Municipiul Ramnicu Valcea Studiu de Organizarea Teritoriului

Economie

Municipiul Ramnicu Valcea Studiu de Organizarea Teritoriului

Byadmin ianuarie 1, 2024

CAPITOLUL I. AȘEZARE, CARACTERE GENERALE

Poziția geografică si limitele

Municipiul Râmnicu Vâlcea, resedința judetului Vâlcea, important centru economic si cultural al țarii, este asezat în partea central-sudică a României, respectiv la confluența dintre Olt si Olanesti. Situat la intersecția paralelei 45º07’ latitudine nordică cu meridianul 24º22’21’’ longitudine estică la jumătatea distanței dintre Ecuator si Polul Nord, orașul se află în plină zonă temperată, cu cele mai favorabile condiții climaterice pentru dezvoltarea vietii omenești. Pe aceeași latitudine se mai află: Torino (Italia), Bordeaux (Franța), Minneapolis (S.U.A.), Peninsula Crimeea si Delta Volgăi.

Râmnicu Vâlcea este amplasat în Subcarpații Getici, la 18 km de defileul Oltului, în lunca râului, si formeaza la confluenta cu Olanestiul o zona cârlig cu orientarea N–S. Largimea maximă a luncii este de 2,5 km în partea de nord, de 1,9 km în zona centrala si de 2 km în zona sudică.

Municipiul Râmnicu Vâlcea are o suprafata de 6.221 ha si împreună cu comuna suburbană Goranu se ridica la 8.866 ha. Orașul se învecinează cu următoarele localitati: comuna Bujoreni (N), comunele Daești si Golești (NE), comuna Budești (E), orașul Ocnele Mari (V), comuna Mihaești (SV) si comuna Vladești (NV). Orașul se întinde la est de dealul Capela, pâna dincolo de cursul râuluI Olt, depașind spre sud confluența acestuia cu apele râului Olanesti. Este mărginit la sud de dealul Troian, iar la sud-vest de dealul Petrișor. La nord, hotarul municipiului Râmnicu Vâlcea este marcat de dealul Cetățuia.

Orașul este amplasat pe terasele Oltului, care sunt evidențiate mai mult în partea de vest, deoarece în zona estică dealurile coboară pâna aproape de firul apei. Se disting doua terase. În trecut, aglomerarea urbana era dispusă pe terasa superioară, datorită frecventelor inundații pe care le producea Oltul. Prin lucrările de amenajare a râului si prin construcția barajelor, aria de locuit s-a extins si pe terasa inferioară, pericolul inundațiilor fiind înlaturat. Zonele vechi, cu constructii aflate aproape de albia minoră a Oltului, sunt apărate de inundatii prin înălțimea mare a malurilor. Altitudinea medie a localitații este de 240-260 m.

In cadrul județului, orașul este situat in partea central – estică, iar in Subcarpații Getici se incadreaza in Subcarpații Vâlcii intre Olteț si Topolog. Râmnicu Vâlcea este asezat intr-o zona depresionara (Horezu-Olanesti-Muereasca-Calimanesti-Berislavesti-Salatrucu-Dobriceni-Zmeureni).

La nord de largirea depresionara de la Râmnicu Vâlcea exista dealuri inalte de peste 700 m unde apar cueste. In apropiere de oraș atât pe stânga cat si pe dreapta Oltului predomină un asemenea relief de cueste generat de văile torențiale in condițiile unor structuri geologice monoclimale.

Distanța fata de principalele orașe din jur este ușor de parcurs, cu mijloace auto, rețeaua rutiera din regiune fiind de curând refacuta si modernizata: Bucuresti (175km), Pitesti (60km), Craiova (123km), Sibiu (99km), Târgu Jiu (115km), Slatina (100km).

In cadrul rețelei rutiere si feroviare Râmnicu Vâlcea este un loc important, el gasindu-se amplasat pe una din principalele cai rutiere internationale care leaga Europa Centrala de Peninsula Balcanica, respectiv pe DN 7 Bucuresti – Pitesti – Rm.Vâlcea – Sibiu, dar si pe drumurile nationale DN 67 Tg.Jiu – Horezu – Rm.Vâlcea si DN 64 Craiova – Dragasani – Rm.Vâlcea. Nu exista aeroport, însa la punctul numit Malul Alb, la 4 km departare de oras, exista un teren amenajat pentru decolarea –

aterizarea avioanelor utilitare.

Municipiul Râmnicu Vâlcea situat in "zona functionala carpato-dunareano-olteana, unitate a teritoriului tarii (judetele Mehedinti, Gorj, Olt, Vâlcea, Dolj) se caracterizeaza prin reteaua de localitati formate pe fondul unei retele dense de apa, cu lunci fertile de-a lungul carora s-au instalat de timpuriu cai de comunicatie lesnicioase si vechi asezari strategice" (V. Cucu).

Din punct de vedere al zonării economico-funcționale municipiul este situat in zona cu profil economic complex a culoarului Oltului si axei Râmnicu Vâlcea – Horezu. In plan zonal Râmnicu Vâlcea este amplasat în centrul de greutate al teritoriului judetului Vâlcea la jumatatea axelor principale nord-sud.

1.2. Alcătuirea geologică si evoluția paleogeografică

Subcarpatii Vâlcii se desfasoara in lungul a două unități structurale, care se află la contactul dintre Carpații Meridionali si Depresiunea Getică. Structural îi sunt caracteristice un fundament vechi, fragmentat în blocuri, si un sedimentar cu caracter de molasa ce are o grosime mare datorita subsidentei active in diferite cicluri de acumulare. Miscările tectonice din miocen, pliocen si cuaternar din orogenul carpatic s-au manifestat in avanfosa deosebit ca intensitate de la un sector la altul al Subcarpatilor.

Fundamentul are o provenienta dubla, carpatica (blocuri cristaline ce coboara in trepte catre sud) si Platforma Valaha (blocuri care inclina usor de la falia pericarpatica spre nord). In spatiul Subcarpaților Vâlcii se afla doar blocuri din fundamental carpatic, alcatuite din sisturi cristaline, granite, sedimentary mezozoic.

Suprastructura sedimentară s-a realizat in 3 cicluri si in diferite facisuri care se succed de la nord la sud, dar si in timp. Ca urmare, in Subcarpati vor fi precumpanitoare formatiunile din facisurile grosiere datorita vecinatatii Carpatilor.

ciclul paleogen miocen – inferior cu eocen reprezentat de conglomerate si gresii, oligocen in facies grezos si acvitanian cu conglomerate, gresii si intercalatii de argile;

ciclul miocen alcatuit din depozite burdigaliene (conglomerate la zi la Olanesti si la adancime in rest), badenian (marne, argile si sare la Govora) si sarmatian inferior (gresii si marne);

ciclul sarmato – pliocen cu caracter transgresiv care inainteaza uneori peste cristalin, alcatuit din marne nisipoase slab cimentate (sarmatian mediu – superior), argile, nisipuri, marne cu intercalatii de carbuni (pliocen).

În zona municipiului Râmnicu Vâlcea exista o structura cutata ce cuprinde depozite din primele doua cicluri, formatiunile din ciclul al treilea sunt monoclinale, caderea spre sud fiind impusa de miscarile valahe de la finele pliocenului si din cuaternar.

Fundamentul este mixt – flis extern (paleogen marno – grezos) la contactul cu muntele si cristalin proterozoic de platforma cu sedimentar neogen la partea superioara la exterior. In aceasta zona, in spatial subcarpatic, intra un fundament baikalian (proterozoic superior) cu sisturi cristaline mezometamorfice din Platforma Valaha.

Depozitele sedimentare au caracter de molasa si s-au acumulat in 2 cicluri searate:

ciclul miocen care a dat molasa inferioara este reprezentatde depozite acvitaniene (langa munte ) si este compus din argile, marne, diverse saruri, burdigaliene (conglomerate, gresii, dar si facisuri marno – argilo – nisipoase), badeniene ( marno argile cu samburi diapiri si tufuri), sarmatian inferior (dominant marnos);

ciclul sarmato – pliocen (molasa superioara).

Suprastructura sedimentară fost realizata pe grosimi mari, in facisuri litorale grosiere langa munte si psamito – pelitice in exterior.

Miscarile tectonice valahe manifestate cu intensitate si chiar local cu sens diferit au imprimat valorile altimetrice actuale, au accentuat unele cute sinclinale sau boltiri anticlinale, au redresat unele strate pana la verticala, au facilitate deformarea teraselor raurilor mari, aparitia pragurilor in albia raurilor, o dinamica de versant si de albie diferentiata.

1.3. Resursele de subsol

Printre cele mai frecvente minerale grele intalnite in depozitele nisipoase din acest sector sunt: mineralele opace, zirconiul, epidotul, staurolitul, hornblende verde, turmalina, actinotul, apatitul, cromitul.

Pentru a observa potentialul economic reprezentat de depozitele cu acumulari si minerale grele a fost nevoie de concentrarea acestora cu ajutorul saitrocului. S-a obtinut astfel o asociatie de minerale cu greutate specifica mare, care a fost cantarita, raportata la greutatea materialului brut si studiata la microscop. Studiile s-au executat in zona pliocen-cuaternara din sectrul Vâlcean intre vaile Cernei si a Oltului.

Alaturi de aceste minerale,interesante datorita elementelor continute, au mai fost remarcate in proportii diferite staurolit, disten, hornblenda, zoizit, epidot, apatit, actinot si turmalina. Toata aceasta asociatie indica drept sursa principala de generare mezometamorfitele, epimetamorfitele, precum si pergametitele domeniului getic, alaturi de rocile cristaline cu diverse grade de metamorfozare regionata si granitele, granitoidele si serpentinitele domeniului danubian.

Sursele care au furnizat mineralele grele din aceasta zona sunt diverse, de la roci magmatice la sisturi cristaline, pegmatite si roci sedimentare. Majoritatea se gasesc in constitutia litologica actuala a masivelor muntoase Lotru, Parang, Capatanii si Fagaras din care paleoreteaua hidrografica a erodat si a depus material detritic cu acumulari de minerale grele.

Dintre mineralele grele, cele mai importante economic sunt acelea de titan si zirconium, elemente foarte des utilizate in tehnologiile moderne.

Titanul este un metal indispensabil aliajelor actuale de oteluri speciale cerute mai ales de industria aeronautica, navala si spatiala, datorita punctului de topire ridicat, greutatii specifice mici si rezistentei mecanice deosebit de mari. De asemenea, titanul mai este utilizat in industria vopselurilor, in ceramica si pentru obtinerea materialelor refractare.

Zirconiul e ste un metal moale, docil si stabil la actiunea majoritatii reactivilor chimici. b#%l!^+a?

Avand in vedere existenta acestor acumulari si importanta lor economica, se poate trage concluzia ca o exploatare a materialelor grele cu titan si zirconiu dinarenitele sectorului Vâlcean ar putea fi remarcabila si utila.

Cercetarile geologice efectuate au condus la descoperirea de carbune, precum si la o mai buna cunoastere a geologiei formatiunilor purtatoare de carbune.

Gruparea de Olt este constituita din doua formatiuni:

formatiunea de Muiereasca – marne de intercalatii disodiliforme cu carbuni;

formatiunea de Gura Văii – marne nisipoase cu eflorescente saline si tufuri de baza.

Cărbunii din aceasta zona nu sunt valorificati in conditii optime. In urma cercetarilor s-a putut constata ca este recomandabil sa se utilizeze carbunii din formatiunea Ruiereasca pentru ardere si carbunii din formatiunea Gura vaii pentru brichetare (exploatare selective).

Geneza diferita este cauza care face ca acesti carbuni sa poata fii valorificati in mod diferit, de la arderi in termocentrale pana la brichetare.

Fata de alte tari in care valorificarea lignitultui este cu adevarat superioara, din cele 12 directii de valorificare a ligniului, in Romania se aplica doar una singura si anume arderea in termocentrale, si a fost numai testata gazeifierea.

Sarea de la Ocnele Mari este cunoscuta inca din antichitate. Zacamantul a fost suficient de bogat si aflat in conditii favorabile extragerii, pentru a forma obiectul unor exploatari incepand din vremea romanilor pna in prezent. El se prezinta sub forma unui masiv cu lungimea de peste 7 km si cu dezvoltarea maxima in portiunea Ocnele Mari – Ocnita, unde are o grosime de circa 600 m. La vest de Ocnita, zacamantul se bifurca, astfel ca, o ramura se prelungeste spre N-V catre valea Teiusului, pe directia vaii Paraului Sarat, iar cealalta se continua spre S-V pana la Govora-Bai.

Situata in faciesul marnos al saliferului, sarea este acoperita fie de sisturi argiloase cenusii-negricioase, fie de marne nisipoase si nisipuri grosiere slab cimentate, de varsta sarmatiana.

Zacamantul este format dintr-o alternanta de orizonturi de sare pura si sare pamantoasa, continand si vine de anhidrid.

Unele dintre exploatarile vechi (surpate si inundate) au devenit binecunoscutele lacuri sarate de la Ocnele Mari si Ocnita utilizate in scopuri terapeutice. Din 1963 a fost abandonata exploatarea prin ocne si a inceput exploatarea cu sondele prin disolutie, pentru a se furniza materie prima celor doua mari unitati chimice – Uzina de Produse Sodice Govora si Combinatul Chimic Râmnicu Vâlcea.

1.4. Relieful

Municipiul Râmnicu Vâlcea este situat în partea centrala a Subcarpaților Getici, într-o zonă de contact dintre Lunca Oltului si Subcarpatii Valcei. Orașul este amplasat pe terasele albiei majore a raului Olt, care sunt evidentiate mai mult in partea de vest.

Lunca are o altitudine cuprinsa intre 301 m la Olteni si 227 m in Cartierul Ostroveni. In estul Orașului, peste raul Olt altitudinea este de 246,5 m, iar la sud de zona Budesti 223,4 m.

Subcarpații reprezinta o regiune geografica unitara desfasurata la exteriorul arcului carpatic, nascuta pe amplasamentul unor depresiuni tectonice in cadrul carora s-au produs subsidente si acumulari immense de depozite cu character de molasa, dominant de provenienta carpatica, ce au fost strivite de miscarile tectonice din pliocen, dar, mai ales, din cuaternar.

Evolutia si alcatuirea geologica se rasfrange mult in caracteristicile reliefului:

paralelismul structurilor cutate cu muntele si reflectarea in buna masura a acestuia in desfasurarea unor ulucuri depresionare si a unor siruri de dealuri;

culoarele de vale relative transversale pe structuri in care b#%l!^+a?depresiunile cu terase si lunci alterneaza cu ingustari cu numeroase praguri lito-structurale.

O morfodinamica extreme de active, favorizata de constitutia petrografica, varietatea pantelor si de o presiune antropica mare.

Specificul Subcarpatilor este accentuat de structura cutata si monoclinala caracteristica regiunilor periferice unitatilor de orogen.

1.4.1 Morfografia si morfometria reliefului

Subcarpații constituie un sistem de interfluvii si vai bine conturate, rezultat al evolutiei rapide a regiunii la finele pleistocenului si mai ales in cuaternar.

La nivelul văilor, cel mai important este culoarul transversal al Oltului care si-a prelungit cursul pe masura exondarii Subcarpatilor si s-a impus antecedent si epigenetic pe aliniamentele cu ridicare mai rapida. Este o vale cu numeroase terase si lunca.

Interfluviile sunt scurte, dar reclama o mai mare unitate in fizionomie, prezenta sailor largi pe interfluvii care sunt determinate de eroziune. Versantii sunt drepti si au inclinari mari. Altimetric, valorile cele mai mari sunt legate de cateva varfuri prezente pe culmi alcatuite din roci bine compatizate. Altitudinile cele mai scazute sunt concentrate in culoarele de vale. Fragmentarea reliefului este conditionata de modul in care se realizeaza structurarea sistemului retelei hidrografice. In medie aceasta se situeaza in jurul valorii de 1 km/km.

Terasele au o dezvoltare importanta atat ca suprafata cat si ca numar. Ele constituie cea mai clara exprimare in peisaj a celei mai mari parti din evolutia cuaternara. Geneza teraselor este complexa, deoarece evolutia reliefului s-a realizat pe fondul ridicarii cu intensitate diferita, dar sacadata a regiunii deluroase, pe fondul modificarilor alternante ale climatului si a variatiei pozitiei lacului cuaternar din Campia Romana. Varsta teraselor apartine pleistocenului inferior.

Valea Oltului , in aval de defileul de la Cozia se largeste treptat, terasele capatand o desfasurare mare, incat capata caracter de culoar depresionar. Prin amenajarile hidrotehnice lunca si terasele inferioare au fost acoperite de lacuri. Pe terasele superioare este asezat Municipiul Râmnicu Vâlcea.

1.4.2 Relieful petrografic si structural

Sedimentul avanfosei carpatice, alcatuit din molasa neo-pliocena, a suferit cutari sau simple ridicari cu intensitati diferite, procese legate de strivirea ei in apropierea marilor unitati structurale vecine. Individualizarea reliefului structural a fost conditionata si de petrografie, in aceste conditii impunandu-se forme de relief legate de doua structuri – cutata si monoclinala – diferite ca amploare.

In zona Râmnicu Vâlcea se imbina o structura monoclinală cu strate groase de gresii, microconglomerate paleogene si miocene cu o structura cutaă larg si partial faliata.

Subcarpatii Valcii sunt alcatuiti din roci sedimentare cu grosimi mari, in facisuri litorale grosiere. Fragmentarea culmilor, care in general au o structura geologica simpla, a facilitate dezvoltarea unor forme simetrice si asimetrice; se impun versanti cu panta mare si poduri interfluviale largi desfasurate in sensul de cadere al stratelor. Pe aceste culmi se produc adeseori alunecari de teren , curgeri noroioase, torenti, santuri si ravene de siroire.

Sistemele morfogenetice de albie sunt reprezentate de raul Olt care traverseaza spatial carpatic, avand debite mari si un regim de scurgere cu fluctuatii sezoniere. Raul Olt trece prin depresiuni si stationeaza in siruri de dealuri, ca urmare debitul , in general mare, ii asigura o putere de eroziune mare, dar si capacitate de transport ridicata.

Datorita construirii barajelor, terasele fluviatile au fost inlocuite cu sedimentarea in cuveta lacustra a materialelor provenite de pe versanti.

1.5. Clima

b#%l!^+a?

1.5.1 Factorii genetici ai climei

În cele mai multe dintre procesele care duc la modelarea reliefului, a problemelor legate de combaterea eroziunii și ameliorarea terenurilor degradate, a utilizării teritoriului, a desfășurării diferitelor activități antropice, se constată prezența influențelor climatice.

Municipiul Râmnicu Vâlcea se desfasoara in zona climatului temperat continental, iar prin pozitia geografica intr-un climat de dealuri subcarpatice.

Factorii geografici care influenteaza topoclimatele sunt diversi. Modul in care se realizeaza contactul cu muntele se rasfrange asupra caracteristicilor de vreme, cat si asupra specificului topoclimatului. Faptul ca muntii se termina brusc, prin versanti cu panta mare cu o denivelare de peste 300 m , face ca masele de aer vestice care-i depasesc sa coboare brusc si sa genereze efecte foehnale. Invers, masele sudice, sunt barate de Carpati si stagneaza un timp in depresiuni sau , prin ascendenta, genereaza timp noros si precipitatii orografice.

Altitudinea se reflecta in variatia pe verticala a valorilor parametrilor climatici si in manifestarea diferitelor fenomene meteorologice (bruma, chiciura, uscaciune), situatie ce se observa in dezvoltarea componentelor de peisaj. Desfasurarea culmilor, versantii cu orientari diferite determina valori deosebite ale energiei solare cu reflectare in regimul de manifestare a fenomenelor meteorologice, in durata mentinerii stratului de zapada, in regimul inghet-dezghetului, al umiditatii si al uscarii solului sau rocilor.

Prin pozitia geografica, zona este supusa periodic advectiei maselor de aer ce vin din diverse regiuni sub comanda principalilor centrii barici. Masele de aer au calitati deosebite, situatie care se reflecta in starile de vreme. Circulatia sudica si sud-vestica asigura un aer cald cand este determinata de anticiclonul azoric (indeosebi primavara) sau de activizarea ciclonala mediteraneana (cu frecventa la finele toamnei si iarna). Ele dau precipitatii bogate, iar iarna cantitati insemnate de zapada si viscole. Daca masele de aer provin din Sahara sau Asia Mica, aerul este cald, uscat si uneori incarcat cu particule fine de praf.

1.5.2 Temperatura aerului

Temperatura este elementul climatic care reflecta cel mai bine, indiferent de marimea subunitatii geografice, influenta regionala, locala a factorilor de mediu.

Temperatura medie anuala inregistreaza valoarea de 10,2 grade C in Municipiul Râmnicu Vâlcea. In cursul anului, de la o luna la alta, temperatura are o anumita dinamica, cu cresteri rapide intre lunile martie si aprilie, cu maxime in iulie si august (peste 21 de grade C), cu scaderi relativ bruste intre octombrie si noiembrie, cu un decembrie moderat (in jur de 0 grade C) si doua luni reci (ianuarie si februarie , -2,5 grade C).

Temeratura maximă absolută de +44,5 oC, care este recordul termic din țară, a fost înregistrată la stația meteorologică Ion Sion, la 10 august 1951, datorită unor invazii de aer tropical, venite din Câmpia Padului. Maxima termică înregistrată la stația meteorologică Rm. Vâlcea este de +38 oC, iar temperatura minima absoluta a fost de -26.9 oC.

Temperaturi maxime, minime si medii inregistrate in Râmnicu Vâlcea

Tabel 1. Sursa : Directia Judeteana de Statistica Vâlcea

Amplitudinea termică este de 24-25 oC în cazul temperaturilor medii?și de 70oC în cazul celor extreme absolute, evidențiind specificul climatului temperat-continental cu consecințe asupra dinamicii proceselor fizico-geografice, a dezvoltării vegetației și culturilor agricole.

Se remarcă prezența unui mare număr de zile de vară și zile tropicale în arealul analizat care se datorează invaziei de aer cald tropical și continental. Astfel, zilele cu temperaturi de 10 oC sunt de circa 191, iar cele tropicale, cu temperaturi de 30 oC și peste, totalizează circa 35 zile , iar in anotimpul rece, în circa 173 zile se produce înghețul.

1.5.3 Precipitațiile

Regimul precipitațiilor se caracterizeaza printr-o repartitie neuniforma atat temporar cat si spatial fiind dependent de frecventa diferitelor mase de aer si de specificul local al circulatiei acestora.

Anual cad in jur de 650 mm de precipitatii cu valori mai ridicate in doua intervale (aprilie-iulie si octombrie–noiembrie) legat de circulatia activa a maselor de aer din sud-vest. Cele mai mari valori anuale din Rm. Vâlcea s-au inregistrat in anul 1979, si anume 918,9 mm.

Luna cea mai secetoasa din cursul anului este martie(32 mm); in perioada ianuarie – martie valorile lunare sunt de circa 75 mm, iar cele mai mari valori se inregistreaza in timpul ploilor torentiale din timpul verii (cca 201mm).

Precipitații atmosferice inregistrate in Rm. Vâlcea

Tabel 2. Sursa : Directia Judeteana de Statistica Vâlcea

In cursul anului cantitatea de precipitatii se repartizeaza diferit de la un sezon la altul. Cea mai mare parte, aproximativ 2/3 din cantitatea medie multianuala se produce in sezonul cald, un aport important in acest sens

aducandu-l ploile torentiale de vara. In nordul Olteniei sunt posibile cca. 8 zile cu averse, in timpul lor inregistrandu-se cantitati foarte mari de precipitatii insotite uneori si de caderi de grindina(maxima atinsa – 121mm in 24 ore la Râmnicu Vâlcea). Cele mai mari cantitati de precipitatii din sezonul cald au fost de 640 mm in anul 1991.

In sezonul rece este frecventa activitatea anticiclonilor continentali care determina o vreme rece, uscata si secetoasa, ca urmare cantitatea de precipitatii este mult mai redusa. Cea mai mare cantitate de precipitatii s-a inregistrat in anul 1984 (351,2 mm, iar cea mai redusa valoare a fost de 236,9 mm.

Stratul de zapada apare si dispare in general cu circa doua saptamani dupa prima zi si respectiv ultima zi cu ninsoare. El are grosimi maxime in ianuarie si februarie, intre 20 si 50 cm. Durata de mentinere a stratului de zapada este de circa 50 de zile. Cele mai multe zile cu ninsoare si strat de zapada se produc in ianuarie.

1.5.4 Nebulozitatea

Componentele regimului nefic sunt reprezentate prin cateva elemente specifice norilor si anume: gradul de acoperire a cerului cu nori, forma, inaltimea si densitatea lor.

Formatiunile noroase sunt reprezentate prin diferite genuri de nori al caror plafon poate varia intre 0 si circa 1200m. Determinarea nebulozitatii totale se face prin aprecierea in zecimi a gradului de acoperire a cerului cu nori, apartinand tuturor celor trei etaje. Cea mai mica nebulozitate totala se poate observa in luna august.

O caracteristica importanta a regimului nefic este distributia b#%l!^+a?diferentiata in raport cu altitudinea reliefului, marcata prin valori mai ridicate ale nebulozitatii in zonele inalte.

In general, durata anuala de stralucire a soarelui depaseste 2000 de ore. In cursul anului, insolatia prezinta valori maxime vara, in luna iulie, cu circa 200 de ore mai mult decat iarna, deoarece acest element depinde mai mult de inaltimea Soarelui deasupra orizontului, decat de gradul de transparenta al atmosferei. Valorile minime ale sumelor lunare de ore de stralucire a Soarelui se produc, de obicei, in decembrie, cand durata zilelor-lumina este mai mica, iar nebulozitatea mai mare.

1.5.5 Regimul Eolian

Pe fondul general al dinamicii maselor de aer, structura orografica impune numeroase aspecte in desfasurarea circulatiei locale a acestora.

Daca decembrie, noiembrie si septembrie sunt considerate ca luni in care calmul are o pondere insemnata (30-45%), in schimb lunile de primavara cand are loc schimbarea sensului circulatiei atmosferice din estica in vestica, numarul de zile cu calm se reduce (7-10%). La fel de mica este ponderea calmului in timpul verii, mai ales in iulie.

Culoarele vailor principale impun o circulatie nord – sud, iar desfasurarea principalelor depresiuni pe cea de la vest la est sau nord vest – sud est. De asemenea, se produc si foehnizari pe directia NV-SE si local se manifesta brizele de munte.

1.6. Rețeaua hidrografica

Conditiile orografice si climatice impugn deosebiri regionale si locale in potentialul hidrologic care se manifesta nu numai spatial, dar si in timp. Subcarpatii Valcii constituie o regiune cu grad ridicat de populare, in care, de-a lungul secolelor asezarile au crescut ca numar, cat si ca extindere. In acelasi timp, aici exista inseminate resurse de subsol, iar in orase s-a dezvoltat o industrie variata. Toate acestea solicita un volum important de apa care depasesc capacitatile autohtone, situatie care a impus lucrari de amenajare de lacuri de retentie pe raul Olt.

Apele freatice se gasesc la adancimi mici fiind cantonate in depozite de versant, la baza pietrisurilor si nisipurilor de terase, in conuri de dejectie. Aceste ape au o circulatie rapida si se afla sub directa influenta a conditiilor climatice (indeosebi de regimul precipitatiilor) ceea ce le atribuie debite variate in timp.

Apele freatice sunt potabile si sunt folosite dominant in alimentarea poplatiei si uneori in diverse activitati economice. Cele mai inseminate se afla in depozitele teraselor Oltului, acesta avand un debit bogat si un regim mai unitar.

Apele de adancime provin in general din apele vadoase. Ele se afla la adancimi diferite, au un continut chimic puternic influentat de complexitatea alcatuirii geologice.

Datorita formatiunilor neo-pliocene, apele de adancime au un continut variat de saruri, de unde duritatea ridicata si reducerea posibilitatilor de folosire pentru consum, mai ales pentru populatie. Ele se afla sub presiune si ajung la suprafata, unde dau izvoare mineralecu debite si continut chimic variabil. Sunt folosite in tratamentele medicale, situatie ce a favorizat dezvoltarea unui manunchi de statiuni balneare in jurul municipiului Râmnicu Vâlcea precum: Govora, Calimanesti, Olanesti.

Exista mai multe tipuri de ape minerale si anume:

ape sulfuroase – Govora, Calimanesti;

ape clorurate – Ocnele Mari;

ape iodurate si bromurate – Olanesti.

Statiunile Calimanesti , Olanesti si Ocnele Mari sunt recunoscute pe plan international pentru valoarea terapeutica a apei minerale folosite in tratarea diferitelor boli interne.

1.6.1. Râul Olt in cadrul secțiunii Râmnicu Vâlcea

Râul Olt, cu reteaua sa de afluenti, se caracterizeaza printr-un regim b#%l!^+a?hidrologic complex ca urmare a rezultantei combinarii factorilor climatici si orografici de pe intinsul suprafetei sale de receptie. Cei mai importanti factori sunt: regimul si distributia precipitatiilor; caracteristicile reliefului, solurile, vegetatia. La toate acestea, odata cu inceperea activitatilor de amenajare hidrologica a bazinului Olt, s-a adaugat cel mai semnificativ factor ce modeleaza regimul hidrologic al raului la ora actuala.

Valea Oltului a reprezentat dintotdeuna o importanta artera de circulatie, constituind legatura dintre regiunile de la sud si nord de Carpatii Meridionali. Conditiile bune de locuit au fost exploatate din cele mai vechi timpuri, urmele drumului roman de pe dreapta Oltului stand astfel marturie.

In ultimile decenii, Valea Oltului a devenit locul de amplasare a unor obiective economice si de dezvoltare a unor centre urbane puternice. Toate acestea au necesitat asigurarea de energie electrica, de apa, cai de comunicatie, etc. Acest lucru a fost posibil si prin construirea de hidrocentrale si lacuri de acumulare in mai multe sectiuni ale raului. Aparitia lacurilor corespunzatoare au condus la o transformare radicala a luncii Oltului, a regimului hidrologic al raului si chiar a calitatii apei acestuia.

Regimul hidrologic al raului Olt si al afluentilor sai este afectat de interactiunea factorilor climatici si orografici de pe cuprinsul bazinului sau. Un rol important in evolutia regimului hidrologic il au sursele de alimentare care participa la formarea proceselor de scurgere a apelor si aluviunilor.

Sursele de alimentare au un caracter mixt, rolul preponderant (50-75%) fiind detinut de sursele de suprafata (apa provenita din ploi si din topirea zapezilor). Apele subterane asigura alimentarea raului Olt intr-o proportie mai redusa (20-25%), avand o pondere mai insemnata in cadrul depresiunilor intramontane.

Ca afluenti ai Oltului intalnim in est Valea Satului, paraiele Sipoiul si Samnicul, iar in vest Valea Bujoreasca si raul Olanesti.

Analiza caracteristicilor hidrologice ale raului Olt trebuie sa tina seama de un moment important si anume de aparitia si intrarea in functiune a constructiilor hidrotehnice. Lucrarile de constructie ale salbei de hidrocentrale de pe raul Olt au inceput in anul 1970 cu amenajarea hidrotehnica Râmnicu Vâlcea, aceasta fiind data in functiune in anul 1974.

1.6.2 Lacurile

Lacul de acumulare Râmnicu Vâlcea are urmatoarele caracteristici constructive:

lungime :7,9 Km;

adancime maxima :18,5 m;

volumul total de apa: initial 19 milioane m, si de 9,8 milioane m la ora actuala;

debitul mediu multianual in lac: 121,45 m/s;

bazin de receptie: 13200 ha.

Scurgerea medie este indicatorul ce caracterizeaza bogatia resurselor de apa, fiind in stransa legatura cu ansamblul factorilor fizico-geografici din bazin.

Daca pana in momentul amenajarilor hidrotehnice, in sectiunea Râmnicu Vâlcea, valoarea maxima a debitelor medii atingea 400-700 m/s in luna ianuarie, la ora actuala valoarea maxima a debitelor medii se cifreaza in jurul a 200-300 m/s, inregistrata in luna iunie, iar cele minime la valori cuprinse intre 20-60 m/s in lunile octombrie si decembrie. Se constata atat o modificare a valorii debitului tranzitat, cat si o decalare in timp a acestora, in functie de modul de utilizare a acumularii respective. Comparand cu regimul precipitatiilor characteristic acestei zone, se mai poate constata faptul ca cel de-al doilea varf ,ce concorda cu cel al precipitatiilor, a disparut, neregasindu-se in regimul actual al raului. Un alt rol important pe care il indeplinesc acumularile realizate este acela de a retine volumele mari de apa in timpul manifestarilor undelor de viitura.

Scurgerea minima este o faza importanta a regimului hidrologic, perioadele cu valori minime fiind iarna si la sfarsitul verii – inceputul toamnei. In aceasta perioada raul Olt este alimentat de apele subterane, care din pacate sunt mai putin semnificative cantitativ, aici intalnindu-se depozite villafranchiene compuse din pietrisuri si nisipuri ce nu contin ape freatice inseminate.

Debitele minime lunare la Râmnicu Vâlcea, in regim natural, oscilau intre 21 m/s (ianuarie 1972) si 180 m/s (noiembrie 1972). Ulterior, s-a constatat ca valoarea minima atinge pragul de 5,64 m/s (decembrie 1986) si chiar 0,0 m/s (iulie 1989, noiembrie 1993, septembrie 1994, octombrie 1995, august 1996). Practic apa este stocata in lacurile formate si utilizata de folosinte, fapt ce produce puternice modificari ale calitatii apei si a regimului hidric in general, adica la transformarea regimului fluviatil al Oltului in unul de tip lacustru.

Scurgerea aluviunilor este un parametru care a suferit puternice modificari ale regimului natural de manifestare prin aparitia lacurilor de acumulare. Legata in general de scurgerea torentiala a apelor, de pantele mari ale versantilor si albiei, de rocile friabile din bazin, precum si de gradul redus de acoperire cu vegetatie, scaderea vitezei apei si realizarea ruperilor de panta prin construirea suitei de baraje, a condus la scaderea drastica a valorilor de aluviuni transportate de raul Olt.

Daca initial cantitatea medie de aluviuni tranzitata pri sectiunea Râmnicu Vâlcea era de 44,2 kg/s, acum a ajuns la o valoare de numai 7,71 kg/s. Aceasta scadere se datoreaza faptului ca aluviunile raman in lacurile de acumulare si conduc la colmatarea acestora, si nu sunt blocate pe versanti asa cum ar fi firesc, dupa un asa effort financiar si uman de realizare a acestei amenajari hidrotehnice.

Ritmul de improspatare a apei din lac, valoarea debitelor afluente si defluente, precum si factorii antropici conduc la definirea caracteristicilor fizico-chimice ale apei. In anul 2002 analizele chimice si biologice au evidentiat urmatoarele aspecte pentru acumularea Râmnicu Vâlcea:

valorile oxigenului dizolvat au oscilat intre 7,6-11mg/l si ale gradului de saturatie intre 76,3-90,3 care au incadrat apa lacului in categoria I de calitate;

valorile azotului mineral total, au fost cuprinse intre 1,5-2,3 mg/l si cele ale fosforului total intre 0,4-0,7 mg/l, au incadrat apa lacului in categoria eutrofa;

fitoplanctonul s-a caracterizat prin valori ale biomasei cuprinse intre 0,28-5,54 mg/dm, valori caracteristice categoriei oligotrofe;

concentratiile ridicate ale azotului total si ale fosforului total au evidentiat valori caracteristice apelor eutrofe, dar timpul redus de stationare al apei nu a favorizat declansarea procesului de eutrofizare, Lacul Râmnicu Vâlcea mentinandu-se si in anul 2002 in categoria mezotrofa.

CAPITOLUL II. ECONOMIA

2.1 Caractere generale

Contextul în care se plasează astăzi municipiul Râmnicu Vâlcea, din punct de vedere economic, este cel în care evoluează economia românească de peste 12 ani, adică cel al tranziției către economia de piață,?un proces complicat și mult mai îndelungat decât s-a sperat. Situația moștenită de la regimul trecut, pe de-o parte, incoerența și viteza redusă de realizare a reformei economice pe de altă parte, au întârziat înscrierea țării noastre pe drumul către o integrare europeană rapidă.

Economia municipiului Râmnicu Vâlcea arată că evoluția ei este departe de a se înscrie pe coordonatele dezvoltării durabile. Declinul prelungit al economiei naționale și, implicit, al economiei locale a creat tensiuni și dezechilibre majore între componentele socială și economică ale societății, pe de o parte, și între acestea și mediul înconjurător, pe de altă parte.

Direcția în care dezvoltarea economică locală ar trebui să se dezvolte pune în fața administrației municipale probleme din cele mai complexe. Viața urbană este afectată de factorii : economici, tehnologici, social-culturali, ambientali sau juridici.

Dezvoltarea economiei orașului trebuie să se facă într-un anumit timp și să urmeze anumiți pași pentru ca rezultatele să fie vizibile într-un timp cât mai scurt.

Sunt necesare a fi create întreprinderi mici și mijlocii care să dea randament și care să producă acele bunuri care au piață de desfacere internă și externă. Sunt necesare crearea a cât mai multe locuri de muncă pentru ca rata șomajului să fie scăzută.

Repartizarea activităților economice pe teritoriul județului scoate în evidență dezvoltarea industriei în municipiul Râmnicu Vâlcea, cultura cerealelor și a viței de vie în sud, pomicultura și silvicultura în zona nordică.

În economia municipiului Râmnicu Vâlcea o pondere mare constituie:

industria chimică

industria prelucrătoare,

industria producerii energiei electrice și termice, ale căror producții s-au situat, ani de zile, în topul economiei județului.

La începutul anului 2000 existau 6336 firme, în următoarele domenii de activitate: comerț (69,4%), prestări servicii (13%), industrie (10,8%), construcții (3,4%), transport (2,8%) și agricultură și silvicultură (0,6%).

2.2. Industria

În municipiul Râmnicu Vâlcea, industria s-a dezvoltat în ultimii ani.Ea a cunoscut un proces de restructurare și privatizare; totodată s-au constituit noi întreprinderi cu capital privat, care au compensat în parte urmările negative generate de inconsecvențele legislative din acest interval de tranziție la economia de piață.

Industria municipiului împreună cu societățile comerciale reprezentative este formată din:

industria chimică – Râmnicu Vâlcea reprezintă una dintre cele mai mari capacități de prelucrare în acest domeniu din țară pentru mai mult de 70 de produse diferite, printre care: soda caustică, PVC, insecticide, alcooluri, policarbonați, pesticide. Principalii reprezentanți ai acestei ramuri în județul Vâlcea sunt: OLTCHIM SA si UZINA DE SODA GOVORA

industria constructiilor de masini -. SC Vilmar SA si SC Hervil SA- produce echipamente pentru industria petrochimica, pentru cea producatoare de autovehicule, elemente hidraulice etc.

industria energetică – SC CET SA și Electrocentrale SA;

industria exploatării si prelucrării lemnului- incluzând și producția de mobilă, pentru intern și export în Germania, Suedia, Belgia,?Olanda – este reprezentată de SC Cozia Forest Sasi SC Elvila SA sucursala Carpatina;

industria usoară – este de asemenea bine reprezentată, prin fabrici producătoare de încălțăminte și îmbrăcaăinte din piele și înlocuitori, textile și materiale nețesute – SC Favil SA, SC Minet SA și SC Vâlceana SA;

– industria alimentară – este reprezentată de fabrici de conserve din legume și fructe, de produse lactate, de panificație și băuturi răcoritoare și alcoolice – SC Bere Alutus SA, SC Mopariv SA, SC Boromir SRL, SC Supca SRL, SC Diana SRL;

construcții industriale civile și de instalații- SC Socom SA, SC Casarom SA, SC Conexvil SA, SC Govora SA, SC As SRL, SC Erhan SA, SC Imsat SA.

Structura si situația economică a societăților comerciale

Tabel 3.1 Sursa: Buletinul Statistic al Municipiului Râmnicu Vâlcea

Astfel cu toate că sectorul privat s-a dezvoltat, ponderea lui în activitatea industrială continuă să fie nesatisfăcătoare. În top se menține industria chimică cu o pondere de 68,89% din totalul cifrei de afaceri a industriei prelucrătoare, industria alimentară și a băuturilor alcoolice cu 10, 25% și industria construcțiilor de mașini și prelucrării metalelor cu 8,78% . Aceste sectoare ale industriei realizează 88% din cifra de afaceri a industriei prelucrătoare din municipiul Râmnicu Vâlcea, fapt ce ilustrează insuficiente preocupări a sferei productive în perspectiva dezvoltării durabile pe modele mai puțin poluante.

Referitor la industrie, trebuie menționat și aspectul negativ al acesteia-poluarea industrială. Aceasta este datorată instalațiilor tehnologice cu profil chimic și de producere a energiei termice și electrice. Platforma chimică pe care funcționează cele mai mari surse de poluare- societățile comerciale Oltchim SA și Uzinele Sodice Govora SA au o contribuție importantă la poluarea aerului și a apelor. Acest lucru are loc nu numai prin substanțele evacuate în apele de suprafață ci și prin depunerile pe sol a reziduurilor lichide și solide. Poluarea solului și vegetatiei este prezentă în special în zonele în care sunt amplasate depozitele de deseuri urbane și industriale.

2.3. Construcțiile

Modificarea structurală a surselor de finanțare și reducerea drastică a potențialului investițional, la care se adăugă cadrul legislativ instabil și incoerent care nu a stimulat investițiile străine și autohtone, a făcut ca activitățile de construcții să înregistreze o scădere continuă într-o perioadă lungă de timp.

In anul de referinta, ca si in ceilalti ani, au fost realizate lucrari de modernizare si structurare la unitatile de pe Platforma Industiala Sud, din care o mare parte au vizat protejarea mediului si eliminarea surselor de poluare, precum si amenajari diverse la societatile comerciale nou create.

O pondere importanta si cu caracter de continuitate au prezentat-o lucrarile de constructii finantate din fondurile Primariei municipiului Râmnicu Vâlcea. Aceste fonduri au vizat rezolvarea unor prioritati precum: locuinte sociale, cămin de bătrâni, modernizări de clădiri, zona de agrement Nord, infrastructuri edilitare (extindere rețele distribuție apă potabilă și canalizare, reabilitare rețele termice, extindere rețea gaze naturale).

Au fost recepționate în cursul anului 2011 si pana in prezent 50 apartamente in blocurile S10 si S11, situate in zona Nord, au fost modernizate retele termice PT 22 Decembrie si PT 41 Nord. Cele mai mari probleme legate de construcții sunt de natură financiară, pentru că fondurile provenite alocate investitiilor de la finantator la constructor au un parcurs greu.

Activitatea de constructii, investitiile trebuie sa reprezinte in viitor o principala modalitate de aplicare a atributiilor suplimentare ce revin administratiei locale in urma procesului de modernizare.

2.4. Agricultura

Dezvoltarea și modernizarea agriculturii este o sarcină de prim ordin pentru asigurarea securității alimentare a cetățenilor oricărei localități.

Tabel 3. Sursa: Buletinul Statistic al Municipiului Râmnicu Vâlcea

Prin fondul funciar de care dispune municipiul Râmnicu Vâlcea, poate sa-si asigure independenta alimentara de la o serie de produse, inclusiv anumite cantitati pentru export. Important este ca pe aceste suprafete sa fie realizata o productie agricolă care să satisfacă in primul rand nevoile populației municipiului, cu legume și fructe proaspete sau conservate, precum și să permită dezvoltarea unui sector zootehnic – carne, lapte și ouă.

Tabel 4. Sursa: Buletinul Statistic al Municipiului Râmnicu Vâlcea

Impactul produs de apariția și dezvoltarea sectorului privat nu s-a reflectat cum trebuia în creșterea producțiilor și aceasta datorită unor cauze financiare și funciare. b#%l!^+a?

În relansarea zootehniei din Municipiul Râmnicu Vâlcea se impune o analiză obiectivă a cauzelor care au generat scăderea dramatică a efectivelor de animale în ultima perioadă și, prin măsuri locale și cu sprijin guvernamental, acest sector să fie revigorat.

Tabel 5. Sursa: Buletinul Statistic al Municipiului Râmnicu Vâlcea

Statiunea de Cercetare si Productie Pomicola Râmnicu Vâlcea dezvolta programe intensive pentru:

imbunatatirea genetica a speciilor de pomi fructiferi ca prunul, nucul si alunul;

determinarea celor mai potrivite specii pentru a fi cultivate in zona;

dezvoltarea de noi tehnologii pentru inmultirea si cresterea puietului;

imbunatatirea metodelor de impadurire a terenurilor alunecoase.

2.5. Transporturile si căile de comunicații

Rețeaua de căi de comunicație constituie un factor de bază al amplasării unităților de producție și de dezvoltare a zonelor industriale; totodată, căile de comunicație și transporturile introduc o serie de elemente noi în peisajul geografic indispensabil umanizării lui.

Poteca si drumul natural au reprezentat cele mai vechi cai de comunicatie care brazdau tara inca din preistorie. Caile de comunicatii s-au organizat pe teritoriul Romaniei inca din antichitate. Acastea au constituit sudura dintre regiunile geografice carpatice, dunarene si pontice, asigurand in mod continuu schimburile de produse, unitatea populatiei autohtone.

Evolutia cailor de comunicatie a fost conditionata atat de factorii naturali cat si de cai politici si tehnico-economici.

Factorii tehnici au intervenit atunci cand caile de comunicatii trebuiau sa traverseze muntii sau principalele rauri , peste poduri cum ar fi cel de pe Olt. In evul mediu reteaua de drumuri a reactivate traseele vachi si a deschis noi artere in lungul vailor carpatice peste pasuri, traversand raurile prin vaduri. S-a acordat atentie drumurilor comerciale, nationale sau de tranzit. Unele dintre acestea au luat numele raurilor principale – ’’drumul Oltului’’.

Drumurile naturale au fost treptat modernizate inca din prima jumatate a secolului al XIX-lea (1832) cand s-a trecut la definitivarea traseelor si la folosirea unor metode noi in comunicatii

2.5.1 Transportul feroviar

Caile ferate romane formeaza un sistem unitar radiar-concentric, astfel ca inelele feroviare interne si externe sunt legate de linii transcarpatice. b#%l!^+a?

Inaintea Primului Razboi Mondial se poate vorbi de o retea feroviara organizata care unea marea majoritate a oraselor tarii

Dupa 1918 , s-a pus problema realizarii unui sistem feroviar unitar care sa genereze un flux continuu de matfuri si calatori. Dupa 1950 situatia transporturilor feroviare s-a inbunatatit prin lucrari de reparare a cailor ferate distruse si constructia altora noi, prin dublarea, dieselizarea si electrificarea unor linii si tronsoane cu trafic intens de marfuri si calatori sau din zonele montane mai greu accesibile, cu panta accentuate. In aceasta perioada s-a dublat linia Podul Olt-Râmnicu Vâlcea.

Liniile transcarpatice asigura traversarea Carpatilor prin depresiuni, defile, culoare, vai si chiar prin pasuri relative inalte Sibiu – Râmnicu Vâlcea (Pasul Turnu Rosu – de 400 m si Pasul Cozia de 301 m ). In prezent calea ferata Râmnicu Vâlcea – Sibiu face legatura Olteniei cu Transilvania.

In viitor Romania va fi inclusa in coridoarele transeuropene de circulatie. In sistemul feroviar s-au stabilit rutele trenurilor cu viteza mare ce vor fi incluse in Trans European Railway printre care si ruta Episcopia Bihorului – Oradea – Cluj-Napoca – Vintu de Jos – Sibiu – Râmnicu Vâlcea – Pitesti – Bucuresti – Giurgiu.

Realizarea retelei feroviare a inceput in ultimele decenii ale secolului al XIX-lea Râmnicu Vâlcea prin defileul Oltului spre Sibiu in anul 1896.

Prin Subcarpati mai trec conductele de apa care apimenteaza Râmnicu Vâlcea , reteaua electrica a liniilor de tensiune .

2.5.2 Transportul rutier

Municipiul Râmnicu Vâlcea este strabatut pe directia nord-sud de strada "Calea lui Traian", strada care se incadreaza in categoria a II-a – cu patru benzi de circulatie (14,00 m latime) pe portiunea dintre pasajul rutier superior al drumului national si european DN 7 ( E 81): Bucuresti – Pitesti – Râmnicu Vâlcea – Sibiu si iesirea din zona industriala sud. Traseul strazii se suprapune pe o portiune, cu traseul drumului national DN 67 – Caracal – Dragasani – Râmnicu Vâlcea – Olanesti. Pe segmentul mentionat, strada are imbracaminte asfaltica. In zona centrala, unde se afla majoritatea institutiilor publice si administrative, principalele banci si magazine, ca si in cartierele rezidentiale sau zonele industriale, reteaua stradala este proiectata si realizata pentru a face fata cerintelor actuale, arterele rutiere incadrându-se in categoriile II si III, fiind in ultimii ani modernizate prin largirea benzilor de circulatie si prin refacerea imbracamintii asfaltice. Cu toate acestea, lipsa locurilor de parcare si constrangerile spatiale locale se rasfrang asupra fluiditatii traficului, cu consecinte negative privind protectia aerului la nivelul solului. Transportul in municipiul Râmnicu Vâlcea este organizat in asa fel incit sa asigure atât circulatia marfurilor, cât si a calatorilor, spre diverse destinatii, intra-urbane sau periurbane. Transportul in comun se realizeaza pe distanta medie si lunga si este asigurat de societati de transport autorizate. In prima categorie intra mijloacele de transport în comun care asigura legatura cu localitatile situate la o distanta sub 20 km, spre statiunile balneo-climaterice Baile Olanesti, Baile Govora, Calimanesti-Caciulata si Babeni, iar in a doua categorie, mijloacele auto ce asigura relatiile municipiului cu alte orase. In interiorul municipiului transportul in comun este asigurat de autobuze, maxitaxi-uri si de taxi-uri particulare, ce acopera în suficienta masura cerintele de transport.

2.6 Turismul

Municipiul Râmnicu Vâlcea este situat la intersectia paralelei 45 grade 07’ latitudine nordica, cu meridianul 24grade 22’21” longitudine estica, la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord, in plina zona temperata, cu cele mai favorabile conditii de dezvoltare a vietii omenesti. Totodata este asezat pe una din principalele rute internationale ce leaga Europa Centala de Peninsula Balcanica (E81, DN 7).

Orasul situat la numai 180 km de municipiul Bucuresti, 105 km fata de sibiu si 40 km fata de Curtea de Arges, orase cu un bogat trecut istoric. Municipiul detine importante vestigii istorice care au fost puse in valoare doar partial.

Cadrul natural ,conditiile nou create prin amenaharile hidroenergetice de pe raul Olt care au inzestrat orasul cu 2 mari lacuri de acumulare cat si apropierea la numai 18-20 km de statiunile balneoclimaterice Olanesti, Govora, Calimanesti- Caciulata, Cozia, accesul usor catre zona Voineasa-Vidra. Aceste statiuni montane in plin proces de afirmare fac din municipiul Râmnicu Vâlcea unul din orasele Romaniei in care turismul poate sa devina principala activitate economica.

Oferta turistica a orasului care permita dezvoltarea dotarii materiale a serviciilor complexe si atractive pentru turisti din tara si din afara ei trebuie sa atraga cat mai multi investitori straini.

Tabel 6. Sursa: Buletinul Statistic al Municipiului Râmnicu Vâlcea

Principalele obiective turistice ale municipiului Râmnicu Vâlcea sunt următoarele:

Muzeul Satului – așezat în partea de nord a orașului care conține colecții de etnografie și artă populară, secția de arhitectură Vâlceana;

Schitul Cetățuia constituit în 1680, de către mitropolitul Teodosie, conținând picturi murale ale pictorului Gheorghe Tătărașcu;

Zona de agrement Nord- complex turistic (plaja, restaurant, loc de parcare) pe malul lacului de acumulare al hidrocentralei Râmnicu Vâlcea(2,5 km lungime, 1,5 km latime);

Episcopia Râmnicului- complex arhitectonic construit în secolele XVII-XIX cu picturi aparținând lui Grigore Zugravu în stil bizantin și Gheorghe Tătărașcu în stilul realismului italian;

Dealul Capela – restaurant și motel cu același nume oferă o panoramă deosebită a orașului;

Clădirea Colegiului Național “Alexandru Lahovari”- lucrată în stilul românesc, construcție impresionantă datând din anii 1909-1911, adapostește cea mai veghe instituție de învățământ liceal din oraș;

Biserica Sfântu Dumitru -din secolele XIV-XV; b#%l!^+a?

Biserica Toți Sfinții- zidită în anii 1762-1764;

Biserica Cuvioasa Paraschiva –construită între 1557-1587;

Biserica Buna Vestire datând din 1509-1510;

Biserica Catolică Sf. Anton ridicată între 1722-1723;

Parcul Mircea cel Bătrân în centru orașului încadrat pe 3 laturi de un zid cu contraforturi în lungime de 222m și cu înălțimi între 5-6 m, fragment din vechiul zid de cetate al Râmnicului- adapostește la intrare statuia lui Mircea cel Bătrân ridicată în 1970 de sculptorul Ion Irimescu. În centrul său se afla Casa Lahovari construită în secolul XVIII, aparținând familiei Lahovari cumpărată de municipalitate în anul 1909 pentru a fi folosită ca sediu al primăriei orașului.

Evaluând stadiul actual și concluzionând că activitatea turistică reprezintă una dintre opiniile cele mai favotabile dezvoltării durabile, se impune ca autoritatea locală să acționeze ca un conducător al proceselor de dezvoltare structurând eforturile sectoarelor public și privat ale comunității pe baza strategiei și politicilor aferente pentru valorificarea diverselor categorii de potențial.

2.7 Comerțul

Ca în întreaga țară, și în municipiul Râmnicu Vâlcea comerțul și serviciile în general, au cunoscut în ultimii ani un ritm de dezvoltare ascendent, aceste activități asumându-și, în bună măsură, rolul de absorbant al forței de muncă disponibilizată din sectoarele industriale restructurate și de diversificare a ofertei generale pe fondul unui plus de produse în principal provenite din import care au fost puse la dispoziția populației.

Însă activitatea de comerț, deși este reprezentată de 2962 agenți economici (peste 65% din numărul acestora pe municipiu) concentrează numai 16,4% din numărul mediu de salariați din oraș și participă cu aproximativ ¼ la cifra de afaceri și profitul brut obținut în întreaga activitate economică a orașului.

Se observă că grupa societăților comerciale cu ridicata (ce este reprezentată de 709 agenți economici, adică 23,9%), deși concentrează 33,4% din numărul angajaților, realizează 60,6% din cifra de afaceri și 55,8% din profitul brut al acestui domeniu de activitate, în timp ce la cei 2253 agenți economici din comerțul cu amănuntul (76,1% din total) cu 66,6% din numărul angajaților se înregistrează numai 39,4% din cifra de afaceri și 44,2% din profitul brut.

Însă activitatea de comerț, deși este reprezentată de 2962 agenți economici (peste 65% din numărul acestora pe municipiu) concentrează numai 16,4% din numărul mediu de salariați din oraș și participă cu aproximativ ¼ la cifra de afaceri și profitul brut obținut în întreaga activitate economică a orașului.

Desigur, evoluția acestora va fi reglată exclusiv pe piața concurențială, însă în perspectiva dezvoltării durabile, administrației locale îi revine rolul hotărâtor de a influența – prin mijloacele care îi stau la dispoziție – structurarea, amplasarea în teritoriu și dinamica acestui sector în concordanță cu nevoile actuale și de perspectivă ale comunității.

Piața internă trebuie să devină o componentă determinantă în procesul creșterii economice, dar nu oricum, ci în strânsă legătură cu protecția mediului și să funcționeze într-un cadru reglementat de norme privind ambalajele, etichetele, perisabilitatea si depozitarea mărfurilor, precum și generarea de deșeuri. b#%l!^+a?

Aceasta deoarece abundența produselor din import intrate pe piață în ultima perioadă și calitatea acestora, de multe ori inferioara celor românești, a făcut să crească volumul deșeurilor urbane.

Sesizarea și prevenirea neajunsurilor de acest gen, concomitent cu dezvoltarea pieței și protejarea resurselor de care dispune comunitatea locală, se constituie într-o politică economică unitară a administrației locale, fără de care dezvoltarea durabilă a orașului nu poate fi concepută.

Dacă cu 10 ani de zile în urmă activitatea economică a municipiului Râmnicu Vâlcea era susținută de unități cu peste 1000 salariați, la începutul anului 2011 aproape 99% din societățile comerciale sunt întreprinderi mici și mijlocii, care realizează 42,47% din cifra de afaceri și aproape 52% din profitul brut. În rândul agenților economici, IMM-urile ocupă o pondere crescandă pentru ca pe de-o parte au capacitate de a absorbi forța de muncă din procesele de restructurare, iar pe de altă parte pentru ca procesele și serviciile realizate de ele pot contribui la redresarea și relansarea economiei locale.

Comunitatea oamenilor de afaceri trebuie să devină un partener esențial pentru succesul oricărui program de dezvoltare durabilă, astfel administrația locală acționează pentru reducerea și eliminarea obstacolelor în calea dezvoltării economice și pentru crearea de facilități pentru stimularea și provocarea vitalității economice.

În acest scop, administrația locală trebuie să acționeze pentru reducerea și eliminarea obstacolelor din calea dezvoltării economice și în vederea creării de facilități pentru stimularea și promovarea vitalității economice.

CAPITOLUL III. MUNICIPIUL RAMNICU-VALCEA: STUDIU DE ORGANIZAREA TERITORIULUI

ORGANIZAREA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ

2 municipii (Rm. Vâlcea – 119.000 locuitori și Drăgășani – 22.900 locuitori)

8 orașe (Băile Govora – 3.200 locuitori, Băile Olănești – 4.900 locuitori, Călimănești

9.000 locuitori, Horezu – 7.400 locuitori, Brezoi – 7.700 locuitori, Ocnele Mari – 3.650 locuitori, Băbeni și Bălcești)

79 comune cu 562 de sate

Rețeaua urbană (2 municipii și 8 orașe) este concentrată în zona subcarpatică și pe culoarul Oltului, partea de sud-vest a județului fiind total lipsită de centre urbane.

REȚEAUA DE TRANSPORT

Județul Vâlcea are legături rutiere și feroviare cu principalele orașe ale țării, îndeosebi datorită străpungerii de la nord la sud făcute de râul Olt în Carpații Meridionali, cel mai accesibil drum de legătură dintre Țara Românească și Transilvania, trecătoarea Turnu Roșu având altitudinea de numai 350m. Infrastructura județului cuprinde:

peste 2.028 de km de drumuri publice, din care 490 km drumuri naționale b#%l!^+a?(22,6 %) și 1677 km (77,4 %) drumuri județene și comunale

linii de cale ferată de folosință generală – circa 164 km

ORGANIZARE ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ A MUNICIPIULUI RÂMNICU VÂLCEA

Municipiul Râmnicu Vâlcea, având o suprafață de 8.952 ha are în componență urmatoarele cartiere:

b#%l!^+a?

REȚEAUA DE TRANSPORT

În cadrul rețelei rutiere și feroviare Râmnicu Vâlcea este un loc important, fiind amplasat pe una din principalele căi rutiere internaționale care leagă Europa Centrală de Peninsula Balcanică, respectiv pe DN 7 București – Pitești – Rm.Vâlcea – Sibiu, dar si pe drumurile nationale DN 67 Tg. Jiu – Horezu – Rm. Vâlcea și DN 64 Craiova – Drăgășani – Rm. Vâlcea. Orașul este străbătut pe direcția nord-sud de strada „Calea lui Traian”, stradă care se încadrează în categoria a II-a – cu patru benzi de circulație (14,00 m lățime) pe porțiunea dintre pasajul rutier superior al drumului național și european DN 7 ( E 81): București – Pitești – Râmnicu Vâlcea – Sibiu și ieșirea din zona industrială sud. Traseul străzii se suprapune pe o porțiune, cu traseul drumului național DN 67 – Caracal – Drăgășani – Râmnicu Vâlcea – Olănești.

Traficul rutier

Datele de trafic sunt preluate din Studiul de Circulație pentru Municipiul Râmnicu Vâlcea efectuat la cererea Primăriei Râmnicu Vâlcea conform Contractului 7077/2013.

Studiul are la baza 3 direcții:

recensăminte de circulație manuale în posturi dispuse pe rețeaua stradală pe axele principale: Bulevardul Nicolae Bălcescu (nr.14), Bulevardul Tudor Vladimirescu (nr.16), Strada Gib Mihaescu (nr. 19), Bulevardul Tineretului (nr. 23), Dem Rădulescu ((nr. 25), efectuate în perioada 30 iulie – 3 august 2013; posturile au dat informații asupra variației în timp a traficului, traficul fiind exprimat în vehicule etalon/14 h cu mențiunea că b#%l!^+a?traficul din lunile iulie-august este aproximativ egal cu traficul mediu zilnic actual pe 24 de ore.

anchete origine – destinație pe drumurile ce leagă Municipiul Râmnicu Vâlcea cu teritoriul înconjurător

informații despre reglementările actuale de circulație.

Rezultatele măsurătorilor în punctele de recensăminte pentru zona studiată sunt redate în tabelul următor:

Din acest studiu rezultă că totalul de autovehicule ce tranzitează Municipiul Râmnicu Vâlcea este de circa 443420 dintre care un număr de 46193 adică cca 10,41% tranzitează Zona Libertății (rezultatele sunt redate în total vet/14h). Această repartiție inegală a traficului este generată de fracturile existente la traversarea căii ferate, ceea ce duce la alegerea preferențială Bulevardului Calea lui Traian că ruta de traversare a municipiului pe direcția Nord-Sud și la suprainacarcarea și chiar la blocarea acestuia în special la orele de vârf (6.00 – 8.00, respectiv 15.00 – 17.00).

Creșterea traficului poate conduce în timp la creșterea concentrațiilor indicatorilor de calitate ai aerului în municipiu, la generarea disconfortului locuitorilor, la deteriorarea elementelor de urbanism și la favorizarea creșterii sensibilității la diferite boli ale aparatului respirator. b#%l!^+a?

Caracteristicile principale ale traficului rutier în zona amplasamentului sunt:

rețeaua stradală nu este proiectată și realizată pentru a face față cerințelor actuale, arterele rutiere se încadrează în categoriile ÎI și III, nefiind în ultimii ani modernizate ci doar întreținute prin refacerea îmbrăcăminții asfaltice și a marcajelor rutiere;

traficul rutier este condiționat (flux întrerupt sau congestionat) viteza de rulare este variabilă (accelerări, decelerări, staționari în regim de ralanti), existând și un regim variabil ciclic al vitezei de rulare, datorită intersecțiilor semaforizate

traficul rutier înregistrat pe Bulevardul Tudor Vladimirescu și pe Strada Gib

Mihăescu în ambele sensuri este ridicat, debitul mediu de trafic fiind de 10000

vehicule în 24 h.

traficul rutier înregistrat pe bulevardele Tineretului și Dem Rădulescu spre Kaufland este foarte ridicat, debitul mediu de trafic fiind de peste 10000 vehicule

în 24 h pe fiecare dintre ele.

compoziția traficului – este foarte variată și include toate tipurile de vehicule: motorete, autoturisme, microbuze, autocamioane, autovehicule articulate, autobuze și tractoare cu remorci.

viteza medie de rulare a autoturismelor este de 40- 50km/h dar cu dese frânari și stânjeniri din cauza ocupării benzilor de circulație de autoturismele parcate necorespunzător, din cauza staționarii la cele 3 bariere CF și a semaforizării .

se observă o circulație constant liniara, atât zilnică cât și lunară, cu vârfuri dimineața în jurul orelor 7.00-10.00 și după-amiază în jurul orelor 15.00-18.00. Un vârf secundar apare în jurul orelor 12.00-14.00.

Analiza traficului rutier din punct de vedere al poluării aerului duce la următoarele concluzii:

principalele noxe generate de traficul rutier, sunt constituite: oxizi de azot, oxizi de sulf, hidrocarburi benzinice, cu creșteri momentane la pornirea autovehiculelor după ce s-a staționat la cald datorită barierelor CF și semafoarelor existente.

există o legătură de condiționare directă a creșterii concentrației de noxe în b#%l!^+a?raport cu debitele orare de trafic și cu structura parcului auto în circulație

de asemenea sunt posibile creșteri ale concentrațiilor specifice de noxe în momentul pornirii automobilelor din parcările auto situate pe amplasament, dintre care cea mai mare este parcarea de la Supermarketul Kaufland, unde există o frecvență ridicată de porniri-opriri auto pe toată durata zilei.

Traficul CF

În ceea ce privește transportul pe calea ferată, studiile privind costurile externe ale transporturilor realizate de către Infras/IWW pentru Europa au arătat că mai mult de 92% din costurile efectelor negative (accidente, poluare, schimbări climatice, zgomot, aglomerări) suportate de comunitate sunt imputabile traficului rutier și doar 2% dintre acestea se datorează căii ferate. Calitățile transportului feroviar în ceea ce privește protecția mediului sunt deja demonstrate, acest tip de transport constituind o soluție eficientă pentru obținerea unor reduceri substanțiale ale emisiilor nocive în sectorul de transporturi, iar aportul acestui tip de transport la calitatea aerului poate fi considerat neglijabil, după electrificare.

Surse dirijate staționare

Că surse dirijate staționare în zonă sunt evacuările de la activitățile industriale din zonă, evacuările de la stațiile PECO și de la alte servicii existente și coșurile centralelor termice cu funcționare pe gaze naturale; pentru zona industrială și cea de servicii, activitățile sunt reglementate prin autorizații de funcționare din punct de vedere al protecției mediului și trebuie să se încadreze în limitările legale conform legislației în vigoare. În ceea ce privește centralele termice din zona se precizează că arderea combustibililor gazoși este mai puțin poluanta decât utilizarea combustibililor solizi sau lichizi.

Mediul urban

Municipiul Râmnicu Vâlcea este un nod important în rețeaua de căi de comunicație din depresiunea getică, el găsindu-se amplasat pe una din principalele căi rutiere internaționale care leagă Europa Centrală de Peninsula Balcanică, respectiv pe b#%l!^+a?DN 7 București – Pitești – Rm.Vâlcea – Sibiu, dar și pe drumurile naționale DN 67 Tg.Jiu – Horezu – Rm.Vâlcea și DN 64 Craiova – Drăgășani – Rm.Vâlcea.

Nu există aeroport, însă la punctul numit Malul Alb, la 4 km depărtare de oraș, există un teren amenajat pentru decolarea – aterizarea avioanelor utilitare.

Zona Libertății are regim de curți construcții, locuințe individuale, colective și semicolective, este traversată de străzi și este dotată cu utilități: rețele de alimentare cu apă potabilă, rețele de canalizare în sistem unitar, rețea termică, gaze naturale, rețele electrice și de telecomunicații. Este de menționat că o mare perte din rețelele de alimentare cu apă și canalizare din zona au durata de funcționare de peste 30 de ani și că spațiul locativ este în bună măsură nemodernizat în privința locuințelor individuale..

În Zona Libertății se manifestă dezechilibre în funcționarea organismului urban ce sunt legate în primul rând de organizarea circulației în zonă și de relația cu circulația rutieră și feroviară din localitate. Avem de a face cu o fractură la nivelul fluentei circulației atât pe direcția est – vest cât mai ales pe direcția nord – sud, ceea ce duce la supraaglomerarea arterei centrale ce traversează municipiul (Calea lui Traian).

Circulația principală din zona se desfășoară pe următoarele trasee:

traseul cartier Ostroveni – cartier Libertății – zona centrală, pe Bulevardul Tineretului și Strada Gib Mihăescu, pe direcția sud – est;

traseul cartier Ostroveni – cartier Libertății – Cartier Traian, pe Bulevardul Tineretului, Strada Crișan, Strada Libertății, Strada Remus Bellu, Bulevardul Nicolae Bălcescu, pe direcția sud – nord;

traseul cartier Goranu – cartier Libertății – zona centrală, pe Bulevardul Tudor Vladimirescu pe direcția est – vest.

Bulevardul Tineretului și Bulevardul Tudor Vladimirescu sunt artere de categoria a II-a cu 4 benzi de circulație, Bulevardul Nicolae Bălcescu și Strada Remus Bellu au carosabilul supralărgit fiind posibilă amenajarea unei a treia benzi pentru oprire și parcaje în lungimea străzii.

Rețeaua secundară de străzi este formată din străzi și alei carosabile de categoria a III-a și a IV-a care asigură accesul la locuințe și dotări. Carosabilul de pe o parte din aceste căi rutiere este degradat, cu gropi și denivelări, iar trotuarele prezintă și ele b#%l!^+a?asfaltul parțial deteriorat.

Transportul în comun evita să traverseze zona din cauza condițiilor improprii.

Singurele trasee sunt cele de pe Bulevardul Tudor Vladimirescu între Zona Centrală și cartierul Goranu, de pe Bulevardul Nicolae Bălcescu între autogara Lex-Im-Pol (amplasată dincolo de zona analizată) și centrul orașului și de pe Bulevardul Tineretului și Strada Gib Mihăescu între cartierul Ostroveni și zona centrală, odată cu apariția în zona a supermarketului Kaufland.

Aproximativ 70% din suprafața străzilor are îmbrăcăminte definitivă, iar intersecțiile importante nu sunt amenajate.

Din punctul de vedere al zonificării funcționale, pentru Zona Libertății stabilesc o structură funcțională complexă (care este parțial depășită de ritmul accelerat al dezvoltării urbanistice), în care se întâlnesc aproape toate tipurile de zone funcționale: locuințe joase P+1-2, locuințe P+3-10 și dotări complementare, dotări de interes public, construcții industriale, comerciale și de prestări servicii, zona căii ferate și binenteles căi de comunicație rutieră.

Ca și soluție ar trebui avută în vedere schimbarea aspectului și urbanizarea accentuată a acestei zone, cu modernizarea și refacerea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare, extinderea rețelei de termoficare și de alimentare cu gaze naturale, diversificarea serviciilor și creșterea numărului de astfel de unități.

Prioritățile de Dezvoltare a Municipiului Râmnicu Vâlcea sunt:

Sprijin pentru creșterea competitivității economice în sectorul privat

Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii orașului

Dezvoltarea resurselor umane și îmbunătățirea serviciilor sociale cu accent pe stabilirea unor mai bune relații între cercetare, educație și educație vocaționala, pe de o parte, și economie pe de altă parte.

Protecția și îmbunătățirea calității mediului, vizând îmbunătățirea calității vieții în municipiu

Creșterea competitivității economice în sectorul privat va avea ca rezultat creșterea economică pe ansamblu; în acest context, deși a înregistrat în ultimii ani progrese semnificative, România prezintă încă numeroase decalaje economice în raport cu statele membre UE. b#%l!^+a?

Indicatorul utilizat pentru a măsura creșterea economică este PIB-ul. Ceilalți doi indicatori macroeconomici strâns legați de PIB și care explica evoluția acestuia sunt rață de ocupare și productivitatea muncii. La nivelul orașului, evoluția în timp arata o depreciere constantă a acestor indicatori, principalii vinovați pentru această situație fiind structura ocupării forței de muncă pe diferitele sectoare economice și progresul tehnologic, acesta din urmă fiind dependent de volumul și structura investițiilor străine directe.

În vederea sprijinirii procesului de creare masivă de locuri de muncă, este necesară o investiție de capital cu o valoare mare. În acest scop aceasta prioritate va urmări susținerea investițiilor productive (utilaje și tehnologii noi) care să asigure adaptarea calității producției la standardele pieței europene; în mod complementar, vor fi sprijinite serviciile pentru dezvoltarea afacerilor (marketing și management în IMM-uri și turism) și investițiile pentru dezvoltarea întreprinderilor și asociațiilor profesionale.

Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii orașului vizează reducerea deficitului infrastructurii, urmărind îmbunătățirea competitivității sistemului zonal și a calității vieții, îmbunătățirea infrastructurii regionale și locale de transport, reabilitarea și modernizarea rețelei de străzi urbane – inclusiv construirea/reabilitarea șoselelor de centură.

Intervenția va contribui la îmbunătățirea infrastructurii sociale și de educație prin modernizarea și dotarea instituțiilor de învățământ de toate nivelurile, a unităților sanitare și serviciilor medicale; crearea structurilor de sprijinire a afacerilor și a infrastructurii aferente acestora; dezvoltarea și extinderea infrastructurii utilităților și infrastructurii energetice (alimentare cu apă, rețea de canalizare apă, alimentare cu gaze naturale; reabilitarea mediului urban).

Dezvoltarea resurselor umane și îmbunătățirea serviciilor sociale, cu accent pe stabilirea unor mai bune relații între cercetare, educație și educație vocaționala, pe de o parte, și economie pe de altă parte, va asigura creșterea capacității de angajare și a ocupării prin adaptarea forței de muncă la necesitățile pieții muncii și societății și economiei bazate pe cunoaștere, combătând sărăcia și excluderea socială.

Intervenția va sprijini dezvoltarea învățământului obligatoriu și post-obligatoriu b#%l!^+a?profesional, măsuri active pe piața muncii și instruire a șomerilor și grupurilor dezavantajate. De asemenea, vor fi sprijinite investițiile pentru reducerea decalajului informațional, în special în zonele rurale prin crearea și dezvoltarea unor centre educaționale

Protecția și îmbunătățirea calității mediului va avea ca efect nemijlocit îmbunătățirea calității vieții în municipiu.

Prin îmbunătățirea infrastructurii de mediu se urmărește:

efectuarea de lucrări în scopul prevenirii și reducerii riscurilor legate de dezastrele hidrogeologice (regularizarea cursurilor de apă, modernizarea și dezvoltarea sistemelor informaționale pentru avertizare-alarmare în timp real a populației, elaborarea hărților de risc la inundații și introducerea lor în planurile de urbanism general și zonal);

protejarea biodiversității și a ariilor protejate;

managementul apei care constă în extinderea/îmbunătățirea infrastructurii de apă și apa uzată, reabilitarea stației de epurare a apelor uzate.

BIBLIOGRAFIE

Badea I., Rusinescu C. – Judetul Vâlcea, Ed. Academiei, Bucuresti, 1970

Berbece V. – Vâlcea – ghid turistic al judetului, Ed. Sport-tursim, Bucuresti, 1976

Mateescu C. – Cartea Râmnicului, Ed. Almarom, Bucuresti, 1993

Niculescu, Gh. (2003), Geografia județului Vâlcea – teorie și practică, vol III, Editura Offsetcolor Râmnicu Vâlcea;

Procopie, Gh. (2004), Geografia Județului Vâlcea – teorie și practică, vol IV, Editura Offsetcolor Râmnicu Vâlcea, Octombrie; b#%l!^+a?

Rusenescu, G. (1968), Zona turistică a județului Vâlcea, Revista Științifică, numarul 12;

Tamas Corneliu – Râmnicu Vâlcea – ghid al orasului, Ed. Sport-Turism, Bucuresti, 1989

Vasenciuc, F. (2003), Geografia județului Vâlcea – teorie și practică, vol II, Editura Offsetcolor Râmnicu Vâlcea;

Geografia României , vol.: I, II, Editura Academiei, București;

*** Anuarul Statistic al României;

*** 1980, Vâlcea – Monografie, Editura Sport – Turism, București;

*** 2002, Buletinul Statistic al Municipiului Râmnicu Vâlcea, Râmnicu Vâlcea;

*** Strategia de dezvoltare durabila a municipiului Râmnicu-Vâlcea, Ed. Agerpress Typo, Bucuresti, 2001

b#%l!^+a? b#%l!^+a?

b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?