Mutatii In Fluxurile Turistice Internationale
TEMA DE LICENȚĂ
MUTAȚII ÎN FLUXURILE TURISTICE INTERNAȚIONALE
CUPRINS
Introducere
Cap I. Dimensiunile fenomenului turistic
I.1.Definirea conceptului de flux turistic
I.2.Tipuri de fluxuri turistice
I.3.Categorii de fluxuri turistice
I.4.Fluxurile turistice internationale
I.4.1. Particularități ale înregistrării fluxurilor turistice internaționale
I.5.Motivații pentru realizarea călătoriilor turistice internaționale
I.6.Mecanismul de formare a fluxurilor turistice internaționale
I.6.1.Formarea, în spațiu, a fluxurilor turistice internaționale
I.6.2.Formarea în timp a fluxurilor turistice internationale
Concluzii
Cap II. Piața turistică
II.1.Elementele constitutive ale pieței turistice
II.1.1. Distribuția cererii de turism internațional (Cererea turistică )
II.1.1.1. Prognoza cererii turistice
II.1.1.2. Determinanții cererii turistice
II.1.2. Oferta turistică – producția turistică
II.1.2.1. Particularitătile ofertei turistice
II.1.2.2. Determinanții ofertei turistice
II.1.2.3. Bazinele ofertei turistice
II.2. Particularitățile pieței turistice
II.3.Tendințe pe piața turismului
Concluzii
Cap III. Evoluția fluxurilor turistice internaționale
III.1. Evoluție sosiri turiști străini (înnoptări)
III.1.1. Evoluție sosiri turiști străini la nivel mondial
III.1.1.1. Evoluție turism receptor în funcție de mijlocul de transport
III.1.1.2. . Evoluție turism receptor în funcție de motivație (scopul călătoriei)
III.1.2. Evoluție sosiri turiști străini în Europa
III.1.2.1 Evoluție sosiri turiști străini în Europa Nordică
III.12.2. Evoluție sosiri turiști străini în Europa Vestică
III.1.2.3. Evoluție sosiri turiști străini în Europa Centrală și de Est
III.1.2.4. Evoluție sosiri turiști străini în Europa Sud – Mediteraneană
III.3. Evoluție sosiri turiști străini în Asia și Pacific
III.4. Evoluție sosiri turiști străini în America
III.5. Evoluție sosiri turiști străini în Africa
III.6. Evoluție sosiri turiști străini în Orientul Mijlociu
III.2. Evoluție încasări din turismul internațional
III.2.1. Evoluție încasări din turismul internațional la nivel mondial
III.2.2. Evoluție încasări din turismul internațional în Europa
III.2.2.1. Evoluție încasări din turismul internațional în Europa Nordică
III.2.2.2. Evoluție încasări din turismul internațional în Europa Vestică
III.2.2.3. Evoluție încasări din turismul internațional în Europa Centrală și de Est
III.2.2.4. Evoluție încasări din turismul internațional în Europa Sud – Mediteraneană
III.2.3. Evoluție încasări din turismul internațional în Asia și Pacific
III.2.4. Evoluție încasări din turismul internațional în America
III.2.5. Evoluție încasări din turismul internațional în Africa
III.2.6. Evoluție încasări din turismul internațional în Orientul Mijlociu
III.3. Evoluție top 10 destinații turistice din lume (2005 – 2013)
III.3.1. Evoluție top 10 destinații turistice din lume conform sosirilor de turiști străini
III.3.2. Evoluție top 10 destinații turistice din lume conform încasărilor din turismul internațional
III.4. Previziunile pentru anul 2030, privind fluxurile turistice internaționale
Concluzii
Bibliografie
Anexe
Cap III. Evoluția fluxurilor turistice internaționale
Turismul intern și internațional cunoaște o expansiune și o diversificare continuă, datorită influenței factorilor socio-demografici, economici și politici. Acesta devenine sectorul cu cea mai mare și cea mai rapidă creștere din lumea întreagă.
În ceea ce privește evoluția turismului internațional, acesta se datorează în mod special diversității motivațiior, dorinței de a vizita locuri noi, de a cunoaște diferite culturi, obiceiuri, cât și progresului tehnic din domeniul informației și transporturilor, care permite accesarea cât mai rapidă a diferitelor site-uri de promovare a destinațiilor turistice, efectuarea unei rezervări în cadrul structurilor de primire cu funcțiuni de cazare, a biletelor de călătorie și altele, precum și efectuarea de călătorii cu ajutorul unor mijloace de transport moderne, rapide și confortabile, pe distanțe cât mai lungi.
Acestă evoluție poate fi apreciată cu ajutorul indicatorilor următori: sosirile turistice internaționale și încasările din turismul internațional.
III.1. Evoluție sosiri turiști străini (înnoptări)
În ultimii 60 de ani, turismul s-a caracterizat printr-o tendința de creștere explozivă, de la numai 25 de milioane în 1950, la o valoare ce depășește un miliard de sosiri ale turiștior internaționali, la nivel modial, în anul 2012 și la un număr de 1087 de milioane, în 2013.
Tabel III.1.Evoluția sosirilor turiștilor străini pe perioada 1950 – 2013
Grafic III.1. Evoluția sosirilor turiștilor străini pe perioada 1950 – 2013
În pofida incidentelor ce au avut loc în decursul acestor ani, totalul sosirilor de turiști străini pe plan mondial, înregistrează o creștere continuă, ajungând la un record de 1087 milioane sosiri în 2013, la un an după ce a fost atins și depașit primul miliard (1035 milioane).
„În termeni absoluți, acestă evoluție este condusă de Europa, primind încă 29 de milioane de turiști în 2013, determinând o creștere totală la 563 milioane sosiri la nivel mondial.
Pentru perioada 2005-2012, media acestei creșteri a fost de +2.5% pe an, ajungând ca în 2013 aceasta să se dubleze ( +5%).
Asia și Pacific înregistrează cea mai rapidă creștere peste toate regiunile, cu o rată de +6% a sosirilor internaționale sau cu 14 milioane de turiști mai mult decât în anul 2012.
Africa a înregistrat o rată de creștere de 5 procente, echivalentă cu mai mult de 3 milioane de turiști, ajungând la un total de 56 de milioane.
În ceea ce privește America, numărul sosirilor internaționale a crescut cu 3% , ajungandu-se la un număr de 168 milioane turiști sau o creștere de cinci milioane de turiști față de anul precedent.
Orientul Mijlociu nu a reușit încă să înregistreze o creștere (0%), chiar dacă unele destinații stau îndeajuns de bine la acest capitol, iar altele au văzut o moderată redresare.”
TabeI III.2 Total sosiri turiști străini (milioane)
Tabel III.3. Total sosiri turiști străini (%), din total sosiri internaționale la nivel mondial
Grafic III.2. Distribuția procentuală a sosirilor turistice internaționale în 1990, raportată la totalul sosirilor de turiști străini la nivel mondial
Grafic III.3. Distribuția procentuală a sosirilor turistice internaționale în 1995, raportată la totalul sosirilor de turiști străini la nivel mondial
Grafic III.4. Distribuția procentuală a sosirilor turistice internaționale în 2000, raportată la totalul sosirilor de turiști străini la nivel mondial
Grafic III.5. Distribuția procentuală a sosirilor turistice internaționale în 2005, raportată la totalul sosirilor de turiști străini la nivel mondial
Grafic III.8. Distribuția procentuală a sosirilor turistice internaționale în 2008, raportată la totalul sosirilor de turiști străini la nivel mondial
Acestă evoluție pozitivă continuă și pe parcursul anilor următori, Asia și Pacific îndreptându-se cu pași repezi spre atingerea unui procent de 24%, aproape un sfert din sosirile turistice internaționale înregistrate la nivel mondial.
Europa încă înregistrează valori procentuale mai mari de 50%, iar restul regiunilor se mențin pe poziții: Africa cu 5%, America cu 20% și Orientul Mijlociu cu 6% din total, cum se poate observa din graficele de mai jos.
Grafic III.9. Distribuția procentuală a sosirilor turistice internaționale în 2009, raportată la totalul sosirilor de turiști străini la nivel mondial
Grafic III.10. Distribuția procentuală a sosirilor turistice internaționale în 2010, raportată la totalul sosirilor de turiști străini la nivel mondial
Grafic III.11. Distribuția procentuală a sosirilor turistice internaționale în 2011, raportată la totalul sosirilor de turiști străini la nivel mondial
Grafic III.12. Distribuția procentuală a sosirilor turistice internaționale în 2012, raportată la totalul sosirilor de turiști străini la nivel mondial
Anul 2012 este foarte important în ceea ce privește turismul, deoarece a fost înregistrat primul miliard de turiști la nivel modial.
Numărul sosirilor de turiști străini se află într-o continuă expansiune în toate cele 5 regiuni analizate, consemnând în anul următor 1087 milioane de turiști internaționali.
Grafic III.13. Distribuția procentuală a sosirilor turistice internaționale în 2013, raportată la totalul sosirilor de turiști străini la nivel mondial
III.1.1. Evoluție sosiri turiști străini la nivel mondial
De-a lungul timpului, Organizația Mondială a Turismului face cunoscută evoluția sosirilor turistice internaționale, prin prezentarea unor date statistice absolute, cu privire la numărul total de sosiri, atât la nivel mondial, cât și la nivel de regiune și subregiune.
Evoluția sosirilor din perioada 1990 – 2013 este una dinamică, înregistrându-se valori impresionante pentru numărul sosirilor de turiști străini, cum se poate remarca în Tabelul III.4.
Tabel III.4. Sosiri turiști străini (înnoptări) la nivel mondial (mil.) în perioada 1990 – 2013
Grafic III.14. Evoluția sosirilor turistice internaționale la nivel modial, între 1990 și 2013
Potrivit graficului III.14, privind evoluția numărului de sosirilor de turiști străini, se asistă la o creștere remarcabilă în ceea ce privește turismul internațional.
Până în anul 2007 are loc o ascensiune continuă a sosirilor turistice internaționale, înregistrându-se un număr de 901 milioane, cu 466 milioane mai mult decât în 1990. Acest tred crescător este însă întrerupt la jumătatea lui 2008, când se remarcă o scădere dramatică a cererii pentru turism. Acesta se află sub influența unei economii mondiale instabile, mai precis a crizei financiare, a fluctuațiilor puternice ale cursului de schimb, cât și a majorării prețurilor carburanților și a materiilor prime. Acest declin se păstrează și în primele luni ale anului 2009, în care s-a menținut influența negativă a performanței economiei mondiale, redresat însă pe parcurs, pentru ca în anul 2010 să se atingă un număr de 940 de milioane de sosiri turistice internaționale.
Ritmul de creștere, fiind unul dinamic, determină ca în 2012 să se depășească primul miliard de sosiri ale turiștilor străini și anume 1035 milioane. După atingerea miliardului, numărul de turiști internaționali continuă să sporească, având o creștere de 5 procente în anul 2013. Cu alte cuvinte, un plus de 52 de milioane de turiști au călătorit în întreaga lume, consemnând un total de 1087 de milioane de sosiri turistice internaționale.
“În ciuda provocărilor persistente în economia globală, turismul continuă să evolueze într-un mod pozitiv și chiar să depășească previziunile pe termen lung, afirmându-se cu tărie că trăim într-o Epocă a Călătoriilor”.
III.1.1.1. Evoluție turism receptor în funcție de mijlocul de transport
Tabel III.5.Distribuția procentuală a turismului receptor în conformitate cu mijlocul de transport folosit
Grafic III.15. Evoluția turismului receptor conform modalităților de transport
Din datele expuse atât sub formă de tabel (Tabelul III.3.) , cât și sub formă grafică (Grafic III.3.), se remarcă cu ușurință preferințele turiștilor, în ceea ce privește modalitatea de transport utilizată pentru a ajunge la destinațiile turistice dorite. Astfel că, transportul aerian și cel rutier sunt, de departe, cele mai frecvent folosite de către turiștii internaționali. De exemplu în anul 2005 transportul aerian a reprezentat 45% ,iar transportul rutier 43% din totalul preferințelor, în comparație cu transportul feroviar și cel pe calea apei, reprezentând doar 7% respectiv 5% din total.
De-a lungul perioadei analizate (2005-2013) se poate observa o creștere, fie aceasta lentă, a ponderii transportului aerian comparativ cu cea a transportului rutier.
În perioada 2005 – 2009 transportul aerian a crescut de la 45% la 53%, cu puțin peste jumatate din total mondial, cât și la nivel de regiune și subregiune.
Evoluția sosirilor din perioada 1990 – 2013 este una dinamică, înregistrându-se valori impresionante pentru numărul sosirilor de turiști străini, cum se poate remarca în Tabelul III.4.
Tabel III.4. Sosiri turiști străini (înnoptări) la nivel mondial (mil.) în perioada 1990 – 2013
Grafic III.14. Evoluția sosirilor turistice internaționale la nivel modial, între 1990 și 2013
Potrivit graficului III.14, privind evoluția numărului de sosirilor de turiști străini, se asistă la o creștere remarcabilă în ceea ce privește turismul internațional.
Până în anul 2007 are loc o ascensiune continuă a sosirilor turistice internaționale, înregistrându-se un număr de 901 milioane, cu 466 milioane mai mult decât în 1990. Acest tred crescător este însă întrerupt la jumătatea lui 2008, când se remarcă o scădere dramatică a cererii pentru turism. Acesta se află sub influența unei economii mondiale instabile, mai precis a crizei financiare, a fluctuațiilor puternice ale cursului de schimb, cât și a majorării prețurilor carburanților și a materiilor prime. Acest declin se păstrează și în primele luni ale anului 2009, în care s-a menținut influența negativă a performanței economiei mondiale, redresat însă pe parcurs, pentru ca în anul 2010 să se atingă un număr de 940 de milioane de sosiri turistice internaționale.
Ritmul de creștere, fiind unul dinamic, determină ca în 2012 să se depășească primul miliard de sosiri ale turiștilor străini și anume 1035 milioane. După atingerea miliardului, numărul de turiști internaționali continuă să sporească, având o creștere de 5 procente în anul 2013. Cu alte cuvinte, un plus de 52 de milioane de turiști au călătorit în întreaga lume, consemnând un total de 1087 de milioane de sosiri turistice internaționale.
“În ciuda provocărilor persistente în economia globală, turismul continuă să evolueze într-un mod pozitiv și chiar să depășească previziunile pe termen lung, afirmându-se cu tărie că trăim într-o Epocă a Călătoriilor”.
III.1.1.1. Evoluție turism receptor în funcție de mijlocul de transport
Tabel III.5.Distribuția procentuală a turismului receptor în conformitate cu mijlocul de transport folosit
Grafic III.15. Evoluția turismului receptor conform modalităților de transport
Din datele expuse atât sub formă de tabel (Tabelul III.3.) , cât și sub formă grafică (Grafic III.3.), se remarcă cu ușurință preferințele turiștilor, în ceea ce privește modalitatea de transport utilizată pentru a ajunge la destinațiile turistice dorite. Astfel că, transportul aerian și cel rutier sunt, de departe, cele mai frecvent folosite de către turiștii internaționali. De exemplu în anul 2005 transportul aerian a reprezentat 45% ,iar transportul rutier 43% din totalul preferințelor, în comparație cu transportul feroviar și cel pe calea apei, reprezentând doar 7% respectiv 5% din total.
De-a lungul perioadei analizate (2005-2013) se poate observa o creștere, fie aceasta lentă, a ponderii transportului aerian comparativ cu cea a transportului rutier.
În perioada 2005 – 2009 transportul aerian a crescut de la 45% la 53%, cu puțin peste jumatate din totalul preferințelor turiștilor, în timp ce transportul rutier înregistrează o regresie în acest sens, de la 43% la 39%.
Anul 2010 a fost o excepție, în sensul că a fost înregistrată o scădere a ponderii transportului aerian la 51%, ca urmare a instabilității economiei mondiale, influențând reorientarea fluxurilor de turiști privind destinațiile turistice, către cele aflate în apropierea acestora, determinând în același timp, o creștere cu 2 procente, față de anul precedent, a transportului terestru.
Procentul transportului aerian a avut un trend crescător pe parcursul anilor următori, determinând ca numărul călătoriilor efectuate pe calea aerului să sporescă într-un mod progresiv(treptat, gradual), ca rezultat al tendințelor manifestate, de a călători spre destinații noi și cât mai îndepărtate, cât și datorită opțiunii turiștilor de a-și lua vacanțe scurte și cât mai dese.
III.1.1.2. . Evoluție turism receptor în funcție de motivație (scopul călătoriei)
Tabel III.6. Distribuția procentuală a turismului receptor în funcție de motivațiile turiștilor internaționali
Grafic III.16. Evoluția turismului receptor conform scopului călătoriei
Conform interpretării grafice a datelor din Tabelul III.4. se remarcă principala motivație a turiștilor străini, în topul călătoriilor turistice și anume: vacanțele de sărbători, de recreere și de petrecere a timpului liber.
În perioada 2005 – 2013, călătoriile în scop de afaceri întrunesc între 14 si 16% din total, iar în jur de 27% dintre turiștii internaționali preferă să călatorescă din alte motive, cum sunt vizitele la rude sau prieteni (VPR), motive religioase, pelerinaje sau din motive de sănătate. Scopul călătoriei pentru restul de 7% ,din totalul sosirilor de turiști străini, a rămas nespecificat.
III.1.2. Evoluție sosiri turiști străini în Europa
Europa se bucură de cel mai mare număr de sosiri turistice internaționale, comparativ cu celelate regiuni, cu un procentaj de peste 50% din totalul sosirilor înregistrate la nivel mondial.
Tabel III.7.Evoluția sosirilor turistice internaționale în Europa, în perioada 1990 – 2013
Graficul III.17., realizat pe baza datelor din tabelul III.7, ilustrează evoluția sosirilor turistice internaționale din Europa. Astfel, se remarcă creșterea incredibilă a numărului sosirilor de turiști străini pe parcursul acestei perioade, plecând de la 261 de milioane de sosiri turistice în anul 1990 și ajungându-se la 564 de milioane în 2013, cât și diminuarea numărului de sosiri în anul 2009, ca efect negativ al crizei economice din acea perioadă.
Grafic III.17. Evoluție sosiri turiști străini în Europa între 1990 și 2013
III.1.2.1 Evoluție sosiri turiști străini în Europa Nordică
Numărul de sosiri turistice internaționale sporesc progresiv și în Europa Nordică; din 1990 si până în 2007 se remarcă un trend ascendent al sosirilor de turiști străini, de la 28.6 milioane, la un număr de peste 58 de milioane. În ceea ce privește anii 2008, 2009 se observă o regresie a turiștilor internaționali, asemenea tuturor regiunilor de pe glob, cauzată de instabilitatea economică, dar și din cauza unei calamități naturale și anume erupția vulcanului Eyjafjöll din Islanda.
Din înregistrările anilor următori se reflectă o ameliorare, ajungând ca în anul 2013 să se consemneze un număr de 3 ori mai mare față de anul 1990, respectiv 68.9 milioane, însă cu mai puțin de aproximativ 40 de milioane de sosiri turistice internaționale, comparativ cu cele ale Europei Vestice în anul 1990.
Tabel III.8.Evoluția sosirilor turistice internaționale în Europa Nordică, în perioada 1990 – 2013
Grafic III.18. Evoluție sosiri turiști străini în Europa Nordică între 1990 și 2013
III.1.2.2. Evoluție sosiri turiști străini în Europa Vestică
Tabel III.9.Evoluția sosirilor turistice internaționale în Europa Vestică, în perioada 1990 – 2013
Grafic III.19. Evoluție sosiri turiști străini în Europa Vestică,
între 1990 și 2013
III.1.2.3. Evoluție sosiri turiști străini în Europa Centrală și de Est
Tabel III.10. Evoluția sosirilor turistice internaționale în Europa Europa Centrală și de Est, în perioada 1990 – 2013
Grafic III.20. Evoluție sosiri turiști străini în Europa Centrală și de Est, între 1990 și 2013
Acesta atinge, pentru prima dată, pragul de 100 de milioane de sosiri turistice internaționale în anul 2008,număr pe care nu îl mai păstrează în 2009 din cauza crizei economice care ia cu asalt întregul mapamond, dar pe care îl depășește în 2011, înregistrând un total de 103 milioane turiști internaționali.
III.1.2.3. Evoluție sosiri turiști străini în Europa Sud – Mediteraneană
Tabel III.11.Evoluția sosirilor turistice internaționale în Europa Sud- Mediteraneană, în perioada 1990 – 2013
În Europa Sud – Mediteraneană se concentrează cel mai mare număr de sosiri ale turiștilor străini.
Încă din 1990 s-au înregistrat peste 90 de milioane de turiști străini, urmând ca în 2013 să se înregistreze un total de peste 211 milioane de sosiri turistice internaționale.
Acest bazin turistic, în perioada 1990 – 2013, concentrează în medie, un număr de aproximativ 162 de milioane turiști internaționali, cel mai ridicat în comparație cu celelalte 3 subregiuni ale Europei.
Grafic III.21. Evoluție sosiri turiști străini în Europa Sud- Mediteraneană, între 1990 și 2013
III.3. Evoluție sosiri turiști străini în Asia și Pacific
Asia și Pacific, împreună cu Europa, au fost regiunile care au condus trendul crescător al sosirilor turistice internaționale.
Această regiune a avut o evoluție spectaculoasă, ajungând de la 55,8 milioane de înnnoptari înregistrate în 1990, la peste 248 de milioane în anul 2013, datorită propulsării sale de către Asia de Sud și Asia de Sud – Est, ce a avut o rată de creștere de 7% respectiv 12% .
În anul 2009, influențat de criza economică, totalul sosirilor de turiști străini din Asia și Pacific, înregistrează o scădere, însă nu de ordin semnificativ, fiind în fapt principala regiune care și-a revenit, cunoscând cea mai puternică recuperare față de Europa, America, Africa și Orientul Mijlociu.
Tabel III.12.Evoluția sosirilor turistice internaționale în Asia și Pacific, în perioada 1990 – 2013
Grafic III.22. Evoluție sosiri turiști străini în Asia și Pacific, între 1990 și 2013
III.4. Evoluție sosiri turiști străini în America
Cererea turistică, pentru regiunea celor 2 Americi, și-a menținut trendul crescător de-a lungul anilor, având un ritm mediu de creștere de 6%.
În anul 1990 s-a înregistrat un număr de 92.8 milioane de sosiri turistice intermaționale, iar în anul 2013 aproximativ 168 de milioane.
Anul 2009 reprezintă perioada de regresie a sosirilor de turiști străini și în această regiune, cauzată atât de problemele economice ale Americii de Nord cât și din cauza gripei pandemice A(H1N1).
În 2010, are loc o ameliorare datorată economiei înfloritoare a Statelor Unite, ce a ajutat la revenirea uimitoare a economiei țărilor din America Latină, cu până la 10%.
Tabel III.13.Evoluția sosirilor turistice internaționale în America, în perioada 1990 – 2013
Grafic III.23. Evoluție sosiri turiști străini în America, între 1990 și 2013
III.5. Evoluție sosiri turiști străini în Africa
Tabel III.14.Evoluția sosirilor turistice internaționale în Africa, în perioada 1990 – 2013
Grafic III.24. Evoluție sosiri turiști străini în Africa, între 1990 și 2013
În 2010, la creșterea numărului de turiști internaționali, cu până la 49.7 milioane, a contribuit și evenimentul Cupei Mondiale de Fotbal (FIFA), ce a avut loc în Africa de Sud.
III.6. Evoluție sosiri turiști străini în Orientul Mijlociu
Orientul Mijlociu, în acestă perioadă a prezentat un ritm de creștere mult mai mare decât cel la nivel mondial. Acesta era privit ca o destinație turistică solidă, primind un număr mare de turiști internaționali, în special în Egipt și în Arabia Saudită.
Trendul acestei regiuni a fost unul crescător, cel puțin până în anul 2009, când criza economică și-a facut apariția, influențând negativ cererea turistică și provocând o diminuare cu până la 3 milioane de sosiri turistice internaționale, față de anul precedent.
În 2010, Orientul Mijlociu a fost una din regiunile care au înregistrat cea mai puternică revenire. Aceasta primește un număr de peste 60 de milioane de turiști, depășind cu mult dublul pierderii de turiști, consemnată cu un an în urmă.
Din păcate, dupa “o revenire fulger”, o creștere semnificativă de 14% față de 2009, Orientul Mijlociu trece din nou printr-o perioadă de declin, care pare sa se agraveze, însă nu din cauza economiei globale, ci din cauza conflictelor politice și religioase ce au loc în Egipt, a războiului civil din Siria și din cauza atacurilor teroriste din Liban.
Astfel încât, se poate afirma faptul că Orientul Mijlociu nu prezintă siguranță în ceea ce privește înregistrarea și menținerea unui trend crescător pentru următorii ani.
Tabel III.15.Evoluția sosirilor turistice internaționale în Orientul Mijlociu, în perioada 1990 – 2013
Grafic III.25. Evoluție sosiri turiști străini în Orientul Mijlociu, între 1990 și 2013
III.2. Evoluție încasări din turismul internațional
Încasările din turismul internațional și sosirile de turiști străini sunt doi indicatori între care există o corelație puternică. Faptul că trendul sosirilor de turiști internaționali a fost unul crescător, în perioada 2000 – 2013, a atras după sine și pe cel al încasărilor, având o structură aproape identică.
III.2.1. Evoluție încasări din turismul internațional la nivel mondial
La nivel mondial, datele înregistrate privind încasările din turismul internațional vorbesc de la sine. Din anul 2000, în care s-au încasat 477 de miliarde USD și până în 2008, unde s-a înregistrat un număr aproape dublu, evoluția a avut un caracter dinamic.
În 2009, asemenea numărului de sosiri turistice internaționale, încasările din turism au scăzut cu până la 90 de miliarde de dolari americani, din cauza inflației și a fluctuațiilor cursului de schimb valutar. În anul următor are loc o revenire, în ceea ce privește încasările din turism, o data cu cea a sosirilor internaționale, însă cu o rată de creștere mai redusă, consemnându-se suma de 927 de miliarde USD.
Tabel III.16.Evoluția încasărilor din turismul internațional la nivel mondial, în perioada 2000 – 2013
Grafic III.26. Evoluție încasări din turismul internațional la nivel modial, între anii 2000 – 2013
III.2.2. Evoluție încasări din turismul internațional în Europa
Tabel III.17.Evoluția încasărilor din turismul internațional în Europa, în perioada 2000 – 2013
Grafic III.27. Evoluție încasări din turismul internațional în Europa, între anii 2000 – 2013
Chiar daca la nivel mondial, în 2010 se constată o redresare a încasărilor,în Europa situația este diferită. Aceasta prezintă o rată de descreștere de 4% comparativ cu anul anterior.
Abia în 2011, Europa înfățișează o valoare pozitivă a ritmului de creștere, înregistrând suma de 466,7 miliarde de dolari americani și un procent de 45% din totalul încasărilor mondiale din turismul internațional.
În 2012, aceasta deține cu mai puțin de 3 procente din total, față de anul anterior, o scădere a încasărilor din turismul internațional cu până la 3%, din cauza redirecționării unei parți a turiștilor internaționali spre noi destinații turistice din Asia și Pacific.
Pentru anul 2013, situația Europei s-au ameliorat vizibil, înregistrând cea mai mare creștere, un plus de peste 35 de mliliarde USD. Acestă sporire a încasărilor este datorată în mare parte creșterii monedei euro, utilizată în special în țările integrate în Uniunea Europeană.
III.2.2.1. Evoluție încasări din turismul internațional în Europa Nordică
În perioada 2000 – 2013, subregiunea nu înregistrează un ritm dinamic de creștere, având o medie de doar 65 miliarde USD. Referitor la aceste încasări din turismul internațional,mai mult de jumătate dintre acestea sunt obținute de către Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, cu peste 30 de miliarde anual, urmată de Suedia și Danemarca.
Tabel III.18.Evoluția încasărilor din turismul internațional în Europa Nordică, în perioada 2005 – 2013
Grafic III.28. Evoluție încasări din turismul internațional în Europa Nordică, între anii 2005 – 2013
Se constată o revenire a încasărilor din turismul internațional, pentru anul 2013, fiind atinsă suma de 74.2 miliarde USD dintre care, peste 54% au aparținut doar Regatului Unit.
III.2.2.2. Evoluție încasări din turismul internațional în Europa Vestică
Europa Vestică înregistrează în perioada 2005 – 2013, încasări de peste 100 de miliarde de dolari în fiecare an, având o medie de aproape 150 miliarde USD.
Acest lucru nu determină ca această subregiune să nu simtă efectele instabilității economiei mondiale, a inflației, astfel că în anul 2009 valoarea încasărilor ajunge la 143.8 respectiv 142.2 milioane USD, în 2010.
Evoluția pentru anii următori este una ascendentă, însă cu o mică diminuare a încasărilor cu 3.7 milioane USD, în anul 2012.
În 2013, majoritatea încasărilor revin din țări precum Franța (56.1 miliarde USD), Germania (41.2 miliarde USD) și Austria (20.1 miliarde USD), înregistrându-se o valoare totală de 167.9 miliarde de dolari.
Tabel III.19.Evoluția încasărilor din turismul internațional în Europa Vestică, în perioada 2005 – 2013
Grafic III.29. Evoluție încasări din turismul internațional în Europa, între anii 2005 – 2013
III.2.2.3. Evoluție încasări din turismul internațional în Europa Centrală și de Est
Comparativ cu celelate subregiuni ale Europei, Europa Centrală și de Est a înregistrat cele mai mici încasări din turismul internațional de-a lungul perioadei 2005 – 2013, cu o medie de 49.4 miliarde USD.
Trendul încasărilor este unul crescător, excepția fiind anul 2009, în care s-au înregistrat 47.4 miliarde de dolari, cu 10 miliarde mai puțin, decât anul anterior.
În 2013, țările reprezentative pentru această subregiune, cu privire la încasările din turismul internațional au fost Federația Rusă, cu 12 miliarde USD, Polonia, cu 11 miliarde, Cehia cu 7.1, Ungaria și Ucraina, cu 5.1 miliarde fiecare, cât și Bulgaria cu 4.1 milliarde USD.
Tabel III.20.Evoluția încasărilor din turismul internațional în Europa Centrală și de Est, în perioada 2005 – 2013
Grafic III.30. Evoluție încasări din turismul internațional în Europa, între anii 2005 – 2013
III.2.2.4. Evoluție încasări din turismul internațional în Europa Sud – Mediteraneană
Europa Sud- Mediteraneană a fost subregiunea care, pe perioada 2005- 2013, a deținut cea mai mare medie a încasărilor din turismul internațional din Europa și anume 166 miliarde USD.
În fiecare an au existat încasări de peste 100 de miliarde, însă ritmul mediu de creștere a fost de doar 4%, în 2013 înregistrându-se un număr de 187.3 miliarde de dolari, cu doar 47.3 miliarde mai mult decât valoarea încasărilor din anul 2005.
Trendul încasărilor din turismul internațional al acestei regiuni este asemănător cu cel al
Europei de Vest, privind existența unor perioade de declin, în 2009, 2010 și 2012.
Cea mai mare contribuiție adusă la creșterea încasărilor din turismul internațional pentru această subregiune, în 2011, a fost cea a Peninsulei Iberice, respectiv Spania(8%) și Portugalia(9%), a Italiei(6%), a Turciei,Croației(9% fiecare) și a Greciei( 10%). Destinațiile mai mici au avut un ritm de creștere al încasărilor mult mai ridicat, cum este cazul Macedoniei (25%), San marino (30%), Serbia(12%),Cipru și Muntenegru (fiecare 10%).
În 2013, valoarea încasărilor din turismul internațional, ce aparțin Europei Sud-Mediteraneene, atinge suma de 187.3 miliarde USD.
Tabel III.21.Evoluția încasărilor din turismul internațional în Europa Sud – Mediteraneană, în perioada 2005 – 2013
Grafic III.31. Evoluție încasări din turismul internațional în Europa Sud – Mediteraneană, între anii 2005 – 2013
III.2.3. Evoluție încasări din turismul internațional în Asia și Pacific
Regiunea Asia și Pacific înregistrează cea mai puternică evoluție a încasărilor din turismul international.
De la numai 86.7 miliarde USD, percepute în anul 2000, ajunge să încaseze 358.9 miliarde în 2013, o diferență de peste 221 de miliarde de dolari.
În anul 2009 încasările scad cu 5.8 miliarde față de anul anterior, până la valoarea de 203.1 miliarde USD.
Redresarea nu întârzie să apară, astfel că în 2010 regiunea Asia și Pacific are cea mai puternică revenire, cu o rată de creștere de 14% , încasările din turismul internațional ajungând la 255.3 miliarde de dolari.
În 2013, încasările din turismul internațional din Asia și Pacific cresc cu până la 30 de miliarde USD, față de anul anterior, cu o cotă de 31% din totalul încasărilor consemnate la nivel mondial.
Destinațiile turistice preferate de către turiști, pentru acest an au fost China, unde s-au încasat 51.6 miliarde USD, Hong Kong (China) și Macao (China), cu 38.9 miliarde respectiv 51.6 miliarde USD, Thailanda, unde se obțin 42 de miliarde USD, Australia și Malaysia, încasând un total de 31 respectiv 21 de milioane de dolari.
Tabel III.22.Evoluția încasărilor din turismul internațional în Asia și Pacific, în perioada 2000 – 2013
Grafic III.32. Evoluție încasări din turismul internațional în Asia și Pacific, între anii 2000 – 2013
III.2.4. Evoluție încasări din turismul internațional în America
Evoluția încasărilor, pentru regiunea celor două Americi, a fost una pozitivă și progresivă. Anual, încasările sporesc, ritmul mediu de creștere fiind de 6%.
Ca și în celelalte regiuni, anul 2009, modifică trendul încasărilor, ducând la o scădere cu aproximativ 22 de miliarde de USD, față de suma încasată în anul anterior.
Tabel III.23.Evoluția încasărilor din turismul internațional în America, în perioada 2000 – 2013
În 2010, se înregistrează o creștere a încasărilor din turismul internațional, cu până la 180.7 milioane USD, fără să depășească însă suma consemnată în 2008.
În 2013, încasările au fost de 229.2 miliarde USD, reprezentând un procent de 20% din încasările din turismul internațional, obținute la nivel mondial.
Destinațiile turistice care au avut încasări semnificative și care s-au bucurat de un număr mare de turiști internaționali, în acest an, au fost cele din America de Nord, în special Statele Unite, cu încasări de peste 139.5 miliarde USD, cât si Caraibe care a încasat suma de 24.8 milioane de dolari.
Grafic III.33. Evoluție încasări din turismul internațional în Europa, între anii 2000 – 2013
III.2.5. Evoluție încasări din turismul internațional în Africa
Africa, în ceea ce privește suma încasărilor din turismul internațional, prezintă o evoluție pozitivă, însă fară mari diferențe de la un an la altul.
În 2009, încasările se reduc față de cele ale anului 2008 cu doar 1.4 miliarde, înregistrându-se suma de 28.8 miliarde USD.
În anul 2010, încasările cresc cu 1.6 miliarde USD față de cele ale anului anterior, la valoarea de 30.4 miliarde, dintre care 24.2 miliarde USD provin din subregiunea Africa Subsahariană, cu principala destinație turistică țara Africa de Sud, ce însumează încasări de aproximativ 10 miliarde de dolari.
Destinațiile turistice ce obțin majoritatea încasărilor în anul 2013 sunt Africa de Sud (9.2 miliarde USD), ce aparține de subregiunea Africa Subsaharienă și încă 2 țări ce aparțin Africii de Nord si anume Maroc (6.8 miliardeUSD) și Tunisia (2.2miliarde USD).
Tabel III.24.Evoluția încasărilor din turismul internațional în Africa, în perioada 2000 – 2013
Grafic III.34. Evoluție încasări din turismul internațional în Africa, între anii 2000 – 2013
III.2.6. Evoluție încasări din turismul internațional în Orientul Mijlociu
Orientul Mijlociu este singura regiune care înregistrează un trend crescător și dinamic, până în anul 2010.
Anul 2009, care marchează puternica influență a crizei economice, determină o scădere a numărului de turiști străini cu peste 3 milioane, însă nu și a încasărilor, din contră, acestea sporesc față de anul 2008 cu 2.3 miliarde USD.
Încasările sunt diminuate însă, începând cu anul 2011 din cauza problemelor existentepe plan intern, în special în Egipt, o destinație turistică ce atrage anual un număr impresionant de turiști.
Anul 2012 prezintă o creștere a încasărilor din turismul internațional,pentru Orientul Mijlociu,regiunea deținând un procent de 4% din totalul încasărilor înregistrate la nivel mondial. Aceasta se datorează in mare parte următoarelor destinații: Egipt, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Iordania și Liban.
Încasările din anul 2013 se reduc totuși față cele din 2012 cu 2 milioane de USD.
Tabel III.25.Evoluția încasărilor din turismul internațional în Africa, în perioada 2000 – 2013
Grafic III.35. Evoluție încasări din turismul internațional în Africa, între anii 2000 – 2013
III.3. Evoluție top 10 destinații turistice din lume (2005 – 2013) conform OMT
În momentul în care se vorbește despre topul destinațiilor turistice pentru turismul internațional, se iau în calcul 2 indicatori: sosirile de turiști străini și încasările din turismul internațional.
În perioada 2005 – 2013, turiștii internaționali nu ezită să-și arate preferințele, în materie de destinații.
De-a lungul perioadei analizate, datorită diversității destinațiilor turistice existente și a celor nou apărute, cât și a “modei” create în turism, populația își schimbă preferințele mai mult sau mai puțin, făcând să se remarce acele destinații care au determinat atragerea aturiștilor, anual, în număr cât mai mare.
Diferența între cele două topuri poate fi explicată prin singurul fapt că fiecare destinație turistică în parte are propriile sale caracteristici, cu privire la durata sejurului, costul de trai, nivelul cheltuielilor, ponderea încasărilor zilnice în funcție de numărul vizitatorilor și ai pasagerilor de croazieră și altele.
III.3.1. Evoluție top 10 destinații turistice din lume conform sosirilor de turiști străini
În anul 2005, conform datelor din tabel, se face remarcată ca principală destinație turistică, Franța, cu 75.9 milioane sosiri turistice internaționale. Statele Unite ocupă locul 3, poziția a 2-a fiind a Spaniei, însă nu pentru mult timp. Aceasta urmează a fi detronată de Statele Unite din 2008, care rămâne pe locul al 2-lea, până în anul 2013, Spania ocupând locul 3 și în 2009 și în 2013, iar locul 4, în 2010 și 2011. Tot în 2005, locul 4 este ocupat de China, iar 5 de către Italia. Marea Britanie și Mexic ocupă poziția 6 respectiv 7, la o diferență de 2.1 milioane sosiri. Locul 8 revine Germaniei, Austria fiind destinația ce ocupă locul al 9-lea cu un număr de 20 de milioane de sosiri, iar pe ultimul loc în top 10 se clasează Federația Rusă, la doar 1 milion de sosiri turistice internaționale diferență de Austria. Ponderea sosirilor de turiști străini, pentru totalul țărilor din Top 10, în anul 2005, reprezintă 47% din sosirile înregistrate la nivel mondial.
În anii 2006 – 2007, primele 6 țări își mențin poziția în topul sosirilor de turiști străini.
Mexicul părăsește locul 7 în favoarea Germaniei, în ambii ani, acesta ocupand poziția 8, în 2006 și poziția 10, în 2007. Ucraina își face loc în Top 10 ocupând potiția 9 în 2006, înregistrând același număr de sosiri ca Turcia, aflată pe locul 10 și anume 18.9 milioane sosiri, iar în 2007 ajunge să ocupe locul 8 cu 23.1 milioane sosiri internaționale.
În anul 2008, Turcia urcă 2 poziții în clasament, regăsindu-se pe locul 7, cu 25 milioane sosiri, urmată de Germania și Mexic. O nouă intrare se înregistrează pe pozitia a 10-a și anume Malaysia, cu 22.1 milioane sosiri turistice internaționale.
Anul 2009 nu aduce schimbări majore în clasament, singura diferență față de anul 2008 făcând-o ultimele locuri, respectiv 9 și 10, în care Malaysia ia locul Mexicului, înregistrând cu 2.1 milioane turiști străini mai mult decât Mexic și anume 23.6 milioane sosiri.
În perioada 2010 – 2012, Franța se află în continuare în fruntea clasamentului, urmată de SUA, Spania și Italia.
În anul 2010 Marea Britanie staționează pe locul 6, cu 8.3 milioane sosiri, în 2011 ajunge pe locul 7 respectiv 8 în 2012. Turcia ocupă locul 7 în 2010, însă urcă o poziție, aflându-se pe locul 6, în 2011 și 2012 cu 34.7 respectiv 35.7 milioane sosiri turiști străini.
Malaysia ocupă poziția a 9-a în 2010 și 2011, fiind înlocuită în 2012 si 2013 de către Rusia, care revine în Top 10, după o perioadă de 6 ani, ocupând poziția a 10-a în 2011 cu 22.7 milioane sosiri turistice internaționale.
În 2012 se înregistrează o nouă intrare în clasamentul destinațiilor turistice și anume Thailanda, care urcă 5 poziții, ocupând locul 10, cu 22.4 milioane sosiri, menținându-se și în 2013 pe aceeași poziție cu un total de 26.5 milioane sosiri turiști străini.
Anul 2013 nu prezintă schimbări semnificative privind clasamentul. Spania este destinația care îți recuperează poziția a 3-a, fiind detronată în perioada 2010-2012 de către China. Sosirile turistice internaționale ale Franței nu au fost înregistrate încă, astfel încât nu se poate spune cu certitudine că își va pastra poziția de lider în acest an.
Tabel III.26. Top 10 destinații turistice din lume conform sosirilor de turiști străini din perioada 2005 – 2013
Tabel III.27. Totalul sosirilor de turiști străini înregistrat de țările aflate în Top 10 destinații turistice, din perioada 2005 – 2013
III.3.2. Evoluție top 10 destinații turistice din lume conform încasărilor din turismul internațional
În perioada analizată și anume 2005 – 2013, pe primul loc în clasamentul destinațiilor turistice, privind volumul încasărilor, se află Statele Unite, pe locul 2 apare Spania, destinația cu cel mai mare volum al încasărilor din Europa, iar Franța ocupă poziția cu numărul 3, deși se situează pe primul loc în topul sosirilor turistice internaționale.
Pentru anul 2005, Italia ocupă locul 4, cu 35.4 miliarde USD, urmată consecutiv de Marea Britanie, China, cu 29.3 miliarde USD, Germania, Turcia, Australia și Austria.
Anul 2006, înregistrează China pe poziția a 5-a, urmată de Marea Britanie, la o diferență de numai 2 milioane de dolari, cât și inversarea destinațiilor ce au ocupat locurile 8 și 9, în anul 2005 si anume Australia, care obține încasări de până la 17.8 miliarde USD și Turcia cu încasări de 16.9 miliarde de dolari. Austria își menține poziția, staționând pe locul 10.
În anul următor, Marea Britanie și China își reiau pozițiile din anul 2005 și anume locul 5 respectiv 6. Germania rămâne pe locul 7, chiar dacă încasările din turismul internațional sunt mai mari cu 3.2 miliarde USD față de cele din 2006. Australia se situează pe locul 8 și în 2007, urmată de Austria și de Turcia, care coboară pe poziția a 10-a, chiar dacă volumul său de încasări a crescut față de anul precedent cu 2.4 miliarde USD. În acest an, cele 10 destinații turistice însumate, dețin un procent de aproximativ 50% din totalul încasărilor din turismul internațional înregistrate la nivel modial.
În anul 2008, China se situează din nou în top 5, după Italia, ocupanta poziției 4 cu 45.7 miliarde USD. Locul 6 îi revine Germaniei, care avansează un loc față de anul anterior, iar locul 7 Marii Britanii, al cărei volum de încasări scade cu 2.6 miliarde de dolari. Austria ajunge din nou pe locul 10, având încasări cu 4 milioane USD mai puțin decât Turcia, destinație care ocupă locul 9 cu 22 miliarde USD, Iar Australia rămâne pe locul 8, încasând cu 2.8 miliarde mai mult decât Turcia și cu 2.5 miliarde USD mai mult decât încasările proprii, înregistrate cu un an în urmă.
În 2009, Austria nu mai apare în top 10, fiind declasată de Hong Kong (China), care se menține pe locul al 10-lea până în 2013.
Anul 2010 aduce cu sine încă o intrare nouă în clasament și anume Macao (China), care se situează pe poziția a 9-a cu 27.8 miliarde USD.
În anul următor, Macao (China) prezintă o creștere uimitoare a volumului de încasări, față de anul anterior și ocupă locul 7, Marea Britanie ajungând pe locul 8, iar Australia pe 9 cu doar 31.5 miliarde USD.
În 2012 și 2013, Macao (China) ajunge să ocupe poziția cu numărul 5 cu 43.7 respectiv 51.6 miliarde USD, urmat de Italia, situată pe locul 6.
Din anul 2012 Australia nu mai face parte din Top 10, aceasta fiind înlocuită de o nouă destinație turistică și anume Thailanda, care ocupă locul 9 în clasament, iar în anul 2013 urcă 2 poziții, ajungând pe locul 7 cu încasări de 42.1 miliarde de dolari.
Tabel III.28. Top 10 destinații turistice din lume conform sosirilor de turiști străini din perioada 2005 – 2013
Tabel III.29. Totalul sosirilor de turiști străini înregistrat de țările aflate în Top 10 destinații turistice, din perioada 2005 – 2013
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Mutatii In Fluxurile Turistice Internationale (ID: 143416)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
