Muntean Sergiu Vasile Influenta Alimentatiei Asupra Productiei De Lapte Si Reproductiei.. [628469]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARA CLUJ -NAPOCA

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE ȘI BIOTEHNOLOGII
DEPARTAMENTUL I ȘTIINȚE FUDAMENTALE
Disciplina: NUTRIȚIA ȘI ALIMENTAȚIA ANIMALELOR

Sergiu –Vasile MUNTEAN

PROIECT DE DIPLOMĂ

INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA
PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI
REPRODUCȚIEI LA VACI D IN FERMA
P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC:
ȘEF LUCĂRI DR. ING. BENȚEA MIHAI -IACOB
ȘEF LUCĂRI DR. ING. COROIAN CRISTIAN -OVIDIU

Cluj -Napoca
2018

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

2

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 6
PARTEA I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 7
CAP . I PARTICULARIT ĂȚI PRIVIND NUTRIȚIA ȘI ALIMENTAȚIA VACILOR DE LAPTE ……… 8
1.1 Particularități de digestie si valorificare a hranei la taurine ………………………….. ……………………….. 8
1.2 INFLUENȚA STRUCTURII RAȚIEI (TIPUL ALIMENTAȚIEI ) ASUPRA DIGESTIEI
RUMENALE ȘI PRODUCȚIEI LA VACI DE LAPTE ………………………….. ………………………….. ……10
1.3 Cerințele nutriționale la vacile de lapte ………………………….. ………………………….. ……………………. 13
1.4 SPECIFICUL ALIMETAȚIEI VACILOR DE LAPTE ………………………….. ………………………….. .18
1.4.1 ALIMENTAȚIA VACILOR ÎN L ACTAȚIE ………………………….. ………………………….. ……. 18
1.4.2 Alimenția vacilor în lactație iarna ………………………….. ………………………….. …………………….. 21
1.4.3 Alimentația vacilor în lactație vara ………………………….. ………………………….. ……………………. 25
1.4.4 Alimentația vacilor în repaus mamar și pregătire pentru fătare ………………………….. …………… 26
PARTEA A II -A ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….29
CERCETĂRI PROPRII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 29
CAP .II ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA CERCETĂRILOR ………………………….. ………………… 30
2.1 SCOPUL LUCRĂRII, MATERIAL ȘI METODA DE LUCRU ………………………….. ……………….. 30
2.2 ISTORICUL ȘI AMPLASAREA UNITĂȚI ………………………….. ………………………….. …………….. 31
2.3 CONDIȚIILE TEHNICE ȘI ECONOMICE ALE FERMEI ………………………….. …………………….. 32
2.4 STRUCTURA CULTURILOR FURAJERE ………………………….. ………………………….. …………….. 35
CAP .III INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA INDICILOR DE
PRODUCȚIE LA VACILE DE LAPTE ………………………….. ………………………….. ………………………….. .36
3.1 HRANA ADMINISTRATĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 36
3.1.1 Rații pentru vaci de lapte în gestație avansată ………………………….. ………………………….. ……… 37
3.1.2 Rații pentru vaci în lactație ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….41
3.2 Modul de administrare al nutrețurilor ………………………….. ………………………….. ………………………. 44
3.3 Influența structurii rațiilor asupra producției de lapte ………………………….. ………………………….. ….46
3.3.1 Evoluția producției medii de lapte pe o lactație ………………………….. ………………………….. ……46
3.3.2 Evoluția consumului de hrană pe un litru de lapte, pe an ………………………….. …………………… 47

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

3
CAP .IV INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA F UNCȚIEI DE REPRODUCȚIE ……………………… 54
CAP .V ASPECTE ECONOMICE ALE FERMEI “PFA MUNTEAN V.M. VASILE”. …………………….. 57
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 60
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …61

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

4

INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI
REPRODUCȚIEI LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

Autorul: Sergiu -Vasile Munteam

Îndrumător știintific: Șef lucrări dr.ing. Mihai -Iacob BENȚEA
Șef lucrări dr.ing. Cristian -Ovidiu COROIAN

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Facultatea de
Zootehnie și biotehnologii, Calea Mănăștur, nr. 3 -5, 400372,
Cluj-Napoca, România
Adresa e -mail: sergiumuntean27@gmail.com

REZUMAT

În această lucrare este prezentat ă influența alimentației asupra performanțelor productive și a
reproducției la vacile de lapte din ferm a P.F.A MUNTEAN V.M VASILE, Ocnița . Proiectul de
diplomă este redactat în 5 capitole și structurat în două părți : Prima parte prezintă date cu privire la
alimentați a vacilor de lapte și cuprinde un capitol . În a doua parte , extinsă pe patru capitole sunt
prezentate cercetăriile proprii și rezultatele care s -au realizat p e baza observațiilor din
fermă. Capitolul al doilea descrie scopul lucrării, metodele de lucru, amplasarea unității,
construcț iile, dotările și echipamentul aferent. Capitolul al treilea prezintă date privind influența
alimentației asupra producției de l apte, rațiile folosite în fermă și indici de conversie a hranei. În
capitolul al patrulea sunt prezentați principalii indici de reproducției din fermă. Capitolul cinci
prezintă eficiența economică. În finalul lucrări sunt prezentate principalele concluzi într-un mod
sucint .

CUVINTE CHEIE : Vaci de lapte, performan țe de producție , conversia hranei, indici de
reproducție.

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

5

INFLUENCE OF NUTRITION ON THE MILK PRODUCTION AND
REPRODUCTION IN DAIRY COWS FROM THE FARM PFA MUNTEAN
V.M. VASILE

Author : Sergiu -Vasile Munteam

Scientific coordinator: Lecturer. dr. BENȚEA MIHAI -IACOB
Lecturer. dr. Cristian -Ovidiu COROIAN

University of agricultural sciences and veterinary medicine, Faculty of
animal husbandry and biotechnologies, Calea Manastur, nr. 3 -5, 400372
Cluj-Napoca, Romania
e-mail: sergiumuntean27@gmail.com

ABSTRACT

This paper presents the influence of nutrition on productive performances and the reproduction
of cow milk from PFA M UNTEAN V.M VASILE farm, Ocnita. The project is written in five
chapters and is structured in two parts: The first part presents data on milk nutrition and contain one
chapter. The second chapter describes the purpose of the project, the working methods, the locantion
of the unit, the construction, the facilities and the related equipment. The third chaper presents data
on the influence of feed on milk production, the rations used on farms and feed conversion indices.
In the fourth chapte r are presented the main breeding indices in the farm. Chapter Five presents the
economic efficiency. At the end of the paper are presented the main conclusions in a succinct way.

KEYWORDS : Milk cows, production performance , conversion of feed , breeding indices .

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

6

INTRODUCERE

Zootehnia reprezint ă o importan tă ramură a agriculturii datorită producțiilor animaliere
obținute și a valori alimentare a acestora în hrana omului. În ceea ce privește taurinele,
acestea reprezintă în România, fără îndoială, una dintre cele mai im portante specii în cadrul
șeptelului național. Creșterea vacilor de lapte reprezintă sectorul principal al zootehniei,
laptele fiind un aliment complet și nu tritiv ce poate fi consumat toată viața unui om,
indiferent de vâ rstă.
Importanța laptelui constă nu numai în valoarea nutritivă deosebită, ci și în faptul că
poate fi transformat într -un număr foarte mare de produse lactate (peste 1000), ceea ce
contribuie la diversificarea alimentației umane .
Această preocupare este în creștere î n Român ia sub forma afacerilor de familie,
asigurând un trai decent și sigur. Creșterea bovinelor prezintă importanță și prin contribuția
la creșterea eficienței economice , datorită faptului că folosește judicios furajele fibroase și
suculente, precum și toate produsele secundare din producția vegetală. ( http://www.ferme –
vaci.ro).

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

7

PARTEA I

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

8

CAPITOLUL I
PARTICULARITĂȚI PRIVIND NUTRIȚIA ȘI ALIMENTAȚIA
VACILOR DE LAPTE

1.1 Particularități de digestie si valor ificare a hranei la taurine

Taurinele își acoperă minim 60% din cerințele lor în energie prin acizii grași volatili
(AGV) formați în rumen ca rezultat al proceselor microbiene care au loc la acest nivel al tubului
digestiv (Șara A. ș i col., 2013).
Bacteriile și protozoarele care ajung, cu bolul alimentar, în in testinul subțire și sunt supuse
procesului de digestie, asigură minimum 50% din necesarul de proteină/aminoacizi al animalului;
microorganismele din rumen descompun, parțial sau total, substanțele azotate din hrană până la
NH 3 care apoi este metabolizat ( Șara A și col., 2014 ).
Datorită microflorei simbionte din tubul digestiv, taurinele sunt adaptate perfect
consumului/transformării nutrețurilor de volum. O alimentație rațională a lor presupune folosirea
la maximum a nutrețurilor de volum, prin îmbunătățirea consumabilității lor și ameliorarea
metabolismului simbionților. În acest proces, microflora este factorul esențial, fiindcă bacteriile
au cel mai important rol în digestia celulozei. Orice modificare a populației microbiene cât și a
mediului nutritiv din rumen determină perturbări ale echilibrului biolog ic, respectiv a proceselor
de fermentație și sinteză (Simeanu D. 2012)
Digestia în reticulo -rumen (care este un sistem de fermentație anaerob, cu un pH ușor acid,
6-7) este influențată de o serie de factori, dintre care mai importanți sunt ( Hofmann, 1989 ):
• motilitatea rumenală;
• constanța componentei și calității rației;
• structura fizică a nutrețurilor;
• dimensiunea particulelor nutrețurilor;
• durata de furajare;
• succesiunea administrării nutrețurilor.

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

9
Motilitatea rumenală este declanșată de baroreceptorii din peretele rumenului, prin acțiunea
fizică a celulozei lignificate; datorită motilității rumenului, se asigură omogenizarea conținutului
rumenal, stratificarea componentelor (după dimensiunea lor), deplasarea componente lor
mărunțite spre segmentele superioare ale tubului digestiv, se elimină gazele rezultate din
fermentație (CO 2, CH 4, H 2…). (Simeanu D. 2012)
Constanța componenței și calității rației este esențială pentru o activitate microbiană
optimă în rumen; această c onstanță se asigură prin menținerea, pe timp îndelungat, a structurii
rației și a calității (compoziție chimică) nutrețurilor.
Structura fizică a nutrețurilor, prin conținutul de celuloză brută și dimensiunile nutrețurilor
fibroase mărunțite, stimulează: baroreceptorii rumenali, rumegarea și secreția de salivă (care este
ușor alcalină pH = 8,2 bogată în substanțe tampon, contribuind la variația – în limite reduse: 6,2:6,5
– a pH -ului rumenal). (Simeanu D. 2012)
Frecvența (număr tainuri) și durata furajării (timpul de acces la hrană) influențează
viața, activitatea și producția simbionților rumenali, respectiv producția de AGV, proteine și
vitamin e. În acest sens, se consideră că fragmentarea rației în mai multe tainuri, respectiv un timp
mai lung de acces al animalelor la hrană, sunt favorabile digestiei în rumen. (Simeanu D. 2012)
Succesiunea administrării nutrețurilor merită o discuție mai detal iată. Astfel, multe din
lucrările de specialitate, chiar recente, recomandă în cazul vacilor de lapte, administrarea
concentratelor la muls, înaintea administrării fânului sau silozului, pentru a nu fi influențată
negativ calitatea laptelui (în special mir osul), aspect parțial adevărat, dacă mulsul nu se face
centralizat sau pe “conductă”.
Dacă se are în vedere, așa cum ar fi normal, specificul fiziologiei rumenului, respectiv
influența concentratelor asupra pH -ului ruminal atunci practica administrării c oncentratelor
(adesea în cantități mari) ca prim tain apare ca nefondată științific, recomandabilă fiind următoarea
succesiune ( tab. 1.1 ) (Simeanu D. 2012).
Tabelul 1.1
Ordinea normal ă de administrare a nutrețurilor
Sezon
Iarnă Vară
1 Nutrețuri de volum uscate
2 Siloz de porumb Nutreț verde
3 Concentrate
4 Paie de cereale
(Sursa: Simeanu D. 2012)

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

10

1.2 INFLUENȚA STRUCTURII RAȚIEI (TIPUL ALIMENTAȚIEI )
ASUPRA DIGESTIEI RUMENALE ȘI PRODUCȚIEI LA VACI DE LAPTE

Un rol insemnat asupra digestiei rumenale î l are tipul alimentației. În acest mod structura
rației, echilibrarea ei, modul de preparare și programul de furajare pot să influențeze procesele
rumenale și prin aceasta producția și reproducția animalelor (Șara A. și col.,2013).
PH-ul rumenal are valorile normale cuprinse între 6,3 – 6,8 la vacile de lapte, și 6 – 6,5 la
taurinele la îngrașat . Aceste calitați sunt realizate la o rație pe bază de fibroase, grosi ere, porumb
siloz, în care celuloza reprezintă minimum 14% din substanța uscată la vaci și 12% la juninci si
tauri (Șara A. și col.,2013).
La o rație pe bază de fibroase se realizează o secreție salivară abundentă, pe când nutrețurile
concentrate, rădăcinoasele și nutrețul însilozat r educ secreția salivară astfel că pH-ul scade până la
5,5. Trecerea rapidă la rații cu cantități mari de concentrate sau rădăcinoase pot să reducă pH -ul
sub 4,6 . Prin scăderea pH -lui rumenal apare acidoza care provoacă anumite consecințe negative:
 reducerea consumului de nutrețuri,
 reducerea grăsimii din lapte,
 modificarea gustului și calității laptelui,
 apariția mamitelor (Șara A. și col.,2013).
Un pH scazut sub 6 determină reducerea digestibilității hranei la nivelul rumenului. Pentru
a preveni apariția acidozei, trebuie asigurat minimul de celuloză (14%), în rația furajeră și a unui
tain de voluminoase (Șara A. și col.,2013).
Se pot utiliza și substanțe tampon cum ar fi : bicarbonatul de sodiu care se administrează
în cantitate de 100 –500 g/zi. Se mai poate folosi: carbonatul de calciu, bentonita, acetat ul de sodiu,
oxidul de magneziu (Șara A. și col.,2013)
Alcaloza rumenală apare când se administrează rați i sărace în glucide și bogate în proteine,
nitrați și uree care reduc concentrația AGV în pararel cu creșterea amoniacului în rumen (Șara A.
și col.,2013).

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

11
În alcaloza rumenală apar următoarele neajunsuri:
 scade consumul de nutrețuri,
 scade conținutul de grăsime din lapte,
 apar modificări ale laptelui,
 apar tulburări de reproducție (Șara A. și col.,2013).
Alcaloza apare când se utilizează timp îndelungat rații cu un nivel proteic ridicat. În caz
de alcaloză , se pot administra oral 1 -2 l oțet dilua t cu apă pentru a determina scăderea pH -ului și
reducerea absorbției amoniacului . Cerealele se utilizează măcinate grosier și se administrează în
cantități treptate până la nivelul stabilit în rație (Șara A. și col.,2013).

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

12

Tabelul 1.2
Cauzele și efectele abaterii de la valorile optime ale pH -ului rumenal

pH prea scăzut
(acidoză rumenală pH < 6)

Valoarea optimă
< pH -ului rumenal >
6,3-6,8 la vaci de lapte
6,0 – 6,5 la taurine la
îngrășat
pH prea ridicat
( alcaloză rumenală pH >
7,5)

Rații cu cantități mari de
concentrate foarte fin
măcinate și rădăcinoase
(sfeclă de zahăr);
insuficiența fibroaselor în
rații, silozuri foarte acide
 Scade producția de
lapte
 Scade consumul de
nutrețuri
 Scade conținutul de
grăsimi din lapte
 Modificări de calitate
a laptelui
 Mastite
 Timpanism
 Tulburări digestive
 Tulburări nervoase
 Tulburări de
reproducție
Rații sărace în glucide
(energie) și bogate în
proteine, nitrați și uree
 Scade consumul de
nutrețuri
 Scade conținutul de
grăsimi din lapte
 Modificări de
calitate a laptelui
 Tetanie
 Diaree
 Cetoze
 Tulburări de
reproducție
 Tulburări nervoase

(Sursa : Șara.A și col .,2013)

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

13

1.3 Cerințele nutriționale la vacile de lapte

Stabilirea cerințelor pentru animalele producătoare de lapte depinde în primul rând de
compoziția chimică a acestuia deoarece laptele colostral este mai bogat în proteină, grăsimi,
substanțe minerale și anticorpi, dar mai sărac in lactoză, co mparativ cu laptele propriu zis .
Dupa 3 -5 zile după fătare co mpoziția chimică a laptelui se modifică, devenind
caracteristică speciei, iar în cadrul acesteia în funcție de rasă, vârstă, lună de lactație, stare de
întreținere.
Nivelul și calitatea alimentației, influențează atât producția cantitativă cât și conținutul
acesteia în substanțe nutritive. Pentru a putea avea o producție corespunzătoare, este nevoie de o
alimentație completă și echilibrată, în concordanța cu cerințele și pote nțialul productiv al
animalelor (Șara A. și col.,2013).
Atât subal imentația cât și supraalimentația duc la scăderea producției cantitative de lapte
și a principalilor lui componenți. La o valoare energetică constantă, nivelul proteinelor din rație ca
și structura acestora influențează producția cantitativă de lapte și co nținutul acestuia în grăsime și
proteină (Șara A. și col.,2013).
Sunt considerați ca aminoacizi limitativi ai producției de lapte la rumegătoare:
metionina, lizina și histidina (Simeanu D. 2012).
Proteinele microbiene asigură 50-80% din necesarul de aminoacizi la vacile de lapte,
la care se adaugă aminoacizii din proteina din nutrețuri nedegradată în rumen și în special
metionina și lizina (Șara A. și col.,2013) .
Nivelul rației în glucide influențează conținutul laptelui în grăsime și în lactoză.
Glucidele reprezintă principala sursă de energie pentru vaci de lapte, ele asigură sursa de energie
pentru microflora din rumen și pentru animalul gazdă. Cele nestructurale (amidonul, zaharuri)
constituie principala sursă de energie pentru v aci cu producții ridicate de lapte (Șara A. și
col.,2013).

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

14
La vacile de lapte, grăsimile contribuie la creșterea concentrației energetice a rațiilor. Se
folosesc în acest scop semințe de oleaginoase, uleiuri vegetale și grăsimi animale. Prin
suplimentarea hranei cu aceste grăsimi, producția de lapte poate să crească cu maximum 3,5 litrii/zi
în cazul unui supl iment zilnic de grăsimi de 600g (Șara A. și col.,2013). Suplimentul de grăsimi
are și efect pozitiv asupra reproducției la vaci.
Asigurarea cerințelor de substanțe minerale se impune cu necesitate, deoarece într -o
perioadă de lactație se elimină prin lapte cantități mari de minerale. Zilnic la vacă se elimină 400g
de minerale iar la iapă și scroafă se elimină 60g (Șara A. și col.,20 13).
Conținutul laptelui în vitamina A este dependent de nivelul de asigurare al animalelor cu
vitamina A și caroten.Vitaminele D și E din lapte sunt puțin influențate de alimentație . Stabilirea
cerințelor în substanțe nutritive pentru producția de lapte se face pe baza experiențelor de bilanț
nutritiv energetic si material.

Cerințe de energie

În producția de lapte energia metabolizabilă din nutrețuri este utilizată cu un randament
ridicat ( 70%) , față de producția de carne și grăsime ( 50%) (Halga P. și col.2005 ).
Pentru stabilirea cerințelor de energie în producția de lapte, se pleaca de la valoarea
calorică a laptelui (Halga P. și col.2005 ).
Pentru 1 l lapte de vacă cu 4% grăsime, 3,6% proteină și 4,5% lactoză valoarea lui calorică
este:
40 g grăsime x 9,2 kcal = 368 kcal
36 g proteină x 5,7 kcal = 205 kcal
45 g lactoză x 3,8 kcal = 175 kcal
748

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

15

Aplicând echivalentul energetic al unității nutritive:
1 U.n. în producția de lapte = 1680 kcal
X……………………………….. = 748 kcal
X = 0,45 U.n.

Cunoscând producția zilnică de lapte și compoziția lui chimică, se pot calcula cerințele de
energie pentru această producție.
Tabelul 1.3
Cerințele de energie pentru producția de lapte
Proveniența laptelui /kg lapte
UN UFL UNL
Vacă 0,45 0,44 0,47**
Oaie 0,75 0,65 0,71
Capră – 0,39 0,40
Iapă 0,35 0,27* ?
Scroafă 0,80 1538 kcal
*UF cal = 2200 kcal EN; ** lapte cu 3,5% grăsime ( după Halga P. și col.2005)

Cerințele de energie pentru producția de lapte depind de o serie de factori :
 cantitatea și compoziția laptelui
 vârsta femelei
 stadiul lactației
 alimentația
 condițiile de creștere

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

16
La începutul lactației, prin lapte se elimină cantități mai mari de energie decât cele pe care
animalul și le poate asigura prin hrană, de aceea, animalele își folosesc rezervele corporale depuse
în perioada de gestație ( Halga P. și col.2005 )

Cerințele de proteină
Sistemul elaborat în Fran ța și adoptat și de România cuprinde conceptul proteinei digestibile
în intestinul subțire (PDI), concept ce ține cont de specificul digestiei proteinei în rumen:
fermenta ția digestiv ă în reticulo -rumen, digestia hidrolitic ă/enzimatic ă în intestin și eliminare a
proteinelor nedigestibile prin fecale, precum și de separaea cerin țelor de N ale microorganismelor
de cele ale animalului gazd ă (Simeanu D. 2012).
Se stabilesc in funcție de conținutul laptelui în proteină și coeficientul de utilizare a
proteinei în producția de lapte (70%), fol osind raportul :
g proteină /kg lapte
g PDI /kg lapte = –––––––––––
randament utilizare proteină în lapte

Tabelul 1.4
Cerințele de proteină pentru producția de lapte
Specia Conținutul mediu,
lapte g/kg Randament
utilizare g PDI/kg lapte
Vacă 31 0,64 48
Oaie 45-65 0,58 76-110
Capră 29 0,64 45
Iapă 25 0,60 42*
Scroafă 55 0,70 110**
*PDcal; **PB (după Halga P.și col.2005)
Nici proteina din ingesta zilnică nu asigură cerințele pentru vaci la începutul lactației
(deficit ul este asigurat prin utilizarea rezervelor corporale depuse î n perioada gestației avansate).

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

17

Cerințele de calciu și fosfor
Se stabilesc în funcție de conținutul laptelui în fiecare substanță și de coeficientul de
utilizare al mine ralelor din nutrețuri ( 35 -50%) ( Halga P. și col.2005 ).

g Ca / kg lapte
Cerințe Ca (g/kg) = ––––––––––––––––––
randamentul util izare Ca în producția de lapte

Și în cazul substanțelor minerale are loc o mobilizare după fătare a rezevelor corporale,
femela asigurându -și în acest fel cantitățile necesare.

Cerințele de vitamine
Sunt influențate de mai mulți factori:
 Specia
 Aportul acestora prin nutrețuri (pentru vitaminele liposolubile)
 Felul vitaminelor ( Halga P. și col.2005 ).

Cerințele de apă
Apa este nutrientul necesar la vacile de lapte în cea mai mare cantitate, laptele
conținând cca 87% ap ă; în organismul vacilor, apa reprezint ă 56-81% din greutatea corpului. În
organism apa provine din: ap ă "băută liber" (ABL), apa existent ă în nutre țuri și apa rezultat ă din
metabolism (care cantitativ este neînsemnat ă). (Simeanu D. 2012).
Cantitatea de ap ă ABL a fost estimat ă, pe baza a numeroase cercet ări, la 2,63,0 kg/kg lapte
produs, în cazul vacilor cu produc ții mai reduse (sub 25 kg/zi), respectiv 3,3 – 4,2 kg/kg lapte
produs, la vacile cu produc ții mari (peste 30 -35 kg/zi). (Simeanu D. 2012).
Consumul de apă crește în cazul temperaturilor ridicate; astfel, la o cre ștere a temperaturii
mediului de la 180C la 300C, consumul de ap ă a sporit cca 30% (Simeanu D. 2012).

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

18

1.4 SPECIFICUL ALIMETAȚIEI VACILOR DE LAPTE

1.4.1 ALIMENTAȚIA VACILOR ÎN LACTAȚIE

Vacile de lapte convertesc foarte bine energia și proteina din hrană în producția de lapte,
iar această conversie este cu atât mai bună cu cât nive lul producției este mai ridicat (Șara A. și
col.,2013).
Tabelul 1.5
Relația dintre nivelul producției și conversia în lapte a energiei și a proteinei din hrană .

Producția de lapte
( kg/zi) % din energia și proteina ingerate transferate în lapte
Energie Proteina
5 30 44
10 38 65
20 55 78
30 62 85
40 72 88
50 75 90
60 78 92
( după Halga P. și col.2005)
Alimentația rațională a vacilor presupune:
 Stabilirea cerințelor nutritive care cuprind:
 cerințele pentru funcțiile vitale
 cerințele pentru producția de lapte
 cerințele pentru susținerea lactației
 Stabilirea rației de bază, formată din nutrețuri de volum
 Stabilirea rației suplimentare.

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

19
Stabilirea cerințelor nutriționale
Cerințele nutriționale pentru întreținerea vieții depind de masa corporală și într -o mică
măsură de tehnologia de exploatare. În cazul întreținerii pe pasune, vor fi crescute cerințele de
energie și substanțe nutritive față de întreținerea în adăpost. Pentru vacile întreținute în stabulație
liberă sau la pășune necesarul nutritiv pentru întreținerea vieții se majorează cu 10%. La vacile
tinere pentru a asigura creșterea masei corporale, cerințele pentru întreținere se majorea ză cu 20%
la prima lactaț ie și cu 10% la lactația a 2 -a. Cerințele de substanțe nutritive pentru producția de
lapte sunt determinate de nivelul producției de lapte și de conț inutul în grăsime al acestuia (Șara
A. și col.,2013).
Stabilirea rației de bază
Aceasta se compune din nutrețuri suculente, fibroase și grosiere ca nutrețuri de bază la care
se adaugă mai multe amestecuri de concentrate din care unul format din concentrate energetice
(porumb, orz, etc) și al 2 -lea din concentrate proteice (șrotur i de soia, șroturi de floarea -soarelui,
mazăre ) și pemixuri vitamino -minerale (Șara A. și col.,2013).
Stabilirea rației suplimentare
Rația suplimentară este în funcție de scopul pe care îl urmărește:
– un amestec din diferite ingrediente necesar pentru echilibrarea rației de bază
– un amestec echilibrat din diferite nutrețuri combinate, minerale, vitamine și aditivi
furajeri care se administrează ca supliment la rația de bază.
Folosirea rațiilor suplimentare trebuie să se facă în funcție de evoluția curbei de lactație.
Imediat după fătare, nivelul producției de lapte este de circa 70% din nivelul maxim, dar el crește
treptat in următoarele 5 -10 săptămâni și se menține o perioadă la nivel maxim după care începe să
scadă. La vacile c u producții mari de lapte (peste 25 -30 litrii/zi) rația suplimentară ajunge la 8 -10
kg/zi și chiar mai mult. În acest caz cantitatea de concentrate trebuie fragmentată în mai multe
tainuri (4 -5) și să fie administrată după consumul unor nutrețuri de volum. În această situație nu
se recomandă administrarea concentratelor la muls (care se face de obicei de două ori pe zi)
deoarece cantitatea de concentrate care ar trebui consumată este prea mare (4 -5 kg/zi) și determină
reducerea pH -ului rumenal și respec tiv scăderea grăsimii din lapte (Șara A. și col.,2013).

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

20
Tabelul 1.6
Regimuri de furajare pentru vaci de lapte și un ele caracteristici ale rațiilor
Regimuri de furajare cu :
Nutrețuri de volum cu umiditate ridicată(suculente) Nutrețuri de volum uscate

Rația de
bază

Vara Iarna Iarna
 nutrețuri verzi:
-pășune
-cosite date ˮla iesle”
 siloz de porumb
 nutrețuri de
volum uscate
 nutrețuri murate:
-siloz de porumb
-siloz de lucernă
sau ierburi
-rădăcini și
tuberculi furajeri
-nutrețuri de
volum uscate  fânuri:
-naturale
-cultivate
 suculen
te:
-sfeclă
-borhoturi

(I)  celulozi
ce:
-coceni porumb
-paie cereale
-vreji
 suculen
te:
-sfeclă
-borhoturi

(II)
Rația
suplimenta
ră

 Concentrate:cereale,leguminoase,tărâțe,șrot
uri,tăiței de sfeclă uscați,melasă,etc.
 Surse de N neproteic
 Premixuri mineralo -vitaminice
 Aditivi furajeri pentru stimularea producției
de lapte

 Concentrate: în special
cereale și nutrețuri
proteice
 Surse de N neproteic
 Premixuri mineralo –
vitaminice

Caracteristici ale rației totale:
Structura(% din SU):
Caracteristici ale rației totale:
Structura(% din SU):

-nutrețuri verzi,suculente 50 -100%
-voluminoase uscate 15 -20%
-concentrate 20 -30%

Concentrația energetică (CE):
0,75-0,90 UFL/kg SU

I

-fânuri 60-100%
-celulozice 10 –
20%
-suculente 15 –
20%
-concentrate 15 –
20%

Concentrația
energetică (CE)
0,65-0,75 UFL/kg
SU

II

-celulozice 30 -50%
-fânuri 15 -35%
-suculente 15 -20%
-concentrate 10 –
15%

Concentrația
energetica (CE):
0,60-0,65 UFL/kg
SU

( după Halga P. și col.2005)

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

21

1.4.2 Alimenția vacilor în lactație iarna

Pentru rehidratarea organismului după fătare se asigură în prima zi un barbotaj format din
apă calduță și tărâțe sau amestecuri de uruieli fine de cereale (1kg concentrate la 5kg apă) în
cantitate de 10 -15 kg și o cantitate redusă de fân de bună calitate (fân de lucernă, amestec de
graminee cu leguminoase). În ziua a 2 -a și a 3 -a se administrează același barbotaj și fânul la
discreție. Din ziua a 4 -a se introduc în rație conce ntratele și suculentele alături de fân, acestea fiind
mărite treptat pentru ca la 8 -10 zile de la p arturiție rația să fie completă (Șara A. și col.,2013).
În sezonul de stabulație sortimentele de nutrețuri și cantitațile recomandate în alimentația
vacilor cu lapte sunt următoarele:
Fânuri 5 -15 kg/zi . Minimul de fân este de 3 kg, iar cantitatea maximă este condiționată
numai de concentrația lor redusă în energie (sub 0,75 UNL/kg SU), care la vacile cu producții mari
poate limita capacitatea productivă (Șara A. și col.,2013).
Fibroasele grosiere în funcție de producția de lapte a vacilor se pot administra numai sub
formă preparată în cantitate de până la 4 -5 kg/zi și în special cu scopul asigurării nivelului optim
de celuloză brută în rație de care depinde bunul mers al proceselor de d igestie și fermentație
rumenală (Șara A. și col.,2013).
Suculente 25 -40 kg. Dintre suculentele de iarnă cea mai importantă pondere o deține
silozul de porumb , plantă întreagă ( faza de coacere în ceară), care poate fi folosit în cantități de
până la 25 -35kg (fiind păstrată proporția de 1/5 -1/7 cu nutrețurile fibroase). Pentru tamponarea
acidității silozului se recomandă ca în rația vacilor de lapte să se introducă câte 2g carbona t de
calciu/kg de siloz, chiar dacă cerințele de calciu au fost asigurate de nutrețurile din rație (mai ales
atunci când din rație face parte fânul de lucernă). Semisilozurile și semifânurile de graminee și
leguminoase , care se pot introduce în rațiile zil nice la vacile de lapte în cantitate de 8 -15kg (pot fi
folosit până în preajma fătării) (Șara A. și col.,2013).
Sfecla furajeră, pentru efectul ei lactogen este bine sa asigure 8-12% din SU a rației prin
administrarea zilnică a 20-30 kg . Dintre prod usele secundare industriale, în alimentația vacilor de
lapte se recomandă cele provenite din industria berii, respectiv borhotul de bere în cantitați de 8-
12 kg/cap/zi .
Concentrate, în funcție de nivelul producției de lapte se recomandă în general 0 ,25-0,35
kg/litru de lapte (la producții de peste 10 l/zi iarna și 13 -15 l/zi vara). Adaosul de grăsimi în hrana

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

22
vacilor de lapte, contribuie la creșterea valorii energetice a rațiilor, fiind folosite în acest scop
semințele de oleaginoase, uleiurile veget ale, grăsimi animale și grăsimi protejate. Cercetările
efectuate pe plan mondial arată că suplimentul zilnic de grăsimi, de 600 -700 g, determină creșterea
producției de lapte cu 3 -3,5 l/zi. Concentratele se administrează în general sub formă de
amestecuri . În amestecul de concentrate se introduc și nutrețuri minerale și eventu al premixuri
vitamino -minerale (Șara A. și col.,2013).
În sistemul intensiv de exploatare precum și în cazul vacilor recordiste, în hrană alături de
fân și nutreț însilozat sau n utreț verde în sezonul de vară, se administrează nutrețuri combinate a
căror structură și valoare nutritivă depinde de nivelul producției de lapte.
Tabelul 1.7
Structuri de nutrețuri combinate pentru vacil e de lapte

Nutrețuri Variante
a B c d
Porumb 47,0 – 32,0 –
Orz – 25,0 51,0 63,0
Ovăz – 8,0 – –
Grâu – 22,0 – 33,0
Tărâțe de grâu 13,5 10,5 10,0 –
Făină de lucernă 7,0 6,0 – –
Șrot de floarea -soarelui 16,0 12,0 3,0 –
Șrot de soia 12,0 12,0 – –
Carbonat de calciu 1,0 1,0 1,0 1,0
Supliment mineral 1,0 1,0 1,0 1,0
Zoofort 1,5 1,5 1,0 1,0
Sare 1,0 1,0 1,0 1,0
La 1 kg U.N./P.D.(g) 1,0/185 0,97/190 1,08/105 1,12/105
(după Șara A. și col. , 2012 )
La vacile în lactație cu o producție mai mică de 5000 l/an, se administrează 3 -3,5kg nutreț
combinat/zi, iar la cele cu o producție mai mare de 5000 l/an, se administrează 0,2 -0,5kg nutreț
combinat pentr u fiecare litru de lapte produs (Șara A. și col.,2013).

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

23
În alimentația vacilor de lapte se pot utiliza și concentr ate premixuri vitamino -minerale
(Șara A. și col.,2013).
Modul de administrare a concentratului PVM în hrana vacilor de lapte:
Vara:
 Direct: min. 1kg/cap/zi presărat pe nutrețul de bază
 În amestec: 30% concentrat PVM + 70% cereale măcinate
Iarna :
 Direct: min 2kg.cap/zi presărat pe nutrețul de bază
 În amestec: 45% concentrat PVM + 55% cereale măcinate.

Tabelul 1.8
Variante de amestec de cereale cu PVM în funcție de resursele existente în fermă

Specificare Variante%
1 2 3 4
Porumb 50 50 30 25
Orz 10 15 25 15
Grâu 7 10 10 5
Secară 8 – 5 5
Tărâțe de grâu 25 25 30 50
Total 100 100 100 100
( după Stelian Dinescu și col .,2002)

Pentru vacile cu producții mari de lapte, cel mai bun sistem de hrănire este cu amestecuri
unice, la care trebuie sa aibă acces minimum 14 -16 ore/zi. Amestecul unic de nutreț poate fi
realizat prin prepararea și amestecarea zilnică a firajelor ce alcătuies c rația, fie în urma depozitării

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

24
pe o perioadă mai lungă de timp. Aceasta asigură o ingestă zilnică mai ridicată și o mai bună
utilizare a energiei nut rețurilor în producția de lapte (Șara A. și col.,2013).
Modul de furajare respectiv hrănirea cu amestecuri unice sau administrarea separată a
nutrețurilor au influență asupra nivelului de pH din rumen și producerii de acizi grași volatili.
Consumul concentratelor concomitent cu nutrețurile de volum (amestecuri unice) favorizează
rumegarea și salivați a, în timp ce administrarea concentratelor separat r educe pH -ul, favorizând
acidoza (Șara A. și col.,2013).
După fătare cantitatea de concentrate trebuie sa crească treptat până în momentul în care
vaca nu mai răspunde printr -un plus de producți. C ele mai multe vaci reacționează pozitiv la
suplimentul de concentrate până la 60 -80 zile de la fătare, în acest interval de timp la vacile cu
producție ridicată, consumul de concentrate poate ajunge până la 9 -11kg/zi. Nivelul ridicat în de
concentrate în a ceastă perioadă este determinat de cerințele mari în glucide necesare producției și
norma lizării funcției de reproducție (Șara A. și col.,2013).
După 3 luni de la începutul lactației cantitatea poate să scadă și prin aceasta se pot modifica
propor ția diferitelor nutrețuri din rație. Nu se recomandă cantități mari de concentrate la vacile cu
producții medii sau mici deoarece favorizează îngrășarea și scăderea producției, precum și
tulburări ale funcției de reproducție. Modificarea structurii rației trebuie să se facă treptat astfel
încât să nu fie influențată negativ fermentația rumenală și respectiv procesele de digestie și
absorbție a substanțelor nutritive (Șara A. și col.,2013).
Prin realizarea unei fermentații rumenale favorabile producției și grăsimii din lapte,
respectiv a fermentației de tip acetic, o mare importanță o are modul de preparare a fibroaselor.
Mai potrivită este administrarea fânului sub formă întregă, tocarea fânului determină creșterea
ingestiei dar fără să modifi ce tipul fermentației rumenale. Fibroasele măcinate cât și granulele nu
sunt corespunzătoare, fapt ce impune limitarea lor la vaci de lapte la cel mult 30 -40 % din substanța
uscată a rației (Șara A. și col.,2013).
Dimensiunea particulelor la care sunt măru nțite nutrețuri de volum au efect asupra pH –
ului rumenal. S -a constatat ca un nivel optim a pH -ului din rumen și un procent normal de grăsime
se realizează dacă fânul de lucernă este mărunțit la dimensiuni mai mare de 3 mm.
Un aport minim de fibre prin nutrețurile de volum este obligatoriu pentru menținerea
conținutului de grăsime din lapte (Șara A. și col.,2013).

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

25
Referitor la succesiunea administrării nutrețurilor se recomandă să se respecte câteva
reguli:
 Concentratele se adminstrează după fibroa se și suculente, dar înainte de muls (în cazul
folosirii unor cantități mai mari de concentrate, acestea se dau în mai multe reprize).
 Nutrețurile care pot influența negativ calitatea laptelui (rapița, varza, siloz de proastă
calitate) se dau dupa muls.
 Fibroasele de slabă calitate se dau în cantități mai mari la tainul de seară.

1.4.3 Alimentația vacilor în lactație vara

În perioada de vară hrănirea vacilor de lapte se face pe pașune sau cu nutreț verde
administrat la iesle sau în padoc .
Consumul de nutreț verde variază in limitele 50-80 kg /zi , în funcție de mai mulți factori
dintre care coeficientul de digestibilitate are un rol important. În funcție de acest consum se pot
asigura producții de 15 -20 litri /z i fără adaosuri de concen trate (Șara A. și col.,2013).
Consumul maxim se realizează in faza tânără de vegetație. Cu avansare in vegetație crește
conținutul in celuloză și se reduce treptat digestibilitatea respectiv valoarea energetică și proteică
a nutrețului verde. Pe lângă reducerea valorii nutritive scade și ingesta zilnică de nutreț verde, încât
suplimentarea cu nutrețuri concentrate s e impune la producții mai mici (Șara A. și col.,2014 ).
Dacă la începutul pășunatului, la o ingestă corespunzătoare, proteina es te suficienta pentru
o producție de 18 -20 de litri, energia nu este asigurată în schimb decât pentru 12 -14 litri. În
perioada de vară este necesar ca la vacile cu producții mari să se administreze un supliment de
nutrețuri bogate în glucide ca de exemplu: tăieței uscați de sfeclă sau uruieli de cereale.
Când excesul de proteină este asociat cu un nivel scăzul de celuloză (nutreț verde tânăr) apare
diarea care favorizează demineralizarea org anismului (Șara A. și col.,2013).
Trecerea de la regimul d e stabulație la cel de pașunat se face treptat în decurs de 8 -10 zile.
Ieșirea la pășunat atrage o scădere a conținutului de grăsime din lapte datorită unui conținut redus

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

26
în celuloză. Pentru a preveni scăderea grăsimii din lapte se recomandă ca în primel e zile de pașunat
să se administreze dimineața înaintea de scoate rea la pășune a 1 -2 kg fân/cap (Șara A. și col.,2013).
Pășunatul începe când înălțimea st ratului vegetal are 12 -15 cm . Nutrețurile verzi sunt sărace
în Ca, P și Na, fiind necesară e chilibra rea corespunzătoare a rațiilor. Ingesta nutrețurilor verzi pe
pășune este mai ridicată decât in cazul adminstrării la iesle, datorită fazei de vegetație a plantelor
și a posibilității alegerii plantelor în funcție de palatabilitate. În cazul utiliză rii nutrețului verde în
adăpost, scăderea conținutului grăsimii din lapte este mai mică, aceasta datorită faptului că
recoltarea și transportul nutrețului verde se face într -o fază de vegetație mai avansată când
conținutul in celulo ză este mai ridicat (Șara A. și col.,2013).
Nutrețul verde proaspăt este consumat mai bine decât cel pălit, la fel nutrețul întreg față de
cel tocat mărunt. Cu exceptia porumbului și a nutrețului verde lignificat, plantele sunt mai bine
consumate întregi. Pentru o ingest ă corespunzătoare se recomandă ca ierburile tinere să fie tocate
mai lung la circa 15c m. Este recomandat să se administre ze într -un interval de până la 3 -4 ore de
la recolare. Păstrarea in grămadă după recoltare determină pierderea glucidelor ușor solubile ,
scindarea proteinei, încălzirea nutrețului verde până la 50 -60° C fapt ce influențeaz ă valoare
nutritivă și consumul (Șara A. și col.,2012 ).
Rațiile formate din nutrețuri verzi și siloz de porumb asigură față de rațiile numai cu nutrețuri
verzi un consum mai mare de S.U. și o cantitate mai mare de grăsime si proteină în lapte.

1.4.4 Alim entația vacilor în repaus mamar și pregătire pentru fătare

Furajarea vacilor în repaus mamar
Perioada de înțărcare, în special cea de repaus mamar este o perioadă de tranziție
caracterizată prin modificări majore al statusului endocrin, ca o reflectare a trecerii de la stadiul de
lactație la cel de suprimare a producției de lapte. Astfel, insuli na plasmatică crește , la fel și
tiroxina, concentrația de progesteron este ridicată pentru a menține gestația si scade abrupt cu două
zile înainte de fătare, iar glucocorticoizii și prolactina cresc în concentrație în ziua fătarii și se
reduc în ziua urmă toare ( Bernier -Dodier și col.,2011).
Toate aceste modificări hormonale, care duc treptat la reducerea ingestiei către finalul
gestației determină mobilizarea de grăsime din țesuturile adipoase și de glicogen din ficat, pentru

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

27
a compensa deficitul de ener gie ingerată. Consecința este creșterea concentrației de acizi grași
neesterificați din plasmă, cu 2 -3 săptămâni înainte de fătare și mai accentuat cu 2 -3 zile antepartum
(Pop și col.,2006). Evitarea variațiilor mari de greutate corporală din perioada de r epaus mamar
devine în acest context un scop care trebuie să canalizeze toate eforturile dedicate furajării vacilor
înțărcate.
Perioada de repaus mamar este una în care glanda mamară intră într -o perioadă normală de
involuție, fapt ce creează premisele unei proliferări celulare normale imediat după fătare. Ideal,
această perioadă ar trebui sa înceapă cu 60 de zile înainte de fătare și să țină până cu aproximativ
2-3 săptămâni înaintea fătării, când abordarea din punct de vedere nutrițional trebuie să se sch imbe
în mod semnificativ (INRA, 1989).
Ingesta de substanță uscată trebuie să fie cuprinsă între 12 și 15 kg/zi. Trebuie avut în
vedere că, deși nu mai produce lapte, vaca are totuși nevoie de nutrienți pentru susținerea
metabolismului propriu, dar si pe cel al fătului în continuă dezvoltare (NRC, 2001).

Furajarea vacilor în pregătire pentru fătare
În grupa de pregătire pentru fătare intră vacile care se află în ultimele 21 -30 zile de
gestație.Furajarea în această perioadă trebuie să țină cont de două asp ecte esențiale:

a.Echilibrarea minerală
Odată cu suprimarea producției de lapte la înțărcare are loc și o reducere a necesarului de
calciu din partea organismului,fenomen care continuă și în perioada de pregătire pentru fătare,
până în preajma parturiției .În felul acesta,nivelul calciului din hrană trebuie menținut la un nivel
foarte scăzut,de maxim 0,45 -0,55% din substanța uscată,pentru a permite menținerea activă a
mecanismelor de reglare hormonală a metabolismului calcic (Goff,2000). În același timp
magneziul, responsabil de potențarea activităților legate de reglarea calcemiei trebuie menținut la
un nivel cuprins între 0,2 și 0,22 % din substanța uscată (NRC,2001 ) prin reducerea nivelului de
calciu, cu o limitare a fosforului de maxim 0,35% în substanța uscată (NRC,2001).
Nu în ultimul rând, o atenție deosebită trebuie acordată sulfului, atât datorită faptului că
acesta contribuie la reglarea diferenței cationi -anioni, dar și pentru faptul că în această perioadă
premergătoare fătării trebuie stimulată câ t mai serios sinteza de novo a aminoacizilor cu sulf, în
special metionina si cisteina, la nivel rumenal (Jouany și col., 1995). În consecință, nivelul minim
de sulf trebuie să fie la 0,19% din substanța uscată, coroborat cu un minim de aport de cobalt de
0,11%, pentru stimularea metabolismului microbian din rumen (NRC, 2001).

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

28

b.Rezervele nutriționale
Reducerea ingestei în preajma fătării, corelată cu declanșarea producției de lapte post –
partum și mai ales a colostrului, presupune mobilizarea unor rezer ve nutritive semnificative.Acesta
este motivul pentru care furajarea din grupa de pregătire pentru fătare diferă radical de cea din
repaus mamar, cu excepția aportului mineral care rămâne relativ constant (Drackley,2001).
Rația de la pregătire pentru fătar e trebuie să fie cât mai apropiată de cea din debut de
lactație, bineînțeles respectând proporțiile legate de nivelul ingestei. Este foarte important ca în
această perioadă să fie crescut nivelul energetic raportat la substanța uscată (minim UFL 0,87), dar
și cel proteic (minim 13,5%). În felul acesta rumenul va fi pregătit pentru funcționarea în condiț ii
optime după fătare (NRC,2001 ). Dacă nivelul energo -proteic al acestei rații este unul echilibrat nu
există pericolul de îngrășare, pentru că perioada este una relativ scurtă până la fătare.
Trebuie avut în vedere faptul că după furajarea de tranziție din repausul mamar, vilii
rumenali au suferit o reducere în volum,dat fiind nivelul ridicat de fibră din furajul respectiv.
Acești vili trebuie să sufere o elongație semnificativă până la fătare, pentru că furajul din debut de
lactație este unul foarte concentrat, așa încât producția de acizi grași volatili este masivă. Dacă vilii
rumenali nu oferă o suprafață cât mai mare de absorbție a acizilor grași volati li,aceștia se
acumulează în rumen, ph -ul scade, bacteriile lactice proliferează, astfel încât acidul lactic va fi
produs în cantități disproporționat de mari față de acidul acetic și respectiv butiric (Grummer și
col.,2011).

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

29

PARTEA A II -A
CERCETĂRI PROPRII

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

30

CAPITOLUL II
ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA CERCETĂRILOR

2.1 SCOPUL LUCRĂRI I, MATERIAL ȘI METODA DE LUCRU

Cercetările s -au ef ectuat asupra unui efectiv de 55 capete vaci de lapte din rasa Bălțată
Românească, existente in cadrul PFA MUNTEAN V.M. VASILE ., județul Bistrița -Năsăud, la
care au fost urmărite următoarele însușiri de producție si reproducție :
 producția de lapte
 indicele de însămânțare
 service periodul
 intervalul dintre fătări
 fertilitatea
 natalitatea
Cercetările efectuate au mai cuprins probleme referitoare la baza furajeră, de care dispune
societatea, utilizată în hrana aimalelor, atât pentru realizarea producției de lapte, cât și pentru
activitatea de reproducție.
Metodele utilizate au urmărit stabilirea producțiilor medii de lapte pe lactație, pe luni si pe
sezoane (iarnă+vară), precum și a producției individuale pe cap de vacă furajată, evoluția
consumului de furaj pe lit ru de lapte, pe fază de lactație și pe sezoane, influența alimentației (
cantitative si calitative) asupra funcției de reproducție, precum și aspectele economice ale fermei.

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

31

2.2 I STORICUL ȘI AMPLASAREA UNITĂȚI

Ferma de la Ocnița, județul Bistrița -Năsaud, a fost înființată în anul 2005 . În prezent ferma
deține un efectiv de 40 de capete (Bălțată de tip Simmental ), 5 capete vițele (6 -12 luni) și 10
juninci. Din anul 2010 vacile beneficează de un adăpost cu sistem de întrețin ere liberă.
De la înființare până în prezent, ferma își desfășoară activitatea în satul Ocnița (Cătun
Maria din deal), la aproximativ 12 km de Comuna Teaca.
Clima este temperat continentală, caracterizându -se prin nota de tranziție între clima
temperată de tip oceanic și cea temperată de tip continental. Amplitudinile termice sunt mari,
frecvențele înghețurilor tâ rzii și timpurii sunt ridicate, regimul pluviometric este de t ip continental,
iar cel eolian este moderat.
Vânturile dinspre sud-vest aduc ploi, î n timp ce vânturile din nord-est păstrează timpul
frumos.
Ca localizare geografică, ferma este situată pe paralela de 46°49’21’’ latitudine nordică și
meridianul de 24°29’4’’ longitudine estică, la o altitudine medi e de 380 metri, deasupra mării.

Fig. 2.1 Așezarea geografică a fermei (sursa : google maps.com)

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

32

2.3 CONDIȚIILE TEHNICE ȘI ECONOMICE ALE FERMEI

Ferma P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE, își desfășoară activitatea , fiind organizată în
următoarele sectoare :
 Sector zootehnic
 Sector vegetal
Unitatea dispune de următoarele clădiri :
 Adăpost pentru bovine;
 Lăptăria dispune de un tanc de răcire pentru depozitarea laptelui cu o capacitate
de 1000 de litri;
 Insămânțările artificiale se realizează în fermă cu MSC ;
 Platformă de gunoi și fosă de colectare a purinului ;
 Magazie furaje;
 Platformă porumb siloz;

Ferm a dispune de 3 tractoare , 1 combinator, 1 d isc, 1 plug reversibil, 1 mașină de semănat,
1 mașină de ierbicidat, 1 mașină de fertilizat, 1 presă de balotat rotundă , 1 combină de recoltat
ceriale, 3 remorci , 2 vitan je, 2 cositori, 2 greble, 1 remorcă de înprăștiat gunoiul și un tocător de
siloz tractat. Vacile sunt întreținute în adăpost cu sistem de întreținere liberă cu o capacitate de 55
de locuri, 2 boxe de viței(ca pacitatea unei boxe este de 8 viței).
Apa este asigurată, atât de la un puț de adâncime, cât și de la un bazin de stocare a apei.
Alimentarea cu apă în adăpost se face cu ajutorul adăpători lor cu nivel constant, câte trei adăpătoari
la întregul efec tiv.
Dinamica efectivului de vaci de lapte din ultimii doi ani s -a menținut, în general, la un
nivel constant, reproducția fiind simplă, adică efectivul inițial, la începutul anului, fiind egal cu
efectivul final de la sfâșitul anului calendaristic.

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

33
Vacile de lapte sunt exploatate doar pe parcursul a 6 lactații după care sunt reformate și
vândute, în vederea abatorizării lor.
Tineretul mascul se vinde pe piața libera, până la greutatea de 100kg, iar tineretul femel
provenit din cele mai bune vaci se reține în fermă pentru creștere și exploatare în direcția producției
de lapte. Tineretul femel este alăptat până la vârsta de patru luni, d upă care este înțarcat. Acesta
este întreținut în interiorul adăpostului în boxe colective în stabulați e liberă, pe așternut din p aie.

(foto original)
Fig. 2.2 Sistemul de întreținere liberă a vițeilor în adăpost

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

34

(foto original)
Fig. 2.3 Ferma P .F.A MUNTEAN V.M. VASILE

(foto original)
Fig 2.4 Sistemul de î ntreținere liberă a vacilor în adăpost

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

35

2.4 STRUCTURA CULTURILOR FURAJERE

Unitatea disp une de o suprafață agricolă de 7 9 de hectare, repartizate astfel :
 17 ha porumb , din care 12 ha porumb siloz și 5 ha porumb boabe
 6 ha orzoaică
 30 ha pajiște naturală
 20 ha lucernă
 2 ha soia
 4 ha ov ăs
Din totalul suprafeței agricole, 10 de hectare sunt luate î n arendă de la proprietari privați .
Ținând cont de calitatea terenului existent, se poate afirma că suprafața respectivă, cât și culturile
exploatate satisfac pe deplin nevoile de nutrețuri necesare furajării e fectivului de animale din
fermă.
De-a lungul anilor de activitate suprafața terenurilor existente nu au suferit modificări
însemnate, doar cu mici diferențe de la un an la altul cu privire la suprafața arabilă cultivată.
Principalele producții furajere obținute în fermă sunt următoarele:
 Porumb siloz peste 6 0.000 kg/ha
 Fân de lucernă peste 9 .000 kg/ha
 Porumb boabe peste 9 .000 kg/ha
 Orzoaică peste 4 .000 kg/ha
 Soia peste 2 .500 kg/ha
 Ovăs peste 3.0 00 kg/ha .

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

36

CAPITOLUL III
INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA INDICILOR DE
PRODUCȚIE LA VACILE DE LAPTE

3.1 HRANA ADMINISTRATĂ

În preocupația de administrare a fermelor zootehnice și în special în cea care implică
asigurarea unei alimentații echilibrate a vaciilor de lapte din fermele specializate, nu se poate
realiza o alimentație rațională care să cuprindă toate categoriile de principii nutritive, fără
întocmirea prealabilă, după principii științifice, a unor raț ii furajere, care să satisfacă din toate
punctele de vedere cerințele de bază necesare întreținerii fiziologice și de producție a vacilor de
lapte.
În momentul stabilirii rațiilor pentru vaciile de lapte se are în vedere starea fiziologică în
care s e gasesc acestea, respectiv perioada de gestație sau perioada de lactație.

(foto otiginal)
Fig 3.1 Administrate a silozului și a concentratelor la vaci

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

37

3.1.1 Rații pentru vaci de lapte în gestație avansată

La vaci, spre deosebire de femelele altor specii (oaie, capră, iapă) gestația în cea mai mare
parte a ei (circa 7 luni) se suprapune pe ste lactație. În acestă situație alimentația vacilor în prima
parte a gestației se face în funcție de producția de lapte pe care o dau, fără a se ține cont de ceri nțele
specifice pentru gestație.
În hrănirea vacilor aflate în gestație avansată se folosesc același nutrețuri ca și în timpul
lactației, diferențele fiind de ordin calitativ și cantitativ.
Având în vedere că 65 -70% din greutatea la naștere a fetusului se sintetizează în ultimele
două luni d e gestație, astfel este necesar respectarea repauzului mamar de cel puțin 60 de zile
pentru a permite reconstituirea rezervelor corporale, în special a substanțelor minerale și apoi
pentru reglarea neurohormonală a secre ției de lapte.
Pregătirea pentru înțărcat se face cu aproximativ o săptamână înaintea înțărcării, prin
reducerea rației zilnice, scoaterea concentratelor si administrarea de grosiere. Acest lucru are ca
efect scăderea accentuată a producției de lapte, ușu rând astfel înțărcatul. Trebuie acordată atenție
profilului mineral al furajării, pentru evitarea unor dezechilibre care se pot manifesta dramatic
după fătare. Este obligatoriu scă derea de calciu și potasiu în rație, până la maximul admis în
recomandări .
Normele globale, pentru acestă perioadă, sunt diferențiate în funcție de nivelul producției
de lapte planificate anual.
În ferma prezentată, producția medie de lapte pe c ap de vacă furajată este de 6000 litri de
lapte, iar norma de hrană pentru acestă prod ucție este prezentată în tabelul 3.1 .
Fânurile cele mai indicate sunt amestecurile de graminee cu leguminoase sau numai de
graminee. Fânurile de leguminoase nu se administrează în cantități mai mari de 2 ,5-3,5 kg/cap/zi,
pentru a evita apariția febrei vitulere, datorate e xcesului de calciu, care duc la tulburări în
activitatea glandelor tiroide.

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

38

Tabelul 3.1
Norma de hrană pentru o vacă ge stantă cu o masă corporală de 60 0 kg , cu o producție palnificată
de 6 000 litri de lapte, în luna a 8 -a de gestație.

Masa corporală SU(kg) UNL PDI(g) Ca(g) P(g) USV
600 kg 12,3 10,49 750 97 34,5 12,5

Ca suculente, se recomandă utilizarea semifâ nului de iar bă și a rădăcinoaselor, care sunt
cele mai indicate a fi administrate în ultimele săptămâni de gestație, dar în cantități reduse, de
maxim 50% din cantitatea indicată.
Concentratele se administrează sub formă de uruieli mijlocii (porumb, orz, tărâțe, șroturi
etc.), se are în vedere majorarea proporției de tarâțe de grâu care, prin efectul dietetic, ușor laxativ,
stimulează tranzitul digestiv și indirect va facilita actul parturiției.
Proporția dintre cereale și concentratele proteice se stabilește în funcție de calitatea
fânurilor și suculentelor din rație, precum și după nivelul planificat al producției.
În hrana vacilor se exclud borhoturile, cât și furajele înghețate, alterate sau mucegăite.
Rația furajer ă s-a întocmit, pentru două perioade distincte (iarnă și vară), astfel încât să fie
satisfăcut necesarul zilnic de substanțe nutritive, precum și asigurarea unei bune condiții
fiziolo gice, pentru lactația următoare (Tabelul 3.2 ).

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

39
Tabelul 3.2
Rație pentru o vacă ge stantă cu o masă corporală de 60 0 kg , cu o producție palnificată de peste
6000 litri de lapte, în lu na a 8 -a de gestație ( iarna )
Iarna

Nutrețuri Norma

Kg SU(kg) UNL PDIN (g) PDIE (g) Ca(g) P(g) USV
12,3 10,49 850 850 97 34,5 12,5
Fân de deal 4 3,40 2,62 192 240 22 8,8 4,04
Fân de lucernă 3 2,55 1,94 342 234 38,1 7,38 2,76
Porumb siloz 15 4,50 4,73 210 300 19,5 10,35 4,95
Total rație de bază – 11,45 9,29 744 774 79,6 26,53 11,75
Concentrate pentru echilibratea rației de bază
Uruială porumb
boabe 0,5 0.43 0,64 37 51 0,13 1,26 –
Tărâțe de grâu 1 0,88 0,62 80 54 1,67 8,81 –
Carbonat de calciu
(CaCO3)
0,05 0,04 – – – 19 – –
TOTAL – 12,8 10,50 861 879 100,4 36,6 11,75

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

40

Tabelul 3.3
Rație pentru o vacă gestantă cu o masă corporală de 600 kg , cu o producție palnificată de peste
6000 litri de lapte, în luna a 8 -a de gestație ( vara )
Vara
Norma

Nutrețuri
Kg SU(kg) UNL PDIN (g) PDIE (g) Ca (g) P (g) USV
12,3 10,49 850 850 97 34,5 12,5
Pajiști de deal 43 7,18 6,96 602 559 47,3 25,8 7,74
Siloz de porumb 10 3 3,15 140 200 13 6,9 3,3
Total rație de bază – 10,18 10,11 742 759 60,3 32,7 11,04
Tărâțe de grâu 1 0,87 0,8 95 71 1,4 10 –
Uruială p orumb
boabe 0,5 0,43 0,62 37 51 0,13 1,26 –
Carbonat de calciu 0,1 0,09 – – – 38 – –
TOTAL – 11,56 11,53 874 881 99,83 43,9 11,04

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

41

3.1.2 Rații pentru vaci în lactație

Prin asigurarea furajării echilibrate, a vacilor în perioada de lactație, mai ales sub raportul
energo -proteic, se permite obținerea unor producții de lapte la nivelul potențialului biologic.
Norma de hrană se stabilește prin adăugarea la necesarul pentru întreținerea funcțiilor vitale (în
funcție de greutatea corporală), a necesarului pentru producția de lapte (în funcție de producția
zilnică și de procentul de grăsime) .
Întocmirea planurilor furajere anuale se realizează pornind de la producția anuală de lapte,
pe baza căreia se stabilește necesarul zilnic de substanțe nutritive, pentru perioada de iarnă și de
vară. Astfel în ferma prezentată greutatea medie a unei vaci cu lapte este de 60 0 kg, iar pr oducția
medie de lapte este de 6 000 de litri pe lactație. Durata lactației normale în ferma prezentată este în
medie de 305 zile, iar perioada de repaus este de 60 de zile.
În continuare este prezentată norma de hrană cât și rația furajeră pentru o v acă cu greutatea
corporală de 600 de kg și o producție de 6 000 litri de lapte/lactație, cal culate pentru perioada de
iarnă și vară (Tabelele 3.4 , 3.5 și 3.6 )

Tabelul 3.4
Norma de hrană pentru o vacă în lactație cu o greutate de 600 kg , cu o producție zilnică de 18 litri
de lapte/zi și 4% grǎsime IARN A și 22 litri de lapte/zi și 3,7 % grǎsime VARA

Masa corporală SU(kg) UNL PDI(g) Ca(g) P(g) USV
600 kg, 18 litri/zi
cu 4% gr. (iarna) 16,35 15,31 1270 111,08 59,65 16,40
600kg, 22 litri/zi cu
3,7% gr. (vara) 17,08 16,57 1386 117,67 63,44 16,68

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

42

Tabelul 3.5
Rație pentru o vacă în lactație cu o greutate de 60 0 kg , cu o producție zilnică de 18 litri de lapt e/zi
cu 4 % grăsime.
Iarna

Nutrețuri Norma

Kg SU(kg) UNL PDIN PDIE Ca(g) P(g) USV
16,35 15,31 1270 1270 111,08 59,65 16,40
Porumb siloz 25 7,50 7,88 350 500 32,5 17,25 8,25
Fân de lucernă 6 5,1 3,88 648 468 76,2 17,76 5,32
Total rație de bază – 12,6 11,76 998 968 108,7 35,01 13,57
Concentrate pentru echilibratea rației de bază
Uruială p orumb
boabe 1,1 0,96 1,36 81,4 112,2 0,28 2,78 –
Tărâțe grâu 0,5 0,43 0,31 40 27 0,83 3,90 –
Uruială orz 1 0,86 1,06 63 70 0,69 3,73 –
Urulială s oia tratată
termic 0,45 0,40 0,54 122 69.75 1,6 3,33 –
Urulială ovăz 0,5 0,43 0,49 33,5 30 0,57 1,79 –
Fosfat monocalcic 0,03 – – – – 4,77 7,38 –
Total – 15,68 15,52 1337 1276 117 61 16,40

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

43

Tabelul 3.6
Rație pentru o vacă în lactație cu o greutate de 600 kg , cu o producție zilnică de 22 litr i de lapte/zi
cu 3,7 % grăsime.
Vara

Nutrețuri Norma

Kg SU(kg) UNL PDIN PDIE Ca(g) P(g) USV
17,08 16,57 1386 1386 117,67 63,44 16,68
Pajiști de deal 40 6,68 6,48 560 480 44 24 7,2
Porumb siloz 15 4,5 4,72 210 300 19,5 10,35 4,95
Lucernă masă verde 12,5 2,85 2,3 350 300 47,5 7,37 3
Total rație de bază – 14,03 13,5 1120 1080 111 41,72 13,57
Concentrate pentru echilibratea rației de bază
Urulială Poromb
boabe 1,1 0,96 1,36 81,4 112,2 0,28 2,78 –
Tărâțe de grâu 0,5 0,43 0,31 40 27 0,83 3,90 –
Uruială orz 1 0,86 1,06 63 70 0,69 3,73 –
Uruială s oia tratată
termic 0,45 0,40 0,54 122 69.75 1,6 3,33 –
Uruială o văz 0,5 0,43 0,49 33,5 30 0,57 1,79 –
Fosfat monocalcic 0,03 – – – – 4,77 7,38 –
Total – 17,11 17,26 1459 1388 119 64,6 16,68

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

44

3.2 Modul de administrare al nutrețurilor

Pentru creșterea și exploatarea vacilor de lapte este necesară întocmirea unor programe
riguroase, care să satisfacă în întregime necesitățiile vitale și de producție a animalelor, adică
program de furajare, exploatar e, odihnă, plimbare etc.
Dintre toate aceste necesități, un rol foarte important îl are respectarea cu strictețe a
programului de furajare, deoarece duce la formarea unui reflex condiționat la animal, față de aceste
cerințe.
În ferma prezen tată, se respect ă cu strictețe orarul de furajare, mulsul și odihna vacilor după
cum urmează :
 06:00 -06:30 administrare fân la animale;
 06:30 -08:00 mulsul vacilor;
 08:00 -09:30 administrare siloz ;
 09:30 -10:00 administrare concentrate;
 10:00-16:00 odihnă;
 16:00 -17:00 administrare fân;
 17:00 -17:30 administrare siloz;
 17:30 -18:00 administrare concentrate;
 18:00 -19:30 mulsul animalelor;
Adăpatul se face în adăpost, apa fiind asigurată prin adăpători cu nive l constant câte una la
20 vaci.
Administrarea h ranei animalelor se face manual astfel ordinea de administrare a furajelor
în fermă imprimă anumite particularități digestiei și metabolismului, ce influențează producția și
calitatea laptelui.
Din observațiile efectuate în fermă se remarcă, cu unele excepții, o structură relativ
constantă a rațiilor, iar nivelul de hrănire asigurat este în general constant, ceea ce atrage după sine
lipsa fluctuațiilor în producția cantitativă și calitativă de lapte.

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

45
Trecerea la rația de vară se face printr -o perioadă de tranziție de 2 săp tămâni, în care înainte
de pășunat se administrează un tain de fibroase într -o cantitate de 1 -2 kg.

(foto original)
Fig 3.2 Structura furajului în perioada de Iarnă

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

46

3.3 Influența structurii rați ilor asupra producției de lapte

3.3.1 Evoluția producți ei medii de lapte pe o lactație

În anul 2017 , în fermă s -a realizat o producție medie pe cap de vacă furaja tă de 6 000 litri
de lapte, pe o lactație normală de 305 zile. Evoluția producției de lapte la nivel de fermă pe
parcursul unei lactați este prezentată în tabelul 3.7.

Tabelul 3.7
Producția medie anuală de lapte, pe luni de lactație/cap de vacă furajată

Specificare Lunile de lactație (305) Total
sau
media I II III IV V VI VII VIII IX X
Structura (%) 12 15 14 13 11 10 8 7 6 4 100
Litri de lapte/lună 721 923 865 779 663 577 462 404 346 260 6000
Litri lapte/zi 24 31 29 26 22 19 15 13 12 9 20

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

47

Fig 3.3 Variația producției medii de lapte pe luni de lactație și cap de vacă .
În anul 2017 efectivul total de vaci cu lapte al societății a fost de 27 capete, iar producția
totală de lapte a fost de 168,000 l itri.
Producția medie este factorul cantitativ decisiv, care concură la realizarea producției totale
de lapte, ea fiind influențată de mai mulți factori cum sunt: alimentația, întreținer ea, exploatarea și
reproducția.

3.3.2 Evoluția consumului de hr ană pe un litru de lapte, pe an

Producțiile realizate de vacile în lactație pe perioada luat ă în studiu, respectiv anul 2017 ,
sunt direct influențate de consumul de hrană și de structura rațiilor administ rate pe parcursul
anului (iarna și vara), deoarece furajul folosit este specific fiecărui sezon înparte, vacile
01002003004005006007008009001000
I II III IV V VI VII VIII XI X721923865
779
663
577
462404346
260
Series 1

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

48
beneficiciind de pășune, respectiv de modul în care UNL, PDIN, PDIE din rație safisfac necesarul
pentru producția de lapte.
Pentru perioada de stabulație (iarna) luată î n studiu în anul 2017 s-a realizat următorul
consum mediu pentru producția unui litru de lapte:
Consum UNL/l lapte = 15,52 UNL / 18 litri lapte = 0,86 UNL/l lapte
Consum PDIN/l lapte = 1337 g PDIN / 18 litri lapte = 74,27 g PDIN/l lapte
Consum PDIE/l lapte = 1276 g PDIE / 18 litri lapte = 70,88 g PDIE/l lapte
Pentru întreaga producție de lap te realizată în sezonul de stabulație(180 zile x 18 l lapte/zi=
3240 litri) consumul total a fost următorul:
Consum tot al UNL = 3240 litri lapte x 0,86 UNL = 2786,4 UNL
Consum total PDIN = 3240 litri lapte x 74,27 PDIN = 240634,8 PDIN
Consum total PDIE = 3240 litri lapte x 70,88 PDIE = 229651,2 PDIE
Pentru perioada de pășunat ( vara) luată în studiu în anul 2017 s-a realizat următorul
consum mediu pentru producția unui litru de lapte:
Consum UNL/l lapte = 17,26 UNL / 22 litri lapte = 0,78 UNL/l lapte
Consum PDIN/l lapte = 1459 g PDIN / 22 litri lapte = 66,31 g PDIN/l lapte
Consum PDIE/l lapte = 1388 g PDIE / 22 litri lapte = 63,09 g PDIE/l lapte
Pentru întreaga producție de lapte realizată în sezonul de pășunat (125 zile x 22 l lapte/zi=
2760 litri) consumul total a fost următorul:
Consum total UNL = 2760 litri lapte x 0,78 UNL = 2152,8 UNL
Consum total PDIN = 2760 litri lapte x 66,31 PDIN = 183015,6 PDIN
Consum total PDIE = 2760 litri lapte x 63,09 PDIE = 174128,4 PDIE

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

49
Evoluția consumului anual pe luni calendaristice, în funcție de producția medie obținută pe cap
de vacă furajată, este prezentată în tabelul 3.8 , iar variațiile consumurilor specifice pentru UNL,
PDIN, PDIE sunt prezentate în tabelele 3.9, 3.10, 3.11 .

Tabelul 3.8
Evoluția consumului de UNL,PDIN,PDIE pe luni calendaristice

Specificare Producția
medie (litri) Consum
UNL Consum
PDIN Consum
PDIE
Ianuarie 550 473 40848,5 38984
Februarie 550 473 40848,5 38984
Martie 560 481,6 41591,2 39692,8
Aprilie 570 490,2 42333,9 40401,6
Mai 555 432,9 36802,05 35014,95
Iunie 500 390 33155 31545
Iulie 420 327,6 27850,2 26497,8
August 400 312 26524 25236
Septembrie 405 315,9 26855,55 25551,45
Octombrie 450 351 29839,5 28390,5
Noiembrie 500 430 37135 35440
Decembrie 540 464,4 40105,8 38275,2
TOTAL 6000 4941,6 423889,2 404013,3

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

50

Tabelul 3.9
Variația indicelui de conversie UNL

Specificare Producția medie
(litri/lună) Consum
UNL/lună Indice de
conversie
UNL/litru
Ianuarie 550 473 0,86
Februarie 550 473 0,86
Martie 560 481,6 0,86
Aprilie 570 490,2 0,86
Mai 555 432,9 0,78
Iunie 500 390 0,78
Iulie 420 327,6 0,78
August 400 312 0,78
Septembrie 405 315,9 0,78
Octombrie 450 351 0,78
Noiembrie 500 430 0,86
Decembrie 540 464,4 0,86
TOTAL 6000 4941,6 0,82

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

51

Tabelul 3.10
Variația indicelui de conversie PDIN (g)

Specificare Producția medie
(litri/lună) Consum
PDIN/lună Indice de
conversie
PDIN/litru
Ianuarie 550 40848,5 74,27
Februarie 550 40848,5 74,27
Martie 560 41591,2 74,27
Aprilie 570 42333,9 74,27
Mai 555 36802,05 66,31
Iunie 500 33155 66,31
Iulie 420 27850,2 66,31
August 400 26524 66,31
Septembrie 405 26855,55 66,31
Octombrie 450 29839,5 66,31
Noiembrie 500 37135 74,27
Decembrie 540 40105,8 74,27
TOTAL 6000 423889,2 70,29

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

52

Tabelul 3.11
Variația indicelui de conversie PDIE (g)

Specificare Producția medie
(litri/lună) Consum
PDIE/lună Indice de
conversie
PDIE/litru
Ianuarie 550 38984 70,88
Februarie 550 38984 70,88
Martie 560 39692,8 70,88
Aprilie 570 40401,6 70,88
Mai 555 35014,95 63,09
Iunie 500 31545 63,09
Iulie 420 26497,8 63,09
August 400 25236 63,09
Septembrie 405 25551,45 63,09
Octombrie 450 28390,5 63,09
Noiembrie 500 35440 70,88
Decembrie 540 38275,2 70,88
TOTAL 6000 404013,3 66,98

După cum se poate observa, apar diferențe ale indicelui de conversie al hranei, fapt care
se datorează fluctuațiilor de hrănire dintre sezoane, dar și confortului termic din timpul sezonului
rece, ceea ce face ca vacile să -și consume o parte din energie pentru termoreglare, aceasta ducând
la modificări ale producției de lapte și creșterea indicelui de conversie al hranei pentru UNL/litru
lapte în acest sezon. În ce privește in dicele de conversie al hranei (tabelul 3.12) pentru PDIN
(g)/litru lapte și PDIE (g)/litru lapte, acestea înregistreazǎ v alori mai reduse în sezonul cald,
comparativ cu sezonul rece .

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

53

Tabelul 3.12
Principalii indici de producție și consum la vaci gestante și în lactație

Specificare UM Perioada fiziologică Total sau media
Gestație Lactație
Producția
de lapte Iarna litri/ cap – 18 3240 6000 litri/
lactație Vara litri/cap – 22 2760
Durata Iarna zile 30 180 365 zile
Vara zile 30 125
Consumul
mediu zilnic
UNL Iarna 10,55 15,52 3110,1
Vara 10,53 17,26 2473,4
PDIN
(g) Iarna 861 1337 266490
Vara 874 1459 208595
PDIE
(g) Iarna 879 1276 256050
Vara 881 1388 199930
Indicele de
conversie
(g/litru de lapte)
UNL Iarna – 0,86
0,82 Vara – 0,78
PDIN
(g/ l
lapte) Iarna 74,27

70,29 Vara – 66,31
PDIE
(g/ l
lapte) Iarna 70,88
66,98
Vara – 63,09

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

54

CAPITOLUL IV
INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA FUNCȚIEI DE
REPRODUCȚIE

Alimentația reprezintă un factor important și are o influență hotărâtoare în ceea ce privește
capacitatea cantitativă și calitativă de producție la vacile de lapte cât si în cazul funcției de
reproducție.
Din a ceastă cauză este important ca, femelele gestante trebuie supuse unui regim de
hrănire, întreținere și îngrijire deosebit, pentru a avea un indice de fertilitate ridicat, cât și obținerea
de viței viabili și viguroși.
Analizând și sub acest aspect rezultatele obținute în fermă, cu privire la principalii indici
de reproducție, se p ot observa următoarele aspecte:
1) Indicele de însămânțare ( de gestație) Ig
– reprezintă raportul dintre numărul total de însămânțări efectuate și numărul femelelor
diagno sticate gestante. Ideal ar fi ca valoarea indicelui sa fie agală cu 1 (o însămânțare).

Ig = T/G, unde:
T- reprezintă numărul de însămânțări;
G- reprezintă numărul de femele diagnosticate gestante;
T = 50
G = 36
Ig = 50/ 33=1,51

Valoarea obținută ne arată că indicele de însămânțare este relativ bun.

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

55
Materialul seminal provine de la firma SEMTEST -BVN Târgu -Mureș , de la tauri foarte
valoroși din rasa Bălțată germană (Fleckvieh) cum sunt : Weburg, Sampano, Warlist și
Vamstein.

Materialul seminal mai provine de la firma Biagen Swiss Bistrița -Năsăud, de la tauri cu
valori foarte bune de ameliorare din rasa Simmental cum sunt: Luc, Vulkan, Heiko și din tauri
din rasa Fleckvieh Elvețian precum : Johnny Deep, Volvic, Grock și Julian.

2) Service periodul SP
– reprezintă numărul de zile de la fătare până la instalarea gestației.
La primipare este egal cu vârsta vițeilor la instalarea gestației. Dacă aceasta se încadrează
între 70 -90 zile atunci este considerat caracterist ic și normal. În cadrul fermei prezentate în a ceastă
lucrare, pentru anul 2017 a fost de 90 zile.

3) Intervalul dintre fătării (Calving interval) Ci
Ci = G + SP, unde:
Ci- reprezintă calving intervalul
G- reprezintă durata medie a gestației
SP- reprezintă service periodul mediu la femelele luate în observație
Ci = 285+90 = 37 5 zile

4) Procentul de fertilitate F%
– reprezintă numărul de produși viabili obținuți în dec urs de 12 luni, raportat la 4 2 de vaci.
F% = (365/Ci) x 42
F% = (36 5/375) x42= 40,88 %

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

56
5) Procentul de natalitate N%

– reprezintă raportul dintre numărul de viței vii obținuți și numărul femelelor matcă în stoc la
începutul anului.
N% = (Vv/Efm) x 100, unde:
N%- reprezintă procentul de natalitate
Vv- reprezintă vițeii vii obținuți
Efm- reprezintă efectivul la începutul anului ( 1 ianuarie).
N% = (42/50) x 100 =8 4%

6) Procentul de reformă R%
R% = 100/d, unde:
d- reprezintă durata medie de exploatare
d = v 1-v2 = 8-2,5= 5,5 ani
v1- reprezintă vârsta medie la prima fătare = 2,5 ani
v2- reprezint ă vârsta medie la reformare = 8 ani
R%= 100/5,5 =18,18 %

7) Procent ul de mortalitate , pe anul 2017 a fost de 0 %.
Tabelul 4.1
Valoarea indicilor de r eproducție obținuti în anul 2017 în cadru l fermei .

Specificare U.M. Valoarea
Indicele de însămânțare /vacă 1,51
Service periodul Zile 90
Calving interval Zile 375
Fertilitatea % 40,88
Natalitatea % 84
Indicele de reformă % 18.18
Indicele de mortalitate % 0

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

57

CAPITOLUL V
ASPECTE ECONOMICE AL E FERMEI “PFA MUNTEAN V.M.
VASILE ”.

Datorită faptului că tema lucrării de față este axată pe studiul influenței alimentației asupra
categoriei vaci cu lapte, cu referire la producțiile de lapte realizate, în continuare sunt prezentați
principalii indicatori ai eficențe i economice din ferma PFA MUNTEAN V.M. VASILE., doar la
această categorie de vârstă.
Indicatorii economico -financiari constituie instrumente de analiză ce permit managerilor
să evalueze rezultatele obținute și poziția financiară a întreprinderii, viitoare le oportunități, modul
de utilizare a activelor. Analiza acestor indicatori permite acționarilor, investitorilor, băncilor, să
verifice modul în care întreprinderea își gestionează resursele de care dispune.
Analiza activității economice se efectuează în sensul invers producerii fenomenelor, se
pornește de la rezultatele procesului examinat către elemente și factori, respectiv de la efecte spre
cauze. Analiza economică poate fii definită ca fiind cercetarea unui fenomen (proces sau activitate)
din punct de vedere economic bazată pe descompunerea acestuia în elementele lui componente și
pe studierea lor și a factorilor care îl determină. Esențialul îl constituie studierea relațiilor
structurale și a relațiilor cauză -efect.
Producția totală de lapt e obținută în fermă în anul 2017 a fost de 168 000 litri (Qt ), din care
15000 litri s -au folosit în a limentația vițeilor, iar 153 000 litri (Qm) au reprezentat producția marfă.
În tabelul 5.1 sunt prezentați principalii indicatori ai eficenței economice din f ermă la categoria
vaci cu lapte :

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

58
Tabelul 5.1

Indicatorii eficenței economice ai fermei la categoria vaci cu lapte

NR.
CTR.
SPECIFICARE
U.M
A
CHELTUIELI MATEIALE Lei 192600
1 Materii prime Lei 80000
– furaje Lei 30000
– medicamente Lei 7500
– alte materiale Lei 8000
2 Lucrări mecanice Lei 20000
3 Cheltuieli aprovizionare Lei 6300
4 Combustibil,apa,energie Lei 25800
5 lucrări și servicii efectuate de terți Lei –
6 Amortizarea mijloacelor fixe Lei –
7 Prime de asigurare Lei –
8 Alte cheltuieli materiale Lei 15000
B CHELTUIELI SALARIALE Lei 0
9 Salarii brute Lei 0
10 Contribuția angajatorului Lei 0
-asigurări sociale Lei 0
-asigurări sociale de sănătate Lei 0
-fond somaj Lei 0
-fond garantare Lei 0

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

59

NR.
CTR.
SPECIFICARE
U.M
-fond risc ș i accidente Lei 0
-contribuț ii concedii medicale Lei 0
I TOTAL CHELTUIELI DIRECTE (A+B) Lei 192600
II CHELTUIELI INDIRECTE Lei 10000
III TOTAL CHELTUIELI (I+II) Lei 202600
11 Dobânzi bancare Lei 0
IV TOTAL GENERAL(III + 11) Lei 202600
12 Valoarea produselor secundare (viței,gunoi) Lei 35000
13 Cheltuieli aferente productiei de lapte (IV -12) Lei 167600
14 Costul unui litru lapte Lei 0,80
15 Preț estimat Lei 1,24
16 Profit estimat (15 -14) Lei/l
lapte 0,44
17 Cheltuieli de producție in echivalent produs (13/15) Lei 135162
18 Volumul producției marfă (Qm) Litri 153000
19 Valoarea producției marfă (18×15) Lei 189720
20 Subvenții Lei 62300
21 Venituri totale (19+20) Lei 252020
22 PROFIT BRUT TOTAL (21 -IV) Lei 49420
23 RATA PROFITULUI [(15 -14/14) X 100] % 24

Datorită faptului că munc a in fermă este realizata exclusiv de catre familie , iar profitul obținut
în 2017 ramâ ne in bugetul familiei, neexistâ nd cheltuieli cu salariaț i si o parte din profit se î ntoarce
în investiț ii.

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

60

CONCLUZII

După observațiile efectuate asupra activității fermei PFA MUNTEAN V.M. VASILE de-a
lungul anului 2017 , se pot deduce u rmătoarele concluzii:

 Apar variații semnificative ale incelui de conversie pe parcursul anului, datorită
mișcării efectivelor de animale și de hrănire.
 Apar mici variați ale producției de lapte pe parcursul anului deo arece nutrețul folosit
diferă pe parcu rsul celor două sezoane iarnă și vară.
 Producția de lapte înregistrată în f erma prezentată este foarte bună pentru vacile din
rasa Bălțată tip Simental care sunt în mare măsură metisate .
 Planul de montă și fătări este foarte bine organizat pe întregul an.
 Producția de lapte este menținută la un nivel constant, care asigură o rent abilitate mai
mare la nivel de fermă în fiecare an.
 Aceasta se realizează prin menținerea numărului de animale constant și numai dacă
vacile fată în fiecare an.
 În fermǎ se urmǎrește obținerea unui vițel/vacǎ în fiecare an.
 Se urmărește reducerea service periodului și a indicelui de însămânțare pentru sporirea
rentabilității.
Acestea se pot realiza prin cunoașterea particularităților de manifestare a căldurilor și
printr -o păstrare și manipulare cât mai corectă a materialului seminal .

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

61

BIBLIOGRAFIE

1. Bernier – Dodier , P., Girard C.L., Talbot B.G., Lacasse P ., 2011. Efect of dry period management
on mammary gland function and its endocrine regulations in dairy cosus. Journal of Dairy Science.
2. Chiș , Margareta, Vâtcă Anamaria -2006 -Management -Ghid proiect,Editura AcademicPres, Cluj –
Napoca.
3. Chiș Margareta -2009 -Management -Curs –a II-a,Editura AcademicPres, Cluj -Napoca.
4. Drackley , J.K.-2001 – Management of transition cows interating nutrition and stress physiology in:
Proceedings Cornell.Nutrition Conference for Feed Manufactures, Rochester, New York, 148 -159.
5. Grummer , R.R., Ordway R – 2011 – Energy and Protein Nutrition for Transition Cows. Penn Stata
Dairy Cattle Nutrition Workshop, Grantwille, P.A.,SUA .
6. Goff , J.P. -2000 – Pathophysiology of calcium and phosphorus disorders. Veterinary Clinics of
North America: Food Animal Practice 16, 319 -337.
7. Halga, P., Pop I.M., Teona Avarvarei., Viorica Popa -2005 – Nutriția și alimentația animală
,Editura Alfa , Iași.
8. Hofmann , R.R -1989 – Evolutionary steps of ecophysiological adaption and diversification of
ruminants : a comparative view of their digestive system. Oecologia 78:443 -457
9. INRA -institut National de la Recherche Agronomique,1989. Ruminant nutrition. Recommended
allowanc es and feed tables institute National de la Recherche Agronomique, John Libbey Eurotext,
Montrouge, France .
10. Jouany , J.P., Broudiscou L., Prins R.A., Komisarczuk B.S . -1995 – Metabolisme et nutrition de
la population microbienne du rumen. Clermond. Ferrand
11. Miclea ,V., -2003 –Însămânțarea artificială la animalele de fermă ,Editura Agronaut, Cluj -Napoca.
12. NRC – National Research Coumal -2001 – Nutrient requirements of dairz Cattle., Washington DC .
13. Onaciu, G -2013 – Creșterea bovinelor vol I, Editura Casa Cărții d e Știință, Cluj -Napoca.
14. Simeanu, D -2012 – Nutriție și alimentație, Material de studiu I.D, Iași 2012.
15. Șara, A., Bențea M. -2009 -Alimentația animalelor de fermă, Editura Risoprint, Cluj –
Napoca .

Sergiu –Vasile MUNTEAN INFLUENȚA ALIMENTAȚIEI ASUPRA PRODUCȚIEI DE LAPTE ȘI REPRODUCȚIEI
LA VACI DIN FERMA P.F.A MUNTEAN V.M. VASILE

62
16. Șara, A., Bențea M. -2013 -Alimentația animalelor ediția a II -a revizuită și adăugită, Editura
Risoprint , Cluj -Napoca .
17. Șara, A., Bențea M . -2014 -Nutrețurile ,caracteristici nutritive și utilizare ediția a II -a revizuită și
adăugită , Editura Risoprint , Cluj -Napoca.
18. Velea , C -2004 – Producția ,reprod ucția și ameliorarea taurinelor , vol III, Editura
AgroTehnica,București.
19. www.google maps .com
20. http://www.ferme -vaci.ro/importanta -economica -cresterii -bovinelor /