Mutatii Privind Piata Bauturilor Energizante In Contextul Integrarii Romaniei In Uniunea Europeana

CUPRINS

INTRODUCERE

În cadrul acestei lucrări am ales să analizez băuturile energizante datorită faptului că piața autohtonă a acestor produse este una relativ tânără, de aproximativ 12 ani, ceea ce poate reprezenta o provocare, neexistând prea multe informații în cadrul unor studii sau lucrări despre acest tip de produs. Am analizat modificările survenite pe această piață în cadrul aderării României la Uniunea Europeană, în paralel cu piețele celorlalte țări ce aparțin acestei comunități.

Inițial, când au apărut pe piață, nimeni nu credea că băuturile energizante, ambalate la cutie și comercializate la un preț mare, ar avea vreo șansă. Însă, vânzările au crescut continuu, în special datorită expansiunii la nivel internațional.

Băuturile energizante oferă intelectului obosit și corpului epuizat substanțele pe care le-a consumat și reduce nivelul substanțelor nocive. Oferă rezerve imediate de energie și vitamine.

Băuturile energizante au fost și vor fi mereu mai mult decât un secret rezervat celor care iubesc viața de noapte și petrecerile. Aceste produse sunt apreciate de multe persoane, de la șoferul de taxi epuizat până la managerul stresat, studentul emoționat înainte de examen sau jurnalistul grăbit.

Lucrarea are în componență trei capitole, structurate pe diferite subpuncte ce analizează treptat atât piața autohtonă cât și cea din cadrul Uniunii Europene.

În primul capitol al acestei lucrări am conturat piața autohtonă a băuturilor energizante din punct de vedere al ofertei, al cererii și consumului. Totodată, în acest capitol am prezentat date despre piețele țărilor ce fac parte din Uniunea Europeană, încercând să le asimilez cu piața din România.

În capitolul al doilea am prezentat calitatea și sortimentul mărfurilor energizante. Am clasificat aceste tipuri de produse din punct de vedere al sortimentului , prezentându-le caracteristicile de calitate, compoziția, modalitățile de ambalare și elementele prezente în cadrul etichetei.

În partea a treia a acestei lucrări este prezentat un studiu realizat în municipiul București, privind preferințele consumatorilor români cu vârsta cuprinsă între 15 și 40 de ani asupra pieței de băuturi energizante autohtone.

Acest studiu a fost realizat prin intermediul unui chestionar, având ca eșantion un număr de 130 de persoane. Printre obiectivele acestui studiu se numără : cercetarea frecvenței și a consumului de băuturi energizante în rândul consumatorilor, studierea preferințelor de consum ale respondenților pe categorii de vârstă, sex, nivel de educație și venit, identificarea motivelor principale datorită cărora respondenții consumă băuturi energizante sau evaluarea preferințelor consumatorilor pentru anumite mărci conform prețului, calității sau reputației mărcii.

În urma realizării acestei lucrări mi-am propus ca cei care o studiază să acumuleze cât mai multe informații și să aibă o imagine cât mai clară despre acest tip de produs, cât și despre piața internă și cea a Uniunii Europene.

În final, trebuie să aduc mulțumiri speciale și întreaga mea recunoștință, d-lui profesor Vicentiu Dorin Popescu, coordonatorul știintific al acestei lucrari, fără ale cărui sugestii și comentarii nu m-aș fi descurcat. Totodată, îi mulțumesc pentru încurajări și răbdare, ce m-au ajutat să merg mai departe, să depășesc momentele mai dificile, care au apărut în mod inevitabil pe parcursul elaborării lucrării.

CAPITOLUL 1

1. PIAȚA BĂUTURILOR ENERGIZANTE DIN ROMÂNIA ȘI DIN UNIUNEA EUROPEANĂ

1.1. Particularități privind oferta de băuturi energizante din România

“Piața băuturilor energizante este atât de îngustă în România, încât mulți specialiști o evaluează alături de cea a băuturilor sport, pentru a evita cifrele de dimensiuni hilare. Însă nișa energizantelor crește vizibil.”

Prima companie care a intrat pe piața autohtonă a băuturilor energizante a fost Red Bull Trading. În anul 1996 Red Bull avea să-și facă apariția pe piața din România, prin intermediul importatorului exclusive BDG Imprest SRL.

“Abia după o perioadă de aproximativ 5 ani, mai exact în anul 2001 a apărut pe piață și primul competitor serios Coca-Cola România care produce marca Burn.”

Între timp piața s-a aglomerat de mărci de băuturi energizante importate, dar majoritatea acestora apar și dispar la o perioadă scurtă de timp, nereușind până acum să-și creeze un raion special în magazine. Acest fenomen are loc datorită faptului că mărcile respective nu se fac cunoscute pe piață din România din cauza lipsei investițiilor în campaniile de marketing. Producătorii cei mai importanți spun însă că lucrurile sunt pe cale să se schimbe deoarece piața este în plină ascensiune.

Din punct de vedere al volumelor, în România vânzările de băuturi energizante sunt mai mari decât în unele state vecine, însă dacă luăm în calcul consumul mediu pe cap de locuitor, țara noastră este cu mult în urmă.

“Luând în calcul și Pepsi X, care este undeva la granița băuturilor răcoritoare cu cele energizante, piața de profil este adjudecată de trei branduri create de companii puternice. Este vorba de Red Bull, marcă a Red Bull Austria, Pepsi X, aflat în portofoliul Pepsi Co, și Burn de la Coca-Cola Company. Lider este în continuare Red Bull, prima marca de acest gen care a intrat pe piața românească. Austriecii dețin 60% din volum și 64% din valoarea vânzărilor de pe aceasta piață. Cele trei companii controlează 91,6% din piață din punct de vedere a volumelor vândute. Următorii doi jucători sunt Bebida Austria, care distribuie Power Horse și Lemarpol Vrancea cu al lor brand Bison.”

Prezentarea principalilor producători și importatori prezenți pe piață băuturilor energizante din România

S.C. Red Bull România S.R.L.

Red Bull România S.R.L. este o societate comercială română cu sediul în Str. Sf. Vineri, nr.29, sector 3, București, ce are ca domeniu principal de activitate distribuirea băuturilor alcoolice. Este unicul importator de pe piața internă a băuturii energizante Red Bull , băutură produsă de către compania Red Bull GmbH din Austria.

“Ideea de a produce băutura Red Bull a apărut în anul 1984. Toate aceste lucruri care nouă ni se par firești în acest moment au fost create cu mare atenție la detalii, de-a lungul a 3 ani.” Acest brand a fost conceput și lansat pe piața austriacă în anul 1987, iar pe piața din România a apărut 10 ani mai târziu.

“Red Bull GmbH și-a înființat propria reprezentanță în România în anul 2005, urmărind creșterea numărului de puncte de vânzare din retail acoperite printr-o rețea națională de distribuție.”

Portofoliul de produse al companiei aduce pe piață din România o băutură energizantă în două variante: Red Bull Energy Drink și Red Bull Sugarfree. Red Bull Sugarfree este o variantă fără zahăr a băuturii inițiale, înlocuind conținutul de zahăr cu aspartam, fiind lansat pe nișa de piață a consumatorilor ce preferă băuturi carbogazoase dietetice.

“Compania Red Bull România a înregistrat vânzări de 10,3 mil. Euro (34 mil. lei) în retail în primele opt luni ale anului 2007, ceea ce reprezintă aproximativ 70% din piața băuturilor energizante, potrivit datelor Nielsen citate de Red Bull”.

“În 2007, compania a înregistrat cele mai mari vânzări în sezonul estival, tendința remarcată de altfel pe întreaga piață de profil. Creșterile din această vară au culminat în luna august, când consumul de băuturi energizante în retail a ajuns la 3 mil. Euro (9,8 mil. lei), dintre care 1,7 mil. Euro (5,58 mil. euro) au reprezentat vânzările Red Bull”.

Strategiile de marketing au reprezentat un punct forte în consolidarea poziției de lider de piață pe acest segment a companiei Red Bull România.

Povestea Red Bull este subiectul de dezbatere al multor universități și cauzează discuții frecvente între profesorii universitari. Diverse instituții încearcă să determine valoarea în bani a brandului Red Bull. Datorită eforturilor intense de marketing, Red Bull se diferențiază de toți concurenții săi . “Adesea copiată, niciodată egalata.”

Cele două sloganuri ale marcii Red Bull sunt : “Red Bull vitalizeaza corpul și mintea” și “Red Bull îți dă aripi”.

S.C. Coca Cola HBC România S.R.L.

Coca Cola HBC România S.R.L. este o societate comercială de naționalitate romană, cu sediul în Str. Preciziei nr.10, sector 6, București, ce importă și comercializează din anul 2001 pe piața din România băutura energizantă Burn.

Burn este o băutură energizantă cu extracte de guarana și ginseng produsă în Cehia de către compania Coca Cola Beverages.

“România a fost a patra țară din lume în care Coca-Cola a lansat acest produs, după Australia, Marea Britanie și Noua Zeelandă. În România, această categorie a apărut mai târziu decât în celelalte țări, nefiind, astfel, încă atât de dezvoltată, dar piața are potențial mare de creștere.”

În ceea ce privește portofoliul de produse, spre deosebire de liderul de piață Red Bull, Burn nu deține o variantă fără zahăr a produsului pentru persoanele ce preferă acest tip de băutură. În concurență directă dintre aceste două mărci, acest fapt subclaseaza cu mult vânzările companiei Coca Cola România pe acest segment de piață, deoarece la ora actuală, vânzările de băuturi fără zahăr constituie în jur de 15-20% din vânzările totale de băuturi.

Vânzările mărcii Burn pe piața din România se află pe poziția secundă cu un procent de aproximativ 18,4%.

S.C. Dacardi Impex S.R.L.

Dacardi Imprex S.R.L. este o societate comercială, cu adresa în Calea Santandreiului nr. 48, Cod poștal 410610, Oradea, județul BIHOR, unde își desfășoară activitatea un număr de 20 de angajați.

“Dacardi Impex imbuteliaza băuturile energizante Power Horse și Red Force în România, conținutul fiind importat.”

În ceea ce privește concurența, Power Horse are concurenți direcți: mărcile Red Bull și Burn din punct de vedere al segmentului superior de preț. Power Horse acoperă și nișa de piață a consumatorilor ce preferă băuturile energizante fără zahăr prin Power Horse Sugarfree.

“Compania a creat rețetă pentru Red Force special pentru piața românească în urmă cu aproximativ doi ani, având ca obiectiv acoperirea segmentului inferior de preț. Prețul Red Force poate ajunge la jumătate din prețul Power Horse, în funcție de canalul de distribuție.”

“Ca strategie de distribuție, compania se concentrează pe acoperirea cât mai multor puncte de vânzare, având 1-2 distribuitori locali în fiecare județ. Rețelele mari de magazine sunt parteneri direcți ai importatorului, iar hipermarketurile sunt acoperite integral.”

Quadrant Amroq Beverages S.A.

Quadrant Amroq Beverages este o societate comercială cu adresă în Șos. Viilor nr.

55, București, ce are ca principal obiect de activitate imbutelierea și distribuirea de

băuturi răcoritoare, printre care și băutura energizantă Pepsi X..

“Pepsi X este o marcă înregistrată a PepsiCo. Inc. Produsul face parte din cea mai extinsă gamă de băuturi de tip cola din România, grupul PEPSI LA PUTEREA 6 (Pepsi, Pepsi Light, Pepsi Max, Pepsi Twist Lemon și Pepsi Twist Light Lemon, Pepsi X). Produsele PepsiCo sunt îmbuteliate și distribuite în România și Republica Moldova de imbuteliatorul autorizat al companiei, Quadrant Amroq Beverages SA.”

Prin băutura Pepsi X, compania PepsiCo a intrat pe o nișă a pieței de băuturi energizante, nișă ce atinge acei consumatori ce preferă băuturile energizante cu gust de cola, o băutură, ce se vrea și răcoritoare, și energizantă, fiind singurul produs de acest gen din România.

S.C. Lemarpol Vrancea S.A.

Producător de băuturi răcoritoare, băuturi energizante și ape carbogazoase, cu adresa în Str. Beciu Domnesc, cod poștal 325300, Odobesti, Vrancea.

S.C. Lemarpol Vrancea S.A. produce și comercializează pe piața din România băutura energizantă cu numele Bison. Bison este comercializat pe piața din România în trei variante: Bison White care este o băutură energizantă fără conținut de zahăr, Bison Red Force, băutură energizantă cu taurină și vitamine și Bison Red, o băutură energizantă cu guBison Red, o băutură energizantă cu guarana.

S.C. European Drinks S.A.

Compania European Drinks este cel mai mare producător de ape minerale și băuturi energizante din România, având sediul în Str. Lucian Blaga nr.8, Stei, județul Bihor.

“Politica de prețuri reduse, dar și sistemul de distribuție bine pus la punct al grupului fraților Micula, care, pe lângă băuturi, dețin în portofoliu și produse alimentare, au contribuit într-o mare măsură la penetrarea rapidă a pieței băuturilor energizante.”

Băutura energizantă produsă și comercializata de European Drinks se află sub denumirea de Rienergy și a fost lansată pe piață în septembrie 2007.

După filosofia pe baza căreia au fost lansate toate cele 350 de produse deținute în portofoliu de companie, băutura energizantă Rienergy este una din cele mai ieftine produse din acest segment de pe piață.

“În prima săptămână de la lansare, compania a înregistrat vânzări de 250.000 de doze Rienergy, în condițiile în care prețul produsului la raft este de aproximativ 2 lei. Spre comparație, băuturi precum Red Bull sau Burn (Coca-Cola) pot fi găsite în retail la prețuri de trei ori mai mari decât Rienergy.”

Stuff Distribution Grup S.R.L.

Compania Stuff Distribution Grup cu adresa în Str. Grigore Răducanu, nr. 16, sector 1, București, importă și distribuie pe piața din România două mărci de băuturi energizante, și anume Shark și Effect.

Compania deține puncte de lucru și depozite în București, Timișoara, Cluj, Constanța, Sibiu, Brașov, Iași și Craiova.

Distribuția mărcii Shark din portofoliul Stuff Distribution, s-a axat în special pe retail, cea de a două băutură energizantă din portofoliul acestei companii, Effect, se bucură de o prezență bună în HORECA, vânzările fiind încurajate prin activități de PR.

În acest moment există pe piață peste 30 de băuturi energizante, majoritatea situandu-se în segmentul de medium și low price.

“Pe lângă producătorii și importatorii prezentați mai sus, pe piața din România își mai fac apariția numeroase mărci, încercând să intre pe piață aplicând o politică de preț scăzut. Atacând piața cu băuturi energizante ieftine, jucătorii nou-intrați ajută la creșterea numărului de consumatori, ceea ce se va dovedi și în avantajul competitorilor poziționați mai sus, precum Red Bull sau Coca-Cola. Consumatorii nou-atrași datorită prețului vor migra mai târziu către produse mai scumpe, așa cum s-a întâmplat în cazul altor categorii de băuturi, precum nectarurile.”

Priza la public a acestor produse a atras atenția și marilor comercianți, care au inclus energizantele sub umbrela mărcilor proprii. Având avantajul spațiilor proprii de desfacere, retailerii pot profita de el în momentul în care își promovează produsele. Este cazul hypermarketului Careffour, care promovează o gamă de produse proprii printre care și băutura energizantă NR1.

1.2. Caracteristici ale cererii de băuturi energizante pe piața românească

Piața de băuturi energizante a evoluat dinamic în ultimii ani, cerința pentru astfel de produse fiind din ce în ce mai mare.

Creșterea a fost posibilă ca urmare a faptului că principalele companii producătoare de băuturi energizante au abordat strategii de promovare foarte puternice, ceea ce a permis câștigarea unui număr din ce în ce mai mare de adepți ai conceptului “bauturi pentru stimularea corpului și a minții”.

“Indiferent că este vorba despre tinerii care pierd nopțile studiind sau dansând în cluburi, sau despre persoanele care sunt toată ziua în mișcare, băuturile energizante sunt consumate în special pentru efectul lor revigorant asupra organismului. Publicul țintă al energizantelor este format din oameni cât se poate de diverși. Din punct de vedere socio-demografic, targetul e reprezentat de populația între 20-35 de ani, din mediul urban, cu venituri peste medie sau care sunt dispuși să cheltuiască peste medie, persoanele cu studii medii și universitare.”

Din punct de vedere al volumelor consumate, țara noastră stă suficent de bine, însă la consumul mediu pe cap de locuitor ne aflăm printre ultimii. În România, consumul mediu pe cap de locuitor este sub 250 ml (o cutie).

“În anul 2006 piața băuturilor energizante a crescut în valoare cu 107,8 puncte procentuale față de 2005, până la valoarea de 46.704,8 mii lei, respectiv 2,4 milioane litri în volum”.

În primul semestru al anului 2007, vânzările de băuturi energizante au crescut cu aproape 140% în volum, față de aceeași perioadă a anului 2006. Ritmul de creștere în valoare a fost mai mic, de 108%, ducând vânzările din retail la 11,7 mil. euro în primul semestru, pe fondul intrării pe piață a unor produse poziționate pe segmentul inferior de preț.

“În ceea ce privește perioadele în care se beau cele mai mari cantități de energizante, statisticile au arătat că acest tip de băutură nu este sezonieră, precum apa minerală sau berea. Totuși, pe seama faptului că în general piața băuturilor se mișcă mai încet în primul trimestru al anului, în această perioadă și consumul de băuturi energizante este mai scăzut. De asemenea, ținând cont de faptul că în trimestrul trei al anului românii merg de obicei în concediu, s-a observat o tendința de creștere a consumului pe acest segment.”

Focusul companiilor de pe piața băuturilor energizante a fost inițial canalul HoReCa (hoteluri, restaurante, firme de catering), unde se formează de cele mai multe ori trendul de consum, și benzinăriile, datorită caracteristicilor produsului. În încercarea de a atrage cât mai mulți consumatori, companiile s-au orientat tot mai mult pe retail, pe care îl consideră acum la fel de important ca și restul canalelor de distribuție.

“Locurile preferate pentru achiziționarea acestor băuturi sunt terasele și barurile, peste 36% din cantitatea totală de energizante vândută în 2006 fiind distribuită prin intermediul acestor puncte. Procentul se află totuși în scădere față de anul 2005, când vânzările prin intermediul barurilor au atins peste 41% din total. Evoluția arată însă că românul începe să consume acest tip de băutură și acasă, nu numai atunci când iese la distracție. În ordinea ponderii în vânzări, urmează hipermaketurile și supermarketurile ce au comercializat aproximativ 32% din volumul total, față de 29,5%, în 2005. Vânzările din magazinele alimentare sunt și ele semnificative, ocupând o cotă de 31 de puncte procentuale din total, în creștere față de 2005, când a ajuns la 28,9%, potrivit datelor AC Nielsen. În ceea ce privește preferința cumpărătorului pentru ambalaj, doza de aluminiu este cea mai căutată. Astfel, 82,85% din cantitatea totală vândută în 2006 a fost ambalată în doze de aluminiu, în timp ce doar 15,09% a fost comercializata la PET.”

Tot din punct de vedere al consumului, preferințele înclină către combinarea băuturii energizante cu alcool, consumatorii începând să încerce o serie de noi cocktailuri.

1.3. Consumul de băuturi energizante din Uniunea Europeană

“Piața românească de energizante este o piață relativ tânără, prin comparație cu alte țări europene, o piață care va continua să se maturizeze activ și să atragă din ce în ce mai mulți consumatori.”

Băuturile energizante sunt consumate în cantități reduse, comparația României cu celelalte state europene relevă orientarea consumatorilor autohtoni către alte tipuri de produse oarecum tradiționale: bere, vin, ceaiuri și băuturi răcoritoare carbonatate.

Cu toate că, din punct de vedere al volumelor, în România vînzările de băuturi energizante sunt mai mari decît în unele state vecine, dacă luăm în calcul consumul mediu pe cap de locuitor, țara noastră este cu mult în urmă. Un român consumă anual mai puțin de jumătate de cutie (250 ml) pe cap de locuitor, în timp ce austriecii ajung la 17 cutii pe cap de locuitor.

Piața din vestul Europei a înregistrat o creștere constantă la băuturile energizante în ultimii 5 ani, iar rata de creștere a acestor băuturi a fost mai mare decât cea a băuturilor carbogazoase.

Dacă se raportează individual la țări atunci situația este diferită. Multe firme producătoare de băuturi energizante și-au retras produsele de pe piață și și-au redirecționat afacerile. Dacă între anii 2000-2005 piața era în scădere, după 2005 lucrurile s-au redresat. Creșterea susținută din Marea Britanie cât și apariția de noi produse pe piața franceză a făcut ca și rata de creștere să fie mereu pozitivă.Volumul vânzărilor din Europa de Vest a crescut cu 15% în 2005, la 382.5 milioane de litri, iar ca valoare la peste 3.1 miliarde euro. La sfârșitul anului 2006 se previziona că piața va ajunge la un nivel de 428.0 milioane de litri, cifră depășită.

Factorii care au dus la această creștere au fost diverși. Printre aceștia am putea menționa: publicitatea extrem de agresivă, un branding puternic, marketing axat pe o anumită grupă de clienți, o distributie extensivă sau un ambalaj inovator.

“În Europa, Marea Britanie și Germania dețin cele mai mari piețe care combinate ajung la un nivel de 4.6 miliarde de dolari. Franța este regiunea cu cea mai mare rată de creștere cu peste 18% pe an. Potențialul acestei piețe va veni ca o surpriză pentru analiști, pentru că în această țara Red Bull, liderul mondial în prezent, nu își desfășoară activitatea, datorită restricției guvernului cu privire la ingredientul taurină, considerat periculos. Însă românul începe să prindă gustul acestor energizante, iar piața crește considerabil de la an la an.”

“Anglia deține cel mai bun loc cu 42 de l/cap de locuitor. Categoria energizantelor începe să se diversifice și să se manifeste din ce în ce mai activ în cadrul campaniilor de promovare. Tendințele de consum sunt în creștere, în ceea ce privește volumul de consum, cantitățile. Piața europeană este mult diversificată față de cea românească. Producătorii își îmbogățesc gama și oferta cu multe variante de produse: sortimente de energizante light, gusturi și arome noi, conținut redus de cofeină etc.”

“Cu o populație de aproximativ 10 milioane de locuitori, în Ungaria consumul de energizante este anual de 3,5 milioane de litri, ceea ce înseamnă că, statistic, un ungur bea 0,3 litri de astfel de băuturi într-un an. Obiceiurile de consum ale sîrbilor sunt însă mult diferite de cele ale românilor. Astfel, în timp ce la noi băuturile energizante comercializate pe piață se găsesc la doze și se consuma ca energizant în afară locuinței, în această țara se găsesc astfel de băuturi și la pet și sunt percepute ca băuturi răcoritoare.”

CAPITOLUL 2

2. CALITATEA ȘI SORTIMENTUL BĂUTURILOR ENERGIZANTE

2.1. Scurt istoric

Istoria energizantelor începe cu adevărat în Europa și Asia unde aceste băuturi populare au fost pentru prima dată dezvoltate.

Strămoșul energizantului a apărut în 1980 și s-a numit Jolt Cola. Aceasta nu era o băutură revigorantă în adevăratul sens al cuvântului, ci era mai mult o băutură răcoritoare cu foarte mult zahăr și foarte multă cofeină. Strategia sa de marketing vizează exact targetul energizantelor de astăzi, Jolt Cola promovându-se nu neapărat ca un produs benefic sănătății, ci ca un adjuvant în situații limită.

Majoritatea băuturilor energizante, în special cele apărute primele, sunt băuturi nealcoolice ce oferă o combinație de energie și vitamine. În timp categoria s-a dezvoltat treptat, apărând apoi mixurile preparate din energizant și din alcool și mixurile din sport drinks și energy drinks.

“Originare din băuturile fortifiante ale asiaticilor, energizantele moderne sunt în cea mai mare parte produse psihologice, materializări ale principiului "crede și va fi posibil".”

În Japonia, fenomenul băuturilor energizante datează din 1960, când s-a lansat primul astfel de produs – Lipovitan D. Băuturile energizante poartă aici denumirea de "genky drinks" și sunt adresate cu precădere workholicilor (oameni care muncesc mai mult de opt ore pe zi). În Europa, prima băutură energizantă a fost Red Bull, apărut pe piața austriacă în 1987.

“Pe piața românească, categoria băuturilor energizante a demarat în 1996, progresele importante, ofertă consistentă, jucători puternici, fiind făcute abia după 2000.”

2.2. Clasificarea băuturilor energizante

Băuturile energizante fac parte din grupa băuturilor nealcoolice, subclasă băuturi aromatizate.

Pentru a atrage cât mai mulți consumatori, producătorii de băuturi energizante au diversificat oferta de pe piață adăugând acestora diferite arome și ingrediente ce oferă un surplus de energie, un gust aparte sau chiar o stare afrodiziaca. La ora actuală, pe piața din România se găsesc următoarele tipuri:

băutură energizantă clasică;

băutură energizantă cu diferite arome: portocală, pepene, lămâie, cola;

băutură energizantă cu extract de schizandra și ginseng;

băutură energizantă cu extract de guarana;

băutură energizantă în combinație cu băuturi alcoolice: vodkă, tequila, whisky.

2.3. Caracteristicile de calitate ale băuturilor energizante

Caracteristicile de calitate ale băuturilor energizante sunt date de către caracteristicile fiziochimice și organoleptice.

Caracteristicile fiziochimice prezente în compoziția energizantelor sunt următoarele:

Starea de agregare

Băuturile energizante sunt, după cum și numele arată, într-o stare de agregare lichidă.

Aciditatea

“Aciditatea este gradul de concentrație de ioni de hidrogen sau cantitatea totală de acid dintr-o soluție.” Băuturile energizante conțin apă cu dioxid de carbon iar drept corector de aciditate este folosit citratul de sodiu.

Consistența

“Stare a unui corp, în special a unui lichid, de a avea un anumit grad de densitate, soliditate.”

Fluiditate

Este o stare, însușire a ceea ce este fluid, curgător. Băuturile energizante sunt lichide fluide ce nu prezintă urmă de vâscozitate.

Limpeditate

Băuturile energizante sunt lichide cu luciu, limpezi, fără suspensii sau sediment, cu perlaj de dioxid de carbon.

Proprietățile organoleptice ale băuturilor energizante sunt:

Aspect: lichid lucios, cu perlaj evident, abundent.

Culoare: de obicei galben pai sau roșiatică.

Miros: specific, plăcut, puțin înțepător.

Gust: dulce, în funcție de substanțele ce se regăsesc în băutură.

Dintre toate produsele care ne dau energie, băuturile energizante pe bază de taurină sunt recunoscute pentru cantitatea mare de energie pe care o furnizează într-un timp relativ scurt. O astfel de băutură contine urmatoarele ingrediente principale:

Taurină

Este un aminoacid care de obicei este produs și de organismul nostru, în special în mușchi, creier, inimă și sânge. O persoană care cântărește 70 kg are în mod natural aproximativ 70 g de taurină distribuită pe tot corpul, adică de 70 de ori mai multă taurină decât o cutie de băutură energizantă, care conține 1000 mg.

Ceea ce poate nu toată lumea știe este faptul că taurina din băuturile energizante este o substanță sintetică, produsă de companiile farmaceutice și nu este derivată din produse animale, cum ar fi din taur. Printre beneficiile taurinei în corp: reglează temperatura atunci când este prea cald sau prea frig, reduce stresul, crește performanța inimii, ajută la detoxifierea organismului.

Glucoronolactonă

Este un carbohidrat, un fel de zahăr. Este conținut de alimente cum ar fi cereale sau vin roșu. Corpul uman îl produce din glucoză. Rolul său în băuturile energizante este de a combate oboseala și de a da o stare de bine.

Cafeină

Într-o cutie de băutură energizantă găsim aproximativ 80 mg de cafeină. Tot atâta cafeină conține și o ceașcă de cafea. Cola conține de exemplu 35 mg la o cutie de 350 ml, iar cola light aproximativ 47 mg pe cutie. În cantități moderate, cafeina are efecte benefice asupra organismului, întrucât stimulează funcțiile fiziologice și psihologice ale acestuia, îmbunătățește viteza de reacție și vigilența. De asemenea, în timpul activităților fizice, cafeina stimulează arderea grăsimilor și transformarea acestora în energie.

Carbohidrați

O cutie de băutură energizantă conține 27 g de zahăr (sucroză și glucoză), având o valoare energetică de 112.5 kcal. Sucroza este un zahăr consumat de organism într-un ritm lent și, înainte de a fi folosit ca o sursă de energie, trebuie să fie împărțit în glucoză și fructoză. Sucroza conferă energie atunci când rezervele de glicogen s-au epuizat deja. Glucoza este un zahăr consumat repede de organism, ceea ce înseamnă că poate fi folosit imediat ca sursă de energie. Glucoza ajută mușchii să-și păstreze rezervele de glicogen care, în mod normal, trebuia să fie folosit.

Inositol

Este tot un carbohidrat, produs și de corpul uman din glucoză, care ajută în procesul de detoxifiere.

Vitamine

În special prezența complexul de vitamine B este necesar pentru o bună funcționare a organismului și îmbunătățește performanța mentală.

Alte substanțe care se găsesc în compoziția băuturilor energizante și care au rolul de a spori efectele oferite de acestea sunt:

Schizandra

“Schizandra este o plantă ce a reprezentat materie primă pentru botaniștii chinezi timp de secole și este cunoscută în toată Asia pentru efectele sale benefice. Schizandra a devenit extrem de populară și în afara Asiei, datorită valorilor sale culinare și nutriționale. Este considerată o mare sursă pentru "adaptogens", o substanță care ajută corpul să se adapteze la condițiile mediului și, de asemenea, are și proprietăți antioxidante. Asigură un complex valoros de nutrienti și antioxidanți ce combat deteriorarile premature a celulelor în urma agresiunii toxinelor și întărește rezistența organismului.”

Guarana

“Guarana pe numele ei științific paullinia cupana, este o plantă tropicală cățărătoare care crește în pădurile amazoniene din Brazilia. Ingredientul principal al Guaranei este guaranina, un compus chimic identic cu cofeina din cafea sau teina din ceai. Guaranina, cofeina și teina sunt științific considerate ca sinonime. Concentrația de guaranina din fructul de guarana este de 3,5 ori mai ridicat decât cel al cafelei.”

“Guarana se utilizează, în general, ca stimulent. Este folosită de sute de ani pentru combaterea oboselii. Stimulează sistemul nervos central și glandele suprarenale, îmbunătățește funcționarea sistemului cardiovascular și metabolismul glucidic. Este de mare ajutor persoanelor care desfășoară o muncă intelectuală, elevilor și studenților, în perioada examenelor, contribuie la funcționarea optimă a creierului, la îmbunătățirea capacității de concentrare și a memoriei. În cazul sportivilor, aceste substanțe bioactive îmbunătățesc performanțele, forța fizică și rezistența.”

Ginseng

“Panax gingseng este denumirea completă a acestei plante. Ea este cultivată în China, Coreea, Rusia și Japonia. Efectele pe care le are ginseng-ul asupra organismului sunt uimitoare. De obicei rădăcina este cea mai utilizată parte a plantei, deși sunt necesari șase ani până ce aceasta devine suficient de matură. Ginseng-ul este o plantă adaptogena, adică ajută corpul să se adapteze la diverse circumstanțe: stres, modificări climaterice, etc. În mare, ginseng-ul este dușmanul oboselii, fiindcă oferă vitalitate, poate fi administrat oricui, indiferent de vârstă și este extrem de eficient pentru refacerea fizică dar și psihică. Pentru cei suprasolicitați sau pentru sportivi este excelent.”

Alte ingrediente ce participa la completarea băuturilor energizante sunt băuturile pe bază de alcool distilat cum ar fi: vodka, whisky și tequila.

În cazul băuturilor energizante ce nu conțin zahăr, producătorii folosesc aspartamul ca îndulcitor. “Aspartamul face parte din categoria indulcitorilor chimici, având cod european E 951. Aspartamul este, de departe, cel mai periculos aditiv chimic de pe piața alimentară. Un raport al FDA (Administrația Alimentelor și Medicamentelor din SUA) relevă faptul că peste 75% din reacțiile adverse reclamate de aditivii sintetici se datorează aspartamului.”

2.4. Modalități de ambalare și etichetare ale băuturilor energizante

Ambalajul trebuie să asigure consumatorului posibilitatea de a identifica produsul și de a-l recunoaște, chiar fară a-i citi numele. Această funcție este asigurată prin folosirea unor coduri de culori sau a unor elemente distinctive de grafică. Este importantă identificarea și recunoașterea produsului, deoarece adeseori mărcile de prestigiu sunt obiectul imitarii și contrafacerii.

Ambalajul reprezintă un vector de informare util pentru consumator privind: modul de folosire, regulile de utilizare, compoziția produsului și indicațiile obligatorii privind datele limite de utilizare.

Sub aspect fizic ambalajul băuturilor energizante trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

să aibă masă și volum propriu reduse;

să nu fie toxic pentru produs;

să nu prezinte miros și gust propriu;

să posede rezistență mecanică cât mai ridicată;

să fie etanș;

să nu prezinte permeabilitate față de radiațiile luminoase.

Sub aspect psihologic el trebuie să aibă formă, culoare și grafică atractive.

Din punct de vedere al ambalajelor, pentru băuturile energizante, există o mulțime de alternative, precum: cutie, PET, sticlă sau pudră.

În cadrul etichetei se găsesc următoarele date:

valoarea nutriționala în 100 ml băutură energizantă:

valoare calorică 192 kj ( 45 kcal) ; acid panthotenic 2,0 mg ;

proteine 0,0 g ; carbohidrați 11,3 g ;

lipide 0,0 g ; niacină 7,0 g ;

vitamina B2 0,6 mg ; vitamina B6 2,0 mg ;

ingredientele folosite în 100 ml băutură energizantă: apă, zaharoză, glucoză, acid citric, taurină (400 mg), inositol (20 mg), dioxid de carbon, regulator de aciditate (citrate de sodiu), glucuronolactona (240 mg), benzoat de sodium, cofeină (32 mg), arome, vitamine ( niacina, acid panthotenic, B2, B6, B12), colorant (E150B). În funcție de sortimentul băuturii energizante, în cadrul acesteia se pot găsi și alte ingrediente precum: aspartamul, ginseng, guarana, schizandra, alcool distilat sau diferite arome de cola, pepene, lămâie, portocală.

elemente de identificare:

denumirea și adresele producătorului și importatorului;

marca, siglă, slogan si site-ul companiei.

alte elemente prezente pe ambalajul băuturilor energizante:

termenul de valabilitate. În general, băuturile energizante ambalate în cutie de aluminiu au o valabilitate de aproximativ 2 ani;

cantitatea nominală: 250 ml;

mesaje ce vin în ajutorul consumatorului. Un astfel de mesaj este următorul: Nu se recomandă copiilor sub 14 ani, bolnavilor de diabet, femeilor gravide și persoanelor sensibile la cofeină;

marca “e” situată în același câmp vizual cu cantitatea nominală. Aplicarea acestei mărci garantează că preambalatul îndeplinește cerințele prevăzute de instrucțiuni;

în cadrul cutiilor de aluminiu se găsesc simbolurile “ALU” (V”ALU”E) și unul dintre simbolurile de reciclare, simboluri ce susțin campaniile de reciclare a aluminiului.

CAPITOLUL 3

3. STUDIU PRIVIND CONSUMUL DE BĂUTURI ENERGIZANTE ÎN BUCUREȘTI LA GRUPA DE VÂRSTĂ 15-40 DE ANI

3.1. Definirea obiectivelor cercetării

Obiectivul general al cercetării

Obiectivul general al cercetării îl constituie studierea preferințelor de consum și a comportamentului consumatorilor din București în cadrul pieței autohtone de băuturi energizante.

Obiective secundare ale cercetării

În cadrul acestei cercetări se regăsesc obiective specifice sau secundare printre care se numără:

1. Cercetarea frecvenței și a consumului de băuturi energizante în rândul consumatorilor.

2. Identificarea motivelor principale datorită cărora respondentii consumă băuturi energizante.

3. Determinarea împrejurărilor în cadrul cărora subiecții consumă băuturi energizante.

4. Studierea preferințelor de consum ale respondentilor pe categorii de vârstă, sex, nivel de educație și venit.

5. Identificarea locațiilor preferate pentru achiziționarea acestor produse.

6. Studierea satisfacției sau insatisfactiei respondentilor cu privire la calitatea pieței de băuturi energizante din România.

7. Cercetarea preferințelor subiecților cu privire la alegerea produselor substituibile, cât și a celor complementare în raport cu băuturile energizante.

8. Evaluarea preferințelor consumatorilor pentru anumite mărci conform prețului, calității sau reputației mărcii.

9. Identificarea preferințelor consumatorilor pentru un anumit tip de ambalaj.

10. Cercetarea informațiilor pe care le dețin respondentii cu privire la compoziția băuturilor energizante și cu privire la caracterul dăunător al acestora.

11. Studierea modalității în care consumatorii au simțit modificările survenite pe piața băuturilor energizante odată cu aderarea României la UE, în cazul în care acestea s-au produs.

3.2. Desfășurarea cercetării propriu-zise

Colectivitatea generală

În ceea ce privește colectivitatea generală, s-a stabilit că ea este reprezentată de persoanele asupra cărora se vor generaliza informațiile, adică persoane alese aleatoriu cu vârsta cuprinsă între 15 și 40 de ani.

Acest eșantion va fi format din 130 de persoane din cadrul municipiului București, neexistând restricții cu privire la sex, ocupație sau venit.

Metoda de culegere a datelor

Metoda de culegere a datelor este reprezentată de anchetă, fiind bazată pe completarea asistată a unui chestionar alcătuit din 26 de întrebări cu diferite variante de răspuns.

Metoda de recoltare a datelor în funcție de modul de administrare este realizată direct de către operator prin înmânarea fișei de chestionar respondentului. Respondentilor li se va dezvălui scopul cercetării, iar locațiile în cadrul cărora se va realize culegerea datelor vor fi diverse, precum: în cadrul instituțiilor, la domiciliu sau pe stradă.

Întrebările din cadrul chestionarului sunt de trei forme:

1. Întrebări deschise sau nestructurate: ce dau posibilitatea intervievaților să-și formuleze singuri răspunsurile, folosind propriile cuvinte, fără a le fi limitate variantele de răspuns.

La rândul lor întrebările deschise din cadrul chestionarului se regăsesc în diferite variante, precum:

întrebări deschise de ordin general;

întrebări deschise prin care se solicită sugestii;

întrebări deschise prin care se solicită informații cu privire la sursa opiniei sau cunoștințelor respondentului.

2. Întrebări închise sau structurate: solicită respondentului să facă o alegere din două sau mai multe variante de răspuns prezentate în chestionar.

Întrebările închise din cadrul fișei de chestionar se clasifică la rândul lor în:

întrebări dihotomice;

întrebări cu alegere multiplă .

3. Întrebările mixte: care reprezintă o combinație dintre întrebările închise și cele deschise deoarece este posibil ca variantele de răspuns ale unei întrebări să nu fie satisfăcătoare pentru respondent, el având o altă opțiune și atunci, se asigură o variantă distinctă pe care acesta este rugat să o definească în mod asemănător, ca în cazul unui răspuns la o întrebare deschisă.

Cercetarea a fost realizată în perioada 04 aprilie 2008 – 19 mai 2008, iar durata de completare a chestionarului este de aproximativ 10 minute.

Prezentarea întrebărilor din cadrul fișei de chestionar

Q1. Cât de des consumați băuturi energizante?

o Zilnic;

o O cutie(250 ml) la 3-4 zile;

o Săptămânal;

o Lunar;

o Nu consum băuturi energizante.

( În cazul în care răspunsul dumneavoastră verifică una din primele patru variante, treceți la următoarele întrebări).

Q2. Care sunt motivele ce vă determină să consumați băuturi energizante?

 Oferă mai multă energie, cresc performanța;

 Combat oboseala și stresul;

 Măresc puterea de concentrare și viteza de reacție;

 Îmbunătățesc starea afectivă;

 Consum băuturi energizante ca băutură racoritare;

Alte motive:

Q3. Bifați care sunt locațiile din care achizitionati băuturi energizante?

Cash&Carry ( Metro, Selgros);

Hypermarket ( Cora, Carrefour etc.);

Supermarket mare ( Billa, La Fourmi, Mega Image sau altele asemănătoare);

Supermarket mic, alimentară, băcănie ( supermarket mai mic decât cele de mai sus, magazine mic de cartier, magazine mic în piață, magazinele mici din stațiile de transport în comun în care se intră);

Kiosk ( pe stradă sau în parc sau la parterul blocului în care nu se intră, se servește la geam sau la tejghea);

Benzinarie;

Restaurant;

Cafenea;

Bar/Pub/Club;

Mall;

Fast-food.

Q4. Bifați care dintre aceste ocazii descrie cel mai bine împrejurarea în care ați consumat băuturi energizante?

La micul dejun, acasă la mine/altcineva;

La prânz/cină acasă la mine/altcineva;

La o gustare acasă la mine/altcineva;

Cand am lucrat/am învățat/am făcut treabă acasă;

Cand m-am uitat la TV acasă la mine/altcineva;

Cand m-am distrat acasă la mine/altcineva, singur sau cu prietenii;

Cand m-am relaxat, odihnit acasă;

La școală/facultate;

La serviciu/muncă atunci când am luat o pauză;

La serviciu/muncă atunci când am lucrat;

La serviciu/muncă atunci când am mâncat la micul dejun;

La serviciu/muncă atunci când am mâncat micul dejun/prânzul/o gustare/cină;

Cand am mâncat în afară casei (restaurant, fast-food);

Cand m-am distrat în afara casei (discotecă/bar/club);

In parc/ Când m-am plimbat / Am mers pe stradă;

Alte ocazii:

Q5. Care din următoarele produse le înlocuiți sau ați înlocui cu băuturile energizante?

 Cafea;  Ceai;  Bere;  Vin;  Băuturi răcoritoare;

Alte produse:

Q6. Cunoașteți compoziția băuturilor energizante?

○ Da; ○ Nu (Se trece la întrebarea 8).

Q7. În cazul în care răspunsul dumneavoastră anterior verifică varianta “Da”, indicați ingredientele băuturilor energizante pe care le cunoașteți:

Q8. Cât de importante sunt pentru dumneavoastră următoarele caracteristici în alegerea băuturilor energizante?

Q9. Preferați să consumați băuturi energizante cu diferite arome?

○Da; ○ Nu (Se trece la întrebarea 11).

Q10. Ce arome preferați atunci când consumați acest tip de băutură?

Cola;  Portocală;  Lămâie;  Pepene;

Alte arome:

Q11. Preferați să consumați băuturi energizante în combinație cu alcool?

Da; ○ Nu ( Se trece la întrebarea 13).

Q12. Ce băuturi ce conțin alcool preferați în combinație cu băuturile energizante?

Whiskey; Vodca; Tequila;

Alte băuturi:

Q13. Ce tip de ambalaj preferați atunci când consumați băuturi energizante?

○ Cutie de aluminiu; ○ Sticlă;

○ Cutie de carton. ○ PET (sticlă de plastic);

Q14. Cât de mulțumit sunteți de piața băuturilor energizante din România?

Foarte mulțumit;

Mulțumit;

Puțin mulțumit;

Nemulțumit;

Foarte nemulțumit.

Q15. Indicați câteva dintre motivele mulțumirii/nemulțumirii dvs.:

Q16. Credeți că piața autohtonă a băuturilor energizante s-a schimbat odată cu aderarea României la Uniunea Europeană?

○ Da; ○Nu ( Se trece la întrebarea 18).

Q17. În cazul în care răspunsul dumneavoastră anterior verifică varianta “Da” , indicați câteva din schimbările importante survenite în urma aderării:

Q18. Ce mărci de băutură energizantă preferați?

Red Bull;  Burn;  Pepsi X;  Power Horse;  Effect;

Alte mărci:

Q19. În funcție de ce caracteristică ați ales această marcă?

Preț;  Calitate;  Reclamă;  Reputația mărcii;

Alte caracteristici:

Q20. Sunteți de părere că băuturile energizante dăunează sănătății consumatorilor?

○ Da; ○ Nu ( Se trece la întrebarea 22).

Q21. În cazul în care răspunsul dumneavoastră anterior verifică varianta “Da” precizați în ce mod băuturile energizante dăunează sănătății consumatorilor:

Q22. Care este ultimul nivel de studiu absolvit de către dvs.?

○Școală primară; ○Colegiu / Post-liceală;

○Școală gimnazială; ○Liceu;

○Școală profesională/10 clase; ○Universitate / Post-universitate;

○Nici o educație / Fără studii.

Q23. Care este ocupația dvs. în prezent ?

○Director / Manager; ○Patron;

○Funcționar; ○Muncitor calificat;

○Țăran / Agricultor / Pescar; ○Elev / Student;

○Pensionar; ○Casnică;

○Șomer; ○Muncitor necalificat;

○Specialist ( Avocat, profesor, doctor, economist, inginer);

○Liber profesionist.

Q24. Cărei categorii de vârstă aparțineți?

○15-19; ○20-24; ○25-29; ○30-34; ○35-40.

Q25. Care este venitul dumneavoastră lunar?

○Sub 300 Ron; ○501-1000 Ron; ○1501-2000 Ron; ○Nu stiu/Refuz

○300-500 Ron; ○1001-1500 Ron; ○Peste 2000 Ron.

Q26. Care este sexul dumneavoastră?

○Bărbat; ○Femeie.

Structura eșantionului

Distribuția și structura populației intervievate după sex

Tabel 3.1 Grafic 3.1

Sursa: original

După cum se observă majoritatea respondenților sunt bărbați, având un procent de 60%, diferența de 40% atribuindu-i-se femeilor. În general băuturile energizante sunt mai des consumate de către bărbați, mai ales în combinație cu băuturile alcoolice.

Distribuția și structura populației intervievate după venit

Tabel 3.2 Grafic 3.2

Sursa: original

Procentul cel mai ridicat este cel al persoanelor ce au un venit sub 300 Ron lunar. Acest lucru se explică prin faptul că un procent ridicat din persoanele chestionate sunt studenți și nu dețin un loc de muncă.

Restul categoriilor sunt acoperite într-un procent destul de apropiat, ceea ce relevă faptul că persoanele chestionate aparțin tuturor claselor de venit.

Distribuția și structura populației intervievate după ocupația respondentului

Tabel 3.3 Grafic 3.3

Sursa: original

După cum se observă procentul cel mai ridicat, de 54.2%, este deținut de către categoria “Elev/Student” urmat de către categoria “Specialist” cu 35% reprezentată de profesii precum: economist, profesor, doctor sau inginer. Trebuie precizat faptul că o parte a studenților lucrează în domenii ce se pot încadra la categoria “Specialist”. Restul categoriilor au fost selectate de către un număr foarte mic de persoane, astfel acordându-se procente sub 4% și chiar 0%.

Distribuția și structura populației intervievate după nivelul de studiu

Tabel 3.4 Grafic 3.4

Sursa: original

Majoritatea persoanelor chestionate au ca ultim nivel de studiu absolvirea liceului, urmați îndeaproape de către cei ce au absolvit o universitate/post-universitate, ceea ce înseamnă că nivelul cunoștințelor acestora ar trebui să fie destul de ridicat comparativ cu celelalte categorii.

De observat, de asemenea că nu s-au chestionat, persoane ce nu au un nivel minim de educație de cel puțin 10 clase.

Distribuția și structura populației intervievate după categoria de vârstă

Tabel 3.5 Grafic 3.5

Sursa: original

Din tabelul precedent, întocmit după categoria de vârstă a respondenților rezultă că cei care au fost chestionați au fost în special persoanele tinere cu vârstă cuprinsă între 15-29 de ani, deoarece ei sunt segmentul de piață principal ce intră în ținta producătorilor de băuturi energizante.

3.3. Analiza și interpretarea rezultatelor

Q1. Cât de des consumați băuturi energizante?

Distribuția și structura populației intervievate după frecvența de consum

Tabel 3.6 Grafic 3.6

Sursa: original

După cum se observă, majoritatea persoanelor chestionate consumă băuturi energizante destul de frecvent, cei care consumă săptămânal având cel mai ridicat procent de 39.2%, urmați îndeaproape de cei care consumă o cutie la 3-4 zile cu 24.7%.

În urma studierii fișelor de chestionar am constatat că persoanele de sex bărbătesc se încadrează într-un număr destul de ridicat în categoriile de mai sus, ce au fost cel mai des selectate, iar femeile se încadrează în cea mai mare parte la consumul lunar de băuturi energizante.

Corelând frecvența de consum cu distribuția eșantionului după venit a rezultat faptul că aceste produse sunt consumate în special de către persoanele cu venituri medii și peste medie.

Din eșantionul de 130 de persoane, 10 dintre acestea au susținut faptul că nu consumă băuturi energizante, acestea necontinuând chestionarul.

Q2.Care sunt motivele ce vă determină să consumați băuturi energizante?

Cel mai frecvent motiv invocat de către aproximativ 90% dintre respondenți a fost acela că băuturile energizante combat oboseala și stresul. Acesta a fost urmat de către motivul că băuturile energizante oferă mai multă energie și cresc performanța.

Motive, precum că băuturile energizante îmbunătățesc starea afectivă sau măresc puterea de concentrare și viteză de reacție au fost selectate cel mai puțin de către chestionați.

Un număr foarte mic de persoane au apelat și la varianta deschisă de răspuns al aceste întrebări menționând următoarele motive:

băuturile energizante conferă o stare de bună dispoziție;

gustul băuturilor energizante mă atrage să le consum.

Q3. Bifați care sunt locațiile din care achizitionati băuturi energizante.

Majoritatea respondenților achiziționează băuturi energizante din locații precum: kiosk, hypermarket și supermarket.

Un număr ridicat de chestionați au ales ca opțiune benzinăriile, probabil posesorii de carnet de conducere și autoturism ce au nevoie de un surplus de energie atunci când sunt la volan.

Varianta de răspuns “Bar/Pub/Club” a fost selectată în special de către persoanele tinere cu vârsta cuprinsă între 20-29 de ani și în special cei ce au ocupația de student ce frecventează astfel de locații.

Printre cele mai puțin selectate variante de răspuns au fost: restaurantul, cafeneaua, Mall-ul și fast-food-ul probabil datorită specificului acestor tipuri de unități, ceea ce demonstrează că respondenții preferă să consume energizante în alte locații precum: acasă, serviciu sau chiar pe stradă.

Q4. Bifați care dintre aceste ocazii descrie cel mai bine împrejurarea în care ați consumat băuturi energizante.

La această întrebare din cadrul fișei de chestionar având în vedere că majoritatea persoanelor chestionate sunt studenți sau muncesc într-un anumit domeniu variantele de răspuns selectate au fost legate în special de muncă (serviciu), școală/facultate, domiciliu respondentului și distracție în afara casei (discotecă/bar/club).

Q5. Care din următoarele produse le înlocuiți sau ați înlocui cu băuturile energizante?

La aceasta întrebare majoritatea persoanelor au ales ca variantă de răspuns cafeaua datorită continutului de cofeină pe care îl prezintă compoziția băuturilor energizante.

O altă variantă de răspuns aleasă în mod frecvent de către respondenți a fost aceea precum că ei înlocuiesc băuturile răcoritoare cu băuturi energizante.

Mai puțin alese au fost variantele precum vinul, ceaiul și berea.

Q6. Cunoașteți compoziția băuturilor energizante?

Distribuția și structura populației intervievate privind cunoștințele chestionaților cu privire la compoziția băuturilor energizante

Tabel 3.7 Grafic 3.7

Sursa: original

Q7. În cazul în care răspunsul dumneavoastră anterior verifică varianta “Da”, indicați ingredientele băuturilor energizante pe care le cunoașteți.

Persoanele care au susținut că știu ingredientele băuturilor energizante au acumulat 75 de puncte procentuale. Printre ingredientele menționate de aceștia s-au regăsit în principal taurina și cofeina.

Q8. Cât de importante sunt pentru dumneavoastră următoarele caracteristici în alegerea băuturilor energizante?

Distribuția eșantionului în funcție de caracteristicile organoleptice

Sursa: original

Din punct de vedere al culorii părerile celor chestionați au fost împărțite, o parte din ei arătând interes față de aceasta caracteristică, iar datorită faptului că ambalajul băuturilor energizante nu permite vizualizarea culorii acesteia, cealaltă parte a subiecților și-au arătat dezinteresul față de aceasta caracteristică.

Gustul se pare că este cea mai importantă caracteristică organoleptica a băuturilor energizante datorită faptului că, un procent de 83% dintre chestionați l-au ales că fiind foarte important, iar 13% că fiind important.

În ceea ce privește mirosul, respondenții îl consideră ca fiind un atu esențial în alegerea băuturii energizante având de partea pozitivă un procent de 92%.

Conținutul de cofeină este de asemena considerat o caracteristică notabilă în alegerea produsului, având ca valoare încadrată în optiunea “importantă” un procent de 45%, iar în cadrul opțiunii “foarte importantă” 29 de puncte procentuale. De asemena, notabil este și procentul de 28% a respondenților care consideră conținutul de cofeină ca fiind o caracteristică neutră în alegerea produsului.

Q9. Preferați să consumați băuturi energizante cu diferite arome?

Distribuția și structura populației intervievate după preferința de consum a băuturilor energizante cu diferite arome

Tabel 3.9 Grafic 3.9

Sursa: original

Q10. Ce arome preferați atunci când consumați acest tip de băutură?

Din procentul de 68.3 % dintre persoanele chestionate ce și-au exprimat preferința de a consuma băuturi energizante în combinație cu diferite arome, majoritatea au ales în mod constant cele patru arome (cola, portocale, lămâie și pepene) propuse de fișa de chestionar adăugând pe lângă acestea și alte arome precum cea de grapefruit și de mere.

Q11. Preferați să consumați băuturi energizante în combinație cu alcool?

Distribuția și structura populației intervievate după preferinta de consum a bauturilor energizante in combinatie cu alcool

Tabel 3.10 Grafic 3.10

Sursa: original

Q12. Ce băuturi ce conțin alcool preferați în combinație cu băuturile energizante?

Din procentul de 54% constituit din respondenții ce și-au manifestat preferința de a consuma băuturi energizante în combinație cu alcool, în special persoane de sex bărbătesc, marea majoritate au ales ca produs complementar băutura wiskey, urmat îndeaproape de vodcă.

Q13. Ce tip de ambalaj preferați atunci când consumați băuturi energizante?

Distribuția și structura populației intervievate după tipul de ambalaj preferat

Tabel 3.11 Grafic 3.11

Sursa: original

Acest procent foarte ridicat de 95% se datorează faptului că, majoritatea producătorilor și importatorilor au impus un trend în ceea ce privește ambalajul în care sunt îmbuteliate bauturile energizante. Acest ambalaj este cutia de aluminiu ce oferă o mulțime de avantaje în ceea ce privește păstrarea calității băuturilor energizante pe o durată îndelungată de timp.

Q14. Cât de mulțumit sunteți de piața băuturilor energizante din România?

Distribuția și structura populației intervievate după aprecierea asupra pieței de băuturi energizante

Tabel 3.12 Grafic 3.12

Sursa: original

După cum se observă un procent de 61.7% din totalul celor chestionați s-au declarat mulțumiți de piață autohtonă a băuturilor energizante, urmați de către un procent de 18.4% ce s-au declarat foarte mulțumiți de această piață.

În cealaltă sferă, 14.1%, respectiv 5.8 %, s-au declarat puțin mulțumiți, respectiv nemulțumiți de această piață.

Dintr-un total de 120 de persoane ce au fost chestionate nici una nu a susținut faptul că ar fi foarte nemulțumită de aceasta piață.

Q15. Indicați câteva dintre motivele mulțumirii/nemulțumirii dvs.:

Printre motivele mulțumirii menționate de către chestionați se numără:

sistem de distribuție dezvoltat;

ofertă diversificată;

concurență acerbă;

extinderea segmentului de low price ceea ce permite și consumatorilor cu venituri reduse să achiziționeze aceste produse.

De cealaltă parte se regăsesc următoarele motive:

prețul produselor este ridicat;

gama de produse prea mică comparativ cu alte țări.

Q16. Credeți că piața autohtonă a băuturilor energizante s-a schimbat odată cu aderarea României la Uniunea Europeană?

Distribuția și structura populației intervievate după aprecierea asupra schimbărilor survenite pe piața autohtonă a băuturilor energizante odată cu aderarea la Uniunea Europeană

Tabel 3.13 Grafic 3.13

Sursa: original

Q17. În cazul în care răspunsul dumneavoastră anterior verifică varianta “Da” , indicați câteva din schimbările importante survenite în urma aderării.

Cei care au susținut că piața autohtonă s-a schimbat au susținut următoarele motive:

s-a mărit concurența prin apariția pe piață a unor mărci noi ;

prețul produselor a scăzut datorită liberalizarii importurilor și exporturilor.

Q18. Ce mărci de băutură energizantă preferați?

Majoritatea persoanelor chestionate au ales marca Red Bull, ceea ce susține poziția de lider a acesteia pe piața din România. Pe locul al doilea s-a aflat marca Burn, produs al companiei Cola-Cola urmat de către Pepsi X și Power Horse.

Alte mărci menționate de către respondenți au fost: Isostar, Bomba și Shark.

Q19. În funcție de ce caracteristică ați ales această marcă?

Un procent de peste 90% dintre respondenți au ales ca prim criteriu în alegerea băuturilor energizante calitatea. Această caracteristică a fost aleasă indiferent de venitul sau ocupația respondentului.

Pe locul secund în alegerea mărcilor de băuturi energizante s-a aflat reputația mărcii aleasă de către aproximativ 60% dintre persoanele chestionate, urmată de preț 30% și reclamă 15%.

Alte caracteristici au fost legate de ambalajul produsului, prezentarea la raft sau ofertele promoționale existente pe piață.

Q20. Sunteți de părere că băuturile energizante dăunează sănătății consumatorilor?

Distribuția și structura populației intervievate după aprecierea asupra caraterului daunator asupra sanatatii consumatorului

Tabel 3.14 Grafic 3.14

Sursa: original

Q21. În cazul în care răspunsul dumneavoastră anterior verifică varianta “Da” precizați în ce mod băuturile energizante dăunează sănătății consumatorilor.

Cei ce au susținut că băuturile energizante dăunează sănătății au invocat următoarele probleme ce ar putea apărea în urma consumului:

apariția ulcerului datorită acidității;

creșterea tensiunii arteriale;

creșterea glicemiei datorită conținutului de zahăr;

efectul dăunător al combinației băuturilor energizante cu alcool;

efectul dăunător asupra danturii.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

In cele trei capitole prezentate, am încercat să evidențiez cele mai importante caracteristici ale băuturilor energizante, și prin urmare să desprind concluzii pe baza rezultatelor obținute, să scot în evidență beneficiile, dar și efectele negative ale acestora.

Treptat, energizantele își vor contura din ce în ce mai bine un loc în obiceiurile de consum ale consumatorilor români. Creșterea pieței trebuie să provină, în cea mai mare măsură, din creșterea consumului de băuturi energizante ca atare, prin modificarea percepției asupra acestei categorii și integrarea ei în segmentul băuturilor răcoritoare.

Ca urmare a prezentării primului capitol am putut observa principalul jucător de pe piața autohtonă cât și din Uniunea Europeană, și anume, compania Red Bull GmbH care conduce detașat în topul vânzărilor cât și a volumelor vândute în detrimentul principalului urmăritor, compania Coca-Cola prin marca Burn. Pentru a se apropia de vânzările mărcii Red Bull, companiile concurente vor trebui să investească în campanii de marketing pentru a atrage un segment de consumatori cât mai mare de partea lor. De asemenea, am prezentat unicul producător autohton de băuturi energizante, și anume societatea comercială Lemarpol Vrancea. Acesta societate produce și comercializează pe piața din România băutura energizantă cu numele Bison.

În urma prezentării datelor legate de consumul de băuturi energizante din Uniunea Europeană am putut constata faptul că Marea Britanie și Germania dețin cele mai mari piețe, care combinate ajung la un nivel de 4,6 miliarde de dolari. Din punct de vedere al volumelor consumate, Anglia deține cel mai bun loc cu 42 l/cap de locuitor, în timp ce România deține un consum mediu pe cap de locuitor de 250 ml.

În a două parte a lucrării s-a putut evidenția caraterul benefic sau dimpotrivă dăunător al băuturilor energizante prin prezentarea compoziției acestora. Până la ora actuală există multe dispute cu privire la subiectul caracterului dăunător al băuturilor energizante, însă nici un verdict clar care să susțină cu argumente plauzibile și destule această idee nu s-a concluzionat. Totodată, a fost prezentat un scurt istoric ce relevă faptul că băuturile energizante își au originea în Asia, unde acestea au fost pentru prima dată dezvoltate. Au fost evidențiate caracteristicile de calitate ale băuturilor energizante din punct de vedere fiziochimic și organoleptic.

Din capitolului trei am tras concluzii cu privire la modul în care consumatorii români cu vârsta cuprinsă între 15 și 40 de ani percep imaginea acestor băuturi. S-a constat faptul că acești consumatori preferă băuturile energizante pentru a obține un plus de energie în principal și pentru a combate oboseala acumulată datorită vieții cotidiene.

Totodată s-au constatat și preferințele consumatorilor în ceea ce privește marca, pe primul loc situându-se Red Bull, urmat de către principalul concurent, băutura energizantă Burn. Caracteristicile după care aceste mărci au fost alese sunt reprezentate în principal de calitate și de reputație.

În ceea ce privește frecvența de consum, majoritatea persoanelor chestionate consumă băuturi energizante săptămânal, acestea fiind achiziționate în mare măsură din locații precum: kiosk, hypermarket și supermarket.

Ca produs substituibil, majoritatea au ales băuturile energizante ca înlocuitor al cafelei și al băuturilor racoritoare.

Un procent de 61,7% din totalul celor chestionați s-au declarat mulțumiți de piața autohtonă a băuturilor energizante, urmați de către un procent de 18,4% ce s-au declarat foarte mulțumiți de acesta piață. Printre motivele mulțumirii menționate de către chestionați se numără: sistem de distribuție dezvoltat, oferta diversificată și extinderea segmentului de low price ce permite și consumatorilor cu venituri reduse să achiziționeze aceste produse.

În cealaltă sferă, 14.1%, respectiv 5.8 %, s-au declarat puțin mulțumiți, respectiv nemulțumiți de această piață. Printre motivele susținute de aceștia se numără: prețul produselor ridicat și gama de produse prea mică comparativ cu alte țări.

În ceea ce privește caracterul dăunător al băuturilor energizante, un procent de 33,3% dintre cei chestionați au invocat următoarele probleme ce pot apărea în urma consumului: creșterea tensiunii arteriale, creșterea glicemiei datorită conținutului de zahăr, apariția ulcerului datorită acidității și efectul dăunător asupra danturii.

Pe piața băuturilor energizante nu s-au constatat modificări sesizabile ca urmare a integrării României la Uniunea Europeană. Acest fapt a fost demonstrat și în cadrul chestionarului în urma căruia consumatorii nu au sesizat schimbări pe această piață.

BIBLIOGRAFIE

1. Bolboacă, I., Vânzările de energizante s-au dublat în anul 2006, Ziarul Adevărul, 27.07.2007

2. Cătoiu, I., Teodorescu, N., Comportamentul consumatorului, Editura Uranus, București, 2003

3. Comandașu, M., Publicitatea “dă aripi” energizantelor, Revista Piața, nr. 33, 19.07.2007

4. Comandașu, M., Românii adoptă greu energia la cutie, Revista Piața, 21.06.2007

5. Dima, D., Diaconescu, I., Pamfilie, R. ș. a., Fundamentele științei mărfurilor. Marfuri alimentare, Editura ASE, București, 2005

6. Dima, D., Diaconescu, I., Pamfilie, R. ș. a., Mărfuri alimentare și securitatea consumatorului, Editura Economică, București, 2006

7. Dima, D., Pamfilie, R., Procopie, R., Mărfuri alimentare în comerțul internațional: eseu merceologic, Editura Economică, București, 2001

8. Dinu, V., Aprecierea calității mărfurilor alimentare și nealimentare: caiet de lucrări practice, Editura ASE, București, 2003

9. Hâncu, D., Dicționar Explicativ Școlar, Editura Știința, București, 2000

10. Jugănaru, M., Teorie și practică în cercetarea de marketing, Editura Expert, București, 1998

11. Popescu,M., Canicula și lansările de produse noi au dublat vânzările de băuturi energizante și ice tea, Ziarul Financiar, 29.10.2007

12. Popescu,M., Importatorul Power Horse și-a dublat vânzările de băuturi energizante, Ziarul Financiar, 18.01.2007

13. Popescu ,M., Red Bull, vânzări de 10,3 mil. Euro și o cotă de 70% din piață, Ziarul Financiar, 22.10.2007

14. Popescu, M., Red Bull și-a dublat vânzările din retail, până la 5.7 mil. euro în primele nouă luni, Ziarul Financiar, 06.12.2006

15. Prutianu, Ș., Anastasiei, B., Jijie, T., Cercetarea de marketing: studiul pieței pur și simplu, Editura Polirom, Iași, 2005

16. Purcărea, A., Ambalajul: atitudine pentru calitate, Editura Expert, București, 1999

17. Săvoiu, G., Grigorescu, R., Asandei, M., Manole, M., Cercetări și modelari de marketing: metode cantitative în cercetarea pieței, Editura Universitară, București, 2005

18. Singly, F., Blanchet, A., Ancheta și metodele ei: Chestionarul, interviul de producere a datelor, interviul comprehensiv, Editura Polirom, Iași, 1998

19. Stanciu, A.,Zece obosiți pe litru de energizant, Ziarul Cotidianul, 22.08.2005

20. Stanciu, A., Ne energizam de 50 de milioane, Ziarul Cotidianul, 13.07.2006

21. Todoran, A.,Dreptul la raion propriu, Revista BusinessMagazin, 12.02.2006

22. Toma,I., Pepsi intră pe piața energy drink cu brandul energy cola Pepsi X, 14.05.2005

23. Voicu, L., Etichetarea alimentelor în spațiul european, Editura Bren, București, 2003

24. *** ro.wikipedia.org

25. *** www.121.ro

26. *** www.adplayers.ro

27. *** www.naturalmall.ro

28. *** www.plantelevietii.ro

29. *** www.redbull.com.ro