Musetelul 2

Plantele medicinale – metode de tratament si vindecare

Din totdeauna stiintele secrete au fost revelate de catre maestri numai la unul sau doi discipoli devotati, care treceau prin nenumarate teste si probe pana obtineau gratia maestrului si dezvaluirea secretelor.

Timpul si-a spus cuvantul, umanitatea si-a dezvoltat constiinta, fapt care a permis trecerea intr-o noua dimensiune ce impune revelarea cunostintelor secrete la nivel de masa.

Inca din timpuri stravechi, oamenii isi doreau sa gaseasca remedii pentru bolile ce îi chinuiau. Cautatori ai alinarii suferintelor erau putini si luptau pentru vindecarea afectiunilor cu mijloacele care le aveau la dispozitie. Ei foloseau cunostintele transmise din generatie în generatie, iar pentru tratarea maladiilor utilizau cel mai adesea plantele medicinale. In acele vremuri, poluarea era ca si inexistenta, nu existau chimicale, nu exista industrie, omul nu era dependent de sistemul de informatii ce se gaseste la ora actuala: radio, televiziune, telefonie, internet si îsi petrecea timpul liber mai mult in natura. Inca nu isi facusera aparitia principalii trei factori cauzatori de boli: stresul, poluarea si chimicalele. De aceea putem afirma ca in acele perioade omul acorda o atentie mai mare mediului natural, convietuind in armonie cu acesta.

Secolul XX a fost al progresului stiintei dar si o perioada de evolutie a asezarilor urbanistice si a industriei, ceea ce a dus la defrisarea unor intinse suprafete de paduri. Terenurile agricole au luat locul acestor zone, iar in zilele noastre datorita coruptiei si lacomiei oamenilor care locuiesc in apropierea zonelor impadurite si nu numai, padurile continua sa fie defrisate. De aceea, nu este de mirare, de ce au loc alunecari de teren, eroziunea pamantului, precum si subtierea stratului de ozon care genereaza efecte de schimbare a climei. "Aurul verde" are un rol deosebit in mentinerea vietii pe planeta noastra. Insa omul modern acorda o atentie mai mare satisfacerii dorintelor personale, uneori acestea transformandu-se in vicii. De aceea, nu ne miram deloc sa vedem din ce in ce mai multi oameni consumatori de alcool, tigari si droguri. In mijloacele de transmitere a informatiilor se vehiculeaza tot felul de reclame al acestor lucruri, cauzatoare de dependente, create de producatori numai din dorinta de a- si satisface ambitiile personale si de a se imbogati de pe urma acestor dependenti. Inteleptii spun ca ceea ce se manifesta in exteriorul nostru este o oglindire a interiorului sufletesc a oamenilor si asta se poate observa cu usurinta. Omul, daca ar sti ce se afla in interiorul sau nu ar mai fi atat de ignorant, ar acorda o mai mare atentie naturii si ar proteja impotriva distrugerii mediului inconjurator. Dar, ca sa ne cunoastem pe noi insine va trebui sa renuntam la acele lucruri care creaza vicii. Cum vom putea sa luam atitudine impotriva acelora care polueaza mediul inconjurator, cand cu buna stiinta ne poluam interiorul cu fum de tigara? Cum vom putea sa apreciem mirosul florilor, sa ascultam susurul izvoarelor si sa ne bucuram de frumusetea naturii daca ne amortim simturile cu alcool si droguri? Modul nostru de comportare afecteaza in mod direct sau indirect viata plantelor, animalelor si echilibrul ecosistemului. Omul poate sa asigure un mediu de viata sanatos sau sa continue la degradarea naturii. Daca noi continuam sa abordam un mod de viata distructiv nu va mai fi nevoie de un razboi atomic, ori de coliziunea

http://plantemedicinale.felicitari-virtuale.ro/

http://www.pharma-business.ro/content/view/94/30/

Tipuri de factori care cauzeaza boli la plante

Exista doua tipuri de agenti capabili sa cauzeze boli la plante: abiotici si biotici, adica factori fara viata si factori vii. In mediul natural, nu este neobisnuit ca plantele sa fie afectate atat de factori biotici, cat si abiotici si este greu de stabilit care a intervenit in primul rand. Oricum, in majoritatea cazurilor, plantele afectate de agenti abiotici sunt mai fragile si deci predispuse la actiunea factorilor biotici. De exemplu, rododendronul ale carui radacini au fost slabite de lipsa de apa vor fi atacate mai repede de rugina decat celelalte parti ale plantei care sunt sanatoase.

Agenti biotici
Spre deosebire de agentii abiotici, cei biotici sunt organisme vii si se pot raspandi de la o planta la alta. Aceasta este o caracteristica foarte importanta a lor, pentru ca numarul plantelor bolnave creste in timp ca rezultat direct al dezvoltarii, inmultirii si migrarii agentului bacterial.

Ciupercile (fungi)
Cel mai mare numar de boli la plante sunt cauzate de ciuperci sau fungi, si aici nu ne referim neaparat la cele comestibile sau de dimensiuni mari. Exista mai mult de 100.000 de specii de ciuperci si, surprinzator, numai o mica parte din acestea e capabila sa infecteze plantele. Ciupercile sunt asemanatoare plantelor, dar sunt lipsite de clorofila si tesuturile vasculate care se gasesc la ferigi si plantele cu seminte. Fungi sunt mici, de obicei organisme microscopice, compuse dintr-o masa de filamente. Modul principal de inmultire al ciupercilor sau fungilor sunt sporii. Multe ciuperci produc mai mult de un tip de spori pe parcursul vietii lor si acest lucru influenteaza de cele mai multe ori modul de raspandire a bolii.Principalul mod in care ciupercile infecteaza plantele este prin penetrarea directa a tesuturilor, desi se mai poate si prin infectarea deschizaturilor naturale sau a ranilor. In majoritatea cazurilor, ciupercile infecteaza plantele prin suprafetele ude sau umede ale acestora; datorita acestei conditii de infectare, bolile cauzate de ciuperci sunt mai frecvente dupa perioadele mai secetoase, cand se utilizeaza masuri suplimentare se irigatie si udare. Ciupercile se raspandesc in primul rand pentru ca sunt purtate de vant, de stropii de apa (de ploaie sau de udat), insecte si prin operatii efectuate pentru intretinerea plantelor (de exemplu, de pe foarfeca de gradina, din ghivece sau din pamant).

Bacteriile
Bacteriile sunt foarte diferite de ciuperci (fungi). Ele sunt microorganisme unicelulare care nu au un nucleu organizat. Ca si la ciuperci, doar un mic procent din bacteriile existente in natura sunt capabile sa invadeze plantele vii si sa le cauzeze moartea. Bacteriile au pereti celulari si majoritatea bacteriilor patogene pentru plante au forma unui bat. Bacteriile se reproduc in primul rand prin diviziunea celulelor; acest proces poate avea loc foarte repede, iar prezenta si raspandirea lor pe o planta nu sunt de obicei vizibile.Spre deosebire de ciuperci, bacteriile nu pot invada tesuturile intacte si sanatoase ale plantelor. Ca urmare a acestui fapt, majoritatea infectiilor au loc la nivelul ranilor. Bacteriile infecteaza plantele si prin ranile provocate de insecte (ramase dupa ce acestea s-au hranit cu frunzele sau seva plantei respective), dar si prin deschizaturile provocate (prin taierea ramurilor sau ruperea frunzelor) sau naturale ale plantelor. Bacteriile se raspandesc de la o planta la alta prin picaturile de apa (picaturi de ploaie sau de la apa de udat), prin insecte, precum si printr-o gama larga de practici de gradinarit (contaminatea prin foarfecile de gradina, ghivece sau pamant). Bacteriile se pot transmite si prin seminte.

Fitoplasmele
Fitoplasma este un tip relativ nou de agent patogen care este asemanator cu bacteria, dar se deosebeste de aceasta pentru ca nu are perete celular rigid. Aceste organisme purtau denumirea de MLO (mycoplasma-like organisms), adica organisme asemanatoare micoplasmei. La fel ca in cazul bacteriilor, fitoplasmele nu au nucleu organizat, sunt microscopice si unicelulare. Ele pot avea forma neregulata, ca amiba, sau de spirala. La fitoplasme este foarte important tesutul si nu pot trai decat intr-o substanta numita folem (cu care se hranesc insectele) sau in sistemul de transport al substantelor nutritive din planta pe care o infesteaza. Majoritatea fitoplasmelor nu pot trai separat de plantele sau insectele gazda.Cum fitoplasmele nu pot supravietui ca microorganisme de sine statatoare, ele nu pot infecta plantele fara "ajutor" din afara, care ia de cele mai multe ori forma insectelor, etc. Prin urmare, modul princpal de raspandire a acestor organisme este prin insectele care se hranesc cu frunze sau seva (de exemplu, lacustele); ele se mai pot raspandi prin altoirea plantelor sanatoase.

Virusii
Virusii sunt agenti patogeni specifici plantelor deoarece contin acid nucleic si invelis de proteine; nu au structura celulara. In plus, virusii nu se pot inmulti sau reproduce fara ajutorul componentelor celulei din planta-gazda. Datorita naturii simpliste a acestor agenti patogeni, ei infecteaza plantele numai prin rani. Mijlocul principal de raspandire a virusilor sunt insectele, mai ales afidele, musculitele albe si lacustele. Virusii mai pot fi raspanditi de nematode si prin polenul infectat; si oamenii pot raspandi virusii prin taierile aplicate arborilor sau plantelor si prin lucrul cu plante infectate deja.

Nematodele
Sunt viermi mici, translucizi, de cele mai multe ori de abia vizibili cu ochiul liber. La fel ca la ciuperci si bacterii, numai o mica parte din nematodele care se gasesc in natura sunt parazite pentru plante. Majoritatea nematodelor au trei stadii de viata: ou, larva si adult. Ultimele doua stadii sunt cele mai daunatoare pentru plante. Nematodele parazite pentru plante sunt agenti patogeni cu structuri specializate care le permit sa rupa peretele celular al plantei si sa extraga continutul celulei.Nematodele pot infecta plantele direct, iar infectia are loc de obicei la varful radacinii. EIe mai pot patrunde in planta prin rani, deschizaturi naturale sau prin intermediul insectelor; se mai pot raspandi prin plantele, pamantul sau ghivecele infectate.

Agenti abiotici
Problemele de sanatate ale plantelor atribuite agentilor abiotici mai pot fi denumite afectiuni, mai degraba decta boli. Ambii termeni sunt folositi pentru a descrie aceleasi tipuri de stari anormale la plante, desi afectiunea presupune ca factorul declansator sa nu fie un organism viu. Agentii abiotici care pot provoca boli pot fi clasificati in: factori de mediu sau factori legati de cultura a plantelor. Acest tip de factori sunt de cele mai multe ori trecuti cu vederea cand vine vorba de cauze ale aparitiei vreunei boli, deoarece sunt greu de identificat (nu sunt agenti patogeni vizibili cu ochiul liber sau la microscop). In consecinta, abillitatea de a descoperi si numi exact un astfe de factor este strans legata de cunoasterea si examinarea istoricului plantei si a mediului in care s-a dezvoltat aceasta.

Factorii de mediu
Exista o varietate de factori de mediu care pot cauza boli la plante. PRintre acestia se numara:
– cantitatile naturale neregulate de apa pe care le primeste planta sau arborele (perioade de seceta alternate cu perioade de ploi abundente);
– un strat subtire de zapada pe perioada iernii;
– vanturi foarte puternice;
– fulgere;
– grindina;
– ingheturile neasteptate care pot surveni primavara tarziu sau toamna devreme;
– fluctuatiile extreme de temperatura, mai ale spe timpul iernii;
– poluarea aerului, mai ale sin marile orase (fluorid de hidrogen, dioxid de sulf, etilena, nitrat, etc.).

Agentii patogeni de mediu sau o gama larga de simptome. De exemplu, seceta sau pamantul uscat pot dauna radacinii si pot duce la moartea plantei. In acest caz, radacinile nelemnoase, localizate de obicei in primii 38 de cm in pamant, sunt cel mai sensibile si sunt primele afectate. Fara umezeala, acestea se usuca si mor; cand aceste radacini devin nefunctionale incepe sa apara un deficit de apa, pentru ca ele nu mai pot alimenta partea superioara a plantei. Simptomele "secetei" variaza de la o plata la alta in functie de specie si de severitatea lipsei de apa, si nu se observa decat dupa ce raul a fost facut (uneori si dupa 2-3 ani). Simptomele includ pierderea vigorii frunzelor si acelor (daca exista), ofilirea, scofalcirea, ingalbenirea, caderea prematura a frunzelor sau acelor, dungi negre, uscarea ramurilor. Frunzele copacilor pot parea chiar arse pe margini si dau semne de necroza in locurile unde acele si frunzele devin maronii. Copacii si arbustii afectati de seceta au un foliaj redus, se dezvolta greu si de cele mai multe ori raman pitici. In cazuri extreme, seceta poate duce la moartea plantei.

Factorii legati de cultivarea plantelor
Factorii de acest tip care sunt asociati cu problemele de sanatate ale plantelor sun foarte multi. Printre cei mai des intalniti sunt:
– caracteristicile solului (pH-ul, materiile organice, drenajul, tipul solului, etc);
– modul in care s-a desfasurat plantarea (pregatirea radacinii inainte de a fi plantata si pregatirea locului de plantare, plantarea la un nivel adanc sau nu, etc);
– rezistenta plantei;
– diferite activitati care pot duce la compactarea solului in jurul radacinii;
– rani mecanice produse de masinile de taiat iarba.
– taierea incorecta a arborilor si arbustilor;
– acoperirea incorecta cu paie a straturilor de flori sau a bazei radacinilor la arbori si arbusti;
– fertilizarea realizata in perioade nepotrivite si chiar aplicarea necorespunzatoare (este foarte important sa urmati instructiunile de pe ambalaj cand este vorba de aplicarea de substante);
– udare nepotrivita (e vorba de perioada din zi, cantitatea si frecventa).

Un alt tip de factor de mediu care poate duce la afectarea plantei si in cele din urma la moartea ei, implica substantele chimice. In aceasta categorie sunt incluse sarurile si pesticidele aplicate gresit, mai ales substantele ierbicide. De exemplu, cand nu sunt aplicate cum trebuie, ierbicidele pot duce la pagube care variaza de la o specie la alta. Simptomele pot aparea la cateva zile sau chiar saptamani dupa expunere sau, in unele cazuri, numai in primavara viitoare. Simptomele unclud cloroza, pete necrotice, arsuri pe marginile frunzelor, invartirea marginilor, anomalii in dezvoltarea plantei, caderea acelor sau frunzelor, uscarea ramurilor si a frunzelor, un declin general al starii plantei sau chiar moartea acesteia.La fel ca la factorii de mediu, factorii ce tin de cultivarea plantei pot afecta sanatatea acesteia in multe feluri, si pot avea o gama larga de simptome. De exemplu, cand este aplicat un strat protector prea mare de paie sau frunze, acesta poate duce la asfixierea radacinii.

http://www.gradinamea.ro/Tipuri_de_factori_care_cauzeaza_boli_la_plante_3469_588_1.html

Bacterioze

  Bacteriozele sunt un alt fel de boli care apar la plante, fiind si ele de mai multe feluri:Putregaiul bacterian al muscatei (Xanthomonas pelargonii) este o bacterioaza care este favorizata de caldura si umiditatea relativa ridicata. Se manifesta sub forma de pete necrotice cu diametrul de 2 � 4 mm, inconjurate de un cerc galben, ingalbenirea frunzelor tinere sau persistenta dupa imbolnavire a frunzelor pe lastari.

La taierea lastarului se observa ingalbenirea si brunificarea vaselor conducatoare. Ca modalitati de combatere amintim dezinfectia termica a pamantului, ghivecelor, bricegelor cu care se lucreaza la butasire, distrugerea insectelor care transmit bacteria. Acestea sunt mai mult masuri preventive deoarece combaterea este aproape imposibila.Arsura bacteriana a frunzelor de muscata (Pseudomonas erodii) este o bacterioza care se recunoaste dupa petele transparente cu zona centrala usor adancita de culoare brun-rosiatica. In final frunzele se ingalbenesc si par arse. Combaterea acestei bacterioze se poate face prin: ruperea si arderea frunzelor atacate, precum si luarea masurilor de prevenire prezentate la putregaiul bacterian.

Cancerul bacterian (Agrobacterium tumefaciens) apare pe radacinile plantelor, sub forma de tumori si poate avea diferite marimi. Tesuturile plantei sunt distruse si astfel cresterea este stanjenita. Cu timpul planta va murii. Modalitati de combatere a cancerului bacterian: distrugerea plantelor bolnave, dezinfectia pamantului, evitarea udarii cu apa rece.

Patarea si putrezirea plantelor (Erwinia carotovora) – aceasta boala produce pagube mari la violetele de camera. Se manifesta pe plantele mature sub forma de pete uleioase in locul unde se prind frunzele. Caldura si umiditatea ridicata favorizeaza aparitia bolii. Frunza devine fleasca iar pe tulpina se instaleaza un putregai moale brun-roscat. Combaterea acestei boli o puteti realiza prin: evitarea excesului de apa si luarea de masuri preventive ca dezinfectia pamantului, a ghivecelor si uneltelor cu care se lucreaza.

http://www.gradinamea.ro/Bacterioze_5105_590_1.html

Micozele-Micozele care pot aparea la plante sunt diverse:

Mucegaiul cenusiu (Botrytis cinerea) – aceasta boala apare mai ales atunci cand atmosfera este umeda si rece sau ca urmare a unei udari excesive si a unei aerisiri incorecte. Mai intai vor aparea niste pete galbene-albicioase si apoi brune acoperite de un mucegai cenusiu, prafos, care este miceliul ciupercii.

Tesutul atacat se inmoaie si putrezeste. Este mai bine sa incercati sa preveniti aceasta boala decat sa o combateti dar daca aveti probleme trebuie taiati si distrugeti partile atacate de micoza, reduceti udarea si pulverizarea, aerisiti, indepartati pamantul mucegait sau chiar schimbati-l, si stropiti cu fungicidele urmatoare: Dithane M-45 – 0,2%; Mancozeb 800 – 0,2%; Benomyl 50 WP – 0.06%; Carbendazim 500 SC; Bravo 500 SC – 0,2%; Captan 50 WP – 0,2%; Sumilex 0,1%.

Fainarea (Oidium sp., Spherotheca sp., Microsphera sp.) se poate recunoaste dupa petele alb murdar si prafoase de pe suprafata plantei. Ciuperca ataca mai intai varfurile lastarilor, apoi frunzele tinere si bobocii florali, dupa care se extinde pe toata planta. Partile atacate mai intai isi schimba forma dupa care se usuca si cad. Modalitatile de combatere a acestei boli sunt : indepartarea si distrugerea partilor atacate, aerisirea buna in jurul plantei si stropirea cu fungicide: Afugan 30 – 0,05%; Thiovit – 0,3-0,4%; Bavistin – 0,1%; Bravo 500 SC – 0,25%; Karathne � 0,05%

Rugina (Uromyces sp., Puccinia sp., Phragmidium sp.) – acaesta boala se manifesta la nivelul frunzelor, lastarilor si caliciul florilor. Aceasta se manifesta prin aparitia unor pete mici galbene, in dreptul carora pe fata inferioara se dezvolta pustule prafoase brune-negricioase. Plantele puternic afectate se vestejesc si se usuca. Modalitati de combatere a rugnei: indepartarea si distrugerea partilor atacate, aerisirea buna in jurul plantei si stropirea cu fungicide ca:Mancozeb -0,3%; Plantvax – 0,2 – 0,3%; Systhane 12E – 0,05%; Maneb – 0,3%; Polyram – 0,3%

Patarea bruna poate fi cauzata de numeroase bacterii si ciuperci. Patarea cauzata de o ciuperca poate fi recunoscuta prin mucegaiul negru care apare in dreptul petelor si poate fi distrusa cu un fungicid. Daca nu se vad nici un fel de spori atunci boala este de origine bacteriana si planta trebuie distrusa in totalitate.Fumagina (Capnodium sp.) este un mucegai negru ce se dezvolta pe secretiile lipicioase ale afidelor, paduchilor testosi, musculitei albe. Combaterea acestui mucegai se poate realiza prin distrugerea insectelor parazite si stergerea cu o carpa umeda.

Putrezirea radacinilor (Phytophora sp.) si coletului plantei determina planta sa se ofileasca brusc si ireversibil. Combatere putrezirii radacinilor se realizeaza prin dezinfectia pamantului inainte de folosire, evitarea excesului de apa si aplicarea direct pe pamant a solutiilor fungicide de Mycodifol, Merpafol, s.a.Putrezirea bazei plantei tinere (Rhizoctonia solani)- boala aceasta se manifesta la baza butasilor, care se inegreste si putrezeste. Combaterea putrezirii bazei unei plante tinere se poate face prin evitarea plantarii adanci si a excesului de umeazeala, dezinfetia pamntului sau tratamente cu fungicide aplicate direct pe pamant, la baza plantei: Dithane M-45 – 0,2%; Vandozeb 75DG; Bavistin FL- 0,175%;

http://www.gradinamea.ro/Micozele_5104_590_1.html

Musetelul

Chamomilla recutita – mamorita, marariul cainelui, matricea, moruna, mositel, musatea, musetel de camp, ochiul boului, poala Sfantei Marii, roman, romanita, romasca, romanit

Denumirea plantei:

Musetel (Chamomilla recutita)

Familia:

Asteraceae

Denumiri populare:

mamorita, marariul cainelui, matricea, moruna, mositel, musatea, musetel de camp, ochiul boului, poala Sfantei Marii, roman, romanita, romasca, romanit.

Ecologie si raspindare:

este o planta originara din sudul si sudestul Europei, raspandita astazi pe toate continentele. La noi creste in locuri insorite si mai umede, prin sate pe langa garduri, drumuri si cai ferate, pe langa locuintele oamenilor, prin lanuri, pe pagisti, cu predilectie pe soluri nisipoase usoare. Aproape des e intalnita in campie pe solurile saraturoase. Este cultivata in toate zonele tarii. Uneori poate fi confundata cu alte plante.

Perioada de vegetatie:

infloreste din luna aprilie pana la sfarsitul lunii august. Uneori infloreste de 2 ori pe an, a doua oara in septembrie.

Perioada si organul de recoltare:

se utilizeaza florile acestei plante ce se cultiva din mai pana in august.

Boli in care se utilizeaza:

e utilizata ca antiinflamatoare, analgezice, antiseptice, antihistaminice, antispastice, cicatrizante gastrice, actiune emolienta, tonic capilar.

Uz intern:

gastrite hiperacide, ulcer gastric, enterocolite, diaree, gripa, guturai, menstre cu dureri, astm bronsic, insomnii.

Uz extern:

gingivite, abcese dentare, amigdalite, stomatite, ulcere, hemoroizi, furunculoza, rani purulente, ulceratii, leucoree, reumatism, arsuri, sinuzite.

http://www.farmaline.ro/?&cid=3&art=43&

TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A MUSETELULUI

Locul in asolament
Se recomanda cultivarea musetelului in asolament dupa cereale si leguminoase, pe un teren curatat de buruieni. Acestea elibereaza terenul devreme si il lasa intr-o stare de fertilitate buna.
Nu sunt indicate ca premergatoare culturii care se recolteaza toamna tarziu. Se va respecta o rotatie a culturii de 4-5 ani.

Fertilizarea
Cele mai mari sporuri de productie se obtin prin fertilizarea combinata, NPK. Administrarea de NPK a contribuit la marirea continutului in ulei volatil.
In urma experientelor efectuate la Fundulea si Magurele -Brasov s-a ajuns la concluzia ca varianta oprima de fertilizare este N 50P50K50 in raport de 1: 1: 1 sau N50P50. Autorii subliniaza ca aplicarea unilaterala a elementelor fertilizante nu contribuie la sporirea productiei, sporuri semnificative realizandu-se prin aplicarea lor combinata(NPK).
Fertilizarea faziala cu azot s-a dovedit foarte eficace. Aplicat toamna in doze mici azotul favorizeaza formarea rozetei si prin fertilizarea suplimentara primavara devreme, prodctia realizata atinge valorile cele mai mari.

Pregatirea solului
Solul se sapa la o adancime de 18-20 cm
Aratura se face imediat dupa recoltarea plantelor premergatoare la sfarsitul lunii iulie.
Se niveleaza terenul, se grapeaza cu grapa cu colti sau cea cu maracini. Inainte de semanat se lucreaza cu combinatorul si se tavalugeste bine, lucrare care trebuie facuta si dupa semanat.
In cazul in care solul nu are umiditate suficienta se va pregatii cu discul, lucrandu-se de 2-3 ori , la 10-12 cm si cu freza la adancime e 4-6 cm .
Pregatirea patului germinativ se face printr-o buna nivelare, maruntire si tasare. In acest scop se utilizeaza combinatorul , grapa cu maracini si tavalugul.

Modul de inmultire
Musetelul se inmulteste prin seminte semanate direct in camp.

Perioada de semanat
Perioada optima pentru tara noastra este situata in luna august.

http://plantemedicinale.lx.ro/#musetel

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mu%C5%9Fe%C5%A3el

Musetelul (Matricaria chamomilla)

Descriere: Alte denumiri: mamorita, maraiul-ciinelui, matricea, moruna, musete-de-cimp, roman, romanita, romasca. Creste pe ogoare, soluri argiloase, cimpii, luminisuri, costise, pe lanuri de cereale, cimpuri de porumb, trifoi, cartofi si sfecla. Valorosul nostru musetel este izgonit tot mai mult din cauza folosirii excesive a ingrasamintelor chimice si a combaterii buruienilor prin erbicide. Dupa ierni bogate in zapada si primaveri cu multa umezeala, poate fi intilnit foarte des. Receptaculul este, spre deosebire de al musetelului salbatic, concav, mirosul deosebit de aromat si placut. Nu cred ca este necesara o descriere mai amanuntita a acestei flori atit de cunoscute. Capitulele florale terminale se colecteaza din mai pina in august, de preferat in orele amiezii. Nu este o exagerare daca citez musetelul ca pe un „leac universal”, mai ales pentru copiii mici. Pruncilor li se poate da ceai de musetel la orice indispozitie, mai laes contra crampelor si a durerilor abdominale (colici). El ajuta si in balonari, diaree, eruptii, dureri de stomac si secretii stomacale abundente, tulburari menstruale (cum ar fi amenoreea) si alte afectiuni ale organelor pelviene, in insomnii, epididimita, febra, dureri de pe urma ranilor si dureri de dinti. Musetelul are efect sudorific, calmant, antispasmodic, dezinfectant si antiinflamator in inflamatii de tot felul, mai ales ale mucoaselor. Extern, musetelul se administreaza sub forma de comprese si spalaturi in conjunctivie si alte inflamatii ale ochilor, in eruptii cutanate care provoaca mincarimi sau supuratii, ca gargara in dureri de dintit, precum si in spalarea ranilor. Cind avem suparari, ar fi bine sa bem de fiecare data cite o ceasca cu infuzie de mustel; ne-am linisti inainte ca inima sa ne fie afectata. Foarte indicata este o perna uscata cu musetel, aplicata calda local. Baile si spalaturile cu musetel au un efect calmant, cu influenta benefica asupra intregului sistem nervos. Dupa boli grele sau stari de epuizare va veti simti curind mai bine si linistiti sufleteste. In ingrijirea dumneavostra cosmetica sa nu uitati musetelul. Daca faceti saptaminal o baie a fetei cu infuzie de musetel, veti vedea cum tenul dumneavoastra inloreste si culoarea fetei se imporspateaza. Si in ingrijirea parului ar trebui sa folositi infuzia de musetel, mai ales daca aveti parul blond. Spalindu-va astfel pe cap, parul va va deveni mai vaporos si va capata un luciu frumos. Musetelul usureaza scaunul fara a avea efectul laxativ si este astfel indicat indirect in tratamentul intern al hemoroizilor, care pot fi tratati extern cu alifie de musetel. Aceasta pomada poate fi folosita si pentru vindecarea ranilor. Guturailul si sinuzita se amelioreaza repede daca se inhaleaza vapori de musetel. Dupa un astfel de tratament trebuie stat, bineinteles, la caldura. Uleiul de musetel era folosit inca din antichitate ca frectie contra nevralgiilor si a reumatismului articular. La vechii egipteni, musetelul era considerat, datorita puterii sale de a scade febra, drept floarea zeului soare. Numele de Matricaria este derivat din latinescul „mater” = mama, deoarece musetelul este utilizate in bolile mamelor si ale femeilor in general! In vechile carti despre plante medicinale se poate citi ca uleiul de musetel alunga oboseala membrelor, iar musetelul fiert in apa si aplicat pe vezica bolnava calmeaza durerile. Medicul naturist Johann Kunzle relateaza despre o femeie din sta, numita vrajitoarea musetelului si foarte cautat de bolnavi; a ajutat cinci persoane cu auzul slab sa-si recapete auzul, prajind o ceapa-de-mare, Urginea maritima (care se cultia in horticultura), in ulei de musetel si picurind de mai multe ori uleiul cald in ureche. Aceasta „vrajitoare” facea sa se miste iarasi membrele paralizate, cu ajutorul frictiunilor cu ulei de musetel. Consta durerilor de ochi punea la fiert musetel in lapte si il apica sub forma de comprese clade pe ochii inchisi, care se vindecau curind. In continuare, preotul Kunzle istoriseste: „Un tesator nu mai putea dormi decit sezind; altfel avea senzatia ca se sufoca. Femeia l-a privit pe om drept in ochi si i-a declarat ca el nu poate urina, ceea ce omul i-a confirmat, i-a spus sa-si pregateasca imediat o sticla mare de vin pe care sa-l firaba cu mustel din care sa bea, un pahar plin dimineata si unul seara. Urmarea a fost ca a reusit sa elimine o cantitate incredibila de urina, mai intii tulbure, apoi tot mai clara; in opt zile era vindecat”.

http://tratamente.naturale.din.plante.alb.ro/Musetelul%20(Matricaria%20chamomilla).html

Generalitati

Musetelul este o planta folosita de oameni de-a lungul secolelor. Deja se cunoaste ca este un ceai care calmeaza stomacul "deranjat" sau ajuta somnul. Sunt folosite doua tipuri de musetel pentru o sanatate de fier: musetelul german (Matricaria retutica) si musetelul roman sau englez (Chamaemelum nobile).
Musetelul german este cel mai studiat si cel mai folosit. O organizatie guvernamentala germana (Commission E) a aprobat utilizarea sa la nivelul pielii pentru a reduce edemul (marire de volum) sau ca antibacterian, dar este utilizat si sub forma de ceai ca supliment dietetic pentru crampe la nivelul stomacului.
Musetelul se comercializeaza sub forma de flori uscate, infuzie (ceai), extract lichid, tincturi (concentrate in alcool) si sub forma de creme sau unguente.

Se foloseste musetelul german pentru a trata iritatiile din raceala, rani ce se vindeca greu, abcese (infectie localizata), inflamatia gingiilor, colici (dureri abdominale violente) si afectiuni ale pielii cum sunt psoriazisul, eczema, varicela si rashul de la scutece. Pentru aceste afectiuni se foloseste musetelul in infuzie sau in apa de baie sau sub forma de tinctura concentrata cu extract mixt si alcool. Se foloseste musetelul roman sub forma de ceai pentru a trata stomacul deranjat, problemele cu somnul sau durerile menstruale.

Siguranta utilizarii musetelului

– polenul ce se gaseste in preparatele de musetel poate cauza reactii alergice
– musetelul interfera cu preparatele ce subtiaza sangele (anticoagulante).

De retinut!

Organizatia FDA (Food and Drug Administration) nu reglementeaza suplimentele dietetice in acelasi mod ca medicamentele. Suplimentele dietetice se vand desi sunt studiate in mod limitat sau deloc. Se recomanda prezentarea la medic daca se folosesc suplimente dietetice sau daca se asociaza la tratamentul medicamentos. Nu este sigur sa se renunte la tratamentul medicamentos si sa se foloseasca numai suplimentele dietetice. Acest lucru este si mai important pentru femeile gravide sau care alapteaza.
Se tine cont de urmatoarele lucruri cand se folosesc suplimentele dietetice:
– asemanator tratamentului medicamentos, suplimentele dietetice pot determina reactii adverse, pot precipita reactii alergice sau sa interactioneze cu tratamentul medicamentos sau alte suplimente ce se utilizeaza in acelasi timp; acest lucru poate agrava alte boli preexistente;
– suplimentele dietetice nu pot fi standardizate in procesul de fabricare. Datorita acestui fapt indicatiile lor si reactiile adverse difera de la marca la marca si chiar in loturile aceleiasi marci. Produsele cumparate de la plafare sau alte magazine alimentare pot sa fie diferite de cele folosite in studii;
– ca si pentru vitamine si minerale, reactiile adverse ale utilizarii de lunga durata a suplimentelor dietetice nu se cunosc.

http://www.sfatulmedicului.ro/articole/Diverse/Musetelul_476.htm/Siguranta%20utilizarii%20musetelului

Musetelul si multiplele lui intrebuinta

Denumit popular si romanita este raspandit in special in zona de ses, in locuri insorite dar poate fi gasit si printre alte plante semanate sau la margini de drumuri. Florile de musetel le putem procura proaspete incepand din lunile aprilie – mai si pana in august sau le putem usca si pastra, folosindu- le la nevoie pentru sanatate.
Compozitie chimica
Florile contin ulei eteric(0,38- 0,81%), glucide, acizi organici, colina, vitamine (B1, C) si minerale (calciu, fosfor, zinc, siliciu, cupru, mangan, fier, etc).

Proprietatile musetelului
– Florile de musetel au proprietati antiinflamatorii, antiseptice, analgezice, antispastice, antialergice, sudorifice, emoilente, anestezice locale si cicatrizante;
– Ele stimuleaza si regenereaza tesuturile normalizand metabolismul pielii si activand epitelizarea; – –Influenteaza benefic mucoasa gastrica avand actiune antiulceroasa;
– Actioneaza activ si asupra colitelor, a inflamatiilor cailor urinare sau in cazul menstrelor dureroase;
– Tonifica parul, dandu-i reflexe blonde si actioneaza benefic asupra diverselor tipuri de ten.

Modul de utilizare:
1. Infuzie dintr- o lingurita de flori la o cana cu apa clocotita. Se lasa acoperita 15 minute si apoi se strecoara. Se beau 1- 2 cani pe zi, preferabil pe stomacul gol.
Infuzia ajuta in: gastrite hiperacide, ulcer gastric, enterocolite, balonari, colici abdominale, stimularea functiei hepatice, menstre dureroase, astm bronsic.
Se poate folosi si in caz de gripa dar se beau 2- 3 cani pe zi.
Inhalatiile cu infuzie au efect foarte bun asupra cailor respiratorii superioare si asupra sinusurilor.
Pot fi folosite si clisme cu infuzie pentru a inlatura starile iritative ale intestinului gros.

Atentie!
Daca in loc de infuzie se face un ceai tare atunci acest ceai in loc sa aibe un efect antispastic, el irita stomacul provocand uneori varsaturi si chiar diaree.
Iata cum printr- o mica eroare in loc sa obtinem un efect benefic putem obtine unul daunator.

2. Infuzie din 3 linguri flori la o cana cu apa clocotita. Se lasa acoperita 15- 20 minute si apoi se strecoara.
In cazul gingivitelor, abceselor dentare, stomatitelor, aftelor, infuzia calduta sau la temperatura camerei se tine in gura circa 5 minute de mai multe ori pe zi.
In cazul amigdalitelor se face gargara de mai multe ori pe zi.
Pentru tratamentul leucoreei se fac spalaturi vaginale de mai multe ori pe zi cu infuzie.

3. Infuzie din 3 linguri flori la o cana cu apa clocotita. Se lasa acoperita 30 minute, apoi se strecoara.
Se pun cataplasme cu acest ceai in ulcere varicoase, furunculoza, eczeme, rani, ulceratii, arsuri.

Florile de musetel se folosesc si in cosmetica:
– Pentru tenurile uscate si ridate se pun comprese cu infuzie pe fata;
– Pentru tenurile iritate si inrosite se pun comprese cu infuzie dintr- o lingura de flori la o cana cu apa clocotita , lasata acoperita 30 minute;
– Pentru tenurile grase se pot face bai de aburi cu infuzie din doua lingurite flori la o cana cu apa in clocot.
Cum procuram florile de musetel
Ele pot fi procurate de la magazinele specializate in produse naturale. Daca florile de musetel sunt cumparate din piata este bine sa ne informam asupra locului de unde au fost culese. Trebuie evitate pajistile apropiate de sosele (caci florile se incarca cu plumb si devin toxice) precum si locurile unde au fost folosite substante toxice.
Florile de musetel se culeg in zile insorite si in timpul pranzului.
Ele trebuie uscate la umbra, in locuri curate si bine aerisite, intinse in strat subtire pe o panza curata sau pe o hartie alba.
Revistele, ziarele si tipariturile sunt contraindicate pentru uscare caci florile pot absorbi cerneala tipografica care este toxica.
In timpul uscarii se intorc din cand in cand pentru a nu se innegrii. Florile nu trebuie sa transpire, sa mucegaiasca sau sa fermenteze.
Florile uscate se pastreaza in pungi de hartie sau cutii de carton. Borcanele si pungile de plastic sunt contraindicate caci in ele plantele transpira.
Florile uscate se pot folosi timp de doi ani de la recoltare dupa care se arunca.

http://www.ele.ro/articol_2740.html

Musetelul

Musetelul, Matricaria chamomilla, face parte din familia Compositae. Planta s ecultiva pentru inflorescentele sale, cunoscute in frmacie sub denumire Flores chmomille.

Este o planta ierboasa, anuala, cu radacina pivotanta, subtire, cu numeroase ramificatii dezvoltate superficial. Frunzele sunt dispuse altern de la subsoara lor dezvoltandu-se ramuri terminate printr-un capitul. Florile sunt grupate in capitule cu diametrul de 1,5 – 2 cm. Florile marginale sunt de culoare alba, iar cele interne sunt galbene aurii. Planta infloreste din iulie pana in august. Fructul este o achena putin arcuita, lunga de 1-2 mm. O planta poate sa produca aproximativ 45.000 fructe.

Intreaga planta de musetel emana o aroma placuta, caracteristica, datorita uleiului volatil pe care il contine. Originea musetelului este in sudul si sud-estul Europei, inclusiv in Romania, unde poate fi intalnit in flora spontana. Musetelul este putin pretentios fata de temperatura. Semintele lui germineaza la 6 grade celsius, in timpul iernii plantele putand suporta geruri de pana la – 30 grade celsius. Este pretentioas ins afata de umiditate, primavara secetoasa fiind daunatoare plantei. Fata de soluri, nu are cerinte, el putand fi intalnit chiar si pe saraturi. Recoltatul florilor se face in mai mlte etape, deoarece durata de inflorire este lunga. Momentul cel mai potrivit este atunci cand majoritatea inflorescentelor au au petalele florilor dispuse orizontal. Inbflorescentele abia deschise nu se recolteaza deoarece au un continut redus de ulei esential si nu se usuca bine.

Recoltarea se face numai pe timp frumos, uscat. Inflorescentele se rup de pe plante cu o codita de cel mult 2 cm, fie manual fie cu ajutorul unor piepteni. Acestea se pun imediat la uscat, operatiune ce dureaza o spatamana, intr-un spatiu bine aerisit si uscat.

http://ingrijireaplantelor.gradinamea.ro/Plante_medicinale__musetelul_2643_543_1.html

Musetelul

Musetelul, numit in unele locuri romanita, matricea sau moruna, este una dintre cele mai vechi si folosite plante medicinale. Creste pretutindeni, pe marginile drumurilor, ogoarelor, pe langa case. In unele regiuni ale tarii se gasesc campii intinse cu musetel. Florile – Flores Chamomille – contin ulei volatil, de culoare albastra, care datorita unui principiu numit azulen si a unui glicozid de natura flavonica (apigenina) au proprietati antispasmodice, anestetice, dezinfectante si antiinflamatorii.Datorita acestor insusiri, infuzia de musetel calmeaza spasmele muschilor stomacului provocate de gastritele si colitele insotite de colici. Azulenul din uleiul de musetel prezinta un efect favorabil in unele stari alergice, astmul bronsic al copiilor. Proprietatile antiseptice si bactericide ale musetelului sunt mult apreciate in medicina stiintifica. Infuzia de musetel se recomanda contra diareei si, in general, in toate afectiunile stomacului si intestinelor, de cele mai multe ori in asociatie cu frunze de menta. O actiune binefacatoare aduce si in bolile de ficat. Ceaiul de musetel, impreuna cu anason sau fenicul, se da copiilor pentru calmarea colicilor si eliminarea gazelor. In raceli si gripa, ceaiul de musetel provoaca transpiratie, ceea ce face sa scada febra. Datorita proprietatilor antiseprice (calmeaza durerile si reduce inflamatiile), musetelulu se foloseste extern sub forma de cataplasme, clisme, gargara si bai in diferite afectiuni. Ranile cu puroi, arsurile, hemoroizii, durerile de gat, diferitele ulceratii ale pielii, leucoreea, abcesele dentare, conjunctivita etc. sunt influentate in bine de musetel.
Unele eczeme zemuinde sunt ameliorate daca se presara pe ele flori de musetel pulverizate.
Parul spalat cu musetel capata un aspect matasos si in acelasi timp isi intareste radacina. De asemenea, calmeaza tenurile inrosite si iritate.

Cercetari mai noi au dovedit ca florile de musetel sitate, din care se elimina coditele si receptaculul prin sitare, sunt mai active decat florile intregi. Aceasta se datoreste faptului ca celulele cu ulei volatil continand azulen sunt fixate numai pe aceste mici floricele, care se desprind de pe receptacul in timpul sitarii capitulului floral. De asemenea, continutul in flavone este mai ridicat in florile tubuloase decat in cele intregi.
Infuzia de musetel se prepara din una-doua lingurite de flori intregi sau sitate, peste care se toarna o ceasca de apa clocotita. O alta metoda de preparare este urmatoarea: se macereaza una-doua lingurite de flori intr-o jumatate de ceasca de apa rece, timp de 30 de minute. Se strecoara lichidul si se pune deoparte. Peste florile ramase se toarna jumatate de ceasca de apa clocotita si se lasa 15 minute. Se strecoara si se amesteca ambele lichide. Prin acest procedeu se extrag majoritatea principiilor active din flori.

Pentru bai, se pun intr-un saculet de panza un pumn-doi de flori pulverizate, peste care se toarna apa clocotita. Se lasa astfel pana ce baia ajunge la temperatura normala a corpului, apoi se foloseste in scopul dorit.
In arsuri, musetelul se poate folosi sub forma de ulei, care se prepara astfel: 10 g flori sitate (doua linguri) se umezesc cu o lingura de alcool. Dupa cateva ore, acestui continut i se adauga 100 g ulei de floarea-soarelui si se incalzeste pe baia de apa (un vas cu apa in care se pune vasul cu musetel) timp de 2-3 ore pana ce alcoolul s-a evaporat. In tot acest timp, uleiul se amesteca adeseori. Se strecoara si se stoarce. Uleiul obtinut se pastreaza in sticle colorate si la rece.
Unii autori recomanda contra durerilor de cap cate 1 g flori de musetel pulverizate, luate cateva ore dupa masa.

Pentru gargara sau bai pentru ochi se face o infuzie din 15 g (3 linguri) flori de musetel cu 200 g apa. Dupa 10-15 minute se strecoara lichidul la care se adauga 4 g acid boric. Pentru tenuri ridate, iritate congestionate, uscate, se aplica comprese. Baile de aburi facute cu musetel ajuta la curatarea radicala a tenului.
In cazul balonarilor de stomac, se recomanda un ceai preparat dupa urmatoarea formula: musetel si fenicul, cate doua linguri, radacina de nalba, de lemn-dulce si frunza de menta, cate 4 linguri din fiecare. Din acest ameste se iau doua linguri care se oparesc cu doua pahare de apa. Dupa 15 minute se strecoara lichidul si se indulceste. Se bea in cursul zilei cate un sfert de pahar de ceai.In gastrite si enterite se poate folosi urmatorul amestec de plante: musetel, coada-soricelului, pelin, menta si salvie. Se infuzeaza doua linguri din acest amestec cu un pahar de apa. Se lasa 15 minute, apoi lichidul se strecoara si se bea neindulcit, pe stomacul gol, in cursul unei zile, in doua reprize.
Pentru ameliorarea durerilor provocate de menstruatiile dificile, se recomanda un ceai din 40 g musetel, 30 g frunze de menta si 30 g radacina de valeriana. O lingura din acest ameste de plante se opareste cu o ceasca cu apa. Dupa racire se strecoara, se indulceste si se beau doua-trei ceaiuri pe zi.

Florile de musetel intra in compozitia ceaiurilor contra colicilor pentru adulti si copii, anticolitic, gastric, sudorific, gargara si a diferite produs cosmetice.

http://www.terapii-naturiste.com/plante/plante_medicinale/musetelul.htm

http://www.elefantulverde.ro/untul.html

http://www.presa-zilei.ro/stire/3195/musetel-intrebuintari.html

Musetelul: beneficii, sfaturi folositoare si efecte secundare

Odata cu cresterea interesului populatiei pentru terapia alternativa, multe terapii vindecatoare aliate si-au castigat popularitate. Canalele media le-au intampinat pe unele cu caldura, iar pe altele le-au blamat.

Aromaterapia este una dintre terapiile care, cu ajutorul canalelor media, primeste multa publicitate pozitiva. Multi oameni o accepta si numarul practicantilor creste rapid zi de zi. Odata cu cresterea popularitatii aromaterapiei si afacerile bazate pe uleiuri esentiale au luat avant.Dintre toate uleiurile esentiale musetelul este cel mai cautat de toata lumea. Mirosul sau dulce incanta pe toti si are efecte calmante pentru muschii obositi.Cel mai de calitate musetel provine din Delta Nilului – Egipt. Din musetel se obtine un placut ceai aromatic cu gust de fructe, accentuat de zahar sau miere. Este baut deseori pentru diminuarea unor probleme de sanatate de la dureri de dinti pana la nervozitate. Musetelul s-a dovedit a fi benefic in alinarea durerilor de cap si este o planta relaxanta naturala foarte cunoscuta pentru cei care sufera de insomnie.In multe cercuri musetelul este considerat a fi un ceai ce favorizeaza somnul datorita proprietatilor sale naturale, insufland moleseala. Ajuta, de asemenea, si in tratarea bolilor digestive prin calmarea stomacului si a nervilor.

Numele din botanica al acestei plante este Matricaria, derivat din termenul latin “matca/uter”, deoarece pe vremuri a fost folosit pentru tratarea unor afectiuni ale femeilor. Musetelul deriva si din vechea greaca si se traduce “mar de pamant”, asta referitor la aroma de fructe.Precum multe ceaiuri si plante, musetelul trebuie consumat fara a adauga lapte, dar asta nu exclude adaugarea de miere, lamaie, tei, scortisoara, etc. Amestecul de musetel cu menta administrat timp de 2 saptamani, 5 cesti pe zi va vor ajuta la eliminarea substantelor care produc spasme musculare si inflamatii.Adaugand cateva picaturi de ulei de musetel in apa pentru baie va vor elibera de tot stresul zilnic. Daca le adaugati in baia de dimineata, atunci asteptati-va sa fiti binedispus si energic toata ziua. Folosind un deodorant de camera cu aroma de musetel va adauga o ambianta placuta intregii case. In acelasi timp ajuta la intarirea parului si rezolva probleme ale podoabei capilare.Musetelul este tonic, bitter, stimulator, aromat, analgezic, antispasmodic si medicament pentru stomac. Este folosit in general pentru uz extern pentru a grabi vindecarea si a trata inflamatiile, iar cu uz intern pentru tratarea febrei, derajamente stomacale, anxietatea si insomnia. Se foloseste si in compozitia sampoanelor pentru luciul oferit parului.Studiile clinice au aratat clar ca musetelul are un slab efect sedativ cand este administrat sub forma de ceai. Testele pe animale au demonstrat ca uleiul volatil de musetel, administrat pe cale orala iepurilor cu probleme la rinichi, au normalizat caracteristica uremica. Acest lucru demonstreaza ca musetelul se poate folosi in afectiunile rinichilor.S-a dovedit ca musetelul este folositor si in reducerea inflamatiilor in cazul artritei. De asemenea, relaxeaza muschii incordati ai intestinelor.

Musetelul este, in general, considerat sigur si nontoxic. Efectele secundare sunt rare. Nu folositi tinctura sau ulei esential de musetel pe timpul sarcinii. Musetelul poate creste efectele anticoagulante. Nu trebuie luat impreuna cu medicamente sedative sau alcool.Cei care sunt alergici la rugina sau la alte plante din familia Asteraceae trebuie sa evite musetelul. Acesta poate interveni in coagularea sangelui, deci nu il folositi impreuna cu aspirina sau alte substante care au proprietati anticoagulante. Unora le poate provoca moleaseala. Iar in cantitati mari poate cauza stare de voma si gaze vomitative.Musetelul este o adevarata comoara. Folositi-l cu grija si va va aduce numai beneficii. Asa cum a fost folosit timp de secole cu rezultate spectaculoase si de acum incolo va fi la fel de mult utilizat, mai ales ca in fiecare zi se descopera o noua utilitate pentru el.

http://www.medicina-naturista.ro/plante/plante-medicinale-de-la-m-la-z/musetelul-beneficii-sfaturi-folositoare-si-efecte-secundare.html

Mușețelul

Denumirile populare: mamorița, mărariul câinelui, matricea, moruna, moșițel, mușățea, mușețel de câmp, ochiul boului, poala Sfintei Marii, roman, romanița, romască, romanit.
Este o plantă originară din sudul și sud-estul Europei, răspândită astăzi pe toate continentele. La noi în țară crește în locuri însorite și mai umede, prin sate, pe lângă garduri, drumuri, prin lanuri, pe pajiști, cu predilecț ie pe soluri nisipoase. Adesea este întâlnit în toate zonele de câmpie și în toate zonele țării. Înflorește din luna aprilie și până la sfârșitul lunii august. Valorosul mușețel este izgonit tot mai mult din cauza folosirii excesive a îngrășămintelor chimice și a combaterii buruienilor prin erbicide. După ierni bogate în zăpadă și primăveri cu multă umiditate, poate înflori și de două ori pe an, cea de-a doua înflorire în luna septembrie. De la această plantă sunt folosire florile – Flores Chamomillae – ce se recoltează din luna mai și până în august. Este considerat un „leac universal“, mai ales pentru copiii mici, sugarilor li se poate da ceai de mușețel la orice indispoziție, mai ales contra crampelor și durerilor abdominale. Ajută și în diaree, erupții cutanate, balonări, tulburări menstruale, mai ales în amenoree, în afecțiuni ale organelor pelviene, în insomnii, epididimită, febră, dureri de diniI, dureri în urma unor răni.

Compozitia chimică: florile conțin ulei eteric (0,38- 0,81%), glucide, acizi organici, colină, vitaminele – B1 și C; minerale cum ar fi calciu, fosfor, zinc, siliciu, cupru, mangan, fier.
Mușețelul are efect sudorific, calmant, antispasmodic, dezinfectant și antiinflamator în inflamații de tot felul, dar mai ales ale mucoaselor. Extern, mușețelul se administrează sub formă de comprese și spălături în conjunctivite și alte inflamații ale ochilor, în erupții cutanate care provoacă mâncărimi sau supurații, ca gargara în dureri de dinți, precum și în spălarea rănilor. Când suntem supărați, ar fi bine să bem câte o ceașcă cu infuzie de mușețel; ne-am liniști înainte ca inima să ne fie afectată. Este indicat a se folosi o pernă în care să se introducă planta uscată, pentru a calma durerile, iarna perna se așază pe calorifer, după care se aplică pe locul dureros, vara se ține câteva minute în soare până se încălzește, apoi se aplică. De asemenea, perna poate fi folosită și de cei care se confruntă cu insomniile. Băile și spălăturile cu mușețel au un efect calmant și sunt indicate datorită calităților sale în tratarea bolilor de natură nervoasă, fiind cunoscute influențele sale benefice asupra întregului sistem nervos. După boli grele sau stări de epuizare, vă veți simți curând mai bine și mai liniștiți sufletește. Este indicat și în îngrijirea tenului, și se știe că dacă o dată pe săptămână se va spăla fața cu infuzie de mușețel, tenul va înflori, iar culoarea va fi împrospătată. Mușețelul ușurează scaunul fără a avea efect laxativ și este astfel indicat indirect în tratamentul intern al hemoroizilor, care pot fi tratați extern cu alifie de mușețel. Guturaiul și sinuzita se ameliorează mult mai repede, dacă se fac inhalații cu vapori de mușețel. Uleiul de mușețel era folosit încă din Antichitate, ca frecție contra nevralgiilor și a reumatismului articular. La vechii egipteni, mu- șețelul era considerat, datorită puterilor sale miraculoase asupra scăderii febrei, drept floarea zeului Soare. Se utilizează în boli sub forma de:antiinflamator, analgezic, antiseptic, antihistaminic, antispastic, cicatrizant, gastric, tonic capilar.

Uz intern: gastrite hiperacide, ulcer gastric, enterocolite, diaree, gripă, guturai, menstre dureroase, astm bronsic, insomnii.

Uz extern: gingivite, abcese dentare, amigdalite, stomatite, ulcere, hemoroizi, furunculoză, răni purulente, ulcerații, leucoree, reumatism, arsuri, sinuzite.

Alifie cu mușețel
Se iau 2 pumni de flori, frunze și tulpini, se taie mărunt, se pun într-un kg de unt, margarină sau untură de porc, fără sare, 50 g ceară de albine, iar cu o lingură din lemn se amestecă până devine maroniu, apoi se lasă la macerat până a doua zi, când se încălzește și se strecoară prin tifon. Se ține la frigider în borcane sau în cutii. Se folosește pentru masaj în cazul hemoroizilor, vindecarea rănilor.

Ulei de mușețel
Se pun 10 g flori proaspete de mușețel într-o sticlă, deasupra se toarnă o lingură de alcool de minimum 45 de grade și se lasă astfel 2 -3 ore, după care se toarnă deasupra 100 ml ulei de floarea-soarelui și se pune vasul la fiert pe baia de aburi, timp de 3 ore. Se strecoară și se pune în sticluțe mai mici care se păstrează la rece. Este indicat în tratarea arsurilor de orice fel.

Infuzia din flori de mușețel
Aceasta se prepară dintr-o linguriță de flori la o cană ( 250 ml) cu apa clocotită. Se lasă acoperită 15 minute și apoi se strecoară. Se beau 1- 2 căni pe zi, preferabil pe stomacul gol. Infuzia ajută în: gastrite hiperacide, ulcer gastric, enterocolite, balonări, colici abdominale, stimularea funcției hepatice, menstre dureroase, astm bronșic. Este indicată și în tratarea gripei, dacă se beau 2 căni pe zi.

http://www.atac-online.ro/sanatate_/musetelul-(matricaria-chamomilla)–familia-asteraceae_8664

http://www.okey.ro/index.php/musetelul-matricaria-chamomilla/2006/03/20/

MUSETELUL- (Matricaria chamomilla)

http://www.netmedic.ro/plante-medicinale/18/Musetelul

http://www.topfeminin.ro/sanatate/medicina+alternativa/musetelul,+un+dar+nepretuit+al+naturii

http://www.forum.santamia.ro/viewtopic.php?t=246

  Denumit stiintific Matricaria chamomilla L., musetelul sau romanita este o specie anuala sau hibernanta, ce infloreste din aprilie pana la sfarsitul lunii august, uneori si a doua oara, in septembrie. De la aceasta planta se utilizeaza florile, ce se cultiva din mai pana in august.

Compozitia chimica
Florile de musetel contin:

uleiuri volatile ai caror componenti principali sunt azulenele, camazulenele gasindu-se in proportie de 10%. Camazulena desensibilizeaza organismul fata de histamine, acestea fiind eliberate in cursul proceselor inflamatorii. Camazulenele se gasesc sub forma de proazulene. Prin degradare enzimatica acestea dau nastere acidului camazulen – carbonic care prin antrenare in curent de vapori de apa pune in libertate bioxid de carbon si camazulene. Din florile ligulate si tubulare au mai fost izolate doua proazulene: matricina si matricarina. Pentru a se asigura o conservare cat mai indelungata, uleiul volatil se pastreaza la intuneric;

flavonozide si alte principii nevolatile: apigenina, umbeliferona, acid salicilic, rezine, fitosterine, substante de natura glicozidica cu structura chimica inca neelucidata, avand actiune spasmolitica, cvercimetrina, acid clorogenic, camilina, vitaminele B1 si C, substante minerale etc.

Actiune farmacodinamica
Datorita uleiului volatil bogat in azulene, cat si apiginei, florile de musetel au actiune antispastica (gastrica si intestinala), anestezica, antiseptica si antiinflamatoare, carminativa, cicatrizanta, fapt care creeaza conditii favorabile in tratamentul unor stari inflamatorii, acute sau cronice, ale mucoasei gastrice si intestinale. De asemenea, musetelul inactiveaza toxinele bacteriene, avand astfel o actiune antitoxica, bacteriostatica si bactericida; efect antidiareic, sudorific, sedativ.

Indicatii terapeutice

Musetelul se poate utiliza:
1. Intern – pentru efectele carminative, usor sedative, antispastice si tonic. Se utilizeaza sub forma de infuzie (1 lingurita de planta la 1 cana apa, 1-2 cani pe zi) sau extractie dubla: se macereaza la rece 1-2 lingurite de flori in jumatate de cana de apa, timp de 30 minute. Solutia se strecoara, iar florile se infuzeaza cu o alta jumatate de cana de apa clocotita. Cele doua lichide se amesteca. Amestecul se bea de-a lungul unei zile.

Pentru uz intern, mustetelul este indicat in afectiuni precum: amigdalite, catar cronic respirator, faringite, reactii alergice, astm alergic, colici, tulburari digestive insotite de durere si balonare (gastrita hiperacida, ulcer gastric, colita), spasme intestinale, stari dispeptice, diaree, cistite, iritabilitate premenstruala, menstre dureroase, tulburari menstruale, dezechilibre hormonale la pubertate, insomnii (adjuvant), stres.

Pentru potentarea efectului antiseptic si antispastic la nivelul aparatului digestiv, se poate asocia ceaiul de musetel cu cel de coada-soricelului.

2. Extern – pentru actiunea cicatrizanta, emolienta si antiflogistica, musetelul poate fi folosit sub forma de:

inhalatii (in afectiuni ale cailor respiratorii superioare si ale sinusurilor, astm alergic – 1 l de apa fiarta se toarna peste 4 linguri de musetel, iar aburul se inhaleaza sub un prosop);

clisme (in stari iritative ale intestinului gros);

comprese si spalaturi (in conjuctivite si alte inflamatii ale ochilor, pete si iritatii cutanate, prurit vulvar, eruptii cutanate care provoaca mancarimi sau supuratii.). Pentru comprese, se toarna 250 ml lapte fierbinte peste 1 lingura de musetel, se infuzeaza 1 minut, se strecoara si se foloseste caldut.

gargare cu infuzie –  3 linguri la 1 cana de apa, la care se adauga 4 g de acid boric.

Afectiuni ce pot fi ameliorate cu ajutorul musetelului: gingivite, abcese dentare, amigdalite, stomatite, ulcere, hemoroizi, furunculosa, rani purulente, ulceratii, leucoree, reumatism, arsuri, eczeme.
 

Alte recomandari

Baile si spalaturile cu musetel sunt indicate in stari de epuizare, datorita efectului sedativ. Pentru o baie totala, se utilizeaza 2 pumni cu varf de flori de musetel, iar pentru spalarea fetei si a parului se foloseste o mana cu flori pusa in apa fiarta.

Alifia de musetel poate fi benefica in caz de hemoroizi (asociata cu ceaiul de musetel intern).

Uleiul de musetel – prin masaj este util in cazul nevralgiilor si al paraliziilor, precum si arsurilor. Preparare: se culeg flori de musetel pe vreme insorita, se pun intr-o sticla, peste care se adauga ulei de masline, care sa acopere cu 2 cm florile. Sticla se astupa si se pastreza la soare timp de 14 zile, dupa care se strecoara si se pastreaza la rece, in sticlute bine astupate.

Florile fierte pot fi aplicate direct in caz de dureri la nivelul vezicii urinare (efect antispastic). Acestea au aplicatii si in cosmetica, pentru ingrijirea tenului (bai de aburi, comprese) si a parului.

http://farmaciata.ro/SitFiles/articol.php?id=243&idsec=8

http://www.evenimentul.ro/articol/musetelul.html

http://www.healthy.ro/articol/Medicina-alternativa/4231/Musetelul-un-medicament-universal.html

http://www.ciorna.com/download-567-musetelul.html

http://www.editiaspeciala.com/stiri/2007-02-23/Musetelul-vindeca-laringitele–27628.asp

mușețelul, remedii contra celulitei- Masaj cu ulei de mușețel

Remediu universal, mușețelul poate fi folosit și în cazul celulitei. Planta are proprietăți antiinflamatoare, de activare a circulației sanguine și ajută la eliminarea toxinelor din epidermă. În urma unui tratament cu mușețel, pielea devine mai fermă și netedă, iar celulita dispare.

Se prepară o tinctură de mușețel din 40 g flori macerate timp de 6-8 ore în 4 linguri de alcool. Se împarte maceratul în două părți egale. O parte se depozitează într-o sticluță închisă la culoare, iar în cealaltă se adaugă 100 ml ulei de măsline. Preparatul se fierbe în baie de abur 2-3 ore, apoi se filtrează prin presare și se depozitează într-o sticlă de culoare închisă. Zonele afectate de celulită se masează cu ulei de mușețel amestecat cu tinctură (20 ml tinctură la 60 ml ulei de mușețel), timp de 15-20 minute, în fiecare seară.

http://www.evenimentul.ro/articol/iedera-si-musetelul-remedii-contra-celulitei-0.html

Musetelul albeste dintii

Musetelul, denumit stiintific Chamomilla Recutita, creste pe campii cu sol argilos si apare mai ales dupa ierni bogate in zapada si primaveri cu multa umezeala si este recunoscut pentru mirosul sau deosebit de aromat si placut.
Denumit de catre vechii egipteni drept floarea Zeului Soare, datorita puterii sale de a scadea febra, musetelul are foarte multe proprietati curative benefice.
Musetelul are efect sudorific, calmant, antispasmodic, dezinfectant, antiinflamator, iar baile si spalaturile cu musetel au un efect calmant, cu influenta benefica asupra intregului sistem nervos.
Se foloseste in cazul abceselor dentare, a gingivitelor si este un remediu homeopatic foarte eficient si foarte folosit in albirea dintilor.

http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/40068/Smirna-si-musetelul-mentin-dantura-sanatoasa

http://www.technorati.ro/node/61618

http://naturiste.myforum.ro/-vp126.html

http://www.super-referate.com/referate/biologie/22/MUSETELUL.php

http://www.referat-scoala.com/referat/biologie/18/MUSETELUL–Matricaria-chamomilla–Fam–Compositae-.php

http://www.referat-online.com/referate/biologie/referat15/MUSETELUL–Matricaria-chamomilla-Familia-Compositae.php

Musetelul

Matricaria chamomilla (Fam. Compositae)
Denumiri populare mai cunoscute :romanita, matricea, moruna, mositel,romanita buna.
Planta ierbacee, anuala, spontala, scunda, atingand inaltimea de0,2-0,6 m, mult ramificata.Florile sunt grupate in capitule terminale.Marginea fiecarui capitul este ocupata de flori albe, iar in
regiunea lui centrala se gasesc numeroase flori tubuloase,galben-aurii. Receptaculul capitulului plan la inceputul infloririidevine conic si gol la interior, ceea ce permite sa deosebim florilede musetel adevarat de florile recoltate de la specii inrudite silipsite de proprietati terapeutice.Musetelul este o planta originaradin sudul si sud-estul Europei, raspandita astazi pe toatecontinentele.La noi creste in locuri insorite si mai umede, prin sate,pe langa garduri, drumuri si cai ferate, pe langa locuintele
oamenilor, prin lanuri, pe pajisti, cu predilectie pe soluri nisipoase usoare.Apare masiv in campie pe solurile saraturoase.Este cultivat in toate zonele tarii.Infloreste din lunile aprilie, mai pana la sfarsitul lunii august.Uneori infloreste a doua oara prin septembrie.Se poate confunda cu alte specii din genul Matricaria sau din genul Anthemis.Matricaria inodora (musetelul prost) este lipsit de mirosul aromat caracteristic, iar receptaculul este plin la interior.Matricaria matricarioides (musetelul cu flori verzi) este lipsit de mirosul aromat caracteristic, iar receptaciulul este plan sau semiglobulos, inflorescentele au diametrul mult mai mare (1,5-4 cm), alaturi de fiecare floare pe receptacul se afla cate o palee scuamiforma (se observa dupa inlaturarea florilor tubuloase de pe receptacul).Matricaria chamomilla are mirosul caracteristic puternic aromat.Receptaculul inflorescentei este plan la inceputul infloririi, apoi devine conic si gol la interior.Florile ligulate albe sunt femele, orizontale la inceputul infloririi, apoi brusc rasfrante.Florile hermafrodite sunt tubuloase, dispuse central, foarte numeroase (circa 500), galben-aurii, cu corola cu 5 dinti, 5 stamine
si un ovar stiamat bifurcat.

Momentul cel mai prielnic de recoltare este cand majoritateainflorescentelor au petalele florilor marginale dispuse orizontal (Flores Chamomillae).In aceasta faza de inflorire, florile tubulare au cel mai mare continut in ulei esential.Inflorescentele abia deschise nu se vor recolta.Ele au un continut variat in ulei esential, nu se usuca bine, se brunifica usor. La cele care au trecut de toiul
infloririi, dupa uscare se scutura o parte din florile tubulare.Recoltarea se face numai dupa ce s-a ridicat roua si numai pe timp cu soare.Recoltarea din flora spontana se face de obicei o singura data pe an, ceea ce in conditiile noastre are loc din luna mai si pana in luna iunie.

Componentii principali :ulei volatil bogat in chamazulena, substante amare de natura sescviterpenica, flavonoide, substante de natura cumarinica, colina, mucilagii, apigenina umbeliferona, acid salicilic,
rezina, fitosterine, substante glicozidice, cvercimetrina, acid clorogenic, camilina, vitaminele B1 si C, substante minerale etc.

Proprietati :antiinflamatoare, analgezice, antiseptice, antihistaminice, antispastice, cicatrizante si gastrice, actiune emolienta, antiseptica si decongestiva anorectal si tonic capilar.

Indicatii :Intern-sedativ antispasmodic si stimulent in cistite ; intratamentul gastritelor, enterocolitelor, dismenoreelor, colicilor intestinale, diareei, infectiilor renale, in boli ale ficatului ; in
unele stari alergice, astmul bronsic al copiilor ; ceaiul de musetel impreuna cu anason si fenicul se da copiilor pentru calmarea colicilor si eliminarea gazelor.

Extern-se foloseste sub forma de cataplasme, clisme, gargara si bai in diferite afectiuni ; ranile cu puroi, arsurile, hemoroizii, durerile de gat, diferitele ulceratii ale pielii, abcesele dentare si
conjunctivitele sunt influentate in bine de musetel ; parul spalat cu ceai de musetel capata un aspect matasos si in acelasi timp ii intareste radacina ; calmeaza tenurile inrosite si iritate.

Contraindicatii :persoanele cu micoze (ciuperci) intrucat chamazulenul le intretine si reactiveaza.

Mod de folosire :Intern- a)Infuzie-1-2 lingurite de flori peste care se toarna 200-300 ml apa clocotita, se beau 2-3 ceaiuri pe zi.O alta metoda de preparare este urmatoarea :se macereaza 1-2 lingurite de
flori intr-o jumatate ceasca apa rece, timp de 30 de minute.Se strecoara lichidul si se pune deoparte.Peste florile ramase se toarna jumatate ceasca de apa clocotita si se lasa 15 minute.Se strecoara si se amesteca ambele lichide.Prin acest procedeu se extrag majoritatea principiilor active din flori.

b)In cazul balonarilor de stomac se recomanda un ceai preparat dupa urmatoarea formula :musetel, fenicul (cate 2 linguri) si radacina de nalba, de lemn dulce si frunza de menta (cate 4 linguri din
fiecare).Din acest amestec se iau 2 linguri care se oparesc cu 2 pahare cu apa.Dupa 15 minute se strecoara lichidul si se indulceste.Se bea in cursul unei zile cate un sfert de pahar de ceai.

c)In gastrite si enterite se poate folosi urmatorul amestec de plante : musetel, coada soricelului, pelin, menta si salvie.Se infuzeaza 2 linguri din acest amestec de plante cu un pahar de apa.Se lasa 15 minute, apoi lichidul se strecoara si se bea neindulcit, pe stomacul gol, in cursul unei zile, in 2 reprize.

d)Contra durerilor de cap se recomanda cate 1 g de flori de musetel pulverizate, luate la cateva ore dupa masa.

e)Pentru ameliorarea durerilor provocate de menstruatiile dificile se recomanda ceai din 40 g musetel, 30 g frunze de menta si 30 g radacina de valeriana.O lingura din acest amestec de plante se opareste cu o ceasca de apa.Dupa racire se strecoara, se indulceste si se bea 2-3 ceaiuri pe zi.

Extern-a)Infuziile si decoctiile de 5 g% se utilizeaza in dermatologie, in tratamentul paradontozelor (sub forma de gargara), ca vulnerar sub forma de cataplasme si in spalaturi si clisme.

b)Pentru gargara sau bai pentru ochi se face o infuzie din 15 g (3 linguri) flori de musetel cu 200 ml apa.Dupa 10-15 minute se strecoara lichidul, care se adauga 4 g acid boric.

c)In arsuri florile de musetel se folosesc sub forma de ulei ce se obtine astfel :2 linguri de flori (10 g) se imbina cu o lingurz de alcool si se lasa in repaus, intr-un vas acoperit.Dupa 4-5 ore peste acest amestec se toarna 100 ml ulei de floarea soarelui si totul se mentine 3-4 ore intr-un vas metalic in care fierbe apa, amestecand din cana in cand.Dupa acest timp se filtreaza, iar uleiul rezultat se pastreaza la rece, in sticle colorate si se foloseste sub forma de comprese aplicate pe rani.

d)Pentru bai se pun intr-un saculet de panza 1-2 pumni de flori pulverizate, peste care se toarna apa clocotita.Se lasa astfel pana ce baia ajunge la temperatura normala a corpului, apoi se foloseste in scopul dorit.

Utilizari populare :solutia apoasa obtinuta prin fierberea plantei se foloseste la spalaturi si oblojeli contra durerilor de cap si de urechi ;solutia apoasa se tine in gura contra durerilor de dinti, se face cu ea gargara impotriva durerilor de gat ;ceaiul se ia contra tusei, racelii, reumatismului.

Florile de musetel intra in compozitia ceaiurilor contra colicilor pentru adulti si copii, anticolitic, gastric, sudorific, gargara si a produselor cosmetice Floriten 1 si 2.

Bibliografie :Terapia naturista-Incursiune in farmacia naturii.Editura
Stiintifica,Bucuresti,1992.

http://www.referat.ro/referate/Musetelul_5738.htm

http://www.studentie.ro/Referat_Musetelul-nrciteste5682.html

http://www.mamanatura.ro/util/plante_medicinale/musetelul_matricaria_chamomilla-4000014.html

Musetelul – un miros characteristic

Musetelul bun are un miros caracteristic si penetrant, deosebindu-se de celelalte specii inrudite prin aceea ca are receptaculul capitulului bombat, conic, gol in interior, iar printre flori nu exista bractee sau paiete. Se folosesc florile, fara peduncul, recoltate in lunile mai – august. Recoltarea se face pe timp uscat, dupa ce se ridica roua. Florile ofilite nu se culeg. Recoltarea se face cu piepteni speciali sau cu mana, adunand capitulele florale. Florile se intind la umbra, pentru a se racori, apoi se vantura, pentru a se indeparta corpurile straine si praful.
Musetelul este anestezic, dezinfectant, antiinflamator, antiseptic, bacteriostatic, bactericid, sedativ, carminativ, antispastic, gastric si intestinal, cicatrizant, sudorific, antidiareic. Nu este nici o exagerare cand musetelul este numit "leac pentru orice boala", in special pentru copii. Se foloseste in gastrite, enterocolite, diaree, balonari, colici intestinale, dismenoree (tulburari menstruale), amenoree, insomnii, orhite, nefrite, conjunctivite, gingivite, abcese. Baile si spalaturile cu musetel sunt indicate in starile de epuizare, pentru efectul lor sedativ.

Musetelul stimuleaza peristaltismul intestinal, fara a provoca purgatie si de aceea este indicat in hemoroizi, atat intern, sub forma de ceai, cat si extern – alifia de musetel. In sinuzite se fac inhalatii cu abur de musetel, iar in nevralgii se fac frectii cu ulei de musetel. Uleiul de musetel indeparteaza oboseala membrelor si este folosit in masajul membrelor paralizate.
Tinctura de musetel este un produs antiinflamator, antispastic, analgezic, emolient, antiseptic, sedativ neurovegetativ. Se indica intern pentru colici abdominale, infectii gastro-intestinale si extern pentru arsuri, plagi infectate, stomatite, faringite. Compresele cu ceai de musetel sau tei ajuta la ochii incercanati, obositi sau rosii. In cazuri de arsuri, se unge partea vatamata cu miere naturala si se acopera cu o bucatica de folie de plastic, dupa care se pune un bandaj. Tratamentul se face dimineata si seara, pe o perioada lunga. Inaintea fiecarui tratament se spala pielea cu ceai de musetel sau de tei.

http://www.e-sana.ro/index.php?a=920&p=2

http://www.editie.ro/mod.php?mod=stiri&idstire=48821

http://www.gradina-online.ro/Musetel_Matricaria_recutita_A3620.html

http://www.elmiplant.ro/Principii-Active_RO/el_Extract-De-Musetel_3.html

http://www.magazinstiintific.ro/Stiinta:DOSARE/Efectele-benefice-ale-plantelor,-legumelor-si-fructelor_2896.html

http://www.cosmetice-naturale.ro/cosmetice_naturale/herbacin/wuta_kamille_series/

http://stiri.acasa.ro/stiri/Scapa-de-iritatii-cu-ingrediente-naturale_–s56953.html

Musetelul
La corbul nostru medic batu un pui de cuc:
-vai, doctore, ma-mpiedic de moartea mea! Bucluc.
Imi joaca dinsa festa, cu-aceste pete ce-s?
Si apetitu-acesta… nu-i semn si el de acces?
Si pielea – vai! – rosita taman la subtiori…
Ce zici? Nu am bronsita? Nu zac cumva de cori?
Iar corbul: – na-i nimica. Cel mult – racit nitel.
Dar las ca-ti scoatem frica cu-n ceai de musetel.
Ne-atinge iute telul c-un pic de ceai galbui
pai, stim noi musetelul, slavita-i floarea lui.

http://www.salvaeco.org/plmed/page/musetel.php

Bibliografie

http://plantemedicinale.felicitari-virtuale.ro/

http://www.pharma-business.ro/content/view/94/30/

http://www.gradinamea.ro/Tipuri_de_factori_care_cauzeaza_boli_la_plante_3469_588_1.htmlhttp://www.gradinamea.ro/Bacterioze_5105_590_1.html

http://www.gradinamea.ro/Micozele_5104_590_1.html

http://www.farmaline.ro/?&cid=3&art=43&

http://plantemedicinale.lx.ro/#musetel

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mu%C5%9Fe%C5%A3el

http://tratamente.naturale.din.plante.alb.ro/Musetelul%20(Matricaria%20chamomilla).html

http://www.sfatulmedicului.ro/articole/Diverse/Musetelul_476.htm/Siguranta%20utilizarii%20musetelului

http://www.ele.ro/articol_2740.html

http://ingrijireaplantelor.gradinamea.ro/Plante_medicinale__musetelul_2643_543_1.html

http://www.terapii-naturiste.com/plante/plante_medicinale/musetelul.htm

http://www.elefantulverde.ro/untul.html

http://www.presa-zilei.ro/stire/3195/musetel-intrebuintari.html

http://www.medicina-naturista.ro/plante/plante-medicinale-de-la-m-la-z/musetelul-beneficii-sfaturi-folositoare-si-efecte-secundare.html

http://www.atac-online.ro/sanatate_/musetelul-(matricaria-chamomilla)–familia-asteraceae_8664

http://www.okey.ro/index.php/musetelul-matricaria-chamomilla/2006/03/20/

http://www.netmedic.ro/plante-medicinale/18/Musetelul

http://www.topfeminin.ro/sanatate/medicina+alternativa/musetelul,+un+dar+nepretuit+al+naturii

http://www.forum.santamia.ro/viewtopic.php?t=246

http://farmaciata.ro/SitFiles/articol.php?id=243&idsec=8

http://www.evenimentul.ro/articol/musetelul.html

http://www.healthy.ro/articol/Medicina-alternativa/4231/Musetelul-un-medicament-universal.html

http://www.ciorna.com/download-567-musetelul.html

http://www.editiaspeciala.com/stiri/2007-02-23/Musetelul-vindeca-laringitele–27628.asp

http://www.evenimentul.ro/articol/iedera-si-musetelul-remedii-contra-celulitei-0.html

http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/40068/Smirna-si-musetelul-mentin-dantura-sanatoasa

http://www.technorati.ro/node/61618

http://naturiste.myforum.ro/-vp126.html

http://www.super-referate.com/referate/biologie/22/MUSETELUL.php

http://www.referat-scoala.com/referat/biologie/18/MUSETELUL–Matricaria-chamomilla–Fam–Compositae-.php

http://www.referat-online.com/referate/biologie/referat15/MUSETELUL–Matricaria-chamomilla-Familia-Compositae.php

http://www.referat.ro/referate/Musetelul_5738.htm

http://www.studentie.ro/Referat_Musetelul-nrciteste5682.html

http://www.e-sana.ro/index.php?a=920&p=2

http://www.editie.ro/mod.php?mod=stiri&idstire=48821

http://www.gradina-online.ro/Musetel_Matricaria_recutita_A3620.html

http://www.elmiplant.ro/Principii-Active_RO/el_Extract-De-Musetel_3.html

http://www.magazinstiintific.ro/Stiinta:DOSARE/Efectele-benefice-ale-plantelor,-legumelor-si-fructelor_2896.html

http://www.cosmetice-naturale.ro/cosmetice_naturale/herbacin/wuta_kamille_series/

http://stiri.acasa.ro/stiri/Scapa-de-iritatii-cu-ingrediente-naturale_–s56953.html

http://www.salvaeco.org/plmed/page/musetel.php