General cererea pentru efectuarea concediului legal de odihnă și o înaintează, spre știință, Direcției Generale Dezvoltare și Investiții – Direcția Cultură, Învățământ, Turism – Serviciul Cultură – PMB.

În situația în care postul de manager (director) este vacant, Primarul General numește, în condițiile legii, un conducător interimar al instituției și organizează un concurs de proiecte de management în vederea desemnării conducătorului instituției.

Art. VI.2.2 Contabilul șef

– asigură și răspunde de conducerea și coordonarea activității economico-financiare, stabilind sarcini concrete, îndrumând, controlând și urmărind efectuarea lor;

– întocmește situația financiară și contul de execuție bugetară trimestrial și anual;

– asigură și răspunde de verificarea actelor și a înregistrărilor notelor contabile atât în contabilitate, cât și în execuție;

– poate exercita și răspunde de controlul financiar-preventiv propriu, conform legii, în urma desemnării prin decizie de către manager (director) al instituției;

– organizează și urmărește respectarea normelor privind inventarierea patrimoniului, colaborează cu Comisia centrală de inventariere;

– semnalează neregularitățile privind integritatea patrimoniului instituției și semnalează Oficiului juridic inițierea procedurilor de recuperare a pagubelor aduse acestuia;

– planifică și elaborează, în conformitate cu prevederile bugetului de venituri și cheltuieli aprobat, monitorizarea execuției bugetare a lunii precedente, necesarul lunar de credite;

– întocmește lunar contul de execuție bugetară a lunii precedente, pe care îl transmite în primele 5 zile ale lunii curente către direcțiile de resort din P.M.B. (Direcției Generale Dezvoltare și Investiții – Direcția Cultură, Învățământ, Turism – Serviciul Cultură – PMB);

– avizează, din punct de vedere financiar, actele comisiilor de recepție, inventariere, casare și declasare, transferare a bunurilor;

– răspunde de întocmirea și transmiterea diferitelor situații solicitate de direcțiile de resort din cadrul aparatului de specialitate al Primarului General;

– organizează și răspunde împreună cu directorul de activitatea de inventariere a bunurilor aparținând instituției, în conformitate cu prevederile legale la termenele stabilite;

– întocmește proiectul bugetului anual de venituri și cheltuieli și, după aprobarea acestuia, urmărește executarea lui prin încadrarea cheltuielilor în limitele prevăzute la fiecare articol bugetar;

– avizează încadrarea gestionărilor, organizează instruirea personală sau în colectiv a acestora și propune, atunci când este cazul, predarea sau preluarea de către alți salariați a gestiunilor;

– răspunde de plata cheltuielilor în limita creditelor bugetare repartizate și aprobate potrivit dispozițiilor legale în vigoare;

– răspunde de gestionarea eficientă a fondurilor publice aflate la dispoziția instituției, în limita competențelor delegate și a prevederilor legale;

– răspunde de completarea registrelor contabile, conform legislației în vigoare;

– elaborează și răspunde de documentația economică necesară desfășurării deplasărilor specialiștilor (devizele estimative cuprinzând cheltuielile de transport, cazare, diurnă, după caz);

– repartizează pe activități fondurile aprobate prin bugetul și creditele bugetare deschise;

– verifică toate documentele contabile care atestă mișcarea obiectelor de inventar, utilaje, mijloace fixe, etc precum și ale diverselor sectoare de activitate din instituție;

– verifică actele de casă și bancă, deconturile, situațiile inventarierilor, răspunde de efectuarea eficientă și legală a tuturor cheltuielilor și veniturilor;

– solicită compartimentelor instituției documentele și informațiile necesare pentru exercitarea atribuțiilor sale;

– răspunde de organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale privind activitatea instituției;

– urmărește operațiunile de plăți până la finalizarea lor și răspunde de efectuarea acestora în termen și de încadrarea în prevederile bugetare, contractuale și legale;

– urmărește debitele instituției și răspunde de înștiințarea conducerii privind situația acestora;

– urmărește derularea investițiilor din punct de vedere financiar;

– centralizează și ține evidența execuției bugetelor proiectelor culturale, pe care le transmite Direcției Generale Dezvoltare și Investiții – Direcția Cultură, Învățământ, Turism – Serviciul Cultură – PMB;

– răspunde de respectarea obligațiilor declarative și de plată ce derivă din legile cu caracter fiscal și de vărsarea de către instituție integral și la termenele stabilite a sumelor aferente acestor obligații;

– coordonează, declasarea, disponibilizarea, transmiterea fără plată, valorificarea și clasarea bunurilor aparținând instituției, în condițiile legii, precum și de derularea operațiunilor cu caracter economico-financiar.

Contabilul șef este responsabil de cunoașterea și aplicarea legislației în domeniul specific de activitate.

Contabilul șef are în subordine Compartimentul Financiar – Contabilitate

VII. Competențele, atribuțiile și responsabilitățile structurilor de specialitate și funcționale ale Muzeului Cărților Poștale

Art. VII.1 Structurile de specialitate ale Muzeului Cărților Poștale:

VII.1.1 Secția Restaurare-Conservare

Secția Restaurare-Conservare, este condusă de un șef de secție și asigură activitatea de restaurare, cercetare și conservare a patrimoniului, având următoarele atribuții:

– conservarea preventivă ce costă în toate măsurile și acțiunile ce au scopul de a evita și minimaliza viitoarele deteriorări sau pierderi, măsuri și acțiuni indirecte: înregistrare, depozitare, manipulare, împachetare și transport, securitate, managementul microclimatului cu respectarea legislației, activă – toate acțiunile aplicate direct asupra obiectelor în scopul stopării proceselor dăunatoare sau pentru consolidarea structurii lor;

– contribuie la conservarea și restaurarea pieselor care compun patrimoniul muzeal;

– realizează restaurarea și redarea obiectelor circuitului expozițional;

– examinează metodic și științific obiectele muzeale propuse pentru restaurare;

– stabilește diagnosticul fiecărui caz, întocmește documentația de restaurare și proiectul de intervenție spre a fi supuse dezbaterii comisiei de restaurare;

– efectuează toate intervențiile pe obiectele muzeale supuse tratamentelor, cu respectarea principiilor restaurării științifice;

– investighează și expertizează științific bunurile culturale din patrimoniul Muzeului;

– răspunde de rezolvarea cazurilor de restaurare respectând standardele interne și internaționale și deontologia profesională;

– întocmește rapoartele periodice privind starea de conservare a patrimoniului muzeal;

– efectuează operațiuni de restaurare în conformitate cu cerințele normelor de specialitate, cu mijloacele adecvate, asupra bunurilor culturale prevăzute în planul de activitate al secției;

– la solicitarea conservatorilor, restauratorii examinează obiectele a căror stare de conservare este modificată și aplică măsuri de conservare curative, menite să contracareze efectele degrădărilor fizice, chimice, biologice asupra bunurilor cultural nominalizate de către aceștia;

– analizează starea de conservare, elaborează propunerile de restaurare ale pieselor pevăzute în planul de activitate al secției și le supune spre avizare, comisiei de restaurare;

– supune spre analiză și recepție finală, comisiei de recepție, lucrările realizate; prezintă rezultatele intervențiilor și documentația finală în comisia de recepție;

– solicită, pentru motive întemeiate, aprobarea comisiei de restaurare, în vederea modificării metodologiei de restaurare avizate;

– întocmește documentele specifice bunurilor cultural restaurate, respectiv documentația foto, fișa de restaurare, jurnalul de restaurare;

– asigură protecția și securitatea bunurilor culturale pe toată durata restaurării;

– permite intrarea/ieșirea bunurilor culturale mobile în/din secția de restaurare numai însoțite de documente specifice (proces verbal de predare-primire, fișa analitică de evidență, fișa de conservare);

– utilizează eficient tehnica și materialele specifice din dotare, cu respectarea normelor de restaurare de protecție a muncii și P.S.I.;

– urmărește evoluția stării obiectelor restaurate prin efectuarea de controale periodice;

– întocmește necesarul de mijloace tehnice și materiale specifice activității.

– controlează periodic starea de conservare a obiectelor și condițiile de microclimat, respectând aplicarea normelor de conservare în vigoare, informează asupra disfuncțiilor apărute și propune măsuri urgente de intervenție asupra obiectelor în caz de necesitate;

– întocmește lista eșalonată pe grade de deteriorare a obiectelor muzeale care necesită intervenția de specialitate a restauratorilor;

– organizează depozitele după principiul morfologic și al tipodimensionării, întocmește registrele topografice;

– asigură condițiile microclimatice și de iluminat prevăzute în Normele de conservare, folosește aparatele de măsură și control a acestora și consemnează periodic parametrii;

– întocmește fișa de conservare a fiecărui obiect din colecțiile muzeale;

– asigură aplicarea prevederilor conservării în toate împrejurările în care obiectele sunt manipulate, ambalate și transportate;

– ambalează conform normelor de conservare și asigură protecția și securitatea obiectelor muzeale în timpul transportului acestora, însoțindu-le;

– controlează și informează asupra securității bunurilor expuse în expoziția de bază sau cele temporare;

În cadrul Secției Restaurare-Conservare funcționează următoarele Laboratoare de restaurare:

a) Laboratorul Restaurare Grafică, Fotografie, Hârtie, Legătorie, are ca obiect de activitate restaurarea lucrărilor din patrimoniul muzeului.

b) Laboratorul Investigații Chimice, are ca obiect de activitate efectuarea de analize fizico-chimice și interpretarea lor.

Laboratoarele pot fi administrate de un coordonator, propus de șeful secției, cu aprobarea managerului (director) instituției.

VII.1.2 Secția Patrimoniu – Evidență

Secția Patrimoniu – Evidență, este condusă de un șef de secție și asigură activitatea de evidență a patrimoniului Muzeului Cărților Poștale din București.

Secția Patrimoniu – Evidență asigură din punct de vedere științific activitățile specifice muzeului:

– achiziționarea – organizarea și activitatea Comisiei de Achiziții și Evaluare a Muzeului Cărților Poștale din București;

Secția Patrimoniu și Evidență Centralizată are următoarele atribuții:

– asigură evidența bunurilor care fac parte din patrimoniul muzeal în Registrul de inventar general al Muzeului Cărților Poștale din București;

– realizarea evidenței centralizate, informatizate a bunurilor de patrimoniu aflate în gestiunea Muzeului;

– realizarea evidenței informatizate a patrimoniului cultural mobil al Muzeului;

– coordonarea întocmirii documentelor de evidență gestionară;

– centralizează fișele de evidentă analitică, fișele de conservare și gestionează fișierul central al muzeului;

– evaluează și reevaluează bunurile muzeale în condițiile legii;

– întocmește documentația necesară pentru obiectele care se itinerează, se împrumută, în cadrul unor manifestări de nivel național sau internațional;

– inventariază periodic (4 ani) colecțiile;

– realizarea de programe/proiecte pentru realizarea fișelor analitice pe domenii;

– întocmirea și reactualizarea permanentă a bazei de date pentru evidență primară a bunurilor de patrimoniu;

– întocmirea de programe pentru realizarea fișelor de conservare;

– centralizarea fișelor de evidență analitică, fișelor de conservare;

– verifică documentele transmise de instanțele de judecată sau de către diverse persoane fizice sau juridice, prin care se cere restituirea unor bunuri culturale din patrimoniu sau custodie, cu actele de proveniență a bunurilor în cauză;

– întocmește documentația care stă la baza actelor juridice care servesc în litigiile muzeului cu terți, pe baza documentelor primare de evidență;

– asigură secretariatul Comisiei de achiziții bunuri culturale și al Comisiei centrale de inventariere a patrimoniul Muzeului Cărților Poștale;

– întocmește și prezintă spre aprobare Consiliului de Administrație, proiectul programului privind perfecționarea și dezvoltarea sistemului informatic și asigură administrarea sistemului informatic al Muzeului.

VII.1.3 Serviciul Comunicare, Pedagogie Muzeala și Expoziții este condus de un șef de serviciu și asigură activitatea de relații publice, marketing, proiecte, organizare expoziții în cadrul Muzeului Cărților Poștale din București.

Serviciul Comunicare, Pedagogie Muzeală și Expoziții are atribuții:

a) specifice muzeului – organizează la propunerea specialiștilor din Muzeu: sesiuni de comunicări, simpozioane, conferințe, colocvii de specialitate, manifestări artistice, culturale și aniversare legate de istoria cărții postale, cartea poștală veritabil document de epocă, cartea poștală mărturie pentru a contempla, studia, analiza trecutul orașului din punct de vedere istoric, artistic, social, economic, personalități ale istoriei culturii și civilizației, cicluri de conferințe pe teme de actualitate din muzeografie, ateliere culturale cu participarea specialiștilor din muzeu sau a unor invitați (critici de artă, artiști plastici, arhitecți, cineaști), prezentări ale expozițiilor muzeului itinerate peste hotare, dezbateri legate de piese din patrimoniul muzeului, seri de teatru, proiecții de filme de artă sau cicluri de filme cu muzică filmată (concerte celebre), lansări de carte, activități extramuzeale interactive și interdisciplinare.

b) găzduite de muzeu, la propunerea altor instituții, prin contracte de parteneriat, cu condiția ca acestea să se circumscrie sferei culturii sau de interferență cu alte domenii (stiință, educație, informare, mediatizare etc.) compatibile cu domeniul de interes al Muzeului. Ele pot fi concerte organizate de instituții muzicale prestigioase, simpozioane, conferințe, colocvii naționale și internaționale realizate de uniunile de creație sau profesionale, independent ori în colaborare cu Muzeul. Toate contractele de închiriere se fac cu respectarea legislației în vigoare.

Serviciul Comunicare, Pedagogie Muzeală și Expoziții are următoarele competențe:

În domeniul relații publice/presă:

– redactează comunicate de presă, articole și materiale publicitare pentru mass-media;

– ține evidența tuturor manifestărilor muzeale din cadrul MCPB;

– acreditarea ziariștilor invitați la evenimentele și activitățile MCPB;

– mediatizarea valorilor culturale, construirea relațiilor dintre muzeu, public și mass-media, colaborarea cu secțiile de specialitate în vederea promovării activității proprii și a editării unor materiale de informare.

În domeniul comunicării mass-media:

– îndeplinește atribuții de birou de presă (inclusiv purtător de cuvânt). În acest scop creează și întreține un sistem de relații cu mass-media, inclusiv prin acreditări, conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare;

– colaborează cu personalul științific din celelalte secții ale muzeului în vederea adaptării conținutului tematic al programelor-cadru la proiectele expoziționale individuale și în scopul creării de evenimente specifice acestora;

– colaborează cu personalul științific al celorlalte secții la stabilirea tematicii, a conținutului și a formatului programelor de comunicare specifice (texte de sală, prezentări multi-media) și participă nemijlocit la redactarea acestora;

– coordonează activitățile voluntarilor muzeului implicați în activități de comunicare;

– colaborează cu sectoarele al căror personal intră, prin natura atribuțiilor specifice, în contact direct cu publicul, în vederea instruirii periodice a acestuia;

– redactează și transmite informații pentru publicul larg, specialiștii, instituții culturale și mass-media, cu scopul de a promova imaginea și acțiunile muzeului;

– elaborează strategii cu scopul constituirii unui corpus minim de informații esențiale și adecvate privind spațiul expozițional și categoriile de obiecte existente (inclusiv instrumente auxiliare de ghidaj: ghiduri, pliante, prospecte, cataloage, foi de sală, etc);

– proiectează și realizează semnale scrise și vizuale, materiale informative destinate publicului vizitator invitații, felicitări, cărți poștale, ilustrate, postere, afișe, pliante, spoturi publicitare, etc.

– asigură activitățile de protocol (invitații, relațiile cu instituții culturale, etc);

– colaborează cu asociații și fundații care sprijină muzeul, proiectând diferite evenimente culturale;

– mediază contactele muzeului cu toate categoriile de public;

– întocmește și urmărește dosarele pentru finanțarea de proiecte și programe, studii de piață strategii de promovare și comercializare a ofertei culturale a muzeului;

– evaluează publicul (statistic și analitic) vizând fluctuația vizitatorilor în frecventarea muzeului, analiza de public, a practicilor sale, a receptării discursului muzeal;

În domeniul marketing-ului muzeal:

– coordonează activitățile de publicitate și marketing muzeal;

– formularea obiectivelor globale urmărite de muzeu și a strategiilor pentru atingerea acestora;

– identificarea și definirea segmentelor de piață specific muzeului;

– elaborarea politicii generale de marketing, vizând implementarea ideii de piață pentru produsul muzeal;

– controlul și evaluarea programelor de marketing;

– cercetarea mediului intern și extern al muzeului, studierea nevoilor consumatorilor și a comportamentului acestora, pornind de la metodele de segmentare a pieței;

– efectuarea previziunilor de marketing;

– cercetări pentru fundamentarea politicii de marketing, a strategiei de piață și a mixului de marketing, adoptarea deciziilor operaționale, luarea deciziilor strategice;

– elaborează programe specifice pe domenii de activitate, în vederea asigurării unor servicii de calitate pentru toate categoriile de public, în expunerea permanentă și în expozițiile temporare;

– creează cadrul organizatoric pentru activitățile și programele cu caracter educativ, pentru publicul de toate categoriile și vârstele, inclusiv cel școlar;

– evaluează periodic oferta de programe educaționale în vederea unor mai bune adaptări la nevoile publicului țintă identificat, precum și pentru diversificarea ofertelor;

– elaborează strategia de marketing a muzeului;

– elaborează și implementează programele de imagine corespunzătoare evenimentelor speciale, în funcție de natura acestora;

– menține la zi baza de date de protocol și colaborează cu secțiile și curatorii expozițiilor, în vederea organizării diferitelor evenimente conexe expozițiilor și manifestărilor muzeului;

– menține legătura cu organismele și instituțiile culturale sau cu atribuții în domeniul culturii, din străinătate și/sau din România, inclusiv cu organizațiile neguvernamentale active în acest domeniu;

– elaborează, aplică și analizează chestionare pentru public în vederea întocmirii strategiei de marketing.

În domeniul organizării de expoziții, are următoarele atribuții:

– organizare de expoziții cu caracter temporar sau permanent;

– propune soluții privind accesorii de expunere (panouri, socluri, vitrine, iluminat);

– asigură etalarea obiectelor muzeale potrivit normelor științifice și a criteriilor estetice;

– redactează materiale pentru ghidaj atât în muzeu, cât și în expoziții;

– realizează traduceri ale materialelor promoționale;

– asigură activitatea de supraveghere și ghidaj, pentru toate categoriile de public.

În domeniul proiecte:

– identifică sursele de finanțare a proiectelor culturale sau conexe;

– elaborează cererile de finanțare în cadrul proiectelor naționale și/sau internaționale.

În domeniul editării de lucrări și publicații (Editura Muzeului Cărților Poștale din București):

– coordonează activitatea editorială a MCPB, conform celor mai înalte exigențe științifice și de calitate, urmărind corelarea cu manifestările expoziționale și evenimentele organizate de muzeu, precum și buna colaborare cu tipografiile;

– asigură execuția tuturor operațiunilor pe care le implică activitatea redacțională, într-o permanentă colaborare cu specialiștii muzeului, dar și cu graficienii și tehnoredactorii răspunzători de realizarea machetei artistice a publicației.

VII.1.3.1 Compartimentul Îndrumare Muzeală

Compartimentul Îndrumare Muzeală, aflat în subordinea Serviciul Comunicare, Pedagogie Muzeală și Expoziții, este coordonat de un muzeograf propus de șeful Serviciul Comunicare, Pedagogie Muzeală și Expoziții și are următoarele atribuții:

– elaborarea de proiecte și programe educaționale, pe categorii de vârstă, formativ-culturale;

– asigură îndrumarea muzeală în expoziția permanentă și cele temporare;

– redactează materiale pentru ghidaj atât pentru expoziția permanentă cât și pentru expozițiile temporare organizate de către instituție;

– participă la activitățile expoziționale a muzeului: propune și /sau realizează expoziții temporare, participă la realizarea expozițiilor de bază ale muzeului alături de ceilalți specialiști;

– coordonează activitatea voluntarilor și a colaboratorilor; relația cu studenții și elevii pentru activități de internship, voluntariat;

– coordonează formularea și implementarea strategiilor muzeului pe educație;

– coordonează activitățile care au ca scop educația prin muzeu și pentru muzeu;

– asigură primirea, în regim de gratuitate, notificată în prealabil, a delagațiilor care vizitează muzeul.

VII.1.3.2 Compartiment Secretariat, Arhivă

În cadrul Serviciului Comunicare, Pedagogie Muzeală și Expoziții, este organizată și activitatea acestui compartiment, care are următoarele atribuții:

– asigură transportul documentelor și actelor încredințate;

– răspunde pentru eventualele deteriorări sau pierderi de documente, când acestea au loc din culpa sa;

– execută lucări de dactilografiere și multiplicare;

– înregistrează lucrările în ordinea sosirii, respectând în același timp ordinea de urgență hotărâtă de conducere;

– primește corespondența sosită pe adresa muzeului, o înregistrează și o prezintă conducerii spre repartizare în aceeași zi sau cel mai târziu în dimineața zilei următoare;

– repartizează corespondența conform rezoluției managerului (director), pe bază de semnătură în registrul de primire;

– primește corespondența la semnat și se îngrijește de expedierea ei prin poștă sau curier după ce o înregistrează de ieșire;

– păstrează și răspunde de ștampila instituției și o aplică pe semnăturile legale;

– răspunde de păstrarea registrelor de intrare și ieșire a corespondenței instituției;

– păstrează calendarul ședințelor și al obligațiilor conducerii;

– primește și răspunde de distribuirea sub semnătură a ziarelor și a celorlalte publicații de specialitate.

– asigură activitatea de primire, înregistrare și clasare a tuturor documentelor;

– răspunde de evidența, selecționarea și păstrarea documentelor;

– respectă indicativul, termenelor de păstrare a documentelor, precum și nomenclatorului dosarelor, registrelor, condicelor și celorlalte documente, conform prevederilor legale.

VII.1.4 Biroul Documentare, Cercetare Valorificare Patrimoniu, este condus de un șef de birou și are următoare atribuții:

– administrează și dezvoltă un fond de carte propriu;

– redactează materiale cu caracter metodologic și de specialitate (tehnici și norme specifice activităților de bibliotecă, studii, rapoarte, informări, recomandări, sinteze, documentare pe probleme de bibliologie);

– se preocupă de îmbogățirea fondului de carte cu specific muzeal;

– organizează și participă la expoziții temporare tematice;

– controlează periodic starea de conservare a cărților și documentelor din depozitele de carte;

– participă la redactarea materialelor și textelor de specialitate privind difuzarea și punerea în valoare a exponatelor.

VII.1.5 Compartimentul Audit Public, funcționează în baza Legii 672/ 2001 și se află în subordinea directă a managerului (director) instituției și auditează următoarele:

– angajamentele bugetare și legale din care derivă direct sau indirect obligații de plată, inclusiv din fondurile comunitare;

– plățile asumate prin angajamente bugetare, inclusiv din fondurile comunitare;

– închirierea de bunuri;

– constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare și stabilire a titlurilor de creanță, precum și a facilităților acordate la încasarea acestora;

– alocarea creditelor bugetare;

– sistemul contabil și fiabilitatea acestuia;

– sistemul de luare a deciziilor;

– sistemul de conducere și control precum și riscurile asociate unor astfel de sisteme;

– sistemele informatice.

VII.1.6 Oficiul Juridic

Activitatea este asigurată de consilierul juridic care își desfășoară activitatea în condițiile și cu atribuțiile prevăzute de dispozițiile legale în vigoare, având ca sarcină principală asigurarea legalității și apărarea intereselor instituției. Compartimentul se află în directa subordine a managerului (director) al instituției și are următoarele competențe:

– acordă asistență juridică instituției, pe baza mandatului managerului (director) în fața tuturor instanțelor judecătorești, organelor de urmărire penală, precum și în raporturile acesteia cu autoritățile și instituțiile publice, precum și cu orice persoană juridică sau fizică, română sau străină;

– reprezintă instituția în acțiunile civile, penale, în fața instanțelor de fond, ordinare și extraordinare, în fața tuturor instanțelor de judecată pe cale ierarhică, a altor organe de jurisdicție, în fața organelor de cercetare penală, notariatelor, a oricărui organ al administrației de stat, pe bază de mandat acordat de managerul (director) al instituției, pentru actele contencioase și necontencioase;

– avizează deciziile emise de managerul (director) al instituției, la solicitarea acestuia;

– analizează și avizează deciziile privind problemele de personal (organizare concursuri, încadrări în muncă, încetarea contractelor de muncă, aplicarea de sancțiuni disciplinare, etc.);

– analizează din punct de vedere al legalității și avizează organigrama, regulamentul de organizare și funcționare și regulamentul intern;

– întocmește și avizează, la cererea managerului (director), diferitele tipuri de contracte pe care le încheie instituția: de drept de proprietate intelectuală, prestări servicii, coproducție, parteneriat, închiriere, etc.

– analizează și avizează din punct de vedere al legalității proiectele de contracte transmise de către compartimentele de specialitate;

– analizează și avizează din punct de vedere al legalității proiectele de contracte transmise de către alte persoane juridice cu care instituția intră în raporturi juridice;

– elaborează proiectele oricăror acte cu caracter sau efect juridic întocmite în legătură cu activitatea instituției;

– avizează note și instrucțiuni, din punct de vedere al legalității, referitoare la atribuțiile și activitatea instituției;

– urmărește durata contractelor de drept de autor informând în timp util conducerea instituției cu privire la termenele de valabilitate ale acestora;

– redactează plângeri, acțiuni către instanțele de judecată, cereri notariale și orice cereri cu caracter juridic privind activitatea instituției, la solicitarea conducerii și pe baza documentației primite de la compartimentele de resort, motivându-le în fapt și în drept;

– la sesizarea contabilului șef, stabilește împreună cu managerul (director) al instituției modul de recuperare a debitelor și propune măsurile legale necesare pentru recuperarea acestora;

– exprimă puncte de vedere privind interpretarea actelor normative cu referire la sfera de activitate a instituției, la cererea compartimentelor și acordă asistență de specialitate acestora;

– ține evidența tematică a actelor normative specifice domeniului de activitate al instituției;

– ține evidență cronologică a tuturor contractelor în Registrul special de evidență contracte;

– consultă cronologic publicarea noilor acte normative și se asigură de aducerea la cunoștință către personalul instituției a celor din domeniul de activitate al instituției, a modificărilor și completărilor ulterioare ale actelor normative aflate în vigoare.

VII.1.7 Serviciul Tehnico-Administrativ

Este o structură funcțională condusă de un șef de serviciu, care asigură conducerea și coordonarea celor patru activități, respectiv: activitatea tehnic-administrativă, cea de achiziții, activitatea de sănătate și securitate în muncă precum și activitatea PSI, având următoarele atribuții:

– propune managerului (director) al instituției numirea, prin decizie, a comisiilor de evaluare a ofertelor, în vederea realizării achizițiilor publice;

– elaborează programul anual al achizițiilor publice, pe baza necesităților și priorităților comunicate de celelalte structuri din cadrul instituției, îl transmite spre aprobare managerului (director) și ulterior, îl înaintează Direcției Generală Dezvoltare și Investiții – Direcția Cultură, Sport, Turism – Serviciul Cultură – PMB, compartiment funcțional de specialitate din cadrul Primăriei Municipiului București;

– transmite spre aprobare managerului (director) și înaintează, spre știință, Direcției Generale Dezvoltare și Investiții – Direcția Cultură, Sport, Turism – Serviciul Cultură – PMB orice modificare intervenită în programul anual al achizițiilor publice;

– avizează documentația de atribuire a contractelor de achiziții publice sau a documentației de concurs de soluții;

– evaluează cheltuielile administrative în baza bugetului aprobat și a planului de achiziții anual și analizează cheltuielile efectuate în baza referatelor elaborate de către celelalte compartimente;

– răspunde de coordonarea activității personalului din subordine;

– verifică și răspunde de respectarea normelor legale referitoare la achizițiile publice;

– avizează planul de comenzi lunare pentru produse de papetărie, curățenie, alte cheltuieli administrative în baza bugetului aprobat și a planului anual de achiziții;

– prezintă conducerii pentru verificare și avizare documentațiile întocmite pentru realizarea achizițiilor publice și pe cele pentru realizarea proiectelor culturale ale instituției;

– supune controlului financiar preventiv toate documentele care presupun angajarea unor cheltuieli bănești;

– verifică concordanța lucrărilor de întreținere și reparații executate cu cele cuprinse în devizele de lucrări și situațiile de plată ale executanților și informează conducerea instituției;

– dispune și verifică realizarea în condițiile legii a activității de transport auto și de inventariere și conservare a patrimoniului;

– dispune și verifică întocmirea documentațiilor pentru obținerea autorizațiilor de funcționare a instituției și răspunde de obținerea autorizațiilor respective;

– propune conducerii reamenajările, reparațiile capitale și curente ce se impun, urmărește și răspunde de aprobarea și executarea proiectelor tehnice aferente, executarea și recepția lucrărilor în conformitate cu proiectele tehnice și cu devizele aprobate, în condițiile legislației în vigoare și în colaborare cu compartimentul financiar, contabilitate;

– răspunde de întocmirea și transmiterea diferitelor situații solicitate de direcțiile de resort din cadrul aparatului de specialitate al Primarului General;

– urmărește ca toate materialele necesare proiectelor să fie luate în evidență și gestionate conform prevederilor legale aplicabile.

Activitatea tehnico-administrativă

Serviciul:

– execută lucrările de întreținere curentă (zugrăveli, vopsitorii, lăcătușerie, tâmplărie, etc.) care nu necesită intervenția unor antreprize specializate;

– organizează și asigură efectuarea curățeniei în spațiile deținute, precum și întreținerea clădirii și a spațiilor exterioare din vecinătatea acesteia;

– întocmește planul de comenzi lunare pentru produse de papetărie, curățenie, alte cheltuieli administrative în baza necesarului lunar comunicat de celelalte compartimente, a bugetului aprobat și a planului anual de achiziții;

– efectuează manipulări de mobilier, în funcție de necesități;

– intervine operativ în cazul unor avarii sau calamități;

– răspunde de luarea tuturor măsurilor care să asigure întreținerea, modernizarea, repararea și exploatarea instalațiilor și a altor echipamente din dotare, în condiții de deplină siguranță;

– răspunde de gestiunea obiectelor de inventar și a mijloacelor fixe din dotare;

– întocmește documentațiile pentru diversele autorizații de funcționare ale instituției, la solicitarea șefului Serviciului;

– înaintează spre aprobare șefului Serviciului propuneri privind reamenajările, reparațiile capitale și curente ce se impun, urmărește și răspunde de aprobarea și executarea proiectelor tehnice aferente, executarea și recepția lucrărilor în conformitate cu proiectele tehnice și cu devizele aprobate, în condițiile legislației în vigoare.

Activitatea de Achiziții Publice

Activitatea de achizitii publice cuprinde:

– elaborarea programului anual de achiziții publice, pe baza necesităților și priorităților comunicate de celelalte compartimente, respectiv a analizelor și evaluărilor efectuate de compartimentul financiar contabilitate, cu referire la consumurile și cheltuielile din anii anteriori pe care îl transmite spre monitorizare Direcția Generală Dezvoltare și Investiții – Direcția Cultură, Sport, Turism – Serviciul Cultură – PMB;

– utilizarea pentru clasificarea statistică a produselor, serviciilor și lucrărilor a vocabularului comun al achizițiilor publice

– estimarea valorii fiecărui contract de achiziție publică în baza solicitărilor comunicate de celelalte compartimente și a studiului de piață efectuat și întocmirea notei privind determinarea valorii estimate;

– stabilirea procedurilor de atribuire aferente fiecărui contract de achiziție publică și intocmirea de note justificative privind alegerea procedurii de atribuire;

– stabilirea perioadelor între data transmiterii spre publicare a anunțurilor de participare sau data transmiterii invitațiilor de participare și data limită pentru depunerea ofertelor, funcție de complexitatea contractului și prevederile legale în materie;

– întocmirea și păstrarea dosarelor de achiziții publice;

– întocmirea notelor de fundamentare cu privire la accelerarea procedurii de achiziție publică dacă este cazul;

– întocmirea de note justificative cu privire la impunerea unor cerințe minime de calificare referitoare la situația economică și financiară ori la capacitatea tehnică și profesională a operatorilor economici;

– propunerea cuantumului garanțiilor de participare în corelație cu valoarea – estimată a contractului de achiziție publică, buna execuție și forma de constituire a acestora, conform prevederilor legale.

– înaintarea de propuneri către managerul instituției (director), pentru componența comisiilor de evaluare a ofertelor în vederea aprobării spre atribuire a fiecărui contract de achiziție publică, comisie din care va face parte în mod obligatoriu;

– elaborarea și transmiterea către Direcția Generală Dezvoltare și Investiții – Direcția Cultură, Sport, Turism – Serviciul Cultură – PMB a solicitării de desemnare a unui reprezentant care să facă parte din Comisia de evaluare a ofertelor;

– înaintarea de propuneri și fundamentarea necesității cooptării unor experți din afara instituției și participarea acestora în cadrul comisiilor de atribuire a contractelor de achiziție publică;

– respectarea regulilor de evitare a conflictului de interese;

– elaborarea sau, după caz, coordonarea activității de elaborare a documentației de atribuire a contractului de achiziție publică sau, în cazul unui concurs de soluții a documentației de concurs, în baza solicitărilor și informațiilor comunicate de celelalte compartimente;

– înaintarea de propuneri în vederea achiziționării de servicii de consultanță pentru elaborarea documentației de atribuire a contractului de achiziție publică dacă este cazul, cu referire îndeosebi la elaborarea caietului de sarcini și a caracteristicilor tehnice și funcționale solicitate în documentația de atribuire;

– întocmirea și îndeplinirea tuturor formalităților, de publicitate/comunicare pentru procedurile organizate, în conformitate cu prevederile legale;

– comunicarea cu operatorii economici în toate fazele de desfăsurare a procedurii de atribuire (transmiterea invitațiilor de participare, răspunsuri la clarificări, solicitare de clarificări, transmiterea procesului verbal de deschidere a ofertelor, comunicarea rezultatului procedurii de atribuire, comunicarea notificărilor de contestație);

– primirea, înregistrarea și păstrarea ofertelor pentru procedurile organizate;

– întocmirea proceselor verbale de deschidere a ofertelor, precum și întocmirea; raportului procedurii de atribuire a contractelor de achiziție publică;

– urmărirea și restituirea garanțiilor de participare la procedurile de achiziție publică în condițiile prevăzute de lege;

– respectarea termenelor legale pentru încheierea contractului de achiziție publică;

– comunicarea cu Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor și transmiterea, în termenele prevăzute de lege, a tuturor informațiilor și materialelor solicitate de către acesta;

– încheierea contractelor de achiziție publică cu câștigătorii procedurilor de achiziții organizate pentru bunuri, servicii, lucrări și transmiterea lor pentru urmărire compartimentelor de specialitate;

– îndeplinirea tuturor formalităților de raportare și transmiterea lor, conform prevederilor legale, către Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice;

– gestionarea informațiilor cu privire la procedurile de achiziție publică organizate;

– cunoașterea și aplicarea legislației specifice domeniului de activitate a compartimentului;

– gestionarea sumelor de bani și a documentelor de plată încredințate pentru efectuarea operațiunilor de aprovizionare;

– întocmirea formelor legale, conform dispozițiilor în vigoare, pentru predarea la magazie a bunurilor și materialelor achiziționate.

Activitatea privind securitatea și sănătatea în muncă

Pe linie de securitate și sănătate în muncă, răspunde de:

– asigurarea condițiilor de securitate și sănătate în muncă (respectiv activități de prevenire și protecție și activități legate de supravegherea sistematică a stării de sănătate a salariaților);

– întocmirea, împreună cu celelalte compartimente din cadrul instituției, a proiectului programului de măsuri și propuneri privind protecția muncii;

– instruirea în domeniul protecției muncii la angajare, lunar, trimestrial și anual, după caz, a muncitorilor și a celorlalte categorii de salariați din instituție;

– analizarea cauzelor accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale și propunea, în scris, a măsurilor legale de eliminare imediată a acestora;

– informarea conducerii instituției asupra accidentelor de muncă produse în unitate;

– cercetarea cauzelor accidentelor de muncă;

– stabilirea, potrivit legii, a schimbării locurilor de muncă, pe baza avizelor medicale, pentru personalului instituției;

– coordonarea activității de protecție a muncii, în conformitate cu legislația în vigoare;

– identificarea pericolelor și evaluarea riscurilor pentru fiecare componentă a sistemului de muncă, respectiv executant, sarcină de muncă, mijloace de muncă/echipamente de muncă și mediul de muncă pe locuri e muncă/posturi de lucru;

– elaborarea și actualizarea planului de prevenire și protecție;

– elaborarea de instrucțiuni proprii pentru completarea și/sau aplicarea reglementărilor de securitate și sănătate în muncă, ținând seama de particularitățile activităților și ale unității, precum și ale locurilor de muncă;

– propunerea atribuțiilor și răspunderilor în domeniul securității și sănătății în muncă, ce revin lucrătorilor, corespunzător funcțiilor exercitate, care se consemnează în fișa postului, cu aprobarea angajatorului;

– întocmirea unui necesar de documentații cu caracter tehnic de informare și instruire a lucrătorilor în domeniul securității și sănătății în muncă;

– evidența posturilor de lucru care necesită examene medicale suplimentare;

– evidența meseriilor și a profesiilor prevăzute de legislația specifică, pentru care este necesară autorizarea exercitării lor;

– urmărirea actualizării planului de avertizare, a planului de protecție și prevenire și a planului de evacuare;

– întocmirea unui necesar de mijloace materiale pentru desfășurarea acestor activități.

În Regulamentul Intern al Muzeului Cărților Poștale din București vor fi consemnate activitățile de prevenire și protecție pentru efectuarea cărora instituția are capacitatea și mijloacele adecvate, iar în fișa postului se vor consemna Activitățile de prevenire și protecție pe care salariatul din acest domeniu de activitate sau desemnat, are capacitatea, timpul necesar și mijloacele adecvate să le efectueze. Munca efectuată de muncitori calificați, se desfășoară potrivit sarcinilor și repartiției lucrărilor, pe care o face șeful serviciului. În realizarea sarcinilor ce le revin, muncitorii trebuie să:

– execute în termen și în cele mai bune condiții lucrările încredințate;

– întrețină în bune condiții utilajele și sculele ce le-au fost încredințate și de care răspund;

– realizeze maxim de economii în executarea lucrărilor;

– asigure executarea lucrărilor de revizie și întreținere curentă: instalații sanitare, electrice, lăcătușerie, tamplărie etc;

– verifice și urmărească buna funcționare a instalațiilor care măsoară consumurile;

– efectueze intervenții de complexitate medie și mică;

– efectueze lucrări de întreținere și igienizare a imobilelor;

– execute și alte sarcini transmise de managerul (director) muzeului;

Șeful serviciului gestionează mijloacele fixe, instalațiile, sculele și materialele necesare echipei, ținând evidența lor la zi.

Activitatea de PSI

Angajatul care are responsabilitatea activității de PSI are următoarele atribuții:

– asigură corespondența cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență, urmărind rezolvarea sarcinilor rezultate din rapoartele de control;

– întocmește și reactualizează planurile de măsuri și planurile de evacuare;

– întocmește și difuzează decizii și note de serviciu privind PSI;

– întocmește lunar note de constatare privind respectarea normelor PSI în imobilele care aparțin Muzeului;

– întocmește necesarul mijloacelor de intervenții și le include în planul de achiziții;

– asigură zilnic întreținerea și funcționarea mijloacelor de intervenție;

– urmărește efectuarea service-ului pentru mijloacele de intervenție, ignifugare, curățire coșuri, verificarea instalațiilor de gaze, centrale termice;

– asigură instruirea personalului pe linie PSI, conform legislației în vigoare;

– informează conducerea și ține legătura cu furnizorii de echipamente antiincendiu, cu ISU, asupra stării curente a echipamentelor și mijloacelor de intervenție în imobilele aparținând muzeului.

VII.1.8 Compartiment Financiar – Contabil, Salarizare

Funcționează în subordinea contabilului-șef al instituției și are ca atribuții:

– răspunde de buna funcționare a activității financiar contabile a instituției, in conformitate cu dispozițiile legale și delegările de autoritate primite din partea conducerii instituției;

– urmărește executarea integrală și întocmai a bugetului aprobat al instituției;

– întocmește toate documentele și efectuează toate înregistrările contabile în conformitate cu prevederile legislative și cu indicațiile metodologice ale direcțiilor de specialitate din Primăria Municipiului București, urmărește recuperarea sumelor debitoare și achitarea sumelor creditoare;

– centralizează propunerile de dotare cu echipamente întocmite de compartimentele instituției și alcătuiește planul de investiții, răspunzând de realizarea lui;

– verifică legalitatea și exactitatea documentelor de decontare și a datelor din documentele de evidență gestionară;

– întocmește și transmite orice situație economico-financiară solicitată de direcțiile de resort din cadrul aparatului de specialitate al Primarului General, de conducerea instituției, de Administrația Financiară, de Institutul Național de Statistică etc.;

– asigură înregistrarea cronologică și sistematică în contabilitate a documentelor financiar-contabile, în funcție de natura lor;

– răspunde de evidența corectă a rezultatelor activității economico-financiare; la măsurile necesare în vederea prevenirii deturnărilor de fonduri, degradărilor sau sustragerii de bunuri materiale sau bănești;

– răspunde de întocmirea corectă și în termen a documentelor cu privire la depunerile și plățile în numerar, controlând respectarea plafonului de casă aprobat;

– răspunde de primirea la timp a extraselor de cont, verificarea acestora și a documentelor însoțitoare;

– asigură controlul asupra tuturor documentelor prin care se autorizează efectuarea de cheltuieli sau din care derivă, direct sau indirect, angajamentele de plăți;

– exercită controlul zilnic asupra operațiilor efectuate de casierie și asigură încasarea la timp a creanțelor, lichidarea obligațiilor de plată, luând măsurile necesare pentru stabilirea răspunderilor legale, atunci când este cazul;

– răspunde de asigurarea și ritmicitatea fondurilor necesare, în limita creditelor bugetare aprobate, desfășurării în bune condiții a activităților instituției;

– răspunde de asigurarea și ritmicitatea creditelor necesare în vederea realizării obiectivelor de investiții aprobatele Consiliul General al Municipiului București;

– răspunde de transmiterea spre avizare la direcțiile de resort din cadrul aparatului de specialitate al Primarului General (Direcția Generală Dezvoltare și Investiții – Direcția Cultură, Sport, Turism – Serviciul Cultură – PMB, Direcția Buget) a listei de investiții detaliate în așa fel încât să nu se producă întârzieri în derularea obiectivelor de investiții din cauza nerespectării termenelor sau a viciilor de întocmire a acestor documente;

– urmărește circulația documentelor financiar-contabile și ia măsuri de îmbunătățire a acesteia;

– asigură clasarea și păstrarea în ordine și în condiții de siguranță a documentelor și actelor justificative ale operațiilor contabile și evidența pierderii sau distrugerii lor parțiale sau totale;

– poate exercita controlul financiar preventiv conform dispozițiilor legale în vigoare, prin delegare primită din partea conducerii, atunci când este cazul;

– prezintă conducerii instituției spre aprobare următoarele situații financiare obligatorii: bilanțul contabil, raportul explicativ, etc;

– participă la analiza rezultatelor economice și financiare pe baza datelor din bilanț;

– răspunde de realizarea măsurilor și sarcinilor aferente domeniului contabil, stabilite ca urmare a controalelor financiar-gestionare efectuate de organele în drept;

– întocmește documentația necesară deschiderii finanțării investițiilor la Trezoreria Statului, solicitând în prealabil avizul Direcția Generală Dezvoltare și Investiții – Direcția Cultură, Sport, Turism – Serviciul Cultură – PMB;

– îndeplinește orice alte atribuții dispuse de conducerea instituției sau rezultate din actele normative în vigoare, în domeniul financiar-contabil;

– asigură evidența obiectelor de inventar, a mijloacelor fixe și mișcarea acestora;

– întocmește documentația necesară și urmărește procedurile legale de declasare, disponibilizare, transmitere fără plată, valorificare și clasare a bunurilor aparținând instituției;

– îndeplinește atribuții de depozitare și evidență bunuri aparținând instituției;

– elaborează și răspunde de transmiterea, în termenul precizat, a situațiilor economice-financiare solicitate de direcțiile din aparatul de specialitate al Primarului General;

– asigură arhivarea documentelor legate de activitatea funcțională și/sau de specialitate a instituției, conform normelor legale aplicabile.

Activitatea in domeniul salarizării:

– întocmirea și gestionarea contractelor individuale de muncă;

– elaborarea și gestionarea activității necesare întocmirii tuturor fișelor de post precum și pentru evaluarea performanțelor profesionale individuale ale salariaților (în colaborare cu șefii de servicii, secție și compartimente) conform prevederilor legale în vigoare;

– organizarea de concursuri pentru ocuparea posturilor vacante și pentru promovare, în conformitate cu legislația în vigoare și asigurarea secretariatului comisiilor de examinare nominalizate de conducerea instituției prin decizie;

– completarea dosarelor de personal, la zi;

– gestionarea carnetelor de muncă și prelucrarea datelor în registrul de evidență a salariaților în format electronic;

– demararea formalităților care se impun pentru pensionarea, în condițiile legii, a personalului angajat;

– întocmirea dosarelor de pensionare și urmărirea finalizării acestora prin emiterea deciziilor de încetare a raporturilor de muncă;

– întocmirea planurilor privind promovarea personalului;

– urmărirea modificării vechimii în muncă a salariaților;

– stabilirea, în cadrul contractului individual de muncă, a drepturilor salariale și a celorlalte drepturi prevăzute de legislația în vigoare;

– identificarea locurilor de muncă și a meseriilor cu condiții grele, periculoase etc, conform legii, în vederea acordării sporurilor;

– întocmirea unui program anual de pregătire și perfecționare profesională a personalului angajat, pe baza propunerilor șefilor de servicii, secție și compartimente, pe care îl înaintează spre aprobare managerului (director), în vederea dezvoltării performanțelor profesionale ale personalului;

– întocmește statele de plată a drepturilor salariale și efectuează la timp viramentele privind obligațiile de plată ale instituției și ale salariaților către bugetul de stat, bugetele asigurărilor sociale, fonduri speciale, etc.;

– întocmeste, după caz, lunar, trimestrial, semestrial și anual situații privind asigurările sociale de stat, asigurările sociale de sănătate, declarații privind plata ajutorului de somaj, dări de seamă privind calcularea, reținerea și virarea impozitelor pe salarii, statistici privind numărul personalului și veniturile salariale, declarații și adeverințe privind impozitul reținut și vărsat pentru persoane fizice (colaboratori);

– întocmește statele de plată ce derivă din contractele întocmite în baza Codului Civil, Legii nr. 8/1996, privind drepturile de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare, etc conform clauzelor contractuale și ținând evidența tuturor plăților;

– întocmește declarațiile și adeverințele pentru personalul plătit în baza Legii nr.8/1996, pentru anul anterior;

– vizarea semestrială a legitimațiilor de serviciu ale salariaților;

– eliberarea de adeverințe salariaților pentru diferite scopuri;

– programarea și urmărirea concediilor de odihnă ale salariaților;

– elaborarea și redactarea regulamentului de organizare și funcționare al instituției în colaborare cu celelalte compartimente funcționale;

– stabilirea necesarului de personal pe structură, funcții și meserii, grade, trepte profesionale și/sau categorii împreună cu serviciile de specialitate în limita numărului de personal și a creditelor aprobate;

– elaborarea statelor de funcții anuale în conformitate cu organigrama și numărul de posturi aprobate;

– elaborarea schemelor de încadrare, cu modificările produse în legislație (indexări, majorări, promovări, etc.);

– redactarea, actualizarea și aducerea la cunoștința salariaților a Regulamentului intern;

– redactarea deciziilor emise de managerul (director general) al instituției pentru relațiile de muncă din instituție;

– evidența și arhivarea deciziilor managerului (director general) al instituției, dispozițiilor Primarului General și hotărârilor Consiliului General al Municipiului București cu referire la Muzeul Cărților Poștale din București;

– întocmirea diferitelor situații solicitate de organele de control abilitate și/sau de direcțiile de resort din aparatul de specialitate al Primarului General (Direcția Managementul Resurselor Umane, Direcției Generale Dezvoltare și Investiții – Direcția Cultură, Învățământ, Turism -Serviciul Cultură – PMB, etc);

– fundamentarea fondului de salarizare din cadrul bugetului instituției;

– întocmirea fișelor fiscale, în conformitate cu prevederile legale și susținerea acestora în fața organelor abilitate;

– colaborarea și comunicarea eficientă cu toate compartimentele instituției.

VIII. Patrimoniul Muzeului Cărților Poștale din București

Art. VIII.1 Patrimoniul mobil și imobil administrativ.

Muzeul Cărților Poștale din București își desfășoară activitatea în spații proprietate publică ale Municipiului București, atribuite în administrare prin acte ale autorității administrației publice locale și în spații proprietate privată, conform unor contracte de închiriere, încheiate în condițiile legii.

Muzeului Cărților Poștale din București are sediul administrativ înscris în prezentul Regulament.

Bunurile imobile fac parte din domeniul public al Municipiului București conform Legii nr. 213/1998, iar bunurile mobile din dotarea instituției (mijloace fixe, obiecte de inventar) fac parte din domeniul privat al Municipiului București.

Muzeului Cărților Poștale din București ține distinct evidența contabilă a patrimoniului public și privat al Municipiului București dat în administrarea sa.

Instituției îi revine obligativitatea inventarierii anuale a patrimoniului mobil și imobil administrativ și a transmiterii acestuia către Direcția Generală Dezvoltare și Investiții – Direcția Cultură, Învățământ, Turism – Serviciul Cultură – PMB, spre luare la cunoștință, introducere în baza de date a direcției și realizare a inventarului Municipiului București.

Art. VIII.2 Patrimoniul muzeal este alcătuit din totalitatea bunurilor, a drepturilor și obligațiilor cu caracter patrimonial ale muzeului asupra unor bunuri aflate în proprietate publică sau privată a municipiului București pe care muzeul le administrează cu diligența unui bun proprietar.

Regimul juridic al dreptului de proprietate publică și/sau privată asupra bunurilor care se află în patrimoniul muzeal este reglementat conform dispozițiilor legale în vigoare.

Evidența bunurilor care fac parte din patrimoniul muzeal se ține prin Registrul informatizat pentru evidența analitică a bunurilor culturale, document permanent, având caracter obligatoriu, cu menținerea registrelor de inventar și a documentelor primare. Bunurile culturale mobile și imobile sunt înscrise în inventarul instituției, pe baza căruia se ține evidența generală a întregului patrimoniu de către structurile organizatorice cu atribuții în acest sens.

Bunurile mobile și imobile care fac obiectul patrimoniului muzeal sunt asigurate parțial sau integral, conform dispozițiilor legale în vigoare, în funcție de strategia de finanțarea ordonatorului principal de credite.

Art. VIII.3 Bunurile mobile și imobile aflate în administrarea Muzeului Cărților Poștale din București se gestionează potrivit dispozițiilor în vigoare, conducerea instituției fiind obligată să aplice măsurile prevăzute de lege în vederea protejării, conservării și asigurării acestora.

IX. Buget, relații financiare

Art. IX.1 Muzeul Cărților Poștale din București este o instituție publică de cultură finanțată din subvenții de la bugetul local al Municipiului București și din venituri proprii, realizate din încasările provenite din tarifele pentru serviciile oferite, din alte activități specifice, desfășurate conform obiectului de activitate. Mai poate realiza venituri din valorificarea unor bunuri (mijloace fixe sau obiecte de inventar) și din donații și sponsorizări de la persoane fizice sau juridice.

Bugetul de venituri și cheltuieli al Muzeului Cărților Poștale din București se aprobă în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. IX.2 Angajarea, ordonanțarea și lichidarea cheltuielilor, precum și încheierea contractelor se asigură de către managerul (director), în calitatea sa de ordonator terțiar de credite.

Art. IX.3 Muzeul Cărților Poștale din București poate primi finanțări pentru programe culturale de interes local, național și internațional, donații și sponsorizări, în condițiile respectării prevederilor legale în vigoare.

Art. IX.4 Veniturile proprii se realizează din activități realizate direct de Muzeu și anume:

– încasări din taxele de intrare la expozițiile realizate de muzeu în spațiile proprii cât și în afara muzeului;

– închirieri de spații și bunuri mobile;

– editarea și difuzarea unor publicații proprii sau ale unor terți, prin editura proprie, pe orice fel de suport, din domeniul istoriei, arheologiei, numismaticii, artei, literaturii, științelor naturii, ecologiei, învățământului și educației permanente, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;

– venituri din activitatea de cercetare științifică (lucrări științifice cu caracter monografic sau periodice),

.-venituri din acordarea de asistență de specialitate în elaborarea unor tematici de expoziții, asistența și executarea unor lucrări de conservare-restaurare (restaurare fotografii, cărți, piele, legătorie, artă plastică, grafică investigații chimice etc.), pentru terți;

– expertizare și evaluare în probleme de cartografie, cartofilie, documentaristică, carte veche etc.;

– venituri din comercializarea la standul muzeului a unor replici după piese reprezentative din patrimoniul muzeului precum și a unor materiale promoționale cu referiri la potențialul cultural, științific și patrimonial al muzeului, cu respectarea legislației în domeniu;

– venituri din alte servicii oferite de muzeu, din donații și sponsorizări, din alte activități specifice.

Art. IX.5 Prețurile și tarifele pentru serviciile oferite de Muzeu sunt stabilite de Consiliul de Administrație și aprobate prin hotărâre a PMB.

Art. .IX.6 Muzeul beneficiază de drepturile de autor conferite prin lege, pentru toate formele de valorificare a bunurilor din colecțiile sale. Dreptul de reproducere și cercetare prin diferite mijloace și sub orice formă a obiectelor din colecțiile proprii este rezervat exclusiv.

Art. IX.7 Muzeul poate asigura asistență de specialitate pentru alte muzee din rețeaua națională și internațională, contra-cost, pentru colecții școlare, sătești, de cult ori particulare, în chestiuni privind normele de conservare și securitate ale bunurilor de patrimoniu și valorificarea lor științifică, culturală, instructivă și recreativă.

Art. IX.8 Muzeul poate organiza programe de studiu și practică pentru elevi, studenți, doctoranzi, tineri specialiști în formare sau profesori din țară sau din străinătate, prin colaborare cu unitățile de învățământ, cercetare și perfecționare a cadrelor interesate.

X. Dispoziții finale

Art. X.1 Muzeului Cărților Poștale din București este acreditat în condițiile legii. Parte din activitățile Muzeului Cărților Poștale din București pot fi asigurate cu servicii externalizate, în condițiile legii, cu aprobarea ordonatorului principal de credite.

Art. X.1.1 Muzeului Cărților Poștale din București își poate întocmi proceduri interne proprii de organizare și funcționare ale Consiliului de Administrație și Consiliului Științific, cu consultarea Direcția Generală Dezvoltare și Investiții – Direcția Cultură, Învățământ, Turism – Serviciul Cultură – PMB.

Anual, managerul (director) întocmește raportul de activitate, cu consultarea Consiliului de Administrație și a Consiliului Științific, pe care îl transmite direcțiilor de specialitate din cadrul Primăriei Municipiului București.

Art. X.1.2 Prezentul Regulament se completează cu prevederile legislative specifice, aplicabile domeniului de activitate al instituției, respectiv Legea muzeelor și colecțiilor publice nr. 311/2003, republicată cu modificările și completările ulterioare și a actelor subsecvente acesteia. Prezentul Regulament a fost întocmit în conformitate cu prevederile legale în vigoare și se va modifica și completa, după caz, cu celelalte reglementări legale aplicabile sau cu reglementările legislative apărute ulterior aprobării acestuia.

Art. X.1.3 Modificările la prezentul Regulament pot fi făcute numai cu aprobarea Consiliului General al Municipiului București, în funcție de evoluția legislației, la propunerea Consiliului de Administrație al Muzeului Cărților Poștale din București.

Art. X.1.4 Prezentul Regulament intră în vigoare la data aprobării lui de către Consiliul General al Municipiului București. Cu aceeași dată își încetează valabilitatea orice alte reglementări.

Manager (director)

Contabil-Șef

2.2 Dosarul de avizare și autorizare aprobat de Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor din cadrul Ministerului Culturii și Ordinul Ministrului Culturii privind acreditarea muzeului de catre Ministerul Culturii

C:\Users\WIN73\Desktop\AppData\Documents and Settings\RADU\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00100516.HTML – #Acreditarea muzeelor și a colecțiilor publice se face în baza urmatoarelor criterii :

C:\Users\WIN73\Desktop\AppData\Documents and Settings\RADU\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00100516.HTML – #- administrarea unui patrimoniu cultural constituit și dezvoltat pe baze stiințifice, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;

C:\Users\WIN73\Desktop\AppData\Documents and Settings\RADU\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00100516.HTML – #- existența personalului calificat, corespunzător funcțiilor de bază, în numar suficient pentru derularea activităților specifice, conform dispozițiilor Legii nr. 311/2003, republicată, și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar, cu modificările și completările ulterioare;

C:\Users\WIN73\Desktop\AppData\Documents and Settings\RADU\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00100516.HTML – #- desfășurarea activităților de cercetare stiintifică a patrimoniului muzeal administrat, conform planificărilor anuale de cercetare;

C:\Users\WIN73\Desktop\AppData\Documents and Settings\RADU\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00100516.HTML – #- documentarea patrimoniului muzeal administrat și menținerea unui sistem actualizat de evidență a acestuia, inclusiv prin intermediul registrului informatizat;

C:\Users\WIN73\Desktop\AppData\Documents and Settings\RADU\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00100516.HTML – #- asigurarea conservării și, după caz, a restaurării patrimoniului muzeal administrat;

C:\Users\WIN73\Desktop\AppData\Documents and Settings\RADU\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00100516.HTML – #- existența unor spații de depozitare și expunere organizate științific și dotate pentru a asigura conservarea bunurilor culturale, conform prevederilor legale în vigoare;

C:\Users\WIN73\Desktop\AppData\Documents and Settings\RADU\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00100516.HTML – #- punerea în valoare a patrimoniului muzeal sau al colecțiilor publice prin organizarea de expoziții permanente și temporare, organizarea de programe și activități educative destinate publicului, precum și prin activități de marketing cultural (editare de materiale de promovare etc.).

Documentația necesară în vederea acreditării

1) În vederea obținerii acreditării muzeului sau a colecției publice, solicitantul va depune la direcția de specialitate din cadrul Ministerului Culturii, în cazul muzeelor și al colecțiilor publice aflate în subordinea Ministerului Culturii, precum și a altor autorități publice centrale, sau la serviciul deconcentrat al Ministerului Culturii în a cărui arie de competență își desfășoară activitatea muzeul sau colecția publică, în restul situațiilor, următoarele documente:

C:\Users\WIN73\Desktop\AppData\Documents and Settings\RADU\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00100516.HTML – #- solicitarea scrisă pentru acordarea acreditării muzeului sau a colecției publice, cu precizarea denumirii și a formei de organizare ale muzeului sau ale colectiei publice, în care să se menționeze autoritatea ori instituția tutelară sau, după caz, persoana juridică de drept privat ori persoana fizică în subordinea, respectiv în proprietatea căreia se află muzeul sau colecția publică;

C:\Users\WIN73\Desktop\AppData\Documents and Settings\RADU\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00100516.HTML – #- descrierea și un scurt istoric ale instituției muzeale, respectiv ale colecției publice;

C:\Users\WIN73\Desktop\AppData\Documents and Settings\RADU\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00100516.HTML – #- rapoarte de activitate, centralizate pe ultimii 3 ani sau pe perioada scursă de la ultima acreditare, corelate prin indicatori de performanță cu planurile de activitate corespunzătoare;

C:\Users\WIN73\Desktop\AppData\Documents and Settings\RADU\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00100516.HTML – #- raport privind starea de conservare a patrimoniului muzeal, întocmit de o comisie internă formată din specialiști în domeniul conservării și restaurării, pe baza proceselor-verbale de constatare periodică, a fișelor de conservare actualizate și a celor de restaurare, precum și a altor documente relevante;

C:\Users\WIN73\Desktop\AppData\Documents and Settings\RADU\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00100516.HTML – #- planul de restaurare a bunurilor culturale pentru următorii doi ani, structurat pe priorități;

C:\Users\WIN73\Desktop\AppData\Documents and Settings\RADU\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00100516.HTML – #- organigrama, statul de funcții, alte documente relevante pentru organizarea și funcționarea muzeului sau ale colecției publice și pentru calificarea personalului de specialitate în raport cu funcția ocupată;

C:\Users\WIN73\Desktop\AppData\Documents and Settings\RADU\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00100516.HTML – #- planificarea strategică pe termen mediu a activității muzeului sau a colecției publice;

C:\Users\WIN73\Desktop\AppData\Documents and Settings\RADU\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00100516.HTML – #- planul de cercetare știintifică a patrimoniului muzeal administrat, pentru următorul an, în cazul muzeelor;

C:\Users\WIN73\Desktop\AppData\Documents and Settings\RADU\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00100516.HTML – #- planul de valorificare expozițională a patrimoniului muzeal administrat, pentru următorul an calendaristic;

C:\Users\WIN73\Desktop\AppData\Documents and Settings\RADU\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00100516.HTML – #- alte documente relevante pentru îndeplinirea criteriilor de acreditare.

C:\Users\WIN73\Desktop\AppData\Documents and Settings\RADU\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00100516.HTML – #2) Solicitarea scrisă pentru acordarea acreditării muzeului sau a colecției publice, prevăzută la alin. (1) lit. a), cu excepția persoanelor fizice și a persoanelor juridice de drept privat, se va depune într-un exemplar și la direcția de specialitate din cadrul Ministerului.

3) Rapoartele de activitate prevăzute la art.5, alin.(1) lit.c) vor contine obligatoriu urmatoarele informatii:

C:\Users\WIN73\Desktop\AppData\Documents and Settings\RADU\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00100516.HTML – #- situația bunurilor culturale intrate în inventar, respectiv a achizițiilor, donațiilor și obiectelor provenind din săpături arheologice, etc.;

C:\Users\WIN73\Desktop\AppData\Documents and Settings\RADU\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00100516.HTML – #- situația împrumuturilor, interne și internaționale, de bunuri culturale mobile, în vederea organizării expozițiilor;

C:\Users\WIN73\Desktop\AppData\Documents and Settings\RADU\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00100516.HTML – #- numărul de fișe analitice de evidență, fișe de conservare și fișe de restaurare întocmite;

C:\Users\WIN73\Desktop\AppData\Documents and Settings\RADU\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00100516.HTML – #- numărul de înregistrări efectuate în registrul informatizat raportat la numarul total de obiecte înscrise în inventar;

C:\Users\WIN73\Desktop\AppData\Documents and Settings\RADU\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00100516.HTML – #- numărul bunurilor culturale clasate, dacă este cazul;

C:\Users\WIN73\Desktop\AppData\Documents and Settings\RADU\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00100516.HTML – # – numărul bunurilor culturale pentru care s-a inițiat procedura de clasare raportat la numarul obiectelor înregistrate în inventarul muzeului sau al colecției publice;

C:\Users\WIN73\Desktop\AppData\Documents and Settings\RADU\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00100516.HTML – #- numărul publicațiilor elaborate: ghiduri, cataloage de expoziții, volume cu caracter științific și alte categorii de publicații;

C:\Users\WIN73\Desktop\AppData\Documents and Settings\RADU\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00100516.HTML – #- numărul expozițiilor temporare, interne și internaționale, cu indicatorii de performanță aferenți;

C:\Users\WIN73\Desktop\AppData\Documents and Settings\RADU\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00100516.HTML – #- proiectele culturale asociate expoziției de bază;

C:\Users\WIN73\Desktop\AppData\Documents and Settings\RADU\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00100516.HTML – #- numărul programelor și activităților educative;

C:\Users\WIN73\Desktop\AppData\Documents and Settings\RADU\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00100516.HTML – #- numarul de vizitatori;

C:\Users\WIN73\Desktop\AppData\Documents and Settings\RADU\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00100516.HTML – #- prezentarea activităților de marketing cultural: pagina de internet, materialele de promovare tipărite, campaniile publicitare și alte modalități de promovare a muzeului sau a colecției publice;

C:\Users\WIN73\Desktop\AppData\Documents and Settings\RADU\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00100516.HTML – #- numărul obiectelor restaurate anual, prezentate sub forma unei liste detaliate pe suporturi materiale;

C:\Users\WIN73\Desktop\AppData\Documents and Settings\RADU\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00100516.HTML – #- lista dotărilor cu aparatura specifică măsurării și înregistrării parametrilor microclimatici.

C:\Users\WIN73\Desktop\AppData\Documents and Settings\RADU\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00100516.HTML – #Documentele prevazute la art.5, alin. (1) se vor depune de catre solicitant atât pe suport hârtie, purtând semnatura solicitantului si a conducatorului muzeului sau al colectiei publice, cât si pe suport numeric.

C:\Users\WIN73\Desktop\AppData\Documents and Settings\RADU\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00100516.HTML – #Procedura de acreditare nu trebuie sa depaseasca 6 luni de la declansarea ei.

Capitolul 3. Componentele strategiei înstituției muzele

Plecând de la funcțiile muzeului, coordonatele managementului Muzeului Cărților Poștale din București se concretizează în constituirea patrimoniului, dezvoltarea, cercetarea, conservarea, restaurarea și valorificarea colecțiilor din patrimoniul muzeal aflat în administrare până la. punerea în valoare a patrimoniului muzeal în scopul educării și recreării.

Elaborarea strategiei are în vedere o analiză a ofertei muzeale la nivelul capitalei și proiecția programelor și proiectelor pentru perioada 2015-2018. Din analiza factorilor care privesc mediul intern în asociere cu mediul extern se constată că viitorul instituțiilor muzeale stă sub semnul unor schimbări majore pe linie tehnologică, administrativă, legislativă, economică, care pot genera la rândul lor schimbări în comportamentul beneficiarilor în raportul lor cu muzeul, ceea ce implicit va duce la regândirea, reorganizarea unor servicii și politici de dezvoltare.

Proiectele și programele pentru perioada 2015-2018, strategia managerială propusă va avea la bază obiectivele majore ale instituției, care au un caracter permanent, se desfășoară pe termen mediu sau lung și vor descrie mijloacele ce vor fi folosite pentru a fi atinse.

Programele vor asigura îndeplinirea misiunii muzeului în cadrul societății informaționale de a lărgi accesul nelimitat și gratuit la colecții, baze de date și alte surse de informații, la servicii informaționale, documentare și culturale în scop educativ sau de recreere asigurând egalitatea accesului la informații și la documentele necesare informării, educației permanente, petrecerii timpului liber, dezvoltării, fără deosebire de statut social sau economic, vârstă, sex, religie, naționalitate, apartenență politică.

3.1 Programul de dezvoltare a colecțiilor

Avându-se în vedere bugetul și situația în care se află instituția la început de drum, principala sursă pentru dezvoltarea colecțiilor va fi apelul public la spiritul civic al cetățenilor de a dona sau de a face oferte de vânzare de cărți poștale. Astfel va fi inițiat un apel public privind colectarea de cărți poștale vechi, având specificul și încadrarea în colecțiile deja existente în cadrul patrimoniului, sau în funcție de dorința proprietarilor, vor fi introduse în cadrul bazelor de date, eventual împrumutate pentru expoziția permanentă sau expozițiile temporare. Alte surse de îmbogățire a patrimoniului vor fi acordurile de parteneriat prin care diverse entități economice sau persoane particulare vor transfera cărți poștale aflate în proprietatea lor către muzeu; spre exemplu, cărți poștale aflate în fondul documentar al diverselor entități în mai multe exemplare, vor fi donate/transferate către muzeu.

În 2015 colecția de cărți poștale va fi îmbogățită cu aproximativ 300 de piese reprezentând cărți poștale identificate în arhivele unor entități, ce vor fi preluate de către muzeu, în special prin donații.

Donațiile vor contribui la creșterea patrimoniului Muzeului Cărților Poștale din București: Au fost propuse un număr de 3.000 de obiecte din colecțiile particulare și persoane fizice. În urma finalizării procedurilor de donație, donatorul va primi o Diplomă de donator, prin care muzeul mulțumește contribuției acestuia la îmbogățirea patrimoniului; totodată acesta va fi menționat la capitolul proveniență a bunurilor culturale. Pentru donațiile mai consistente sau colecții, muzeul va organiza expoziții cu această tematică „Donatia X” si va edita o publicație pe care o va distribui gratuit bibliotecilor interesate, o versiune digitală a acesteia ramânând pe site-ul muzeului.

3.2 Programul de cercetare științifică

„Muzeele secolului nostru fac cercetări proprii, nu numai cu scopul îmbogățirii materialului de expunere, ci mai ales pentru elucidarea unor probleme de ordin larg științific, cum sunt acelea privind originea omului, evoluția societății, cultura populară etc., care vor lărgi ulterior sfera de cunoștințe a maselor. Din această pricină, rolul muzeelor în lumea contemporană devine tot mai important sub raportul cercetării, iar funcțiile educativă și culturală prin expoziții, îndrumări etc., ca și activitatea de conservare, sînt condiționate și subordonate direct cercetării”

„Cercetarea ca atare se desfășoară exclusiv pe bază de proiecte și programe de cercetare (anuale și pe termen mediu/lung), cu obiective stabilite în consiliul științific, bine determinate de interesul instituției. Rezultatele cercetării sunt consemnate prin rapoarte speciale de cercetare, care justifică finanțarea oricărui proiect/program.”

Activitatea de cercetare a patrimoniului muzeului se va materializa prin organizarea de expoziții la sediul său, prin participări la expoziții în țară și în străinătate, prin editarea de publicații și prin includerea unor studii în cataloage și periodice de specialitate, prin participarea specialiștilor la conferințe, seminarii și workshop-uri, atât la nivel național cât și internațional, precum și prin organizarea de programe educative dedicate unor diverse categorii de public – de la Muzeul Cărților Poștale din București.

O componentă principală a activității de cercetare va fi editarea Anuarului Cărților Poștale, în care vor fi publicate articole despre cartofilie și științe conexe.

Nu în ultimul rând, menționăm activitatea de evidență, inventariere și clasare a colecțiilor muzeului. În 2015 va fi derulata inventarierea patrimoniului în conformitate cu legislația în vigoare la înființarea entității, ulterior aceasta desfășurandu-se în conformitate cu legislația specifică bunurilor culturale, periodicitatea fiind stabilită de numărul acestora.

De asemenea, vor fi completate fișe de conservare aferente colectiilor, în cursul anului 2015 vor fi completate 1.920 FAE, din care 1.520 în format digital și 400 FAE în format tradițional (manual).

Programul de cercetare științifică a Muzeului Cărților Poștale din București în anul 2015 va fi în sfera planului editorial al Editurii Muzeului Cărților Poștale din București. În ceea ce privește cercetarea, majoritatea participărilor comunității muzeale la sesiuni științifice vor fi în sfera cartofiliei și a conștientizării comunității muzeale despre inființarea muzeului nostru. Aceasta este o parte importantă a activității muzeului – inclusiv pe componenta de diseminare a activităților desfășurate în cadrul muzeului – însă activitatea editorială nu trebuie să predomine în cadrul preocupărilor științifice pe ansamblu.

”Sub raportul metodei, cercetarea obiectelor de muzeu are două aspecte. Primul, privind mai ales tehnica și materialul, este legat mai ales de științele pozitive. Al doilea se referă la funcția, rolul social și economic, conținutul spiritual, încadrarea cronologică, stilul etc., de aceea folosește metodele cercetării istorice”

Este necesară o analiză a intereselor de cercetare a comunității științifice a Muzeului Cărților Poștale din București și inițierea unor direcții de cercetare strâns legate de specificul colecțiilor muzeului și de domeniul său larg de interes: evoluția culturală și istorică a Bucureștiului.

Domnul Adrian Majuru, actualul manager al Muzeului Municipiului București spunea într-un articol publicat în Revista Muzeelor: „Muzeele devin o necesitate culturală din momentul în care oferă publicului restituiri ale vieții lui de astăzi, în detalii care scapă cotidianului alert sau reconstituiri, fie și fragmente ale lumilor de odinioară”

3.3 Programul de conservare și restaurare a patrimoniului

„Conservarea, preocuparea de bază a cercetărilor actuale, însumează întreaga activitate de descoperire și aplicarea celor mai potrivite mijloace pentru protejarea bunurilor culturale de acțiunea factorilor dăunători din mediu (umiditate, temperaură prea înaltă sau prea scăzută, aerul încărcat de reziduri industriale, lumină etc.) sau de deteriorările produse de oameni. Păstrarea și protejarea, aparent mai ușor de realizat, constituie în fond cea mai spinoasă latură a activității muzeale, cerînd în primul rînd, continuitate și stabilitate.”

Programul de conservare și restaurare a patrimoniului constă în conservarea preventivă și restaurarea patrimoniului în vederea aducerii acestuia la cerințele necesare organizării expunerii. În cazul patrimoniului specific Muzeului Cărților Poștale din București, în mare majoritate compus din piese pe suport de hârtie, conservarea și restaurarea constă în operațiuni specifice acestora, adică, operațiuni de curățare, rigidizare a suportului de hârtie, dezinsecții și prevenție.

„Două principii esențiale stau la baza întregii activități de păstrare a bunurilor culturale în toată lumea. Ele trebuie aplicate cu conscvență pentru ca generațiile de azi să nu-și asume răspunderi și riscuri mult prea mari față de urmașii lor. În primul rând, conservarea are prioritate asupra restaurării […] Cel de-al doilea principiu care stă la baza conservării patrimoniului cultural este legat de noul concept al cercetării interdisciplinare în studierea și conservarea bunurilor de cultură. Științele pozitive – fizica, chimia microbiologia etc. – sunt chemate azi să contribuie la cunoaștrea materială a tuturor creațiilor omenești. Numai pornind de la aceste două principii fundamentale se vor face pași înainte în domeniul păstrării patrimoniului național.”

În concluzie, pentru asigurarea condițiilor de depozitare și climat potrivit conservării în depozite sau în spatiile destinate expunerii, trebuie respectate următoarele reguli:

– Păstrarea unui aer curat și omogen la o temeratură constantă, care poate varia cel mai mult între 15˚ și 24̊ C, cu o umiditate între 50% și 60%.

– Menținerea constantă a raportului dintre temperatură și umiditate, deoarece creșterea temperaturii produce micșorarea umezelii.

– Evitarea schimbării climatului unui obiect, prin trecerea bruscă la variații mari de temperatură și umiditate. Când o astfel de operațiune se impune, ea trebuie făcută prin adaptarea treptată a obiectului la noile condiții.

– Împiedicarea depunerii și circulației prafului, menținând permanent curățenia pardoselilor, a vitrinelor, rafturilor etc..

– Aerisirea permanentă a încăperilor pentru a asigura circulația aerului, evitând curentul.

– Verificarea și înregistrarea cu regularitate a temperaturii și umidității, cu aparate speciale, termohigrometre.

– Reducerea intensității luminoase, cunoscut fiind că lumina este foarte dăunătoare pentru toate bunurile culturale de natură organică și cel mai puternic dușman al exponatelor ce au suport de hărtie (fotografie, documente lucrări de grafică, intensitate recomandată 50 luxi).

– Depozitarea poate fi si ea o sursa de deteriorare a bunurilor culturale, de aceea cea mai recomandată modalitate de organizare a depozitelor, care răspunde atât cerințelor de conservare cât și folosirii raționale a spațiului este tipodimensionarea. ”Tipodimensionarea este o tehnică de depozitare a bunurilor culturale care presupune gruparea succesivă a bunurilor muzeale, mai întâi potrivit cu natura materialelor din care sunt făcute, apoi potrivit tipului morfologic și în sfârșit, potrivit cu formatul (dimensiunea tip)”

Conservarea colecțiilor, activitate permanentă a instituției muzeale, se bucură în cadrul Muzeului Cărților Poștale de atenția susținută a unui important corp se specialiști. Aceștia desfășoară operațiuni specifice, preocupându-se de monitorizarea pieselor și de îmbunătățirea condițiilor de conservare. Starea de conservare a întregului patrimoniu este atent supravegheată, iar fișele de conservare sunt permanent actualizate. Au fost amenajate depozitele muzeului conform standardelor ICOM.

Activitatea de restaurare are în vedere atât obiectele din expunerea permanentă a muzeului, cât și lucrări prezentate în expozițiile temporare, acestea fiind incluse în Programul anual de restaurare al instituției, în cadrul Laboratorului de restaurare – grafică și hârtie.

Menționez că o componentă de dezvoltare a activității profesionale constă în inițierea și derularea unor proiecte importante de restaurare-conservare. Acestea au impact direct, pe termen lung, asupra activității publice a muzeului permițând păstrarea sau introducerea în circuitul expozițional a unor piese valoroase din colecțiile muzeului.

În primul an, activitatea de Conservare-Restaurare a fost estimată la circa 200 piese, la care se adaugă urgențele generate de intervențiile pentru viitoarele expozițiile planificate într-un termen mai scurt.

3.4 Programul de valorificare a patrimoniului muzeal

„Programul de valorificare muzeală se sprijină, în principal, pe o componentă expozițională; expoziții temporare (la sediu și cele în afara instituției în colaborare cu terți sau itinerante) susțin capacitatea specifică a staff-ului de a prezenta publicului noutăți, care – fie din rezerva depozitelor, din descoperiri recente, achiziții, donații, fie din conlucrări cu alte instituții – să-i mențină atenția și să răspundă unor cerințe bine determinate.”

In cazul Muzeului Cărtilor Poștale din București, valorificarea consta în expoziția de bază, în initierea unor proiecte expoziționale temporare derulate în colaborare cu alți deținători de cărți poștale, colecționari particulari și alte instituții ce dețin patrimoniu cartofil (muzee, biblioteci etc). Aceste expoziții temporare, pot fi itinerate cu acordul și în condițiile stabilite de proprietari.

Etapele organizării unei expoziții :

– Prima etapă cuprinde alegerea temei. Aici, curatorul expoziției sau echipa de muzeografi vor identifica o temă pe baza informațiilor deținute de către muzeu, a unicității temei sau a ineditului acesteia, odată cu stabilirea acesteia se face și o analiză a numărului estimat de lucrări, a patrimoniului propriu și a posibilităților de identificare a eventualilor deținători de bunuri culturale din sfera de interes a temei stabilite.

– A doua etapă o constituie elaborarea proiectului, stabilirea listei de lucrări, a conceptului

expozițional, constând în modalitățile de expunere (vitrine, panouri, simeze sau alte forme de expunere și protejare), identificarea grupului țintă și estimarea numărului de beneficiari direcți (vizitatori) și indirecți (elevi, studenți cercetători interesați de domeniul temei expoziției ce vor fructifica ulterior informațiile), identificarea surselor materiale și financiare în vederea sustenabilității proiectului. Tot aici, în faza descrierii proiectului expozițional își găsește locul și estimarea numărului de fotografii, a numărului de fișe de evidență (de întocmit în cazul în care acestea nu există – cazul deținătorilor particulari), stabilirea necesității redactării unei publicații conexe expoziției, a formei și fișei antecalcul a acesteia (numărul de pagini, numărul de ilustrații, tipul hârtiei, al copertei, alte caracteristici tehnice ale publicației) și nu în ultimul rând drepturile de autor aferente bunurilor și textelor conținute de aceasta.

– Pe baza proiectului descris în faza anterioară se trece la elaborarea bugetului expoziției, unde sunt cuprinse sursele financiare atrase pentru realizarea expoziției (surse proprii – venituri din vânzarea biletelor, contribuția partenerilor implicați în proiect, sponsorizări, finanțări din partea unor entități de drept public sau privat – consilii locale, ministere sau firme și corporații private cointeresate de derularea proiectului), și partea de cheltuieli unde sunt enumerate costurile aferente expozitiei pe categorii (cheltuieli de organizare, salariale, dotări aferente expunerii – șevalete, vitrine; editarea și tipărirea publicațiilor și a materialelor conexe – invitații, pliante, baner, conferință de presă, vernisaj). Cheia închiderii și a corectitudinii execuării bugetului de venituri și cheltuieli al expoziției – proiectului este egalitatea dintre partea de venituri cu cea de cheltuieli.

– Etapa următoare: execuția expoziției, punerea în operă a proiectului descris.

– Ultima etapă înglobează întocmirea dosarului de expoziție alcătuit din: tematică, proiectul, materialele de propagandă și de popularizare editate cu acest prilej, catalogul (dacă există), extrasele de presă, manuscrisele cuvântărilor de la vernisaj, registrul de vizitatori (eventual) și cartea de impresii a expoziției. Dosarele se depun la arhiva documentară a muzeului.

”Trebuie avut în vedere că obiectele care vor fi expuse în expoziție se vor alege după anumite criterii: dimensiuni, cromatică, aspect. Selectarea lor se va face după sistemul de evidență al muzeului: fișa analitică de obiect și fișa de fototecă […] înaintea expunerii obiectelor, acestea trebuiesc observate cu atenție dacă necesită conservare sau restaurare. În expoziție vor fi etalate: exponatele autentice, exponatele auxiliare (acestea pleacă de la un document autentic – clișeu releveu – prelucrat pentru expunere, diapozitiv mărit, hărți, planuri grafice), exponatele complementare (piese sau imagini, obiecte, scheme grafice, reconstituiri). Toate acestea au rolul de a pune în valoare piesele expuse.

3.4.1 Expoziția permanentă (de bază)

Nucleul expoziției de bază a Muzeului Carților Poștale din București este reprezentat de un număr de aproximativ 2.500 piese, expuse atât individual, în vitrine orizontale cât și verticale. Expoziția este organizată pe baza colecțiilor clasificate în cadrul fondului muzeal propriu:

Clădiri din București;

Străzile Bucureștiului;

Parcuri, lacuri și grădini bucureștene;

Patrimoniul cultural, monumente și opere de artă;

Instituții de referință;

Mijloace de transport;

Colecția cărții poștale inedite și/sau diverse.

Spațiul alocat expunerii permanente este situat la nivelul etajului 1 al clădirii muzeului cu o suprafață de 324 mp și constă în 4 încăperi, circuitul vizitabil fiind de la dreapta la stânga (scara de acces, încăperea stânga, parcurgerea celorlalte încăperi amenajate în stil tren (cu trecere din una în alta) și iesirea din expoziție prin încăperea din stânga). La amenajarea spațiului expozițional a fost necesară executarea ușilor de trecere între încăperi pentru fluidizarea circuitului și blocarea ușilor camerelor spre holul scării, acesta fiind și el un spațiu de expunere pentru partea multimedia a expoziției – un infochioșc cu touchscreen.

Mobilierul expozițional constă în vitrine verticale și orizontale, panouri de informare. Iluminatul artificial trebuie să respecte normele de conservare specifice exponatelor pe suport de hartie, fiind cunoscut faptul că lumina este unul din cei mai puternici dușmani al exponatelor avănd acest tip de suport. Etichetarea s-a făcut în sistemul „legendă” avându-se în vedere dimensiunile reduse ale exponatelor. Expoziția deține un număr de 10 tablete pe care este implementat un tur virtual, unde la accesarea QR code-ul etichetei, pe tabletă apar informații despre exponat cât și alte informații subsidiare acestuia. S-a optat pentru aceste modalități de informare (tablete și infochioșc) utile vizitatorilor individuali, familiarizați cu gadgeturile de acest fel, atractive pentru generația tânără și medie, parte din strategia de marketing muzeal.

Expunerea de bază beneficiază de un pliant de informare descriind fondul expus și punctează cele mai reprezentative exponate și indicarea acestora în cadrul expoziției.

3.4.2 Expozitii temporare și itinerante

Spațiile situate la parterul clădirii au fost alocate depozitelor (2 încăperi unde au fost stabilizate condițiile de microclimat conforme normelor de conservare), birourilor (3 încăperi) atelierul pentru programele educative și laboratoarele de restaurare.

Parterul beneficiază de un hol generos în suprafață de aproximativ 200 mp ce a fost amenajat cu panouri expoziționale fixe și mobile pe care sunt vernisate expozițiile temporare. În cadrul acestor expoziții temporare în funcție de tipul și tema expoziției aflată pe simeze, cu acordul expozanților sunt organizate seri culturale, muzică de cameră, lansare de carte pe specificul sau în conexiune cu patrimoniul expus. Cu ajutorul unor scaune pliante, a unui podium și a unui smart tv de dimensiuni mari sunt organizate activitățile extramuzeale.

3.4.3 Marketing muzeal

„Orice muzeu are o misiune specifică, care include scopuri la nivel educativ, cultural dar și de cerceteare științifică sau, mai nou, de divertisment. Implicare rolurilor variate ale muzeelor se face prin oferirea către public, în totalitatea sa sau pe categorii precis delimitate, a unor produse/servicii specifice.”

În perioada următoare se are în vedere, inființarea unor pagini pe site-uri de socializare de tip Facebook, twiter etc, ce vor deveni bazele unei platforme de comunicare și schimb de informații pentru deținătorii de carte poștală.

Promovarea proiectelor proprii instituției se face ținându-se cont de costurile extrem de ridicate ale publicității, în general, strategia muzeului se axează pe dezvoltarea de parteneriate media și pe afișajul asociat locațiilor proprii. În paralel se vor intensifica acțiunile de relații publice vizând reprezentanții media, pentru creșterea vizibilității muzeului în presa tradițională și în cea online.

Promovarea muzeului, a colecțiilor sale, a activităților sale și a proiectelor pe care le derulează este extrem de importantă pentru muzeu, scopul find atingerea misiunii. Prin promovare, muzeul beneficiază de creștere a notorietății, de sporire a vizibilității, îi crește atractivitatea. Prin urmare, crește numărul de vizitatori pentru expoziții, de participanți în proiectele sale, iar muzeul devine mai credibil în atragerea de fonduri sau de noi parteneri. „Modul în care vizitatorul se simte în muzeu, cât de mulțumit este de oferta și atmosfera percepută influențează atât reacțiile ulterioare pe care le va avea vis-a-vis de muzeu și de tematica sa, cât și înțelegerea și reținerea mesajelor transmise de catre organizatie.”

În acest context, o prioritate va fi realizarea de parteneriate media, cu profil extrem de divers. Printre partenerii media vor predomina cei din presa culturală și cea de informare. În acest context, programele și acțiunile muzeului vor beneficia de vizibilitate în rândul unui public foarte variat. Lucrul acesta va fi cuantificat cu ajutorul traficului pe platformele online ale muzeului.

Se are în vedere inițierea și implementarea unei strategii de branding a muzeului, prin adoptarea unei identități vizuale atractive și elegante, respectiv standardizarea instrumentelor și a formatului instrumentelor de publicitate folosite.

Menționez elemente definitorii ale acestei strategii:

Adoptarea unui logo pentru muzeu.

Adoptarea unui format unitar pentru postere, avizierele muzeului si afișaj stradal.

Realizarea unui steag personalizat cu sigla muzeului, care să fie amplasate la loc vizibil, acesta semnalând de la distanță muzeul și atrăgând atenția asupra acestuia.

Realizarea de materiale promoționale ce vor fi distribuite cu diverse ocazii în școli și alte puncte de interes.

Inițierea unui parteneriat cu Compania Națională Poșta Română la nivelul oficiilor poștale.

Realizarea de mape și materiale promoționale personalizate cu sigla muzeului

Toate proiectele muzeului beneficiază în acest fel de o publicitate mai atractivă și mai convingătoare. Prin aceste repere strategice, Muzeul Cărților Poștale din București își va asigura prezența vizuală publică în mod extins, cu costuri minime.

Afișajul outdoor este o componentă importantă a strategiei de publicitate a muzeului. În primul rând panourile de informare și gardurile muzeului sunt suporturile vizate, deoarece afișarea aici necesită costuri minime. De asemenea, se beneficiază de avantajul locației centrale.

În conformitate cu strategia de management, atragerea străinilor care sunt rezidenți în București și a turiștilor din alte țări aceștia fiind tot mai numeroși, constituind un public tot mai atractiv pentru muzeu, se vor iniția parteneriate cu agenții de turism și unități de cazare din zona centrală.

Muzeul are în proiect deschiderea un cont pe YouTube, cea mai populară rețea de distribuire de material video. Muzeului Cărților Poștale din București va pune la dispoziția celor interesați materiale filmate pe teme de istorie bucureșteană sau legate de expozițiile și activitățile muzeului. Unele dintre materiale vor fi realizate de către muzeu, altele produse în parteneriat.

3.4.4 Programe educative

În afară de expoziții, muzeul iși propune și alte programe publice de educație și culturale, care vizează categorii din cele mai diverse de public, atât prin prisma vârstei (copii, studenți etc.), cât și a intereselor (artă, istorie etc.).

„Educația pentru patrimoniu și pentru muzeu trebuie însă să genereze atitudini active de intervenție directă în domeniul patrimoniului (protecție, salvare dar mai ales cunoaștere și înțelegere în perspectivă umană). Aici muzeul are un cânp larg de activitate ce s-a deschis și diversificat în perspectiva vieții culturale contemporane. Este vorba în primul rând de formele participative ale activităților de muzeu. Între acestea asociațiile de prieteni ai muzeelor și activitățile practice (de teren) pentru tineret sunt de o deosebită importanță. Primele implică societatea civilă în problemele patrimoniului și ale instituției care-l gestionează – muzeul. Cel de al doilea constituie adevarate structuri de inițiere, transformând activitatea cu patrimoniul cultural și în muzeu în experiență de viată.”

În acest sens s-a avut în vedere inițierea programelor adresate copiilor și adolescenților – o noutate în oferta Muzeului Cărților Poștale din București. Principalul proiect de educație va fi Programul Școala Altfel (2016). Spre deosebire de alte muzee care se axează pe popularizarea și valorificarea expozițiilor în săptămâna extracurriculară, în cazul Muzeului Cărților Poștale din București proiectele de educație vor implica secția de Restaurare-Conservare. Astfel, liceenii vor vizita Laboratorul de Restaurare al muzeului și se vor familiariza cu activitatea specialiștilor de aici.

În asociere cu unele expoziții temporare sau proiecte ale muzeului vor fi organizate și ateliere pentru copii. Astfel, personalul muzeului sau prin parteneriate cu asociații de profil vor fi susținute ateliere pe temele expozițiilor temporare sau pentru expunerea de bază.La aceste programe pentru copii și adolescenți se vor adăuga și programele de ghidaj derulate în muzeu.

Alte manifestări atractive pentru public vor fi seria de conferințe muzeale, organizate sub formă de prelegeri interdisciplinare cu o tematica extrem de diversă. Promovarea intensă a acestor evenimente, ca și atractivitatea subiectelor abordate interdisciplinar vor genera un flux ridicat de public.

„Rolul educativ al Muzeului începe să prindă viață când interesul publicului pentru această instituție ajunge să coincidă cu interesul muzeului pentru public”

3.4.5 Formarea de consumatori specializați ai actului cultural

„Misiunea oricărui muzeu ar trebui să aibă în vedere aspecte multiple, în special de ordin educativ și cultural și de cercetare științifică în domeniul său specific. Pentru a se putea realiza în mod eficient o stfel de misiune, este necesară atragerea unui număr mare de vizitatori și chiar obținerea colaborării acestora.”

Componenta de pedagogie muzeală se axează în special pe parteneriatele cu școli și licee bucureștene. Temele vor fi structurate pe domenii precum istoria orașului București, istoria artei, istoria și evoluția cărții poștale, diverse teme legate de mesajele transmise de cărțile poștale: cartea postală „mesager al cuvântului”, carte poștală fereastră deschisă spre lumea istoriei și a culturii etc. prezentări interactive pe aceste teme, programe culturale de vacanță adresate elevilor care își petrec vacanțele în oraș.

Proiectele și activitățile culturale vor fi structurate pe tematica expunerii permanente sau temporare, unele vor fi realizate în colaborare cu alte instituții similare din țară, precum:

Expoziții cu tematică istorică și a domeniilor conexe istoriei; evoluția și istoria cărților poștale;

Expoziții cu caracter interdisciplinar (istorie, artă, arhitectură, mentalități etc);

Alte activitați vor fi de editare de albume și cataloage, organizarea de conferințe, dezbateri, mese rotunde, simpozioane pe teme de interes general, literatură, artă, integrare europeană, pedagogie muzeală. Vor fi organizate și evenimente în care s-au regăsit activități artistice: concerte, recitaluri de poezie și muzică, teatru în spațiu neconvențional, etc.

În privința atragerii publicului vor fi initiate programe de cercetare a pieței de consum muzeal și cultural aplicate publicului, vor fi initiate chestionare ale participanților la proiectele sau la progamele de pedagogie muzeală ce au ca scop:

– Găsirea unor tematici atractive pentru publicul larg și creșterea numărului de vizitatori în acord cu numărul de expoziții/evenimente organizate;

– Abordarea unui sistem de management al calității adaptat unei comunități metropolitane a secolului XXI.

– Muzeului Cărților Poștale din București va realiza un studiu sistematic al vizitatorilor. în acest context, al colectarii de date detaliate despre vizitatori, se va realiza un profil al vizitatorilor și al participanților la programele muzeului.

– Analiza vizitatorilor va fi inițiată printr-o anchetă cantitativă. Se va înregistra pe o fișă personalizată profilul participanților la toate evenimentele care se derulează în muzeu. De asemenea, se vor iniția studii cantitative și calitative pentru înțelegerea mai bună a vizitatorilor și proiectarea unei oferte adecvate cerințelor acestora.

„Muzeele sunt instituții importante în noua societate educațională. Rolul pe care ar trebui să îl joace trebuie să fie atât educativ, cât și educațional. Muzeele ar trebui să creeze noi spații de învățare, să ofere programe educaționale care să «traducă» patrimoniul cultural pe care îl dețin și să îl facă accesibil pentru un public mai larg.”

Capitolul 4. Managementul economico-financiar. Bugetul de venituri și cheltuieli

„Una din principalele preocupări și îndatoriri ale managementului în organizația culturală o constituie atragerea fondurilor necesare. Cultura implica un cost ridicat iar precaritatea de ordin financiar acționează, în acest domeniu, într-o manieră deosebit de inhibantă, distructivă chiar […]. Managerul instituției culturale este principalul factor chemat să găseasca soluții viabile privind asigurarea suportului financiar aferent procesului cultural.”

Asigurarea unei strategii financiare coerente pe termen scurt și mediu prin utilizarea eficientă atât a alocației bugetare cât și a veniturilor obținute prin activitățile desfășurate la sediul muzeului și valorificarea patrimoniului cultural deținut.

a. Bugetul de venituri (subvenții/alocații, surse atrase/venituri proprii), are ca scop:

Folosirea eficientă a subvenției;

Evaluarea veniturilor raportate la extinderea ofertei culturale;

Creșterea veniturilor proprii;

Implementarea unei strategii financiare eficiente pentru: creșterea veniturilor proprii; diversificarea surselor financiare, multiplicarea surselor atrase, în condițiile locațiilor în care instituția are activități;

Optimizarea costurilor per beneficiar;

Realizarea de estimări financiare reale cu privire la atragerea de noi surse de finanțare pentru diversificarea activităților și/sau pentru programe noi;

Strategii financiare adaptate spațiului cultural european în concordanță cu legislația în vigoare;

Atragerea de fonduri extrabugetare/accesare de fonduri europene în vederea asigurării unui management eficient și în vederea participării la programe/proiecte derulate de instituții/organizații interne și internaționale în domeniul specific de activitate;

Asigurarea unui management financiar modern, dinamic și eficient.

b. Bugetul de cheltuieli (personal; contracte de muncă/convenții/contracte încheiate în baza legilor speciale; bunuri și servicii; cheltuieli de capital; cheltuieli de întreținere; cheltuieli pentru reparații capitale), urmărește:

Existența documentelor financiar-contabile pentru toate categoriile de cheltuieli, conform normelor legale în vigoare;

Realizarea tuturor contractelor instituției, conform legislației prin relaționare cu Serviciul Juridic;

Planificarea realistă a costurilor solicitate de întreaga activitate a instituției și repartizarea lor eficientă;

Evaluarea cheltuielilor raportate la locațiile în care instituția este prezentă

Întocmirea unui calendar de lucrări și estimări financiare cu necesarul de reparații, renovări și completări ale spațiului fizic, cu precizarea costurilor de capital și de operare pentru situațiile propuse;

Optimizarea cheltuielilor de personal și a cheluielilor cu bunuri și servicii.

Previzionarea evoluției economico-financiare a instituției pentru următorii 4 ani (perioada unui plan de management), corelată cu resursele financiare necesare a fi alocate din subvenția acordată instituției de către autoritate se regăsește în tabelul următor, cu indicatorii economici proiectați a fi realizați în perioada 2015-2018. În acest tabel avem calculate, separat:

evoluția cheltuielilor de personal ale instituției: (LEI)

evoluția veniturilor propuse a fi atrase pentru dimensionarea veniturilor proprii, așa cum rezultă și din tabelul cu indicatorii economici este următoarea: (LEI)

sursele vizate pentru realizarea acestor venituri sunt, în principal următoarele: (LEI)

Previzionarea evoluției costurilor, ale căror valori de referință sunt aferente proiectelor (din programele propuse ), prin realizarea unei proiecții financiare privind investițiile preconizate pentru o perioadă de management de 4 ani.

Proiecția veniturilor proprii realizate din activitatea de bază, categorii de bilete/tarife

Funcție de priceperea și spiritul antreprenorial a echipei manageriale, cu fonduri bine administrate pot fi desfășurate și dezvoltate activități muzeale cu priză la consumatorii de act cultural, atragând în mod constant toate categoriile de public, de la cei aflați la primii pași în domeniu, până la cei consacrați, formând adevărate repere în cultura romanească modernă.

Concluzii

În ultima perioadă publicațiile de specialitate, atât cele privind managementul cultural, cât și cele ce abordează noi concepte în privința valorificării patrimoniului cultural, trasează tendințe de diversificare a activităților desfășurate în cadrul lăcașelor cu atribuții în conservarea și administrarea bunurilor culturale . Muzeul se dorește a fi o entitate vie, care să ia parte la viața cotidiană, să se implice în programa școlară a copiilor, să încerce creearea unor amintiri placute celor care-i trec pragul și să devină instituția ce oferă publicului posibilitatea de ai descoperi colecțiile, spre inspirație, învățare și distracție.

Evoluția societății moderne a condus către noi căi de comunicare a informatiilor „Într-o societate aflată în permanentă căutare de valori, o societate extrem de mobilă din punct de vedere cultural, stilistic și, de ce nu, emoțional, rolul instituției muzeale ca administrator al patrimoniului cultural național este unul de importanță majoră. Cucerirea spațiului vitual de către muzeul românesc, înregistrată cu succes în anii de după decembrie 1989, tehnologizarea instituției muzeale, precum și posibilitatea de a stabili mai ușor contacte cu instituții similare din întreaga lume, reprezintă un real câștig, atât pentru patrimoniul cultural național românesc în sine, cât și pentru cei către care se îndreaptă mesajul muzeului, publicul larg.”

Ioan Opriș, un reper al cercetarii muzeologice din România explică în una din publicațiile sale care ar fi riscurile, avantajele și impotanța dialogului atunci când îți propui înființarea unei noi instituții muzeale: „Din atari perspective, a face muzee noi, înseamnă nu doar reușite ci și riscuri asumate clar, în numele și pentru o comunitate, care trebuie să se exprime asupra ceea ce crede necesar să o reprezinte, asupra modului în care ea-și configurează viitorul. Această perspectivă nu funcționează în afara dialogului, a consultării democrate și reale cu populația activă, care – în definitiv – va suporta, la orice proiect (bun sau prost, îndrăzneț sau anost) costurile. Mai mult și, ceea ce nu e de fel lipsit de importanță, judecata generațiilor viitoare.”

Ideea acestui proiect mi-a venit în momentul în care am descoperit, în realitatea de zi cu zi, că în muzee, și nu numai, mulți dintre vizitatori și din păcate, chiar angajații nu au o vedere de ansamblu asupra activităților desfășurate în instituție. Am observat că unele activități sunt „ale celor de la pedagogie muzeală” sau „ale directorului” sau te trimit prin toate compartimentele functionale ale muzeului. Mai grav este faptul că, din lecturarea marii majoritati a rapoartelor de activitate elaborate de muzee, se simte lipsa cursivității activităților desfășurate într-o anumită perioadă. Nu dau exemple, ca nu este deontologic, dar la un studiu atent, o sa aveți aceeași percepție.

În acest context, studiind legislația, regulamentele unor muzee, reglementările în domeniu emise de Ministerului Culturii am încercat să elaborez această lucrare ca pe o sinteză a pașilor ce stau la baza înființării, acreditării și funcționării unei instituții muzeale. Astfel, am încercat să exemplific cu ajutorul acestei viziuni de management muzeal, folosindu-mă de cartofilie, domeniu nefructificat suficient în țara noastră, etapele, avizele, documentele, aprobările obligatorii pentru ca o entitate, din punct de vedere juridic, să beneficieze de titulatura de muzeu.

Pe durata documentării pentru acest proiect, am constatat cu plăcere că domeniul cartofiliei este nu doar unul fascinant dar, mai ales, la îndemâna oricui. Dincolo de aspectul recreativ pe care îl are, dincolo de încărcătura nostalgică pe care o poartă și reușeste cu siguranță să o transmită, cartofilia rămâne în același timp un mijloc mai puțin anevoios de educație, de cunoaștere a istoriei și culturii unui neam, de înțelegere și împlinire prin frumos. Cartea postală vorbeste despre evenimente, oameni, localități, locuri schimbate în totalitate sau chiar dispărute, rămânând o fereastră deschisă spre lume, punându-și amprenta asupra istoriei și culturii. În plus, cu un minim efort putem deveni mai sensibili la limbajul misterios al formelor și al culorilor, al compoziției, al detaliului, putând deveni colecționari cartofili.

Deși mi-aș dori, nu am certitudinea că în următorii ani va funcționa un Muzeul al Cărților Poștale în București, avându-se în vedere situația economică a țării, știindu-se greutățile de natură financiară întâmpinate de marea majoritate a instituțiilor de cultură. În momentul de față un astfel de proiect ar putea fi pus în practică doar dacă un grup de oameni întreprinzători, ar înființa o fundație și printr-o strategie adecvată ar reuși să trezească interesul sponsorilor, prin mecenate și alte forme de constituire a fondurilor necesare.

Prof. dr. Corneliu Bucur, fost director al Muzeului Astra Sibiu, afirma într-un articol publicat în Revista Muzeelor: „Dacă ni s-ar cere o rețetă de succes de principiu, pentru un destin optimist al Muzeului ca instituție a secolului XXI, aș reduce-o la câteva idei: să trăiești în prezent, cu ochii ațintiți în viitor, să-ți asumi condiția propriei identități culturale, ca cea dintâi condiție pentru dobândirea legitimității universale, să-ți faci cu pasiune meseria, ridicându-ți permanent cota științifică și culturală la nivelul superior al ultimilor descoperiri și inovații, în domeniu, dar și pentru a răspunde optimal exigențelor publicului, să conștientizezi că tu (muzeul tău) ești poarta de intrare a întregii lumi în România și fereastra de privire a lumii întregi prin imaginea propriei culturi.”?

Atât cât imi va sta în putință, în funcție de circumstanțe și pricepere, voi încerca să trezesc interesul copiilor mei, celor ce vor urma după mine și nu numai, spre frumos, spre pasiunea de a colecționa și respecta arta, istoria și trecutul neamului nostru. Generația tânară trebuie educată, iar muzeele au cu certitudine acest rol, în înțelegerea că înaintea calculatoarelor a fost informația scrisă, descoperită cu trudă între rafturile bibliotecilor, cu sacrificii în cadrul celor câteva documentare tv, alte surse de informare nefiind la îndemână. Va trebui să respecte timpul generatiilor anterioare, dar nu vom reuși acest lucru decât explicandu-le și făcându-i să înteleagă contextul și posibilitățile existente la acea vreme.

BIBLIOGRAFIE

Monografii:

COJOCARU, Vener; BARABAS, Neculai; MITOCARU, Victor. Pedagogie muzeală, Bucuresti: Centrul de Pregătire și Formare a Personalului din Instituțiile de Cultură, 1998. 228 p.

DĂNESCU, Marcel. Dicționar filatelic, București: Editura Sport Turism, 1979. 222 p.

DRAGOMIR, Silviu N. București – orașul de odinioară: album catalog, Colecția: Cartofilie românească, București: 2001. 163 p.

DRAGOMIR, Silviu N. București – orașul de odinioară: album catalog, București: 2011. 128 p.

FLORESCU, Radu. Bazele muzeologiei, Ediția a II-a, București: Centrul de Pregătire și Formare a Personalului din Instituțiile de Cultură, 1999. 214 p.

ION, Narcis Dorin. Castele, palate și conace din România, Vol.I. București: Editura Fundației Culturale Române, 2002. 401 p.

MOLDOVEANU, Aurel. Conservarea preventivă a bunurilor culturale, Ed. a 2-a. Bucuresti: Editura Centrul pentru Formare, Educație Permanentă și Management în Domeniul Culturii, 2003. 432 p.

NICOLESCU, Corina. Muzeologie generală. Bucuresti: Editura Didactică și Pedagogică, 1975. 195 p.

OBERLANDER-TÂRNOVEANU, Irina. Ghidul muzeelor și colecțiilor din România. București: CIMEC, 2000. 320 p.

OPRIȘ, Ioan. Muzee și colecții- România = Museums and Collections. București: Alcor Edimpex, 2015. 192 p.

OPRIȘ, Ioan. Managementul activităților muzeale. București: Editura Centrului pentru Formare, Educație Permnentă și Management în Domeniul Culturii, 2001. 108 p.

OPRIȘ, Ioan. Muzeosofia. București: Oscar Print, 2006. 264 p.

TURCU, Mioara. Conservarea pieselor de muzeu. București: Editura Fundației România de Mâine, 2008. 135 p.

ZECHERU, Vasile. Management în cultură. București: Editura Centrului pentru Formare, Educație Permnentă și Management în Domeniul Culturii, 2001. 269 p.

Studii și articole:

1. BUCUR, Corneliu. Ce este, ce poate fi, ce trebuie să fie un muzeu, astăzi! În Revista Muzeelor, XLI/2006, Nr.1, 112 p.

2. MAJURU, Adrian. Muzeele – o chestiune de management cultural. În Revista Muzeelor, XL/2005, Nr.2, 120 p.

3. ZBUCHEA, Alexandra. Rolul cercetărilor de marcheting în cunoașterea comportamentului vizitatorilor unui muzeu. În Revista Muzeelor, XL/2005, Nr.2, p.93.

4. MURGOCI, Mihaela. Muzeele și educația pentru adulți. În Revista Muzeelor, 2005, Nr.2, 111 p.

5. CIOBANU, Doina; COSTACHE, Daniel. O nouă dimensiune a concepției expoziționale. În Revista Muzeelor, XLII/2007, Nr.2, 111 p.

Resurse web:

Documentar Muzeul Militar Național, 90 de ani de la înființare. [on-line] [aceesat 05.06.2015]. Disponibilă pe Internet la aresa: http://www.agerpres.ro/cultura/2013/12/18/documentar-muzeul-militar-national-90-de-ani-de-la-infiintare-07-58-03.

Istoria cartilor postale – VintageRomania: [on-line] [accesat 15.04.2015]. Disponibil pe Internet la adresa: http://www.vintageromania.com/carti-postale/first-post.

Breviar filatelic marci postale si carti postale vechi: [on-line] [accesat 15.04.2015]. Disponibil pe Internet la adresa: http://www.interferente.ro/breviar-filatelic-marci-postale-si-carti-postale-vechi.html.

Salutări de la băi! Istoria primelor cărți poștale din lume: [on-line] [accesat 15.04.2015]. Disponibil pe Internet la adresa: http://vacantierul.ro/salutari-din-vacanta/carte-postala-neilustrata/.

Începuturile ilustratelor românești (1889-1894): Bârlad, Craiova, Roman, București: [on-line] [accesat 15.04.2015]. Disponibil pe Internet la adresa: http://www.lucretiutudoroiu.ro/2012/01/28/inceputurile-ilustratelor-romanesti-1889-1894-barlad-craiova-roman-bucuresti/.

Biblioteca Națională a României. Evenimente culturale în parteneriat. Expoziția „Ilustrând orașul: Istoria Bucureștilor în 555 de cărți poștale ilustrate” [on-line] [aceesat 16.05.2016]. Disponibilă pe Internet la aresa: http://www.bibnat.ro/Evenimente-in-parteneriat-s292-ro.htm.

Muzeul Național Cotroceni. Expoziții în trecut. „Vechi locuri de agrement românești în cărți poștale ilustrate“: [on-line] [aceesat 16.05.2016]. Disponibilă pe Internet la aresa: http://www.muzeulcotroceni.ro/expozitii_trecut.html.

Muzeul Național de Istorie a României. Expoziții temporare. Expoziția „1913. Al Doilea Război Balcanic și Pacea de la București” [on-line] [aceesat 16.05.2016]. Disponibilă pe Internet la aresa: http://www.mnir.ro/index.php/portfolio/expozitia-1913-al-doilea-razboi-balcanic-si-pacea-de-la-bucuresti/

Reglementări legislative privind Patrimoniul mobil – muzee și colecții:

Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil – republicată, cu modificările și completările ulterioare. Republicatã în Monitorul Oficial, Partea I nr. 828 din 09/12/2008: [on-line] [accesat 12.05.2015]. Disponibil pe Internet la adresa: http://www.unesco.org/culture/natlaws/media/pdf/romania/rom_lege_182_romorof.pdf.

Legea nr. 311 / 2003 a muzeelor și colecțiilor publice – republicată, cu modificările ulterioare. Ppublicată în Monitorul Oficial. nr. 528/23 iul. 2003: [on-line] [accesat 12.05.2015]. Disponibil pe Internet la adresa: http://www.cimec.ro/legislatie/legea311-2003-2007-04-10.pdf.

Regulamentul (CEE) Nr. 752/93 privind dispozițiile de aplicare a regulamentului (CEE). 3911/92 al Consiliului privind exportul bunurilor culturale: [on-line] [accesat 12.05.2015]. Disponibil pe Internet la adresa: http://www.customs.ro/UserFiles/CustomFiles/Reg%20752%20din%201993.pdf.

Hotărârea Guvernului nr. 1546 / 2003 pentru aprobarea Normelor de conservare și restaurare a bunurilor culturale mobile clasate. Publicat în Monitorul Oficial cu numarul 58 din data de 23 ianuarie 2004: [on-line] [accesat 12.05.2015]. Disponibil pe Internet la adresa: http://www.unesco.org/culture/natlaws/media/pdf/ romania/rom_hotorare_1546_romorof.pdf.

Ordinul Ministrului Culturii nr. 2035 / 2000 pentru aprobarea Normelor metodologice privind evidența, gestiunea și inventarierea bunurilor culturale deținute de muzee, colecții publice, case memoriale, centre de cultură și alte unități de profil, cu modificările și completările ulterioare. Publicat în Monitorul Oficial nr. 470 din data: 09/27/2000: [on-line] [accesat 12.05.2015]. Disponibil pe Internet la adresa:http://www.cimec.ro/Resurse/Legislatie/Muzee/ORDnr2035.htm.

Ordinul Ministrului Culturii și Cultelor nr. 2297 / 2006 pentru aprobarea Criteriilor de acordare a avizului prealabil în vederea înființării muzeelor și colecțiilor publice. Publicat în Monitorul Oficial cu numarul 701 din data de 16 august 2006: [on-line] [accesat 12.05.2015]. Disponibil pe Internet la adresa: http://www.cimec.ro/Legislatie/Omc2297-2006-2007-04-22.pdf.

Ordinul Ministrului Culturii și Cultelor nr. 2057 / 2007 pentru aprobarea Criteriilor și normelor de acreditare a muzeelor și a colecțiilor publice. Publicat în Monitorul Oficial cu numarul 126 din data de 21 februarie 2007: [on-line] [accesat 12.05.2015]. Disponibil pe Internet la adresa: http://www.cimec.ro/Legislatie/Omc2057-2007-2007-04-22.pdf.

Ordinul Ministrului Culturii și Cultelor nr. 2185 / 2007 pentru aprobarea Normelor de clasificare a muzeelor și a colecțiilor publice. Publicat în Monitorul Oficial cu numarul 265 din data de 19 aprilie 2007: [on-line] [accesat 12.05.2015]. Disponibil pe Internet la adresa: http://www.cimec.ro/Legislatie/Omcc2185-2007-2007-04-25.pdf.

Legea nr. 544/2001 Privind liberul acces la informatiile de interes public. Publicat în Monitorul Oficial nr. 663/23 octombrie 2001, consolidata 2009: [on-line] [accesat 14.05.2015]. Disponibil pe Internet la adresa: http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_accesului_informatie.php.

Reglementari legislative privind organizarea si functionarea institutiilor publice:

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.189/2008 privind managementul instituțiilor publice de cultură, cu modificările și completările ulterioare. Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 966 din 30 decembrie 2014: [on-line] [accesat 12.05.2015]. Disponibil pe Internet la adresa: http://www.dreptonline.ro/legislatie/oug_68_2013_modificare_managementul_institutiilor_publice_cultura.php.

Hotărârea Guvernului nr. 1301/2009 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și desfășurare a concursului de proiecte de management, Regulamentului-cadru de organizare și desfășurare a evaluării managementului, modelului-cadru al caietului de obiective, modelului-cadru al raportului de activitate, precum și modelului-cadru recomandat pentru contractele de management, pentru instituțiile publice de cultură[on-line] [accesat 12.05.2015]. Disponibil pe Internet la adresa: http://lege5.ro/en/Gratuit/geztamjwga/hotararea-nr-1301-2009-pentru-aprobarea-regulamentului-cadru-de-organizare-si-desfasurare-a-concursului-de-proiecte-de-management-regulamentului-cadru-de-organizare-si-desfasurare-a-evaluarii-manageme/3.

Ordonanța de Urgență nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările și completările ulterioare; Publicată în Monitorul Oficial, nr. 625 din 20 iulie 2006: [on-line] [accesat 12.05.2015]. Disponibil pe Internet la adresa: http://www.poat.ro/upload/info_docs/oug%2034.pdf.

Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare Publicată în Monitorul Oficial nr. 345/2011: [on-line] [accesat 12.05.2015]. Disponibil pe Internet la adresa: http://www.dreptonline.ro/legislatie/codul_muncii.php.

Legea Cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare. Publicată în Monitorul Oficial Nr. 877 din 28 decembrie 2010: [on-line] [accesat 12.05.2015]. Disponibil pe Internet la adresa: http://www.sindicat.uaic.ro/legislatie/L_284_2010.pdf.

Ordonanță de Urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum și alte măsuri in domeniul cheltuielilor publice, cu modificările și completările ulterioare. Publicată în Monitorul Oficial Nr. 925 din 18 decembrie 2014: [on-line] [accesat 12.05.2015]. Disponibil pe Internet la adresa: https://static.anaf.ro/static/25/Anaf/OUG_83_2014.pdf.

Ordonanța Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 195 din 26 martie 2003: [on-line] [accesat 12.05.2015].. Disponibil pe Internet la adresa: http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=22291.

O.M.F.P. nr. 1792/2002 privind angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor publice: [on-line] [accesat 12.05.2015]. Disponibil pe Internet la adresa: http://www.utcluj.ro/media/page_document/148/procedura_privind_angaj_lichid_ord_si_plata_chelt.pdf.

O.M.F.P. nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial, cuprinzând standardele de control intern/managerial la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial, republicat, cu modificările ulterioare. Publicat în Monitorul Oficial nr. 469 din 5 iulie 2011: [on-line] [accesat 12.05.2015]. Disponibil pe Internet la adresa: http://www.legex.ro/Ordin-946-2005-113615.aspx.

O.M.F.P. nr. 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii. Publicată în Monitorul Oficial al nr. 704 din 20 octombrie 2009: [on-line] [accesat 12.05.2015]. Disponibil pe Internet la adresa: http://www.contabun.ro/2013/11/17/omfp-nr-28612009-norme-privind-organizarea-si-efectuarea-inventarierii/.

Legea 672/2002, legea privind auditul public intern, republicata 2011,. Republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 856 din 5 decembrie 2011: [on-line] [aceesat 16.05.2016]. Disponibilă pe Internet la aresa: http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_auditului_intern.php.

ANEXA 1

ORGANIGRAMA MUZEULUI CĂRȚILOR POȘTALE

NR. DE POSTURI APROBATE 38 (9 CODUCERE ȘI 29 EXECUTIE)

BIBLIOGRAFIE

Monografii:

COJOCARU, Vener; BARABAS, Neculai; MITOCARU, Victor. Pedagogie muzeală, Bucuresti: Centrul de Pregătire și Formare a Personalului din Instituțiile de Cultură, 1998. 228 p.

DĂNESCU, Marcel. Dicționar filatelic, București: Editura Sport Turism, 1979. 222 p.

DRAGOMIR, Silviu N. București – orașul de odinioară: album catalog, Colecția: Cartofilie românească, București: 2001. 163 p.

DRAGOMIR, Silviu N. București – orașul de odinioară: album catalog, București: 2011. 128 p.

FLORESCU, Radu. Bazele muzeologiei, Ediția a II-a, București: Centrul de Pregătire și Formare a Personalului din Instituțiile de Cultură, 1999. 214 p.

ION, Narcis Dorin. Castele, palate și conace din România, Vol.I. București: Editura Fundației Culturale Române, 2002. 401 p.

MOLDOVEANU, Aurel. Conservarea preventivă a bunurilor culturale, Ed. a 2-a. Bucuresti: Editura Centrul pentru Formare, Educație Permanentă și Management în Domeniul Culturii, 2003. 432 p.

NICOLESCU, Corina. Muzeologie generală. Bucuresti: Editura Didactică și Pedagogică, 1975. 195 p.

OBERLANDER-TÂRNOVEANU, Irina. Ghidul muzeelor și colecțiilor din România. București: CIMEC, 2000. 320 p.

OPRIȘ, Ioan. Muzee și colecții- România = Museums and Collections. București: Alcor Edimpex, 2015. 192 p.

OPRIȘ, Ioan. Managementul activităților muzeale. București: Editura Centrului pentru Formare, Educație Permnentă și Management în Domeniul Culturii, 2001. 108 p.

OPRIȘ, Ioan. Muzeosofia. București: Oscar Print, 2006. 264 p.

TURCU, Mioara. Conservarea pieselor de muzeu. București: Editura Fundației România de Mâine, 2008. 135 p.

ZECHERU, Vasile. Management în cultură. București: Editura Centrului pentru Formare, Educație Permnentă și Management în Domeniul Culturii, 2001. 269 p.

Studii și articole:

1. BUCUR, Corneliu. Ce este, ce poate fi, ce trebuie să fie un muzeu, astăzi! În Revista Muzeelor, XLI/2006, Nr.1, 112 p.

2. MAJURU, Adrian. Muzeele – o chestiune de management cultural. În Revista Muzeelor, XL/2005, Nr.2, 120 p.

3. ZBUCHEA, Alexandra. Rolul cercetărilor de marcheting în cunoașterea comportamentului vizitatorilor unui muzeu. În Revista Muzeelor, XL/2005, Nr.2, p.93.

4. MURGOCI, Mihaela. Muzeele și educația pentru adulți. În Revista Muzeelor, 2005, Nr.2, 111 p.

5. CIOBANU, Doina; COSTACHE, Daniel. O nouă dimensiune a concepției expoziționale. În Revista Muzeelor, XLII/2007, Nr.2, 111 p.

Resurse web:

Documentar Muzeul Militar Național, 90 de ani de la înființare. [on-line] [aceesat 05.06.2015]. Disponibilă pe Internet la aresa: http://www.agerpres.ro/cultura/2013/12/18/documentar-muzeul-militar-national-90-de-ani-de-la-infiintare-07-58-03.

Istoria cartilor postale – VintageRomania: [on-line] [accesat 15.04.2015]. Disponibil pe Internet la adresa: http://www.vintageromania.com/carti-postale/first-post.

Breviar filatelic marci postale si carti postale vechi: [on-line] [accesat 15.04.2015]. Disponibil pe Internet la adresa: http://www.interferente.ro/breviar-filatelic-marci-postale-si-carti-postale-vechi.html.

Salutări de la băi! Istoria primelor cărți poștale din lume: [on-line] [accesat 15.04.2015]. Disponibil pe Internet la adresa: http://vacantierul.ro/salutari-din-vacanta/carte-postala-neilustrata/.

Începuturile ilustratelor românești (1889-1894): Bârlad, Craiova, Roman, București: [on-line] [accesat 15.04.2015]. Disponibil pe Internet la adresa: http://www.lucretiutudoroiu.ro/2012/01/28/inceputurile-ilustratelor-romanesti-1889-1894-barlad-craiova-roman-bucuresti/.

Biblioteca Națională a României. Evenimente culturale în parteneriat. Expoziția „Ilustrând orașul: Istoria Bucureștilor în 555 de cărți poștale ilustrate” [on-line] [aceesat 16.05.2016]. Disponibilă pe Internet la aresa: http://www.bibnat.ro/Evenimente-in-parteneriat-s292-ro.htm.

Muzeul Național Cotroceni. Expoziții în trecut. „Vechi locuri de agrement românești în cărți poștale ilustrate“: [on-line] [aceesat 16.05.2016]. Disponibilă pe Internet la aresa: http://www.muzeulcotroceni.ro/expozitii_trecut.html.

Muzeul Național de Istorie a României. Expoziții temporare. Expoziția „1913. Al Doilea Război Balcanic și Pacea de la București” [on-line] [aceesat 16.05.2016]. Disponibilă pe Internet la aresa: http://www.mnir.ro/index.php/portfolio/expozitia-1913-al-doilea-razboi-balcanic-si-pacea-de-la-bucuresti/

Reglementări legislative privind Patrimoniul mobil – muzee și colecții:

Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil – republicată, cu modificările și completările ulterioare. Republicatã în Monitorul Oficial, Partea I nr. 828 din 09/12/2008: [on-line] [accesat 12.05.2015]. Disponibil pe Internet la adresa: http://www.unesco.org/culture/natlaws/media/pdf/romania/rom_lege_182_romorof.pdf.

Legea nr. 311 / 2003 a muzeelor și colecțiilor publice – republicată, cu modificările ulterioare. Ppublicată în Monitorul Oficial. nr. 528/23 iul. 2003: [on-line] [accesat 12.05.2015]. Disponibil pe Internet la adresa: http://www.cimec.ro/legislatie/legea311-2003-2007-04-10.pdf.

Regulamentul (CEE) Nr. 752/93 privind dispozițiile de aplicare a regulamentului (CEE). 3911/92 al Consiliului privind exportul bunurilor culturale: [on-line] [accesat 12.05.2015]. Disponibil pe Internet la adresa: http://www.customs.ro/UserFiles/CustomFiles/Reg%20752%20din%201993.pdf.

Hotărârea Guvernului nr. 1546 / 2003 pentru aprobarea Normelor de conservare și restaurare a bunurilor culturale mobile clasate. Publicat în Monitorul Oficial cu numarul 58 din data de 23 ianuarie 2004: [on-line] [accesat 12.05.2015]. Disponibil pe Internet la adresa: http://www.unesco.org/culture/natlaws/media/pdf/ romania/rom_hotorare_1546_romorof.pdf.

Ordinul Ministrului Culturii nr. 2035 / 2000 pentru aprobarea Normelor metodologice privind evidența, gestiunea și inventarierea bunurilor culturale deținute de muzee, colecții publice, case memoriale, centre de cultură și alte unități de profil, cu modificările și completările ulterioare. Publicat în Monitorul Oficial nr. 470 din data: 09/27/2000: [on-line] [accesat 12.05.2015]. Disponibil pe Internet la adresa:http://www.cimec.ro/Resurse/Legislatie/Muzee/ORDnr2035.htm.

Ordinul Ministrului Culturii și Cultelor nr. 2297 / 2006 pentru aprobarea Criteriilor de acordare a avizului prealabil în vederea înființării muzeelor și colecțiilor publice. Publicat în Monitorul Oficial cu numarul 701 din data de 16 august 2006: [on-line] [accesat 12.05.2015]. Disponibil pe Internet la adresa: http://www.cimec.ro/Legislatie/Omc2297-2006-2007-04-22.pdf.

Ordinul Ministrului Culturii și Cultelor nr. 2057 / 2007 pentru aprobarea Criteriilor și normelor de acreditare a muzeelor și a colecțiilor publice. Publicat în Monitorul Oficial cu numarul 126 din data de 21 februarie 2007: [on-line] [accesat 12.05.2015]. Disponibil pe Internet la adresa: http://www.cimec.ro/Legislatie/Omc2057-2007-2007-04-22.pdf.

Ordinul Ministrului Culturii și Cultelor nr. 2185 / 2007 pentru aprobarea Normelor de clasificare a muzeelor și a colecțiilor publice. Publicat în Monitorul Oficial cu numarul 265 din data de 19 aprilie 2007: [on-line] [accesat 12.05.2015]. Disponibil pe Internet la adresa: http://www.cimec.ro/Legislatie/Omcc2185-2007-2007-04-25.pdf.

Legea nr. 544/2001 Privind liberul acces la informatiile de interes public. Publicat în Monitorul Oficial nr. 663/23 octombrie 2001, consolidata 2009: [on-line] [accesat 14.05.2015]. Disponibil pe Internet la adresa: http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_accesului_informatie.php.

Reglementari legislative privind organizarea si functionarea institutiilor publice:

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.189/2008 privind managementul instituțiilor publice de cultură, cu modificările și completările ulterioare. Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 966 din 30 decembrie 2014: [on-line] [accesat 12.05.2015]. Disponibil pe Internet la adresa: http://www.dreptonline.ro/legislatie/oug_68_2013_modificare_managementul_institutiilor_publice_cultura.php.

Hotărârea Guvernului nr. 1301/2009 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și desfășurare a concursului de proiecte de management, Regulamentului-cadru de organizare și desfășurare a evaluării managementului, modelului-cadru al caietului de obiective, modelului-cadru al raportului de activitate, precum și modelului-cadru recomandat pentru contractele de management, pentru instituțiile publice de cultură[on-line] [accesat 12.05.2015]. Disponibil pe Internet la adresa: http://lege5.ro/en/Gratuit/geztamjwga/hotararea-nr-1301-2009-pentru-aprobarea-regulamentului-cadru-de-organizare-si-desfasurare-a-concursului-de-proiecte-de-management-regulamentului-cadru-de-organizare-si-desfasurare-a-evaluarii-manageme/3.

Ordonanța de Urgență nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările și completările ulterioare; Publicată în Monitorul Oficial, nr. 625 din 20 iulie 2006: [on-line] [accesat 12.05.2015]. Disponibil pe Internet la adresa: http://www.poat.ro/upload/info_docs/oug%2034.pdf.

Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare Publicată în Monitorul Oficial nr. 345/2011: [on-line] [accesat 12.05.2015]. Disponibil pe Internet la adresa: http://www.dreptonline.ro/legislatie/codul_muncii.php.

Legea Cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare. Publicată în Monitorul Oficial Nr. 877 din 28 decembrie 2010: [on-line] [accesat 12.05.2015]. Disponibil pe Internet la adresa: http://www.sindicat.uaic.ro/legislatie/L_284_2010.pdf.

Ordonanță de Urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum și alte măsuri in domeniul cheltuielilor publice, cu modificările și completările ulterioare. Publicată în Monitorul Oficial Nr. 925 din 18 decembrie 2014: [on-line] [accesat 12.05.2015]. Disponibil pe Internet la adresa: https://static.anaf.ro/static/25/Anaf/OUG_83_2014.pdf.

Ordonanța Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 195 din 26 martie 2003: [on-line] [accesat 12.05.2015].. Disponibil pe Internet la adresa: http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=22291.

O.M.F.P. nr. 1792/2002 privind angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor publice: [on-line] [accesat 12.05.2015]. Disponibil pe Internet la adresa: http://www.utcluj.ro/media/page_document/148/procedura_privind_angaj_lichid_ord_si_plata_chelt.pdf.

O.M.F.P. nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial, cuprinzând standardele de control intern/managerial la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial, republicat, cu modificările ulterioare. Publicat în Monitorul Oficial nr. 469 din 5 iulie 2011: [on-line] [accesat 12.05.2015]. Disponibil pe Internet la adresa: http://www.legex.ro/Ordin-946-2005-113615.aspx.

O.M.F.P. nr. 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii. Publicată în Monitorul Oficial al nr. 704 din 20 octombrie 2009: [on-line] [accesat 12.05.2015]. Disponibil pe Internet la adresa: http://www.contabun.ro/2013/11/17/omfp-nr-28612009-norme-privind-organizarea-si-efectuarea-inventarierii/.

Legea 672/2002, legea privind auditul public intern, republicata 2011,. Republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 856 din 5 decembrie 2011: [on-line] [aceesat 16.05.2016]. Disponibilă pe Internet la aresa: http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_auditului_intern.php.

ANEXA 1

ORGANIGRAMA MUZEULUI CĂRȚILOR POȘTALE

NR. DE POSTURI APROBATE 38 (9 CODUCERE ȘI 29 EXECUTIE)