Municipiul Slatina Studiu de Geografie Umana

=== 3ad6266484b9604e8aea2ff49e98b5d588a226a7_94202_1 ===

UNIVERSITATEA

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

SPECIALIZARE GEOGRAFIE

LUCRARE DE LICENȚĂ

MUNICIPIUL SLATINA- STUDIU DE GEOGRAFIE UMANĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC

ABSOLVENT

LOCALITATEA

2017

CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………………………………………………

METODOLOGIE…………………………………………………………………………..

CAPITOLUL 1 AREALUL DE STUDIU. LOCALIZARE ȘI CARACTERISTICI………………………………………………………………………..

1.1 Așezare, suprafață, limite…………………………………………………………………………………….

1.2 Scurt istoric…………………………………………………………………………………………..

1.3 Relieful………………………………………………………………………………………………………………….

1.4 Clima…………………………………………………………………………………………………………………….

1.5 Hidrografia…………………………………………………………………………………………………………..

CAPITOLUL 2 EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE LOCUITORI…………………

2.1 Evoluția numărului de locuitori până în 1990…………………………………………………….

2.2 Evoluția numărului de locuitori între 1990-2016………………………………………………..

2.3 Repartiția populației pe sate………………………………………………………………………………..

2.4 Evoluția densității populației……………………………………………………………………………….

2.4.1 Evoluția densității populației pană în anul 1990…………………………………………

2.4.2 Evoluția densității populației între 1990-2016……………………………………………. CAPITOLUL 3. DINAMICA POPULATIEI………………………………………..

3.1 Mișcarea Naturală……………………………………………………………………….

3.1.1 Natalitatea………………………………………………………………………………………………..

3.1.1.1 Natalitatea înainte de anul 1990…………………………………………………..

3.1.1.2 Natalitatea în perioada 1990-2016……………………………………………….

3.1.2 Mortalitatea……………………………………………………………………………………………..

3.1.2.1 Mortalitatea în perioada 1990-2016……………………………………………..

3.1.3 Sporul natural………………………………………………………………………………………….

3.1.3.1 Sporul natural înainte de anul 1990……………………………………………..

3.1.3.2 Sporul natural în perioada 1990-2016………………………………………….

3.1.4 Fertilitatea……………………………………………………………………………………………….

3.1.5 Nupțialitatea…………………………………………………………………………………………….

3.1.6 Divorțialitatea………………………………………………………………………………………….

3.1.7 Mortalitatea infantilă……………………………………………………………………………….

3.1.7.1 Rata mortalității infantile înainte de anul 1990……………………………..

3.1.7.2 Rata mortalității infantile în perioada 1990-2016……………………………

3.1.8 Speranta de viață la naștere…………………………………………………………………….

3.2 Mișcarea migratorie……………………………………………………………………..

3.2.1 Mobilitatea spațială a populației………………………………………………………………

3.2.1.1 Sosirile până în anul 1990……………………………………………………………..

3.2.1.2 Sosirile după anul 1990…………………………………………………………………

3.2.1.3 Plecările până în anul 1990……………………………………………………………

3.2.1.4 Plecările după anul 1990……………………………………………………..

3.3 Migrația externă (emigrație-imigrație)……………………………………………….

3.3.1 Sporul migratoriu……………………………………………………………….

3.3.3.1 Sporul migratoriu până în anul 1990………………………………………..

3.3.3.2 Sporul migratoriu în perioada 1990-2016…………………………………..

3.3.2 Sporul demografic general………………………………………………………

3.3.2.1 Sporul demografic general după anul 1990-2011………………………….

CAPITOLUL 4. STRUCTURA POPULAȚIEI………………………………………………

4.1 Structura populației pe grupe de vârstă si sexe………………………………………………….

4.1.1 Structura populației pe grupe de vârstă…………………………………………………..

4.1.2 Structura populației pe grupe de sexe………………………………………

4.1.3 Raportul de masculinitate…………………………………………………………………………

4.1.2.1 Raportul de masculinitate în perioada 1990-2016……………………………..

4.2 Structura etno-culturală a populației………………………………………………………………….

4.2.1 Structura etnică a populației……………………………………………………………………..

4.2.2 Structura lingvistică a populației……………………………………………………………….

4.2.3 Structura populației pe confesiuni religioase……………………………………………..

4.3 Structura socio-economică a populației………………………………………………………………

4.3.1 Rata șomajului…………………………………………………………………………………………

4.3.2 Structura populației în funcție de activitatea economică desfășurată…………. CONCLUZII…………………………………………………………………………………

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………

INTRODUCERE

Motivarea alegerii temei

În alegerea prezentei lucrări de licență a precumpănit dorința de a demonstra impactul avut de trecerea de la un tip de economie planificată la economia de piață asupra cadrului demografic dintr-un oraș de nivel mediu, din punct de vedere demografic al României, un oraș expus schimbărilor politice și economice, ele căror efecte se văd imediat în interiorul unor localități urbane din această categorie, a orașelor mici din punct de vedere demografic dar și cu o putere economică redusă și o influență teritorială nu foarte extinsă limitată numai la nivel local.

Scopul

Principalul scop al acestei lucrări este analiza indicatorilor demografici, realizarea unei comparații între perioada dinainte de 1990 și intervalul 1990-2016. Se are în vedere de asemenea identificarea impactului asupra elementului demografic generat de schimbarea regimului politic și tranziția economică.

Obiective, activități conexe și ipoteze de lucru

Lucrarea este structurată în patru capitole iar obiective, activitățile și rezultatele scontate vor fi prezentate în tabelul de mai jos:

După prezenta introducere, primul capitol va analiza elemente de ordin fizico-geografic, specifice mediului natural în care s-a încadrat apariția și dezvoltarea localității, cu accent pe elemente de favorabilitate și de restrictivitate asupra cadrului uman. Capitolul secund are în vedere analiza evoluției numărului de locuitori și evoluția densității populației localității Slatina. Capitolul III, implică o analiză detaliată a indicatorilor demografici, având în vedere mobilitatea naturală, mișcarea migratorie și migrația externă. Capitolul IV analizează structura populației orașului Slatina iar lucrarea se va încheia cu concluzii și bibliografie.

În redactarea acestei lucrări am utilizat mai multe metode de lucru: observația, lucrul cu harta, problematizarea și sintetizarea informațiilor, comparația, conversația și dialogul, caracterizarea, descrierea și explicația. Informațiile au fost preluate din mai multe surse precizate în tabelul de mai sus, cu mențiunea că au existat destul de multe probleme în colectarea datelor necesare analizei demografice pentru perioada de dinainte de anul 1990. Toate sursele vor fi precizate sub forma notelor de subsol sau la finalul tabelelor și graficelor.

Tabelele și graficele vor fi utilizate pentru centralizarea datelor, iar acestea vor fi finalizate cu concluziile de specialitate în care se vor menționa direcțiile principale spre care se îndreaptă valorile.

METODOLOGIE

Prezenta lucrare este propria mea muncă realizată în strânsă colaborare cu profesorul coordonator. Este o lucrare care abordează o temă modernă și necesară a timpurilor noastre, perioadă în care impactul demografic asupra mediului economic și natural a devenit tot mai evident.

Lucrarea respectă normele oficiale de redactare, a fost realizată prin îmbinarea muncii pe teren cu studiul la bibliotecă. Am utilizat surse bibliografice din diferite perioade, chiar din perioada anilor 1950-1960 dar și surse bibliografice mai noi, recente și actuale. În anumite situații, am utilizat și surse de pe internet, dar numai site-uri specializate, acolo unde pot fi analizate informații din surse științifice credibile și verificate.

Unul dintre argumentele acestei lucrări este în echipă cu coordonatorul științific, apoi multitudinea surselor de informare, toate vor fi precizate prin note de subsol, la tabele sau prin precizarea surselor imaginilor utilizate în această lucrare. Îmbinarea muncii pe teren cu studiul individual la bibliotecă m-a ajutat să remarc anumite schimbări pozitive sau negative în demografia orașului Slatina, elemente care vor fi prezentate în această lucrare. Menționez că nu toate pozele sunt realizate de mine, am utilizat și imagini din alte surse, în afară de arhiva personală, poze care au fost alese cu grijă și la fiecare se va specific autorul. Citatele sunt marcate corespunzător în text și întotdeauna cu precizarea autorului.

Lucrarea reprezintă o îmbinare între geografie, turism, demografie, aspecte sociale, economie, dar și studiul activităților umane în spațiul geografic. În redactarea acestei lucrări am utilizat mai multe metode de lucru pe care le voi prezenta succint în acest subcapitol.

Problematizarea- implică ridicarea problemelor ivite de-a lungul cercetării, identificarea cauzelor acestora și descoperirea modalităților de rezolvarea a acestor derapaje. Este o metodă de cercetare. Problematizarea implică mai multe secvențe: perceperea dificultății, depistarea și definirea ei, sugerarea unor soluții posibile, desprinderea concluziilor din soluția probabilă, efectuarea observațiilor și a experimentelor care verifică soluția probabilă.

Sintetizarea informațiilor- este o metodă foarte importantă, în condițiile în care, există numeroase surse de informare (bibliografie selectivă, hărți de specialitate, internet, imagini) este foarte utilă și necesară în egală măsură.

Comparația- va fi utilizată pentru analiza unor elemente din mai multe surse bibliografice. Este folosită pentru a descoperi anumite inadvertențe dar și pentru a afla mai multe opinii despre un anumit fenomen, despre istoria unui indicator demografic sau despre anumite evenimente istorice.

Alte metode utilizate în mod secundar în redactarea prezentei lucrări sunt:

Descrierea: oferă posibilitatea autorului să prezinte direct realitatea geografică, să redea imaginea unor obiecte, fenomene, procese din cadrul natural sau social; este o expunere expresivă, realizată pe baza observației, prezentând aspectele exterioare specifice obiectelor și faptelor geografice (formă, mărime, culoare, relații), în consecință, poate fi considerată o metodă utilizată în geografie ca știință, se recomandă ca descrierea să prezinte comparativ obiectele, procesele, fenomenele, observațiile descrise să fie obținute prin măsurare, să prezinte aspectele și formele cele mai reprezentative specifice unui teritoriu, să explice geneza obiectelor, faptelor, să fie conformă și concisă, să sugereze imagini cât mai apropiate de realitate, să respecte rigorile științei și un limbaj științific;

Explicația: are în vedere dezvăluirea unor date noi pe baza unei argumentații deductive. Se enunță pentru început o definiție, o regulă, un principiu, un fenomen, un termen nou, o situație geografică, după care se analizează exemplele și argumentele (premise, cauze, relații, sensuri, interpretări, aplicații practice); poate fi deductivă (de la necunoscut la cunoscut), inductivă (de la situații particulare la situații generale), analogică (asemănarea a două obiecte);

Deși reprezintă un cumul de metode, acestea nu au fost utilizate haotic ci fiecare la timpul ei, atunci când a fost necesar. Am pus foarte mult accentul pe imagini și pe verificarea informațiilor din mai multe surse pentru o mai bună veridicitate. Am utilizat baze de date, cărți în format letric și pe suport electronic. Am preferat notele de subsol pentru precizarea surselor, așa cum de-altfel se precizează și în ghidul de tehnoredactare.

Metoda studiului de caz, se impune ca metodă activă cu valoare euristică și aplicativă. presupune o confruntare directă cu o situație reală din natură și societate. În acest caz este vorba despre demografia orașului Slatina, mai exact despre evoluția indicatorilor demografici.

Toate aceste metode trebuie să ofere o imagine clară despre situația demografică a localității Slatina. Situația indicatorilor demografici și mai ales direcțiile spre care se îndreaptă evoluția acestora. Este vorba despre o situație alarmantă la nivel national care privește scăderea natalității și existența unui bilanț natural negativ în aproape toate localităție din România. În consecință analiza demografică din această lucrare va scoate în evidență și situația dintr-un oraș din Câmpia Română. Situația demografică nu are cum să nu aibă un impact asupra activității economice, astfel societățile comerciale trebuie să țină cont de evoluția anumitor indicatori demografici și să ia anumite măsuri de adaptare la situații noi, cum ar fi comercializarea unor anumite produse sau adaptarea politicilor de marketing.

Capitolul 1

AREALUL DE STUDIU. LOCALIZARE ȘI CARACTERISTICI

Mediul geografic prezintă o deosebită importanță pentru apariția și dezvoltarea unei localități, oferind resurse naturale, favorizând sau limitând extinderea teritorială a orașului, determinând apoi în timp o evoluție pozitivă sau negativă a așezării umane. Este vorba despre condițiile impuse de relief, climă, situația resurselor de apă, extinderea și tipul de vegetație, prezența faunei, tipurile de soluri, implicând în mod deosebit măsura în care solul poate să devină o resursă pentru agricultură și nu în ultimul rând protecția mediului.

1.1 Așezare, suprafață, limite

Municipiul Slatina este situat în sudul României, în provincia istorică Muntenia, la contactul cu Oltenia, parte a Regiunii de Dezvoltare Sud, fiind reședința județului Olt. Orașul este localizat pe malul stâng al râului Olt (vezi fig.1.1-1.2), în aproape de zona de contact dintre Câmpia Română (Câmpiile Romanați și Boianului) și Podișul Getic (Platforma Cotmeana).

Fig.1.1 Poziția geografică a orașului Slatina în cadrul României, sursa: www.atlase.ro

Din punct de vedere matematic, coordonatele geografice ale orașului sunt: 44°26′13″N 24°22′12″E.

Orașul are situat între altitudinile de 160-175 m și 110-112 m , altitudinea medie fiind de 135 m, având o suprafață totală de 53,93 kmp (5 087,75 ha) în care sunt incluse Municipiul Slatina și localitatea componentă Cireașov.

Fig.1.2-1.3 Poziția geografică a orașului Slatina în cadrul județului Olt (stânga) și teritoriul administrativ al localității, sursa: www.comune.ro

Față de alte centre importante, orașul Slatina este situat la 60 km de Craiova, 90 km de Pitești și 190 km de București.

Teritoriul administrativ al orașului Slatina se învecinează cu al următoarelor localități :

N- Comuna Curtișoara;

V- Râul Olt, și dincolo de acesta, comunele Slătioara și Găneasa;

NE- Comuna Priseaca;

E- Comuna Valea Mare;

SE- Comuna Brebeni;

S- Comuna Milcov.

În privința căilor de comunicație, orașul Slatina este situat pe drumul european E574, între Pitești- Craiova, cale ferată iar existența râului Olt conferă posibilitatea traficului naval- intern și perspectiva construirii unui port care să asigure conexiunea cu Dunăre și mai departe cu Marea Neagră și Europa Centrală.

1.2 Scurt istoric

Cercetările arheologice au demonstrat existența unei așezări umane pe vechea vatră a orașului, aparținând culturii de prund. Relevante sunt rezultatele cercetărilor mai recente constând în resturi ceramice din cultura Vădastra și Coțofeni. Totodată, zona a fost locuită și de triburile geto-dacice din ramura acilor, având rezidența la Acidava, pe malul drept al Oltului, pe Limesul Alutan. Pe raza municipiului Slatina s-au descoperit unelte agricole din fier, ceramică romană de lux (terra sigillata) și comună, tezaure monetare. Două așezări romane au fost identificate la Slatina, în punctul Strehareți și în cartierul Cireașov. Atestarea materială a locuirii acestui areal este mai slabă pentru secolele IV-VII p.Ch., însă pentru secolele VIII-XIII există dovezi de locuire, unele aparținând Culturii Dridu și Vădastra, iar altele purtând urmele migrațiilor pecenegilor, cumanilor și tătarilor.

Slatina a fost pentru prima dată atestată documentar în epoca medievală, la 20 ianuarie 1368 printr-un act oficial: Vladislav I Vlaicu (1364-1377) acorda scutire de vamă la Slatina tuturor negustorilor brașoveni .

În iunie 1522, la Slatina, Radu de la Afumați îi învinge pe turcii otomani.

În timpul domniei lui Vlad Vintilă (1532-1535) este emis un act care menționează cetatea de scaun Slatina.

Mihai Viteazul ia măsuri pentru restaurarea mănăstirii Clocociov, de la Slatina, ca răsplată pentru serviciile aduse de populație în demersurile sale politice.

În epoca modernă, Slatina a trăit din plin Revoluția de la 1821. Aici, Tudor s-a întâlnit cu căpetenia de haiduci Iancu Jianu. Momentul politic a imprimat în zonă stilul arhitectural Tudor.

Slătinenii s-au implicat activ în evenimentele politice care au urmat: Revoluția de la 1848, Unirea Moldovei cu țara Românească din 24 ianuarie 1859, Războiul de independență 1877, Răscoala țărănească de la 1907, Unirea Principatelor din 1918, Primul și Al Doilea Război Mondial. De precizat că la începutul secolului XX, orașul Slatina era un târg de provincie, localizat între Dealul Grădiște și actuala locație a orașului Slatina. Din această perioadă au supraviețuit câteva clădiri: Grand Hotel Regal, Școala de Fete, Catedrala Ionașcu, Cofetăria Minerva, etc.

După instalarea regimului comunist, orașul cunoaște un proces de industrializare (Uzina de Aluminiu- ALRO), Întreprinderea de Prelucrare a Aluminiului (Alprom), Întreprinderea de Țevi (Artrom), Electrocarbon, Rulmenți și Utalim. Odată cu construirea acestor fabrici un avânt deosebit au luat construcțiile de spații rezidențiale (55 blocuri- turn, noi cartiere muncitorești: Steaua Roșie, Progresul I, II, III, Crișan și Tunari).

1.3 Relieful

Relieful este reprezentat de zona de contact dintre câmpie și podiș. Zonele mai înalte aparțin Podișului Getic (Platforma Cotmeana)- unde domină interfluviile de tip platou care se lărgesc către sud, apoi versanții cu pante mari pe care se înregistrează alunecări, ravenări, spălare în suprafață și văile cu albii mai extinse către sud, cu 1-3 terase . La contactul cu subunitățile Câmpiei Române altitudinea ajunge în jur de 200 m. Interfluviile au lărgimi de 2…10 km, caracterizați prin netezime care devine mai accentuată spre sud, spre zona de câmpie, pantele devin la slabe .

Fig.1.4-1.5 Dealul Grădiștea (stânga)- cel mai înalt punct al orașului și terasele Oltului la Slatina, sursa: Primaria Slatina

Cel mai înalt punct al orașului Slatina, dezvoltat pe terasele Oltului (vezi fig.1.5) este Dealul Grădiștea (vezi fig.1.4) de care se leagă numeroase legende locale dar și interesante descoperiri arheologice (loc de ascunderea a averilor în caz de invazii, locul unde se efectuau spânzurătorile) .

Câmpia Olteniei, din care face parte Câmpia Romanați, este alcătuită în mod deosebit de terasele principalelor cursuri de apă, incluv ale Oltului. Altitudinile variază între 50-200 m fiind cel mai vechi sector al Câmpiei Române. Câmpia Boianului (Câmpia Slatinei) este parte a Câmpiei Munteniei de Vest, prezintă aspecte de tranziție spre regiunile estice; prezintă câmpuri rezultate din acumulări aluviale ce coboară în altitudine spre sud. Peste câmpuri sunt formațiuni de loessuri și depozite loessoide.

Culoarul Oltului, se caracterizează prin existența unei lunci și a 1-3 terase înguste, ce

favorizează instalarea așezărilor umane datorită netezimii și resurselor de apă freatică, dar și a faptului că sunt ferite de inundații (vezi fig.1.6).

Fig.1.6 Profil geologic schematic la Slatina, sursa: www.creează.com

Trebuie amintite și văile care străbat municipiul de la NE-SE: Strehăreț, Șopot, Clocociov, Milcov; acestea se adâncesc progresiv în terasele Oltului pe măsura apropierii de locul de vărsare în acesta, energia de relief ajunge și la 50 m între partea superioară a interfluviilor și fundul văii.

1.4 Clima

De o mare importanță sunt factorii genetici ai climei care l-a rândul lor determină caracteristicile climatice ale zonei geografice.

1. Radiația solară

Constituie sursa energetică în geneza și evoluția diferitelor procese naturale. Din acest punct de vedere importante sunt durata de strălucire a soarelui și radiația solară globală:

– Durata de strălucire a soarelui: peste 2 200 ore/an;

– Radiația solară globală: 127,5 kcal/cmp;

Deosebirile de potențial energetic impun, pe de-o parte diferențe în caracteristicile regimului termic și al multor procese naturale sub raport spațial dar și temporal (evidente între sezoane și de la zi la noapte), se adaugă influențele din sistemul activităților umane.

2. Dinamica maselor de aer

În zona orașului Slatina predomină circulația maselor de aer sud-vestice:

– Circulația sudică a maselor de aer: poate da fie zile călduroase cu averse (când masele de aer traversează Marea Mediterană), fie zile cu temperaturi ridicate ce provoacă uscăciune și secetă (atunci când masele de aer provin din Orientul Apropiat); sunt foarte frecvente în sezonul cald;

3. Influența componentelor sistemului geografic asupra caracteristicilor climei

– Relieful: în cazul zonelor de câmpie, influența reliefului este neglijabilă, altitudinile joase imprimă temperaturi medii ridicate iar culoarele de vale, canalizarea circulației aerului;

– Prezența unui oraș: impune un topoclimat distinct în comparație cu regiunile învecinate, un regim termic mai ridicat cu 1-2 grade în zonele centrale față de periferie, încălzire determinată de densitatea construcțiilor, infrastructura asfaltică și prezența curenților de aer;

– Suprafețele acvatice: influențează îndeosebi caracteristicile de natură termică, umiditatea, și uneori dezvoltarea unor curenți de aer pe suprafețe de uscat limitrofe.

Regimul termic

a) Temperatura medie anuală: 10,5 grade Celsius;

b) Temperatura medie a lunii ianuarie: -2 grade Celsius;

c) Temperatura medie a lunii iulie: 23 grade Celsius.

În tabelul 1.1 și graficul aferent este prezentată evoluția temperaturii medii lunare.

Tabel 1.1 Temperatura medie lunară, orașul Slatina

Sursa: Ielenicz Mihai (Geografia fizică a României, vol.II- 2005)

Grafic 1.1 Temperatura medie anuală, oraș Slatina

Sursa: Ielenicz Mihai (Geografia fizică a României, vol.II- 2005)

– Zile cu îngheț (temperatura minimă zilnică este sub sau egală cu 0 grade Celsius): 100-120/an;

– Zile de iarnă (temperatura maximă zilnică este sub sau egală cu 0 grade Celsius): 30/an;

– Nopți geroase (temperatura minimă zilnică este sub sau egală cu -10 grade Celsius): 20-35/an;

– Zile de vară (temperatura maximă zilnică este peste sau egală cu 25 grade Celsius): 80-100/an;

– Zile tropicale (temperatura maximă zilnică este peste sau egală cu 30 grade Celsius): 35-40/an;

– Nopți tropicale (temperatura minimă este egală sau peste 20 grade Celsius): 20-40/an.

Umezeala relativă a aerului

Pentru vegetație, culturile agricole și alte activități umane este importantă cunoașterea nu numai a acestei structuri generale a sistemului mediu multianual a umidității relative, ci mai ales variația diurnă (o evoluție simplă, cu un maxim dimineața și un minim după orele prânzului) .

Analiza hărților din Clima R.P.R. (vol.I, 1962) indică valori medii de 74-76% pentru zona studiată; în sezonul rece (ianuarie) valorile trec de 85% iar în sezonul cald ajung la aproximativ 60%. Cele mai scăzute valori se înregistrează vara (iulie sau august) iar cele mai ridicate, în sezonul rece (decembrie sau ianuarie).

Nebulozitatea și tipul de zile specifice

Reprezintă un element important pentru definirea caracteristicilor climatului, de care depinde în mod indirect și o serie de influențe pentru ritmul biotic și pentru starea psihică a omului, inclusiv în derularea unor activități balneo-turistice (vezi tabel 1.2).

Tabel 1.2 Regimul mediu al nebulozității

Sursa: Ielenicz Mihai (Geografia fizică a României, vol.II- 2005)

Regimul precipitațiilor

Cantitatea medie de precipitație căzută este de aproximativ 500-550 mm/an, există o repartiție lunară a precipitațiilor căzute conform tabelului 1.3.

Alți indicatori sunt:

– Număr de zile cu strat de zăpadă: 50/an;

– Număr de zile cu ninsoare: 20/an;

– Număr de zile cu viscol: 4/an

Iarna cad 300 mm iar vara 200 mm, periodic se produc secete vara.

Tabel 1.3 Regimul precipitațiilor, oraș Slatina

Sursa: Ielenicz Mihai (Geografia fizică a României, vol.II- 2005)

Potențialul eolian

Direcția medie anuală predominantă este cea SV. Viteza medie anuală a vântului este de 2-3 m/s. Austrul este un vânt local, se produce în sudul țării aducând dinspre Dunăre aer cald și uscat vara, rece și la fel de uscat iarna.

Zilele de calm atmosferic sunt în general în număr de sub 25 anual.

Fenomene meteorologice

În tabelul 1.4 este prezentată o situație a ponderii fenomenelor meteorologice în zona orașului Slatina.

Tabel 1.4 Numărul de zile cu fenomene extreme

Sursa: Ielenicz Mihai (Geografia fizică a României, vol.II- 2005)

1.5 Hidrografia

Apele subterane

La suprafață sunt strate acvifere cu debite variabile, mult influențate de regimul căderii precipitațiilor și de evaporația accentuată din sezonul cald. Deși constituie o însemnată resursă de apă potabilă sunt insuficiente pentru asigurarea necesarului în activitățile cotidiene.

În formațiunile sedimentare pliocen-cuaternare ce au câteva sute de metri grosime sunt rezerve de apă bogate, cu o scurgere în sensul căderii stratelor fiind însemnate resurse de apă potabilă. Local se adaugă pânzele de la baza aluviunilor râurilor influențate de un climat arid.

Depozitele sedimentare aflate la adâncime sunt ape cu conținut variabil de săruri ceea ce le imprimă grade diferite de mineralizare, duritate. Sunt situate la adâncimi variabile, plecând de la stratul freatic aflat la baza depozitelor loessoide sunt parțial mineralizate.

Apele de suprafață

a) Râurile: principalul curs de apă este Oltul.

Oltul (denumirea în latină: Alutus, Aluta), are o lungime totală de 615 km și o surprafață a bazinului de peste 24 000 kmp. Izvorăște din Munții Hășmașu Mare, drenează depresiunile intercarpatice Ciuc și Bârsa, apoi pe cea marginală Carpaților- Făgăraș, formează Defileul Oltului din Carpații Meridionali, trece prin zona subcarpatică, traversează spațiul piemontan și apoi intră în zona de câmpie. Cel mai mare afluent din cursul inferior este Oltețul pe care îl primește la sud de orașul Slatina. Dat fiind acest traseu destul de complex, și regimul hidrologic este la fel, fără a pierde din trăsătura de bază: temperat-continentală. Apele mari se produc primăvara și la începutul verii, iar apele mici se produc spre sfârșitul verii și începutul toamnei și chiar iarna.

Debitul mediu al Oltului este de 180 mc/s aproape de vărsare. Viiturile se produc din aprilie și până în iulie .

Fig.1.7-1.8 Podul peste Olt de la Slatina (stânga) și belciug văzut de pe Dealul Grădiștea, sursa: familypedia.wikia.com

Alături de Olt există și câteva cursuri de apă secundare care traversează municipiul pe direcția NE-SV: Strehareț, Sopot, Clocociov, Milcov (Urlătoarea), ape ce au un regim permanent, alimentate din izvoare de la baza teraselor și din precipitații.

b) Apele stătătoare

Principalele lacuri din zona Slatina sunt:

– Lacul Arcești: lac de luncă, bazinul Oltului, la confluența acestuia cu râuri mai mici;

– Lacul Slatina: lac de acumulare, situat pe râul Olt;

Capitolul 2

NUMĂRUL DE LOCUITORI

Prin numărul de locuitori se înțelege totalitatea persoanelor ce locuiesc într-o anumită unitate geografică (continent, țară, oraș, comună, etc.). Se poate analiza fie populație rezidentă fie după domiciliu, la data de 1 ianuarie sau 1 iulie.

Demografia este cea care exprimă în modul cel mai sintetic posibil civilizațiile și mai ales economiile acestora. Civilizațiile sunt cele care se delimitează sau se contureazã cu ajutorul timpului și spațiului, dar mai ales din punct de vedere cantitativ și calitativ.

Demografia se delimitează astfel prin obiectul specific al populațiilor umane pe care le-a studiat din punctul de vedere al numărului și al repartizării geografice, dar și al structurii aflată în raport cu diferitele caracteristici demografice și socio-economice, sau cu evoluția lor, precum și cu numeroșii factorii care determină schimbările numărului și structurii, pentru a scoate în lumina regularitățile după care se produc fenomenele sale caracteristice .

După modalitatea în care se pot obține datele în raport cu determinarea numărului populației, se disting astfel, următoarele informații de tip demografic sau indicatori demografici, definiți ca expresii calitative ale unor determinări de ordin cantitativ, cu semnificații diverse:

I. Numărul înregistrat al populației- indică totalitatea persoanelor de la care s-au cules date cu ocazia recensãmântului;

II. Numărul calculat sau cel estimat al populației- este cel care definește numărul de locuitori pentru o perioadă anume, intracensitară, realizată prin diferite metode teoretice de calcul sau de estimare a populației.

Astfel, populația estimatã (efectivul populației) pentru perioada curentă poate fi calculat conform cu modelul elementar urmãtor:

Pe = Pr + ( N – M ) + ( I – E ) = Pr + ∆mn + ∆mm,

unde: Pe = reprezintă numărul estimat al populației,

Pr = numărul populației înregistrat la recensământ,

∆mn = soldul mișcării naturale a populației ca rezultat al diferenței între născuții-vii (N) și decedații (M) din cadrul unui anumit teritoriu într-o perioadă bine delimitată de timp, cunoscut mai ales ca rezultat pozitiv sau „spor natural”, mai corect ca bilanț natural;

∆mm = soldul mișcării migratorii a populației determinat și el tot ca diferență, dar între imigranții (I) și emigranții (E), aceluiași teritoriu într-o aceeași perioadă, bine delimitată de timp.

2.1 Evoluția numărului de locuitori până în anul 1990

În tabelul 2.1 și în graficul aferent este prezentată evoluția numerică a populației orașului Slatina înainte de anul 1990. Datele au fost preluate din diferite surse, recensăminte, istoric, anuare statistice, etc.

Tabel 2.1 Evoluția numărului de locuitori înainte de anul 1990, orașul Slatina

Sursa: Recensăminte sau birourile de statistică

Grafic 2.1 Evoluția numărului de locuitori înainte de anul 1990, orașul Slatina

Sursa: Recensăminte sau birourile de statistică

Analiza datelor privind numărul de locuitori înainte de anul 1990, a vizat în mod deosebit anii în care au fost organizate recensăminte ale populației, cu mențiunea că în anul 1912 nu a fost un recensâmânt în adevăratul sens al cuvântului. Datele indică o creștere lentă pentru perioada 1912-1956, de la aproximativ 10 000 locuitori la peste 13 000 (1956), o evoluție îngreunată de al Doilea Război Mondial dar și de alte cauze, după care creșterea numărului de locuitori se va accelera între anii 1956-1966 de la 13 000 la peste 19 000, urmând să ajungă într-un ritm foarte alert la aproape 45 000 locuitori în numai 10 ani, în 1977.

2.2 Evoluția numărului de locuitori între anii 1990-2016

În tabelul 2.2 și în graficul corespunzător este prezentată situația evoluției numărului de locuitori pentru perioada 1990-2016.

Tabel 2.2 Evoluția numărului de locuitori pentru perioada 1990-2016 orașul Slatina

Sursa: tempo-online, INSSE

Analizând graficul 2.2, cu datele privind evoluția numărului de locuitori în cazul orașului Slatina pentru perioada 1990-2016, se identifică două perioade distincte: una cuprinsă între anii 1990-1998, de ușoară creștere a numărului de locuitori de la peste 88 000 la aproape 92 000, fapt determinat într-o oarecare măsură de o inerție a perioadei de dinainte de anul 1990, perioadă caracterizată printr-o natalitate mai ridicată, și o perioadă cuprinsă între anii 1999-2016, caracterizată printr-o scădere destul de abruptă a numărului de locuitori, de la peste 91 000 la aproxiativ 84 000. Acest fenomen este caracteristic întregii țări și este determinat în mod deosebit de scăderea natalității, de impactul social al perioadelor lungi de studii și de ocuparea unui loc de muncă dar și plecarea definitivă a tinerilor, cei mai apți pentru întemeierea unei familii.

Tabel 2.2 Evoluția numărului de locuitori pentru perioada 1990-2016 orașul Slatina

Sursa: tempo-online, INSSE

2.3 Repartiția populației pe sate

La începutul secolului al XX-lea, localitatea Slatina, cu centrul său și mahalale, avea forma unui pentagon cu următoarele laturi: "Pârliții, Brebenii, mănăstirea Clocociov, cazarma situată în dealul Caloianca și unirea gârlii Valea Muierii cu Oltul". între aceste limite s-au conturat următoarele cartiere: Centrul orașului, Obrocarii, Caloianca, Sopotul, Drumul Gării, Clocociovul, Dealul Viilor, avand 42 de străzi, unele dintre acestea având „trotoare pavate cu bazalt pe o întindere liniară de 1580 metri”

În perioada cuprinsă între cele două războaie mondiale, porțiunea cuprinsă între strada București de la Grădina Publică până la Palatul Comunal, avea denumirea de Constantin Dissescu iar azi se numeste Mihai Eminescu. C. Dissescu a fost o personalitate foarte cunoscută a orașului s-a născut la Slatina în anul 1857, a fost în egală măsură o personalitate de marcă a României: profesor, jurist eminent – creatorul disciplinei dreptului constituțional și administrativ roman – avocat reputat, diplomat

  Slatina a fost un punct de vamă foarte important. Inițial aici exista un pod din lemn, dar cu picioare din zid, se construiește apoi în perioada cuprinsă anii 1845 – 1847, după un proiect al arhitectului Balzano din Trieste (angajat pe o perioadă de cinci ani pentru întocmirea planurilor și construirea drumurilor în Țara Românească) un pod nou, apoi un altul în anul 1867, pentru ca între anii 1888 – 1891, inginerul Davidescu să realizeze, la vadul Slatinei, primul pod de fier peste un râu intern românesc.

Slatina va fi declarat municipiu în data de 27 iulie 1979, având în subordine administrativă localitatea Cireașov . Cireașov este în prezent o localitate, parte componentă a municipiului Slatina. Are un număr de 1 194 locuitori fiind situată la 170 m altitudinea medie.

2.4 Evoluția densității populației

Densitatea populației este un indicator care reprezintă numărul de locuitori pe unitate de suprafață. Densitatea populației (Dpop) se măsoară, în general, în locuitori pe kilometru pătrat, Densitatea populației se obținându-se împărțind numărul de locuitori la suprafață în kilometri pătrați. Poate fi aplicată la nivel global, la nivel continental, regional, la nivel de stat, formă administrativă, unitatea de relief, pentru calcularea densității unei așezări umane, fie ea oraș, comună sau sat.

Dpop= Număr de locuitori/Suprafață= loc/kmp

Este importantă cunoașterea acestui tip de indicator pentru a analiza gradul de aglomerare demografică din anumite zone, sau dimpotrivă care sunt zone slab populate sau chiar nepopulate.

2.4.1 Evoluția densității populației până în anul 1990

În tabelul 2.3 și în graficul aferent este prezentat calculul densității populației în cazul orașului Slatina, se vor utiliza aceiași ani pentru care există informații în privința numărului de locuitori la care se vor adauga informațiile legate de suprafață. În ceea ce privește suprafața trebuie menționat faptul că datorită schimbărilor de structură administrativă suprafața a cunoscut anumite fluctuații.

Tabel 2.3 Densitatea populației pentru orașul Slatina, înainte de 1990

Sursa: Recensăminte sau birourile de statistică

Dacă între anii 1912-1956, valoarea densității populației a fost relativ constantă, aceasta a explodat odată cu anul 1966 (356 loc/kmp) și a sărit la peste 800 loc/kmp (anul 1977). Acest

fenomen a fost determinat mai ales de dinamică populației, suprafața orașului Slatina s-a extins treptat dar nu foarte mult, de la 48 kmp (1912) la 54 kmp (1977), valoarea care a rămas valabilă si pentru perioada 1990-2016.

Grafic 2.3 Densitatea populației pentru orașul Slatina, înainte de 1990

Sursa: Recensăminte sau birourile de statistică

2.4.2 Evoluția densității populației între 1990-2016

Calculul și evoluția densității populației în cazul orașului Slatina pentru perioada 1990-2016 sunt prezentate în tabelul 2.4 și graficul omonim.

Tabel 2.4 Densitatea populației pentru orașul Slatina, 1990-2016

Sursa: tempo-online, INSSE

Grafic 2.4 Densitatea populației pentru orașul Slatina, 1990-2016

Sursa: tempo-online, INSSE

Din analiza datelor privind evoluția densității populației orașului Slatina pentru perioada 1990-2016, se observă că aceasta urmărește aproape fidel evoluția numărului de locuitori pentru aceeași perioadă de timp din cauza faptului că suprafața orașului nu s-a modificat substanțial fiind în jurul valorii de 54 kmp.

Capitolul 3

DINAMICA POPULAȚIEI

Elementele de dinamică a populației implică pe de-o parte mișcarea naturală (natalitatea, mortalitatea, sporul natural, fertilitatea, nupțialitatea, divorțialitatea, mortalitatea infantilă, vârsta medie, speranța de viața), mișcarea migratorie (numărul de migranți și emigranți, bilanțul migratoriu)

3.1 Mișcarea naturală

Mișcarea naturală a populației implică mai mulți indicatori demografici extrem de importanți pentru evoluția numărului de locuitori dintr-o țară, regiune, localitate. Este vorba în mod deosebit de următoarele aspecte: natalitatea (numărul de născuți vii la mia de locuitori), mortalitatea (numărul de decese la mia de locuitori), sportul natural (diferența dintre natalitate și mortalitate), mortalitatea infantilă (numărul de decese din primul an de viață), etc.

3.1.1 Natalitatea

Natalitatea este frecvența nașterilor de copii vii în cadrul unei populații, exprimată prin raportul dintre numărul de nașteri dintr-un an și efectivul populației. 

Rata generală a natalității (natalitatea brută) se calculează după formula:

N= N/P x 1000{\displaystyle Ng={\frac {N}{P}}1000}, unde N reprezintă numărul născuților vii iar P efectivul populației.

3.1.1.1 Natalitatea înainte de anul 1990

În tabelul 3.1 este prezentată situația natalității orașului Căzănești înainte de anul 1990.

Tabel 3.1 Natalitatea orașului Slatina înainte de anul 1990 (%o)

Sursa: Institutul Național de Statistică

Analiza datelor privind natalitatea orașului Slatina înainte de anul 199, indică o creștere lentă a acestui indicator, de la peste 12 %o la începutul secolului XX la aproape 16%o în anul 1977, se remarcă o ușoară scădere a natalității în perioada imediat postbelică.

Grafic 3.1 Natalitatea orașului Slatina înainte de anul 1990 (%o)

Sursa: Institutul Național de Statistică

3.1.1.2 Natalitatea între anii 1990-2016

În tabelul 3.2 este prezentată evoluția natalității pentru perioada 1990-2016

Tabel 3.2 Natalitatea orașului Slatina pentru perioada 1990-2016

Sursa: Institutul Național de Statistică

Grafic 3.2 Natalitatea orașului Slatina pentru perioada 1990-2016

Sursa: Institutul Național de Statistică

Ponderea natalității după anul 1990 a cunoscut o scădere destul de accentuată imediat după revoluție, trendul descendent continând până în anul 1995 ajungând de la peste 14%o la 9,5%o. Apoi situația se va stabiliza deasupra valorii de 8%o dar chiar așa orașul Slatina s-a aflat destul de mult sub media natalității la nivel național de 9,7%o.

3.1.2 Mortalitatea

Mortalitatea sau rata de mortalitate este, spre deosebire de natalitate, un indicator al sporului natural care măsoară numărul de persoane care decedează raportat la o anumită populație, într-o unitate de timp. De regulă se măsoară în promile.

3.1.2.1 Mortalitatea în perioada 1990-2016

În tabelul 3.3 și în graficul aferent este prezentată situația mortalității în orașul Slatina pentru perioada 1990-2016.

Din analiza datelor preluate din baza de date a INS, se observă o ușoară creștere a mortalității de la valori de 4-5%o, pentru perioada 1990-2000, la valori ale mortalității între 5-6, și chiar peste 6%o pentru perioada 2001-2016.Acest fapt este determinat de mai multe cauze, mai ales îmbătrânirea populației, numeroasele accidente mortale, rata crescută a îmbolnăvirilor, etc

Tabel 3.3 Mortalitatea orașului Slatina, pentru perioada 1990-2016

Sursa: tempo-online, INSSE

Grafic 3.3 Mortalitatea orașului Slatina, pentru perioada 1990-2016

Sursa: tempo-online, INSSE

3.1.3 Sporul natural

Sporul natural al unei populații, raportat la o anumită perioadă, ca valori absolute, reprezintă diferența dintre numărul născuților-vii și numărul decedaților în perioada de referință. După evoluția numărului populației, sporul natural poate fi:

pozitiv, când numărul născuților-vii este mai mare decât numărul decedaților;

negativ, când numărul născuților-vii este mai mic decât numărul decedaților;

zero, când numărul născuților-vii este egal cu numărul decedaților.

Rata sporului natural reprezintă diferența dintre rata generală a natalității și rata generală a mortalității în anul de referință.

SN = RN – RGM, unde:

SN reprezintă rata sporului natural în anul t;

RN reprezintă rata natalității în anul t;

RGM reprezintă rata generală a mortalității în anul t.

3.1.3.1 Sporul natural înainte de anul 1990

Populația orașului Slatina a crescut numeric în perioada industrializării și a urbanizării, intervalul 1966-1990: între recensămintele din 1966 și 1977 și cele din 1977 și 1992 populația orașului se dublează. Populația a crescut prin efectivele care au migrat dinspre rural spre urban și prin ratele înalte ale natalității .

În tabelul 3.4 este prezentată situația sporului natural pentru perioada de dinainte de anul 1990.

Tabel 3.4 Bilanțul natural, orașul Slatina, înainte de anul 1990

Sursa: Institutul Național de Statistică

Bilanțul natural al populației orașului Slatina, înainte de anul 1990 indică o puternică influență exercitată de valoarea natalității, astfel, dacă la începutul perioadei a fost foarte puțin peste zero, se va ajunge la valori de 4-5%o pentru perioada anilor 1960-1970-1980.

3.1.3.2 Sporul natural în perioada 1990-2016

În tabelul 3.5 și prezentată situația sporului natural pentru perioada 1990-2016. Se observă că sporul a fost pozitiv mereu dar a scăzut destul de mult, de la 10%o(1990)-2,15%o(2016), deci scăderea numărului de locuitori se datorează în măsură mare și migrațiilor definitive.

Tabel 3.5 Sporul natural, orașul Slatina (1990-2016)

Sursa: tempo-online, INSSE

Grafic 3.4 Sporul natural, orașul Slatina (1990-2016) Sursa: tempo-online, INSSE

3.1.4 Fertilitatea

Rata generală de fertilitate reprezintă numărul născuților vii dintr-un an raportat la populația feminină de 15 – 49 ani de la 1 iulie din statistica curentă a anului respectiv și se exprimă în numărul de nascuți-vii la 1 000 femei de vârstă fertilă (15 – 49 ani).

În tabelul 3.6 și graficul 3.5 este prezentată situația ratei generale de fertilitate a orașului Slatina pentru anul 2015.

Tabel 3.6 Rata fertilității, orașul Slatina, anul 2015 (născuții vii la mia de femei de vârstă fertilă)

Sursa: tempo-online, INSSE

Grafic 3.5 Rata fertilității, orașul Slatina, anul 2015 (născuții vii la mia de femei de vârstă fertilă)

Sursa: tempo-online, INSSE

3.1.5 Nupțialitatea

Rata de nupțialitate reprezintă numărul căsătoriilor dintr-un an raportat la populația de la 1 iulie din statistica curentă si se exprimă în număr de căsătorii la 1 000 locuitori. 

Este un indicator destul de important, într-o măsură destul de mare contribuie la creșterea natalității și prezintă destul de fidel nivel de trai, gradul de prosperitate a localității sau regiunii.

În graficul 3.6 este prezentată evoluția nupțialității orașului Slatina pentru perioada 1990-2014.

Grafic 3.6 Evoluția ratei nupțialității orașului Slatina pentru perioada 1990-2014 (căsătorii la mia de locuitori)

Sursa: tempo-online, INSSE

Analiza datelor de mai sus, relevă o evoluția a nupțialității destul de inconstantă, cu toate acestea, tendința generală pentru ultimii cinci ani este de scădere a numărului căsătoriilor. Astfel, de la aproape 8%o se va ajunge la numai 5,6%o în anul 1994, ca efect a scăderii nivelului de trai, desființării unităților economice, astfel, a fost destul de greu ca familiile să se închege. Studii au indicat însă faptul că, această situație va genera în timp și un efect contrar, de căsătorie pentru ajutor reciproc, astfel, nupțialitatea se va stabiliza la peste 6%o pentru următorii, pentru a scădea din nou sub 6 la începul anilor 2000. O creștere substanțială se va înregistra în perioada 2006-2009 când se va atinge un maxim al acestei perioade analizate de 8,6%o, după care va scădea destul de mult ajungând la sub 5%o în anul 2013 și din cauza crizei economice, pierderea locurilor de muncă sau scăderea salariilor, locuitorii Slatinei au luat mai greu decizia întemeierii unei familii.

3.1.6 Divorțialitatea

Rata de divorțialitate reprezintă numărul divorțurilor dintr-un an raportat la populația de la 1 iulie din statistica curentă și se exprimă în număr de divorțuri la 1 000 locuitori. 

Divorțialitatea este un indicator demografic opus nupțialității și este influențat de mai mulți factori dintre care pot fi amintiți: rata infracționalității, nivelul de trai, rata șomajului, etc. În graficul 3.7 este prezentată situația divorțialității orașului Slatina pentru perioada 1990-2014.

Grafic 3.7 Evoluția ratei divorțialității în cazul orașului Slatina pentru perioada 1990-2014 (divorțuri la 1 000 locuitori)

Sursa: tempo-online, INSSE

Numărul divorțurilor la mia de locuitori prezintă pentru perioada analizată două perioade de creștere a numărului acestora, mai exact perioada 1994-1999, unde valoarea a ajuns maxim la 1,81 divorțuri la mia de locuitori și o altă perioadă unde se vor înregistra mai multe divorțuri este 2006-2011 unde se vor atinge și 2 divorțuri la mia de locuitori. Între cele două perioade a existat o alta cu o scădere a ratei divorțialității la valori sub 1,35%o, este vorba de perioada 2000-2004. Principalele cauze semnalate ale divorțurilor sunt nepotrivirea de caracter, infidelitatea și violența în familie.

3.1.7 Mortalitatea infantilă

Mortalitatea infantilă este un indicator de bază al stării economico-sociale și de mediu al unei comunități umane, care ia în calcul decesele în primul an de viață (0-1 ani) . Indicatorul este o componentă semnificativă a mortalității generale și cel mai bun indicator al dezvoltării sociale și economice. 

Factorii de risc în privința mortalității infantile sunt de două tipuri: endogeni (care țin de caracteristicile medicale ale mamei și de trecutul ei medical dar și de cele ale copilului) și exogeni (mediu natural-inadaptabilitate, nivelul și performanța sistemului sanitar, planificarea familială și

cei socio-economici (educație, stare civilă, venit, domiciliu, alimentație).

Mortalitatea infantile se calculează după următoarea formula:

mo= Mo/Nvii x 1 000, unde:

mo= rata mortalității infantile;

Mo= numărul de decese înregistrate în perioada de timp care face obiectul analizei;

Nvii= numărul născuțiilor vii în aceeași perioadă de timp;

3.1.7.1 Rata mortalității infantile înainte de anul 1990

În graficul 3.8 este prezentată evoluția ratei mortalității infantile pentru perioada de dinainte de anul 1990, mai exact 1930-1977.

Grafic 3.8 Evoluția ratei mortalității infantile pentru perioada 1930-1977

Sursa: Institutul Național de Statistică

Analiza graficului evoluției ratei mortalității infantile pentru orașul Slatina, perioada 1930-1977, indică o scădere a valorii acestui indicator spre finalul perioadei analizate. Astfel, dacă la începutul secolului XX, mortalitatea infantilă era destul de ridicată mai ales din cauza lipsurilor sistemului medical, a medicamentelor corespunzătoare, care au apărut ulterior, deși au avut loc progrese semnificative în domeniul medicii, efectele se vor vedea treptat prin scăderea la valori de 30-40%o spre mijlocul secolului al XX-lea. Progresele din domeniul medical, descoperirea de noi tehnici medicale la naștere, apariția unor noi medicamente (antibiotice noi) au dus la reducerea mortalității infantile.

3.1.7.2 Rata mortalității infantile în perioada 1990-2016

În graficul 3.9 este prezentată evoluția ratei natalității pentru orașul Slatina pentru perioada 1990-2016.

Grafic 3.9 Evoluția ratei mortalității infantile pentru orașul Slatina, pentru perioada 1990-2016 (decedați sub 1 an la mia de născuți vii)

Sursa: tempo-online, INSSE

Deși a început cu o valoare destul de mare a mortalității infantile (peste 30%o în anul 1990), valoare care a fost din nou atinsă în anul 1994, treptat, rata mortalității infantile va continua să scadă, ajungând chiar la numai 2,4%o în anul 2011. Dintre cauzele care au dus la această scăderea spectaculoasă pot fi menționate: progresele din domeniul medical, echiparea spitalelor și a maternităților cu mijloace moderne de intervenția, dotarea cu noi medicamente, creșterea nivelului de pragătire a cadrelor medicale deși sistemul se va confrunta cu plecarea masivă a medicilor și a asistentelor. Alături de aceste aspecte intervine, într-o oarecare măsură și crearea unei conștiințe de sine mai protective în sânul familiei pentru nașterea și creșterea copilului, renunțarea la anumite vicii, consultarea periodică a cadrelor medicale, realizarea tuturor analizelor în privința sarcinii.

3.1.8 Speranta de viață la naștere

Speranța de viață este durata medie a vieții unui individ sau numărul mediu de ani de viață rămași la o anumită vârstă. Speranța de viață depinde foarte mult de criteriile utilizate pentru a selecta grupul. În țările cu mortalitate infantilă ridicată, speranța de viață la naștere este foarte mult influențată de rata mortalității în primii ani de viață. În aceste cazuri, se măsoară de exemplu speranța de viață la vârsta de 5 ani. Cu alte cuvinte, durata medie a vieții reprezintă numărul mediu de ani pe care îi are de trăit un nou născut, daca ar trăi tot restul vieții în condițiile mortalității pe vârste din perioada de referință. 

În graficul 3.10 este prezentată situația speranței de viață pentru orașul Slatina pentru perioada 1990-2015.

Grafic 3.10 Speranța de viață pentru orașul Slatina, perioada 1990-2015

Sursa: tempo-online, INSSE

Analiza datelor privind speranța de viață la naștere prezintă o evoluție generală ascendentă, astfel, de la valori sub 70 ani la începutul anilor 90 se va ajunge după o creștere susținută la valoarea maximă de din intervalul de timp analizat de 75,9 ani. Este o valoare destul de ridicată, specifică mediului urban, determinată de îmbunătățirea substanțială a condițiilor de trai, creșterea performanțelor sistemului medical, apariția unor noi medicamente, eradicarea unor boli și vaccinarea.

3.2 Mișcarea migratorie

Migrația este fenomenul care constă în deplasarea unor mulțimi de persoane dintr-un teritoriu în altul. Imigrația reprezintă totalitatea intrărilor într-o țară iar emigrația totalitatea ieșirilor dintr-o țară. Migrațiile reprezintă un fenomen la fel de vechi precum omenirea. Epoca modernă dar mai ales cea contemporană au cunoscut o diversificare a fenomenului migrației și o creștere constantă a numărului migranților.

Cauzele migrațiilor moderne sunt multiple: căutarea unui loc de muncă sau căutarea unui loc de muncă mai bine plătit; foametea și condițiile de viață precare; persecuțiile politice și religioase, discriminările etnice; condițiile climatice neprielnice (de exemplu deșertificarea);

calamități naturale (inundații, cutremure etc.); războaie.

3.2.1 Mobilitatea spațială a populației

Efectele migrațiilor. 

Migrațiile produc efecte atât în țările de destinație cât și în țările de origine.

În țările de destinație se înregistrează următoarele efecte:

Efecte economice.

Imigranții acoperă lacunele mâinii de lucru dar pot intra și în concurență cu populația locală. În general efectele sunt benefice pentru toate părțile când imigranții realizează munci evitate de autohtoni. Atunci când imigranții au calificare și educație asemănătoare, ei ajung în concurență cu muncitorii locali și în acest caz pot apărea tensiuni sociale între cele două grupuri. Există cazuri în care imigranții au o calificare mai bună și atunci se bucură de un statut privilegiat. Acesta este cazul statelor din Golful Persic, unde inginerii și tehnicieni de înaltă calificare sunt proveniți din străinătate.

Efecte demografice

Imigranții contribuie la creșterea populației, la modificarea repartiției pe vârste (întrucât sunt în general persoane tinere), la modificarea componenței rasiale, etnice și religioase a populației.

Efectele sociale

Sunt multiple. Diversitatea culturală a emigranților se observă în arta culinară, spectacole, întreceri sportive. Adesea imigranții locuiesc în cartiere speciale sau în zone mărginașe; o astfel de segregare face dificilă integrarea lor socială pentru că limitează comunicarea cu autohtonii. Din cauza marginalizării, imigranții sunt adesea victime ale unor crime sau infracțiuni dar și în rândurile lor infracționalitatea este un fenomen des întâlnit. Pentru a ușura integrarea imigranților, unele state au politici speciale de integrare (de exemplu, oferirea unor cursuri pentru învățarea limbii).

Efectele sanitare 

Au fost printre primele consecințe ale migrațiilor observate în epoca modernă. Adesea imigranții aduc boli la care autohtonii nu au imunitate (faimoasa rujeolă a europenilor a făcut ravagii în rândul populației celor două Americi) dar și invers, migranții nu au imunitate la boli din noua lor patrie. Țările tradiționale de imigrare realizează controale medicale ale persoanelor încă de la solicitarea vizei de intrare.

În țările de origine se înregistrează următoarele efecte:

a) Efecte economice. Principalul efect benefic este datorat faptului că emigranții trimit bani familiilor de acasă. Aceste fonduri echivalează cu banii încasați din exporturi. Un alt efect pozitiv este acela că la întoarcerea acasă, foștii emigranți sunt calificați ori și-au perfecționat o anumită calificare. Din aceste motive unele state adoptă programe de încurajare a emigrației: Turcia, Filipine, India, Pakistan, Cuba, Mexic etc. Principalul efect negativ este pierderea de capital uman care poate crea anumite dezechilibre economice.

b) Efecte demografice. Specialiștii au constatat că populația de emigranți este mai rar semnificativă în raport cu populația totală. Un caz semnificativ este cel al Bosniei Herțegovina în timpul războiului din Iugoslavia, când un sfert din populație a migrat către exterior.

c) Efectele sociale. Sunt cele mai dramatice. Migrațiile determină modificarea relațiilor soț-soție, părinți-copii. De exemplu, soțiile își asumă funcții noi în casă și nu mai doresc să renunțe la ele când soțul se întoarce. De obicei membrul care se întoarce aduce cu el în familie obiceiuri și vicii care deranjează.

3.2.1.1 Sosirile până în anul 1990 (1930-1977)

Graficul 3.11 prezintă situația sosirilor, inclusiv migrația externă în cadrul orașului Slatina pentru perioada 1930-1977 cu un număr maxim de 2 489 (1948), imediat după începerea industrializării forțate inițiate de către regimul comunist, apoi se observă o scădere. Nevoia de forță de muncă a determinat sosiri mai mult sau mai puțin forțate de către autoritățile vremii pentru a asigura necesarul personalului muncitor. La fel s-a întâmplat și în cazul localităților rurale, în timp, această presiune a scăzut dar să menținut tendința de a merge la oraș pentru a găsi un loc de muncă mai ales că atunci se asigura și o locuință.

Grafic 3.11 Stabiliri cu domiciliul, inclusiv migrația externă, orașul Slatina (1930-1977)

Sursa: INS

3.2.1.2 Sosirile după anul 1990 (1990-2015)

În graficul 3.12 este prezentată evoluția sosirilor în cadrul orașului Slatina pentru perioada 1990-2015. Tendința este clar de scădere dar fenomenul a fost destul de brusc după anul 1990 (2 677 sosiri) imediat a scăzut la 1 885 (1991) datorită mai ales deschiderii frontierelor, astfel, principalul obiectiv nu a mai devenit stabilirea într-o localitate din România ci plecarea spre statele vestice sau spre Capitală. Tendința de scădere a continuat până în anul 2000 cu aproximativ 500

sosiri. Pentru perioada 2000-2015, se observă o evoluția între valorile de 1 000- 1 500, cu un maxim în anul 2010 când aproape s-a atins valoarea de 1 500 de sosiri, după care se va stabiliza cu puțin peste 1 000 sosiri pentru următorii cinci ani.

Grafic 3.12 Stabiliri cu domiciliul, inclusiv migrația externă, orașul Slatina (1990-2015)

Sursa: tempo-online, INSSE

3.2.1.3 Plecările până în anul 1990 (1930-1977)

Graficul 3.13 prezintă evoluția plecărilor cu schimbare de domiciliu pentru perioada 1930-1977. Se observă o valoare mai mare pentru anul 1930 determinată de piața de liber schimb și de liberă circulație și apoi o scădere foarte mare corespunzător îngrădirilor din perioada comunistă.

În perioada interbelică, schimbarea domicililui și stabilirile în state ca Franța sau Marea Britanie și chiar SUA, nu erau un impediment mai ales pentru cei cu posibilități financiare. Astfel, în anul 1930, peste 300 de persoane sunt consemnate ca plecând definitiv din orașul Slatina.

După anul 1947, odată cu instalarea cu drepturi depline a comuniștilor, se observă un fenomen invers, de migrație rural-urban generat de necesitatea de forță de muncă la oraș pe noile platforme industriale, ca atare numărul persoanelor care au părăsit Slatina cu domiciliul a scăzut, în jur de de 100-200 persoane maxim iar dintre aceștia, statistica consemnează faptul că erau detașati să activeze în alte localități.

Grafic 3.15 Plecări cu domiciliul, inclusiv migrația externă, orașul Slatina (1930-1977)

Sursa: INS

3.2.1.4 Plecările după anul 1990 (1990-2015)

Graficul 3.14 prezintă situația foarte delicată a plecărilor după anul 1990, este vorba despre plecările (inclusiv migrația externă) care au implicat și schimbarea de domiciliu.

Grafic 3.14 Plecări cu domiciliul, inclusiv migrația externă, orașul Slatina (1990-2015)

Sursa: tempo-online, INSSE

Analiza graficului plecărilor relevă două maxime, anul 1990 (1 442 de persoane au plecat definitiv) odată cu deschiderea frontierelor și cu posibilitatea de găsi un alt loc de muncă și de schimbare de domiciliu în altă localitate și anul 2012 (2 350 de persoane au plecat definitiv în plină criză economică). Minimele au fost înregistrate în anul 1993 cu numai 730 plecări definitive.

Graficul indică două perioade, astfel, după ce în anul 1990 s-a înregistrat o cifră de 1 442 plecări aceasta va scădea până în anul 2013, după care va continua să crească ajungând aproape de 1 420 în anul 1999. După anul 2000 evoluția va fi în general în creștere cu oscilații importante însă la nivelul anilor.

3.3.3.1 Sporul migratoriu până în anul 1990 (1930-1977)

În graficul 3.15 este prezentat bilanțul migratoriu pentru perioada 1930-1977

Grafic 3.15 Bilanț migratoriu, orașul Slatina (1930-1977)

Sursa: INS

În anul 1930, sporul migratoriu era de +719 datorită faptul că populația se putea deplasa liberă și fără restricții majore, orașul Slatina era un oraș în plină dezvoltare astfel, devenise un pol de atracție mai ales pentru localitățile rural din zonă. După instalarea autorității comuniste, deplasarea (mutarea, schimbarea de domiciliu) era o procedură îngrădită, mai ales cea între localități, despre migrația externă nici nu se putea pune problema, astfel că sporul natural a ajuns să fie mult pozitiv, în anul 1948 ajungând chiar la +2 432 datorită aducerii forțate (mutare forțată de domiciu) pentru asigurarea forței de muncă în agricultură. După anul 1948, acest fenomen se va atenua treptat ajungând în anul 1977 la 1 080 persoane în plus.

3.3.3.2 Sporul migratoriu în perioada 1990-2015

Situația sporului migratoriu este prezentat în graficul 3.16 și este interesant de observat diferențele față de perioada precedentă. Este foarte evidentă tendința de scădere a sporului migratoriu, und e rol decisiv este avut de numărul mare de plecări definitive din diferite motive în care predomină găsire unui loc de muncă mai bine plătit sau schimbarea de domiciliu.

Grafic 3.16 Bilanțul migratoriu, orașul Slatina, 1990-2015

Sursa: tempo-online, INSSE

Dacă până în anul 1994, inclusiv bilanțul migratoriu s-a menținut pozitiv, imediat, odată cu anul 1996 aceasta a devenit negativ și a mai trecut niciodată de zero.

3.3.2 Sporul demografic general

Expresia matematică a sporului (bilanțului) demografic general este următoarea:

B.d.g.= (N+I) – (D+E), unde:

B.d.g.= Bilanțul demografic general;

N= numărul de nașteri;

I= numărul imigranților;

D= numărul deceselor;

E= numărul emigranților.

3.3.2.1 Sporul demografic general perioada 1990-2015

În tabelul 3.6 este prezentată situația bilanțului demografic generale pentru perioada 1990-2015.

Tabel 3.6 Calcularea sporului demografic general, orașul Slatina, 1990-2015

Grafic 3.17 Bilanțul demografic general 1990-2015

Bilanțul demografic general al orașului Slatina prezintă o scădere accentuată din anul 1990 (peste 2 000 locuitori pe plus) și anul 1998 când s-a situat ultima oară peste zero, urmând ca apoi să devină negativ pentru tot restul perioadei analizate. Astfel, cea mai bună valoare a acestui bilanț a fost înregistrată în anul 1990 iar cea mai slabă în anul 2012.

Evoluția este oarecum specifică orașelor medii spre mari din România, cu un bilanț negativ determinat de scăderea natalității, creșterea migrației definitive, îmbătrânirea populației și o mortalitate constantă,chiar cu o ușoară tendință de creștere.

CAPITOLUL 4

STRUCTURA POPULAȚIEI

Populația poate fi structurată după mai multe criterii printre care cele mai importante sunt: structura etnică, structura confesională, structura pe grupe de vârstă, structura pe medii de viață, structura populației pe domenii de activitate, etc.

4.1 Structura populației pe grupe de vârstă si sexe

Structura populației pe grupe de vârstă reprezintă un element extrem de important de urmărit în ceea ce privește raportul dintre grupa tinerilor și cea a vârstnicilor. Prezintă importantă mai ales pentru forța de muncă disponibilă, raportul dintre salariați și pensionari dar și un indicator care prezintă dacă există sau nu tendința de îmbătrânire demografică.

4.1.1 Structura populației pe grupe de vârstă

Structura populației pe grupe de vârstă implică împărțirea populației în trei grupe de vârstă; de regulă se utilizează următoarea structură: grupa tânără (0-19 ani), grupa adultă (20-59 ani) și grupa vârstnică (60 ani și peste). Se vor utiliza valorile corespunzătoare anului 2016, care analizate vor fi redate sub forma graficului 4.1

Grafic 4.1 Structura populației orașului Slatina, anul 2016

Sursa: tempo-online, INSSE

Analiza graficului de mai sus relevă deja un început de proces de îmbătrânire demografică, cu o grupă de 60 ani și peste 60 de ani care se apropie foarte mult de numărul tinerilor, diferența fiind de numai 1 000 persoane.

Deși diferența nu este una mare, poate să fie deja semnalul îmbătrânirii demografice specifice zonei de sud a României și nu numai. Chiar și numărul adulților implică o creștere a greutății spre grupele adulte de peste 40 ani. Acest fenomen este determinat de următorii factori: scăderea natalității, plecarea definitivă, motivată de găsirea unui loc de muncă a unei importante părți din populația tânără, cei mai în măsură să-ți întemeieze o familie, scăderea nivelului de trai, lipsa proiectelor și programelor de stimulare a natalității, etc.

4.1.2 Structura populației pe grupe de sexe

Structura populației pe grupe de sexe implică împărțirea populației în populație masculină și populație feminină pentru un anumit an. În graficul 4.2 este prezentată situația structurii pe grupe de sexe pentru orașul Slatina pentru anul 2016.

Grafic 4.2 Structura pe grupe de sexe a populației orașului Slatina pentru anul 2016

Sursa: tempo-online, INSSE

Datele din graficul 4.2 privind structura populației orașului Slatina pe sexe indică predominarea populației feminine cu peste 3 000 persoane în plus, situație valabilă pentru anul 2016.

Dintre cauzele care au dus la scăderea numărului de bărbați raportat de numărul populației feminine pot fi menționate următoarele cauze: scăderea generală a natalității, scăderea natalității masculine, plecarea definitivă a tot mai multor persoane în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit, cei mai expuși din acest punct de vedere sunt bărbații ca principali întreținători de familie, supramortalitatea masculină determinată mai ales de alcoolism, tabagism dar și de faptul că bărbații sunt cei care, în general, lucrează în mediile cele mai dificile. Ponderea bărbaților a scăzut la nivel național mai ales în cazul vârstelor înaintate.

4.1.3 Raportul de masculinitate

Structura populației pe sexe mai poate fi redat și prin intermediul unui indicator indirect, calculat ca mărime relativă de coordonare, cunoscut sub denumirea de raport de masculinitate, unde: rm=M/F x 100 (M= populație masculină, F= populație feminină). Acesta indică numărul de bărbați la corespunzător unui efectiv de 100 de femei. Principalul rol al acestui indicator este acela de a determina gradul de echilibru dintre cele două sexe.

4.1.2.1 Raportul de masculinitate în perioada 1992-2016

În graficul 4.3 este prezentată situația raportului de masculinitate pentru orașul Slatina, pentru perioada 1992-2016.

Grafic 4.3 Raportul de masculinitate, orașul Slatina, 1992-2016

Sursa: tempo-online, INSSE

Dacă până în anul 2002, raportul de masculinitate a fost în scădere, dar o scădere lentă între valori strânse (97,2-96,8 bărbați/100 de femei) imediat după acest an, raportul a cunoscut o scădere dramatică chiar la nivelul fiecărui an, astfel de la 96,9 bărbați/100 femei (anul 2002) se va ajunge la numai 93,1 bărbați/100 femei (anul 2016).

Dintre cauzele care au determinat scăderea ponderii populației masculine se pot menționa: scăderea natalității la nivel general, scăderea natalității masculine, supramortalitatea masculină, migrațiile definitive care au implicat mai mult bărbații și faptul că bărbații îndeplinesc de regulă muncile cele mai dificile cu riscurile cele mai mari.

Scăderea numărului bărbaților la nivel național a devenit mai mic în ultimii ani, ca efect direct a supramortalității masculine din România.

4.2 Structura etno-culturală a populației

În privința structurii etno-culturale a populației trebuie precizat faptul că această vizează structura populației după etnie dar și și după limba maternă la care se adaugă structura confesională a populației (apartenența la o religie, sau persoanele fără religie și atei).

4.2.1 Structura etnică a populației

În graficul 4.4 este prezentată structura etnică a populației orașului Slatina, datele sunt preluate în urma Recensământului 2011.

Grafic 4.4 Structura etnică a populației orașului Slatina (2011)

Sursa: Recensământ 2011

Din analiza structurii etnice a populației orașului Slatina, în urma Recensământului din anul 2011, populația românească reprezintă aproximativ 90% din totalul populației orașului, în condițiile în care pentru aproximativ 7 500 persoane nu s-a putut stabili etnia. Principala minoritate etnică este cea romă cu peste 1 700 persoane iar restu etniilor reprezintă numai 88 locuitori.

Acest tip de structură este tipic pentru orașele medii spre mari din sudul României, cu populație românească undeva la 90%, principala minoritate este cea romă iar restul etniilor au valori foarte mici, surprinde totuși numărul destul de mare al celor care nu au fost găsiți acasă pentru a li se stabili etnia.

4.2.2 Structura lingvistică a populației

Structura lingvistică a populației se referă la împărțirea populației după limba maternă. Deși există o mare similitudine cu structura etnică a populației există anumite modificări, astfel, o persoană de o etnie anume poate să vorbească curent o altă limbă, fie ca urmare a căsătoriei sau ca urmare a necesităților curente.

Grafic 4.5 Structura lingvistică a populației orașului Slatina (2011)

Sursa: Recensământ 2011

Analiza structurii populației orașului Slatina pe baza limbii materne, în urma Recensământului din anul 2011 scoate în evidență faptul că populația care vorbește limba română reprezintă 90% dar o mențiune, dacă populația de romi reprezintă oficial 1 700 persoane numai 200 au declarat că vorbesc limba romanii. Astfel, alte limbi vorbesc numai 201 persoane în timp ce pentru aproximativ 7 500 persoane nu a putut fi stabilită limba maternă.

4.2.3 Structura populației pe confesiuni religioase

Structura populației pe confesiuni religioase implică apartenența la o religie, prin liber consimțământ, implicând împărtășind principiile confesiunii respective. De precizat faptul că exustă persoane fără religie dar și persoane care se declară atee, implicit negând existența unei divinități.

Grafic 4.6 Structura confesională a populației orașului Slatina (2011)

Sursa: Recensământ 2011

Populația ortodoxă reprezintă aproximativ 90%, similar populației românești dar și celei ce vorbește limba română ca limbă maternă. Restul religiilor reprezintă numai 555 persoane (penticostali, baptiști, neo-protestanți, etc), în timp ce atei și fără religie sunt numai 36 de persoane declarate.

4.3 Structura socio-economică a populației

Structura socio-economică a populației implică împărțirea populației în funcție de gradul de ocupare, din acest punct de vedere existând populație ocupată (salariați, șomeri) și populație aflată în căutare de muncă.

Populația mai poate fi împărțită după domeniul de activitate în sectorul primar (agricultură, pescuit, silvicultură), sectorul secundar (industrie, construcții), sectorul serviciilor și al administrației.

4.3.1 Rata șomajului

În graficul 4.7 este prezentată evoluția numărului de șomeri pentru perioada 2010-2017, pentru orașul Slatina.

Grafic 4.7 Evoluția numărului de șomeri, orașul Slatina (2010-2017)

Sursa: tempo-online, INSSE

Analiza indică faptul că numărul șomerilor a înregistrat pentru perioada analizată un trend descendent, anumite investiții în servicii mai ales dar și apariția unor mici unități economice. Scăderea numărului de șomeri nu se datorează exclusiv apariției unor noi locuri de muncă dar

și migrației forței de muncă.

4.3.2 Structura populației în funcție de activitatea economică desfășurată

În graficul 4.8 este prezentată structura populației în funcție de activitatea desfășurată, de locul de muncă, cu accent pe sectoarele de activitate (primar- agricultură, pescuit, silvicultură; secundar- industrie și construcții, terțiar- servicii, cuaternar- administrativ).

Sursa: Primăria Slatina

Din graficul de mai sus, se observă că sectorul primar reprezintă 16% din totalul populației active, implicând persoane care lucrează încă în domeniul agricol, mai ales în zona periurbană a orașului, este un procent destul de important pentru un oraș reședință de județ dar situat în plină zonă de câmpie. 34% din populația activă lucrează încă în industrie și construcții cu mențiunea că cele din urmă reprezintă ponderea majoritară din acest procent, o pondere mare revine serviciilor (peste 40%) ca urmare a transformărilor economice (desființarea unităților industriale, sau inactivitatea altora- vezi cazul ALRO Slatina) iar 20% din populația activă lucrează în sectorul administrativ.

CONCLUZII

Ultimul deceniu al secolului XX, cunoscut ca perioadă de tranziție de la un sistem totalitar la democrație, a impus cetățenilor o permanentă schimbare a mentalității, ancorată în realitățile democrației europene.

Recuperarea trecutului istoric local, reabilitarea și reconsiderarea imaginii personalităților născute pe meleaguri slătinene, și-au lăsat amprenta asupra existenței socio-culturale și materiale, și se vor bucura de un sprijin permanent din partea autorităților locale.

Cunoscând istoria și tradițiile locale, este de prețuit mai mult prezentul și trebuie apreciat cum se cuvine contribuțiile de valoare din toate domeniile care au ridicat acest oraș la un rang înalt.

Lucrarea de față cuprinde un volum important de date, adunate cu multă osteneală, prin studiul documentelor de arhivă, bibliotecă și muzeu, constituie sper, o sursă de informare pentru o bună cunoaștere a Slatinei și a împrejurimilor sale din punct de vedere economic, politic, demografic, istoric, al poziției geografice, al vocației culturale.

Orașul Slatina este astăzi un oraș modern, cu locuitori care stăpânesc diferite meserii cu un înalt grad de cultură și civilizație. De-a lungul secolelor pe aceste meleaguri au existat așezări durabile, iar localitățile noi nu au apărut întâmplător. Aici s-a trăit întotdeauna, condițiile naturale au fost favorabile și au existat așezări viabile. Viața nouă cu atributele ei, s-a statornicit pentru totdeauna pe această vatră.

În ultimul deceniu au fost realizate frumoase edificii, adevărate opere de arhitectură: sediile unor bănci, sediul CEC, sediul Bibliotecii, etc.

Municipiul Slatina, cu trecutul său glorios, cu prezentul și viitorul său, poate să devină și trebuie să fie cunoscut, atât de contemporanii nostri, cât și de generațiile următoare.

Din punct de vedere demografic se observă un proces continuu de scădere a numărului de locuitori, de îmbătrânire a populației dar și migrație, cele mai multe dintre migrații fiind definitive, contribuind la scăderea bilanțului general.

Deși mortalitatea infantilă a scăzut din punct de vedere valoric, natalitatea se menține în continuare mică, astfel schimbul de generații nu se realizează în totalitate, și vorbim aici de problema celui de-al doilea copil dintr-o familie. Mortalitatea s-a menținut la valori constante, cu mici oscilații, iar ponderea bărbaților a scăzut de-a lungul timpului ca efect al îmbolnăvirilor generate de alcoolism și tabagism dar și datorită plecărilor definitive și locurilor de muncă cele mai dificile ocupate de către populația masculină.

În structura populației predomină românii, iar cea mai importantă minoritate este cea romă, predomină ortodocsi restul religiilor fiind în pondere neglijabilă.

BIBLIOGRAFIE

a) Bibliografie de specialitate

1.Anghelache Constantin (2004) Statistică teoretică și economică, Ed. Economică, București

Gâștescu Petre (2010) Fluviile Terrei. Editura CD Press, București;

2.Ielenicz Mihai, Pătru Ileana (2005) România- geografia fizică, vol.I. Editura Universitară, București;

3.Ielenicz Mihai (2007) România- geografie umană, vol.II. Editura Universitară, București

Ielenicz Mihai, Săndulache Iulian (2008) România. Podișuri și Dealuri, vol.III. Editura Universitară, București;

4.*** OMS 791/17.11.1999, pentru aprobarea Metodologiei privind raportarea și analiza profesională a cauzelor deceselor perinatale, 0-1 an și 1-4 ani, precum și a indicatorilor mortalitații perinatale, infantile și 1-4 ani;

b) Webografie

www.atlase.ro

www.comune.ro

http://www.primariaslatina.ro/informatii_primaria_slatina_10.html

http://www.primariaslatina.ro/images/PUG_Slatina//Partea%20scrisa/Memoriu_general_de_urbanism_.pdf

http://adevarul.ro/locale/slatina/dealul-gradiste-slatina-legendele-locului-s-ar-aflat-spanzuratoare-oamenii-isi-ingropau-comorile

http://store.ectap.ro/articole/212.pdf

http://www.mjolt.ro/muzeul-olt/articole/istoricul-orasului-slatina

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Slatina_(Olt)

tempo-online, INSSE

Recensământ 2011

c) Instituții

Primăria Slatina

Institutul Național de Statistică