MUNCĂ DEFINIȚIE DE CADRUL LEGISLATIV … … … 5 [614481]

1
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 3
CAPITOLUL1. NOȚIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND SECURITATEA ȘI SĂNĂTATEA IN
MUNCĂ DEFINIȚIE DE CADRUL LEGISLATIV ………………………….. ………………………….. ………….. 5
1.1. Noțiuni introductive privind sănătatea și securitatea în muncă.Definiție ………………………….. ….. 5
1.2. Bolile profesionale.Definiție.Cadrul legislativ ………………………….. ………………………….. …………. 6
1.3. Conceptul de Sănătate Ocupațională.Definiție ………………………….. ………………………….. …………. 7
CAPITOLUL 2.OBLIGAȚIILE ANGAJATORILOR ȘI ANGAJAȚILOR CU PRIVIR E LA
SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ ………………………….. ………………………….. ………………….. 12
2.1. Obligațiile angajatorilor privind securitatea și sănătatea în muncă. ………………………….. ………. 12
2.2. Obligațiile lucrătorilor privind securitatea și sănătatea în muncă ………………………….. ………….. 17
2.3. Supravegherea sănătății. Servicii de prevenire și protecție ………………………….. …………………… 18
CAPITOLUL 3.DESCRIEREA METODEI DE CERCETARE ………………………….. ……………………… 20
3.1. Scop și finalitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 20
3.2. Principiul metodei ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 20
3.3. Utilizatori potențiali ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 20
3.4. Etapele metodei ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 20
3.5. Instrumente de lucru utilizate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 21
3.6. Aplicarea metodei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 23
3.6.1. Procedura de lucru ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 23
3.6.1.2. Descrierea sistemului de analizat ………………………….. ………………………….. ………………… 23
3.6.1.3. Identificarea factorilor de risc din sistem ………………………….. ………………………….. ……… 24
3.6.1.4. Evaluarea riscurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 25
3.6.1. 5. Stabilirea măsurilor de prevenire ………………………….. ………………………….. …………………. 26
3.7. Condiții de aplicare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 28
3.8. Considerații privind utilizarea tehnicii de calcul automate în aplicarea metodei și gestiunea
computerizată a riscurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 28
CAPITOLUL 4. EVALUĂRILE DE RISC PENTRU LOCUL DE MUNCA LUCRĂTOR
COMERCIAL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 30
4.1..Descrierea generală a societății ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 30
4.2.Descrierea locului de muncă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 30
4.3.Elementele componente ale sistemului de muncă evaluat ………………………….. ………………… 30
4.4.Intrepretarea rezultatelor și concluziile evaluării pentru locul de muncă:Lucrător comercial . 40

2
4.5.FIȘA DE MĂSURI CU CARACTER GENERAL PROPUSE PENTRU Lucrător comercial … 40
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 41
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 43
ANEXA 1. L IS T A D E ID E NT IF IC A R E A F ACT O R IL O R D E R IS C ……………………… 44
ANEXA 2 . LISTA DE CONSECINȚE POSIBILE ALE ACȚIUNII FACTORILOR DE RISC
ASUPRA ORGANISMULUI UMAN ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 53
ANEXA3. S C A LA D E C OT A R E A GR AV IT Ă Ț II Ș I P R O B A B IL IT Ă Ț II
CONSECINȚELOR ACȚIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN …. 55
ANEXA 4. G R IL A D E E V A L U A RE A R IS C U R IL O R C O M B IN AȚ IE ÎN T R E
GR AV IT AT E A C ONS E C IN Ț EL O R Ș I P RO B A B IL IT A T E A P RO D U C E R II L O R
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 56
ANEXA 5. SCALA DE ÎNCADRARE A NIVELURILOR DE RISC/SECURITATE …………………. 57
ANEXA 6. F I Ș A D E E V A L U A R E A L O C U L U I D E M U N C Ă ………………………….. . 58
ANEXA 7. F IȘ A D E MĂ S U R I P R O P US E ………………………….. ………………………….. ……………. 60

3
INTRODUCERE

Criteriul de securitate a muncii trebuie privit ca fiind, cel puțin tot atât de important ca
și criteriul economic, conjugat și nu subordonat acestuia.
Acest aspect direcționează organismele competente și specializate spre analiza
sănătății forței de muncă, ce reprezintă cel mai dorit trofeu al umanității, fiind premiul pentru
cei car e trăiesc în armonie cu legile care guvernează natura, și care au fost clasificate astfel:
– Legile bunei atitudini mentale vis -a-vis de interrelația om -mediu -hrană
– Legile bunei respirații într -un mediu de viață sănătos
– Legile bunei alimentații
Aceste aspec te formează împreună – Sănătatea Ocupațională – care este o noțiune de
sine stătătoare și importantă de înțeles în studiul securității și sănătății în muncă.
Sănătatea ocupațională conform definiției dată de către Organizația Mondială a
Sănătății este: "pr omovarea și menținerea celui mai înalt grad de bunăstare fizică, mentală și
socială a muncitorilor din toate domeniile de activitate, prin prevenirea perturbărilor cauzate
sănătății acestora de către condițiile muncii, protejarea în muncă față de riscurile rezultate de
prezența agensiunilor factorilor nocivi pentru sănătatea lor, plasarea și menținerea
muncitorului într -un mediu de muncă adecvat aptitudinilor fiziologice și psihologice."
Activitățile în materie de sănătate ocupațională sunt grupate în trei domenii:
– promovarea și menținerea sănătății muncitorilor și a aptitudinii lor de muncă;
– ameliorarea condițiilor mediului de muncă în vederea asigurării sănătății și securității
muncii;
– implementarea unui sistem de management al sănătății și securității în muncă, pentru
eficientizarea și controlul activităților din domeniul sănătății ocupaționale, în beneficiul
angajaților și al organizației.
Din punctul de vedere juridic, normele de protecție a muncii sunt acele norme de
conviețuire socială c are, garantate, reglementează conduita oamenilor în cadrul unor
comunități productive, determinând condițiile în care urmează să efectueze diferite operații
concrete de utilizare a uneltelor și obiectelor muncii și excluzând orice riscuri, urmărind cu
prioritate apărarea sănătății, a integrității corporale a executantului.
Obiectivul final este promovarea sănătății ocupațional e a tuturor angajaților în sensul
definit de Organizația Mondială a Sănătățtii, ceea ce impune o atitudine proactivă în
identificarea riscurilor profesionale și supravegherea sănătății lucrătorilor, efectuarea de

4
recomandări pertinente pentru protejarea sănătății și a securității acestora, permițând scăderea
incidenței bolilor profesionale și a accidentelor de muncă.
Rolul normelor de protecție a muncii este de a stabili acele măsuri de prevenire
necesare pentru anihilarea factorilor de risc de accidentare și îmbolnăvire profesională
dependenți de executant.

5
CAPITOLUL1. NOȚIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND SECURITATEA
ȘI SĂNĂTATEA IN MUNCĂ DEFINIȚIE DE CADRUL LEGISLATIV
1.1. Noțiuni introductive privind sănătatea și securitatea în muncă.Definiție
Securitate și sănătate în muncă constituie unul dintre domeniile de preocupare
prioritară ale Uniunii Europene, ș i un concept de un interes din ce în ce mai important și la
nivel național, având în vedere faptul ca accidentele de muncă și îmbolnăvirile profesionale
sunt din ce în ce mai prezente în societatea noastră, generând reale probleme umane și
economice.
Prin urmare, obiectivul securității și sănătății î n muncă este acela de a elimina toate
obstacolele ce apar în procesul muncii, care pot fi susceptibile să provoace accidente de
muncă sau îmbolnăviri profesionale. Rolul primordial al securității și sănătății în muncă este
acela de prevenție.
La nivelul Uniunii Europene, statele membre sunt de acord cu faptul că sănătatea și
securitatea salariaților în muncă trebuie să constituie o preocuparea permanentă, ținând
seama de cel puțin doi factori:
-în primul rând; factorul uman, a cărui apărare în materie de securitate în muncă se traduce
prin evitarea accidentelor de muncă;
-în al doilea rând; factorul economic constând în pierderile pe care le înregistrează
angajatorul prin absențele salariaților vi ctime ale accidentelor de muncă; prin grevele de
protest determinate de nemulțumirile cu privire la securitatea și sănătatea în muncă.1
Noțiunea de securitate și sănătate în muncă, art. 41 alin. 2 din Constituție dispune
faptul că “ salariații au dreptul la măsuri de protecție socială. Acestea privesc securitatea și
sănătatea salariaților, reg imul de muncă al femeilor și al tinerilor, instituirea unui salariu
minim brut pe țară; repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în
condiții deosebite sau speciale, formarea profesională, precum și alte situații specifice,
stabilit e prin lege ”.2
Codul muncii ne arată, potrivit art. 175, faptul că “ angajatorul are obliga ția să asigure
securitatea și sănătatea lor, în toate aspectele legate de muncă ”.3
Securitatea și sănătatea în muncă, ca instituție a dreptului muncii, constituie un
ansamblu unitar de norme juridice imperative care au ca obiect reglementarea relațiilor

1 Ion Traian Ștefănescu, Tratat teoretic și practic de drept al muncii, ed. a II a revizuită și
adăugită, Ed. Universul Juridic, 2012, p. 627
2 Constituția României, Drepturile,libertățile și îndatoririle fundamentale, art.41.
3 Codul Muncii,Titlul V Sănătate și securitate în muncă, art. 175.

6
sociale ce se formează cu privire la organizarea multilaterală, desfășurarea și controlul
proceselor de muncă, în scopul asigurării condițiilor optime, la nivelul ș tiinței și tehnicii
moderne, pentru apărarea vieții, integrității corporale și sănătății tuturor participanților în
acest proces, prevenirea accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale.4
Scopul final al activității de securitate și s ănătate în m uncă este ocrotirea vieții,
integrității și sănătății lucrătorilor împotriva riscurilor de accidentare și îmbolnăvire
profesională care pot apărea la locul de muncă și crearea unor condiții de muncă menite să le
asigure acestora confortul fizic, psihic și social.
Garantarea locurilor de muncă sigure și sănătoase, păstrarea și îmbunătățirea stării de
sănătate a lucrătorilor, precum și atingerea și susținerea dezideratului de stare de bine la locul
de muncă reprezintă principala preocupare pe termen mediu ș i lung a structurilor cu atribuții
în domeniul securității și sănătății în muncă , în vederea funcționării și dezvoltării durabile din
punct de vedere economic și social a României.5
1.2. Bolile profesionale.Definiție.Cadrul legislativ
Boală profesională „b oala produsă prin exercitarea unei profesii,cauzată de agenți
fizici, biologici și/sau chimici din mediul de lucru și supraîncărcarea organelor și sistemelor
pe timpul procesului de muncă”.6
Asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale , reprezintă o asigurare de
persoane, face parte din sistemul de asigurări sociale, este garantată de stat și cuprinde
raporturi specifice prin care se asigură protecția socială a salariaților împotriva diminuării sau
pierderii capacității de muncă și deces ului acestora ca urmare a accidentelor de muncă și a
bolilor profesionale.
Asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale , garantează un ansamblu de
servicii și prestații în beneficiul persoanelor asigurate, în vederea:
a) promovării sănătății ș i a securității în muncă și prevenirii accidentelor de muncă și a bolilor
profesionale;
b) diminuării și compensării consecințelor accidentelor de muncă și ale bolilor profesionale.7

4 Alexandru Țiclea, Tratat de dreptul muncii, Legislație, Doctrină, Jurisprudență, Ed. a VII a,
revizuită și adăugită, Ed. Universul Juridic, 2013, p.591.
5 Hotărârea Nr. 191/2018 din 4 aprilie 2018 pentru aprobarea Strategiei naționale în domeniul
securității și sănătății în muncă pentru perioada 2018 – 2020
6 Anca Drăgh ici ,Arjana Davidescu George Savii , Evaluarea sănătății și securității
ocupaționale pentru crearea de lo curi de muncă durabile ETL ,2014,p4.

7
Asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale se fundamenteaz ă pe
următoarele principii:
a) asigurarea este obligatorie pentru toți cei ce utilizează forță de muncă angajată cu
contract individual de muncă;
b) riscul profesional este asumat de cei ce beneficiază de rezultatul muncii prestate;
c) constituirea resurselor de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale din
contribuții diferențiate în funcție de risc, suportate de angajatori sau de persoanele fizice care
încheie asigurare, potrivit prevederilor prezentei legi;
d) creșterea rolului acti vității de prevenire în vederea reducerii numărului accidentelor de
muncă și al bolilor profesionale;
e) solidaritatea socială, prin care participanții la sistemul de asigurare pentru accidente de
muncă și boli profesionale își asumă reciproc obligații și beneficiază de drepturi pentru
prevenirea, diminuarea sau eliminarea riscurilor prevăzute de lege;
f) asigurarea unui tratament nediscriminatoriu pentru beneficiarii drepturilor prevăzute de
lege;
g) asigurarea transparenței în utilizarea fondurilor;
h) repartiția fondurilor în conformitate cu obligațiile ce revin sistemului de asigurare pentru
accidente de muncă și boli profesionale prin prezenta lege.8
Prin asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale răspunderea civilă a
persoanei fizice sau juridice pentru prestațiile prevăzute în prezenta lege și pentru care s -a
plătit contribuția de asigurare este preluată de asigurător.
În situația în care se face dovada unor prejudicii care nu sunt acoperite prin
prevederile prezentei legi, în mod subsi diar și complementar, intră în funcțiune răspunderea
civilă,potrivit dreptului comun.9

1.3. Conceptul de Sănătate Ocupațională.Definiție
Abordările din cadrul managementului riscului ocupațional (analiza și evaluarea) sunt
legate de asigurarea securității sistemului de muncă și dezvoltarea și implementarea politicilor

7 LEGE Nr. 346 din 5 iunie 2002 *** Republicată privind asigurarea pentru accidente de
muncă și boli profesionale,cap 1, Dispoziții generale, art.1, art 2.
8 LEGE Nr. 346 din 5 iunie 2002 *** Republicată privind asigurarea pentru accidente de
muncă și boli profesionale,cap 1, art 3
9 LEGE Nr. 346 din 5 iunie 2002 *** Republicată privind asigurarea pentru accidente de
muncă și boli profesionale,cap 1, art 4.

8
de mediu ale organizației. Responsabilitatea organizațională (legată de d omeniile economic,
mediu și social) este astăzi o temă importantă care anunță viitoarea Societate a
Responsabilității, ca înlocuitoare a Societății bazate pe Cunoaștere. Este recunoscut faptul că
securitatea și sănătatea locului de muncă necesită acțiuni o bligatorii ce trebuie puse în practică
în beneficiul atât al lucrătorilor (angajații de toate categoriile), cât și al afacerii (pentru
manageri și acționari).10
Managementul sănătății și securității ocupaționale este veriga lipsă în elaborarea și
implementa rea sistemelor integrate de management: calitate, securitate ocupațională/în
muncă, mediu conform noilor tendințe și cerințe la nivel european și internațional.
Implementarea sistemelor de management în conformitate cu standardul OHSAS
18001:2008 vine în c ompletarea sistemului organizatoric existent la nivelul organizațiilor și
favorizează aplicarea sistematică a legislației de securitate și sănătate ocupațională, realizând
integrarea acestui domeniu în managementul general al unității.
Se reamintește că c erințele OHSAS se pot aplica oricărei organizații care dorește:
▪ să stabilească un sistem de management SSO pentru a elimina sau a minimiza
riscurile pentru angajați sau alte părți interesate care pot fi expuse riscurilor SSO asociate cu
activitățile pe care le desfășoară;
▪ să implementeze, mențină și îmbunătățească un sistem de management SSO;
▪ să asigure respectarea legilor și reglementărilor referitoare la SSO;
▪ să obțină certificarea sistemului său de management SSO de către un organism
extern a creditat. 11
Organizațiile care doresc un control mai bun asupra riscurilor profesionale cu care se
confruntă, găsesc în referențialul OHSAS 18001 un model de lucru, care are în plus avantajul
de a fi fost gândit pentru a completa sistemele de management al calității ș i respectiv de
mediu deja existente. Prin implementarea unui sistem de management al sănătății și securității
ocupaționale, o organizație poate controla și gestiona mai bine riscurile profesionale

10 Anca Drăghici, Arjana Davidescu, George Savii , Evaluarea sănătății și securității
ocupaționale pentru crearea de locuri de muncă durabile ETL , 2014,p1.
11 Mircea BEJAN ,Sistemul de management al Securității și Sănătății Ocupaționale
Universitatea Tehnică din Cluj Napoca, 2008, p.19.

9
(accidente, incidente și boli profesionale, respectiv boli legate de profesie) și îmbunătățirea
considerabilă a performanțelor profesionale.
În elaborarea și implementarea unui sistem de management al sănătății și securității
ocupaționale, se urmează traseul:
a) analiza (identificarea riscurilor de sănătate și secur itate în muncă și a măsurilor de
control necesare);
b) elaborarea documentației (manualul, proceduri operaționale, de urgență, formulare);
c) instruirea personalului implicat în implementarea OHSAS 18001 ;
d) implementarea sistemului OHSAS 18001 ;
e) audit de precer tificare;
f) asistență în relația cu organismul de certificare;
g) asistență la auditul de certificare.12
Standardul SR OHSAS 18001:2008 Sisteme de management al sănătății și securității
ocupaționale. Cerințe, a fost elaborat astfel încât să fie compatibil cu standardele pentru
sistemele de management al calității și al mediului, pentru a facilita integrarea sistemelor de
management al calității, mediului și al sănătății și securității ocupaționale de către organizații,
în cazul în care se dorește acest lucru.13

Avantaje externe
▪ Îmbunătățirea modului de percepere a organizației de către membrii societății.
▪ Percepția cât mai favorabilă din partea consumatorilor, un avantaj deosebit de important
într-o societate de consum tot mai competitivă.
▪ Creșterea comp etitivității pe piața națională ș i internațională.
▪ Îmbunătățirea relațiilor cu partenerii de afaceri și organismul de certificare.
▪ Îmbunătățirea relațiilor cu toate autoritățile competente din domeniul securității și sănătății
în muncă.
Avantaje intern e
▪ Crearea unui cadru unic și coerent pentru eliminarea pericolelor și riscurilor.

12Mircea BEJAN , Sistemul de management al Securității și Sănă tății Ocupaționale ,
Universitatea Tehnică din Cluj Napoca,2008, p37 -38
13 SR OHSAS 18001:2008 Sisteme de mana gement al sănătății și securității ocupaționale.

10
▪ Realizarea unui control mai eficient asupra factorilor de risc de accidentare și/sau
îmbolnăvire profesională.
▪ Identificarea pericolelor și evaluarea riscurilor profes ionale.
▪ Atingerea unei stări de securitate și sănătate în muncă prin eliminarea și/sau reducerea
cauzelor potențiale de accidentare și îmbolnăvire profesională.
▪ Îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru angajați.
▪ Implementarea de măsuri care să asigu re îmbunătățirea ulterioară a sistemului.
▪ Crearea unui sistem de muncă cu riscuri scăzute de accidentare și/sau îmbolnăvire
profesională.
▪ Obținerea unor performanțe superioare din partea angajaților.
▪ Îmbunătățirea comunicării cu și dintre angajați.
▪ Îmbunătățirea mediului de muncă și a relațiilor interumane la locul de muncă.
▪ Conștientizarea personalului cu privire la valoarea pe care organizația o acordă capitalului
său uman.14
Un Sistem de Management al Sănătății și Securității Ocupaționale (SMSSO ) specifică
procesele pentru continua îmbunătățire a performanțelor organizației/companiei în ceea ce
privește sănătatea și securitatea muncii, și în același timp, conformitatea acestora cu legislația
în vigoare. Acest Sistem de Management al SSO poate fi perfect integrat în planul de afacere
general s pecific organizației/companiei.
Standardul OHSAS 18001 recomandă/oferă direcția clară către un Sistem de
Management al Sănătății și Securității Ocupaționale. Deci OHSAS 18001 este un standard
internațional privind Sistemul de Management al Sănătății și Securității Ocupaționale, ce
oferă acele măsuri necesare pentru controlul riscurilor în domeniul sănătății și securității
muncii și pentru îmbunătățirea performanțelor în acest domeniu .
Trebuie remarcat faptul că acest standard nu face specificări ale criteriilor de
performanță, nici nu prevede specificații detaliate pentru proiectarea unui Sistem de
Management. În schimb, sistemul este orientat către reducerea și prevenirea accidentelor de

14 Mircea BEJAN ,Sistemul de management al Securității și Sănătății Ocupaționale,
Universitatea Tehnică din Cluj Napoca,2008, p41 -42.

11
muncă, precum și a a ccidentelor urmate de pierderi de vieți, pierderi de resurse și consum de
timp.15

15 Mircea BEJAN, Sistemul de management al Securității și Sănătății Ocupaționale,
Universitatea Tehnică din Cluj Napoca,2008, p43 -45.

12
CAPITOLUL 2.OBLIGAȚIILE ANGAJATORILOR ȘI ANGAJAȚILOR
CU PRI VIRE LA SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ
2.1. Obligațiile angajatorilor privind securitatea și sănătatea în muncă .
Directiva europeană 89/391/C.E.E. ne indică faptul că este răspunderea angajatorului
să ia toate măsurile necesare privind protecția securității și sănătății lucrător ilor, inclusiv
pentru evitarea riscurilor profesionale, informarea, in struirea, precum și realizarea cadrului
organizatoric. A ngajatorul trebuie să supravegheze adaptarea acestor m ăsuri, ținând cont de
înlocuirea condițiilor, cu scopul de a îmbunătăți situațiile existente .16
Aceste măsuri vor fi aplicate, așa cum specifică d irectiva, dar și art. 177 din Codul
Muncii și art. 1 -3 din Legea 319/2006, conform următoarelor principii:
– evitarea riscurilor;
– evaluarea riscurilor care nu pot evitate;
– combaterea riscurilor la sursă;
– potrivirea muncii în funcție de individ, în special în ce privește proiectarea locurilor
de muncă, alegerea echipamentului de lucru și a metodelor de producție și de lucru, în vederea
atenuării monotoniei muncii normate și a reducerii efectelor asupra sănătății;
– adaptarea la progresul tehnic;
– schimbarea aspectelor periculoase prin aspecte nepericuloase sau mai puțin
periculoase;
– extinderea unei politici de prevenire, cuprinzătoare și coerentă, care să includă
tehnologiile, organizarea muncii, condițiile de muncă, relațiile sociale și influența factorilor
asupra mediului de lucru;
– acordarea priorității măsurilor de protecție colectivă față de cele de protecție
individuală;
– acordarea de instrucțiuni corespunzătoare lucrătorilor . 17
Pe plan intern, normativele de securitate și sănătate în muncă au transpus cât mai
fidel posibil obligațiile și măsurile angajatorilor, specificate în directivele europene.

16 DIRECTIVA CONSILIULUI 89/391/CEE din 12 iunie 1989 privind introducerea de
măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătăț ii lucrătorilor la locul de
muncă,secțiunea 1 art.1
17 LEGE Nr. 319 din 14 iulie 2006 Legea securității și sănătății în muncă, cap.3, secțiunea 3,
art.6, pg 2 -3.

13
Astfel că în Codul Muncii, corelat cu Legea 319/2006, vom regăsi mai multe
catego rii de măsuri obligatorii de asigurare a sănătății și secur ității în muncă, care indică
obligații pentru angajator ce se concretizează și se completează cu cele stabilite prin
regulamentul intern.18
Aceste măsuri vizează ansamblul lucrăr ilor și al acț iunilor tehnice, organizatorice de
prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale. Prin urmare, putem împărții
obligațiile angajatorilor în mai multe categorii:
Obligații generale:
Așa cum este precizate și în principiile enumerate anterior, obligația angajatorului de
a asigura securitatea și sănătatea în muncă a salariatului , face parte din categoria obligațiilor
care se nasc direct din lege, dacă există un contract valid.
Directiva 89/391/C.E.E.,aArt. 6 din Legea nr. 319/2006 și art. 175 alin . 2-4 din
Codul muncii, ne indică :
– angajatorul are datoria de a asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor în toate
aspectele legate de muncă;
– chiar dacă angajatorul apelează la un serviciu extern, acesta nu est e exonerat de
responsabilitățile sale în acest domeniu;
– obligaț iile lucrătorului în materie de securitate și sănătate în muncă nu aduc atingere
responsabilității angajatorului.19
Normele metodologice de aplicare a L egi 319/2006 instituie datoria fiecărui
angajator de a obține autorizația de funcționare , din punct de vedere al securității și sănătății
în muncă, înainte de începerea oricărei activități, pentru a preveni accidentele de muncă și
bolile profesionale. Această îndatorire reprezină asumarea de căt re angajator a
responsabilității privind legalitatea desfășurării activității sale, indiferent dacă aceasta se va
desfășura la sediul social, ori în sediile secundare, sau în orice alt loc, din punct de vedere al
securității și sănătății în muncă.

18 Ion Traian Ștefănescu, Tratat teoretic și practic de drept al muncii, ed. a II a revizuită și
adăugită, Ed. Universul Juridic, 2012, p. 635
19 Directiva 89/391/C.E.E.,aArt. 6 din Legea nr. 319/2006 și art. 175 alin. 2 -4 din Codul
muncii

14
Pentru a primi această autorizare, angajatorul se adresează inspectoratului te ritorial de
muncă, fiind nevoit să anexeze la cererea sa, următoarele documente: copii ale actelor de
înființare și declarația tip pe proprie răspundere, din care să rezulte că, pentru activitățile
declarate, sunt îndeplinite condițiile de funcționare prevăzute de legislația specifică în
domeniul securității și sănătății în muncă.
Dacă pe măsura desfășurării activității, inspecto rii vor observa abateri de la
prevederile legale din dome niu în privința unei activități producti ve sau de altă natură, pot
întrerupe activitatea și pot propune inspectoratului de muncă înscrierea mențiunii referitoare
la sistarea certificatului constator. Angajatorul poate relua activitatea întreruptă doar dacă
demonstrează că a remediat deficiențele constate.
În funcție de natura activităților sale ; angaj atorul are următoarele angajamente :
– să evalueze riscurile pentru securi tatea și sănătatea lucrătorilor; inclusiv la selecționarea
echipamentelor de muncă; a substanțelor sau preparatelor chimice utilizate și la amenajarea
locurilor de muncă;
– să ia în considerare posibilitățile lucrătorului în ceea ce privește securitatea și sănătatea în
muncă, atunci când îi încredințează sarcini;
– să asigure că plani ficarea și introducerea de noi tehnologii să facă obiectul consultărilor cu
lucrătorii și/sau reprezentanții acestora în ceea ce privește consecințele asupra securității și
sănătății l ucrătorilor, determinate de selecționare a echipamentelor, de condițiile și mediul de
muncă;
– să ia măsurile corespunzătoare pentru ca, în zonele cu risc ridicat și specific, accesul să fie
permis numai lucrătorilor care au primit și și -au însușit instrucțiunile adecvate.
O altă categorie specială de angajamente ale angaja torilor se referă la asigurarea
serviciului de prevenire și protecție:
– angajatorul trebuie să desemneze unul sau mai mulți lucrători , pentru a se ocupa de
activitățile de protecție și de prevenire a riscurilor profesionale;
-dacă nu se pot organiza, în cadrul intern, activitățile de prevenire și de protecție, din lipsa
personalului competent, angajatorul este obligat să recurgă la servicii externe.

15
Așadar, evitarea riscurilor și protecția sănătății trebuie să fie asigurate de unul sau mai
mulți lucrăto ri, de un serviciu ori de servicii distincte, din interiorul sau din exteriorul
întreprinderii și/sau unității.
Lucrătorii desemnați trebuie:
a. să aibă, în principal, atribuții de serviciu privind securitatea și sănătatea în muncă și cel
mult atribuții co mplementare;
b. să dispună de capacitatea necesară, de mijloacele adecvate și de timpul necesar pentru
a-și îndeplini obligațiile legale;
c. să nu fie prejudiciați , ca urmare a atribuțiilor lor.
O categorie specială de obligații ale angajatorilor, care n u era reglementat ă anterior,
constă în garantarea măsurilor necesare pentru acordarea primului -ajutor, stingerea
incendiilor, evacuarea lucrătorilor, evitarea unui pericol grav și iminent, lucruri specificate în
ar. 181. alin 3 din Codul muncii și art. 10 și 11 din Legea 319/2005.
Angajatorul are următoarele obligații:
a) să ia măsurile necesare p entru acordarea primului ajutor; stingerea incendiilor și
evacuarea lucrătorilor,adaptate naturii activităților și mărimii întreprinderii și/sau unității,
ținând seama de alte persoane prezente;
b) să stabilească legăturile necesare cu serviciile specializate, îndeosebi în ceea ce priveș te
primul ajutor,serviciul medical de urgență, salvare și pompieri.
c) să anunțe , cât mai curând posibil, toți lucrătorii care sunt sau pot fi expuși unui pericol
grav și iminent despre riscurile implicate de acest pericol, precum și despre măsurile luate ori
care trebuie să fie luate pentru protecția lor;
d) să ia măsuri și să furnizeze instrucțiuni pentru a da lucrătorilor posibilitatea să oprească
lucrul și/sau să părăsească imediat locul de muncă și să se îndrepte spre o zonă sigură, în caz
de pericol g rav și iminent;
e) să nu impună lucrătorilor reluarea lucrului în situația în care încă există un pericol grav
și iminent, în afara cazurilor excepționale și pentru motive justificate.

16
Lucrătorii în cazul unui pericol grav și iminent, părăsesc locul de mun că și/sau o zonă
periculoasă nu trebuie să fie prejudiciați și trebuie să fie protejați împotriva oricăror
consecințe negative și nejustificate pentru aceștia.
Angajatorul trebuie să se asigure că, în cazul unui pericol grav și iminent pentru propria
secur itate sau a altor persoane, atunci când șeful ierarhic imediat superior nu poate fi
contactat, toți lucrătorii sunt apți să aplice măsurile corespunzătoare, în conformitate cu
cunoștințele lor și cu mijloacele tehnice de care dispun, pentru a evita conseci nțele unui astfel
de pericol.20
Alte obligații:
1. De natură managerială și tehnico -organizatorică:
 să realizeze și să fie în posesia unei evaluări a riscurilor pentru securitatea și
sănătatea în mun că; inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specif ic,
 să hotărească asupra măsurilor de protecție care trebuie luate și, după caz, asupra
echipamentului de protecție care trebuie utilizat;
 să țină evidența accidentelor de muncă , ce au ca urmare o incapacitate de muncă
mai mare de 3 zile de lucru, a accidentelor ușoare, a bolilor profesionale, a
incidentelor periculoase, precum și a accidentelor de muncă ,
 să redacteze pentru autoritățile competente și în conformitate cu reglementă rile
legale rapoarte privind accidentele de muncă suferite de lucrătorii săi;
 să precizeze pentru lucrători, prin fișa postului, atribuțiile și răspunderile ce le revin
în domeniul securității și sănătății în muncă, corespunzător funcțiilor exercitate;
 să creeze instrucțiuni proprii, în spiritul prezentei legi, pentru completarea și/sau
aplicarea reglementărilor de securitate și sănătate în muncă, ținând seama de
particularitățile activităților și ale locurilor de muncă aflate în responsabilitatea lor;
 să desemneze, la sol icitarea inspectorului de muncă; lucrătorii care să participe la
efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor;
 să nu modifice starea de fapt rezultată din producerea un ui accident mortal sau
colectiv; în afară de cazurile în care menținerea acestei stări ar genera alte accidente
ori ar periclita viața accidentaților și a altor persoane;

20 LEGE Nr. 319 din 14 iulie 2006 Legea securității și sănătății în muncă,cap.3, secțiunea 3,
art 10 -11.

17
 să asigure echipamente de muncă fără pericol pentru securitatea și sănătatea
lucrătorilor;
 să asigure echipamente individuale de protecție,
 să aco rde obligatoriu echipament individual de protecție nou, în cazul degradării
sau al pierderii calităților de protecție.21
2.2. Obligațiile lucrătorilor privind securitatea și sănătatea în muncă
Așa cum ne arată Legea 319/2006, prin art. 22 -23, fiecare lucrăt or va avea următoarele
obligații:
 să își însușească și să respecte prevederile legislației din domeniul securității și
sănătății în muncă și măsurile de aplicare a acestora;
 să își desfășoare activitatea, în conformitate cu pregătirea și instruirea sa,
precum și cu instrucțiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu
expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria
persoană, cât și alte persoane care pot fi afectate de acțiunile sau omisiunile
sale în timpul proce sului de muncă,
 să utilizeze corect mașinile, aparatura, uneltele, substanțele periculoase,
echipamentele de transport și alte mijloace de producție;
 să utilizeze corect echipamentul individual de protecție acordat și, după
utilizare, să îl înapoieze sau s ă îl pună la locul destinat pentru păstrare;
 să nu procedeze la scoaterea din funcțiune, la modificarea, schimbarea sau
înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale
mașinilor, aparaturii, uneltelor, instalațiilor tehnice și clădirilor, și să utilizeze
corect aceste dispozitive;
 să comunice imediat angajatorului și/sau lucrătorilor desemnați orice situație
de muncă despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru
securitatea și sănătatea lucrătorilor, precum ș i orice deficiență a sistemelor de
protecție;
 să aducă la cunoștință conducătorului locului de muncă și/sau angajatorului
accidentele suferite de propria persoană;
 să coopereze cu angajatorul și/sau cu lucrătorii desemnați, atât timp cât este
necesar, pent ru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerințe dispuse de

21 LEGE Nr. 319 din 14 iulie 2006 Legea securității și sănătății în muncă,cap.3, secțiunea 4,
art 12 -15.

18
către inspectorii de muncă și inspectorii sanitari, pentru protecția sănătății și
securității lucrătorilor;
 să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul și/sau cu lucrătorii
desemnați, pentru a permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă și
condițiile de lucru sunt sigure și fără riscuri pentru securitate și sănătate, în
domeniul său de activitate;
 să își însușească și să respecte prevederile legislației din domeniul securității și
sănătății în muncă și măsurile de aplicare a acestora;
 să dea relațiile solicitate de către inspectorii de muncă și inspectorii sanitari.22
2.3. Supravegherea sănătății. Servicii de prevenire și protecție
Măsurile prin care se asigură supravegherea corespunzătoare a sănătății lucrătorilor în
funcție de riscurile privind securitatea și sănătatea în muncă se stabilesc potrivit
reglementărilor legale.23
Prezenta hotărâre stabileste cerințele minime pentru supravegherea sănătății
lucrătorilor față de riscurile pentru securitate si sănătate, pentru prevenirea îmbolnăvirii
lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenți nocivi chimici,fizici, fizico -chimici sau
biologici, caracteristici locului de muncă, precum si asupra solicită rii diferitelor organe sau
sisteme ale organismului în procesul de muncă.
Supravegherea sănătății lucrătorilor reprezintă totalitatea serviciilor medicale care
asigură prevenirea, depistarea, dispensarizarea bolilor profesionale si a bolilor legate de
profesie, precum si menținerea sănătății si a capacității de muncă a lucrătorilor.
Supravegherea sănătății lucrătorilor este asigurată de către medicii specialiști de
medicina muncii.24
Servicii de prevenire și protecție
Angajatorul desemnează unul sau mai mulț i lucrători pentru a se ocupa de activitățile
de protecție și de activitățile de prevenire a riscurilor profesionale din întreprindere și/sau
unitate, denumiți în continuare lucrători desemnați.

22 LEGE Nr. 319 din 14 iulie 2006 Legea securității și sănătății în muncă,cap.4,art 22 -23.
23 LEGE Nr. 319 din 14 iulie 2006 Legea securității și sănătății în mu ncă,cap.5.art.24
24 HOTĂRÂRE Nr. 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilor,
cap.1, art 1 -4.

19
Lucrătorii desemnați nu trebuie să fie prejudiciați ca urmare a activității lor de
protecție și a celei de prevenire a riscurilor profesionale.
Lucrătorii desemnați trebuie să dispună de timpul necesar pentru a -și putea îndeplini
obligațiile ce le revin prin prezenta lege.
Dacă în întreprindere și/sau unitate nu s e pot organiza activitățile de prevenire și cele
de protecție din lipsa personalului competent, angajatorul trebuie să recurgă la servicii
externe.25
În toate cazurile, pentru a se ocupa de organizarea activităților de prevenire și a celor
de protecție,ținâ nd seama de mărimea întreprinderii și/sau unității și/sau de riscurile la care
sunt expuși lucrătorii, precum și de distribuția acestora în cadrul întreprinderii și/sau unității,
se impune ca:
a) lucrătorii desemnați să aibă capacitatea necesară și să disp ună de mijloacele
adecvate;
b) serviciile externe să aibă aptitudinile necesare și să dispună de mijloace personale și
profesionale adecvate;
c) lucrătorii desemnați și serviciile externe să fie în număr suficient.
Prevenirea riscurilor, precum și protecți a sănătății și securitatea lucrătorilor trebuie să
fie asigurate de unul sau mai mulți lucrători, de un serviciu ori de servicii distincte din
interiorul sau din exteriorul întreprinderii și/sau unității.
În cazul microîntreprinderilor și al întreprinderil or mici, în care se desfășoară activități fără
riscuri deosebite, angajatorul își poate asuma atribuțiile din domeniul securității și sănătății în
muncă pentru realizarea măsurilor prevăzute de prezenta lege, dacă are capacitatea necesară în
domeniu.
Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei stabilește prin norme metodologice de
aplicare a prevederilor prezentei legi capacitățile și aptitudinile necesare, precum și numărul
considerat suficient.26

25 LEGE Nr. 319 din 14 iulie 2006 Legea securității și sănătății în mun că,cap.3, secțiunea a -2-
a,art.8.
26 LEGE Nr. 319 din 14 iulie 2006 Le gea securității și sănătății în muncă,cap.3, secțiunea a -2-
a,art.9.

20
CAPITOLUL 3 .DESCRIEREA METODEI DE CERCETAR E
3.1. Scop și finalitate
Metoda elaboratǎ în cadrul I. N.C.D.P.M. București are ca obiectiv determinarea
cantitativă a nivelului de risc/se curitate pentru un loc de muncă; sector, secție sau
întreprindere, pe baza analizei sistemice și evaluării riscurilor de accidentare și îmbolnăvire
profesională.
Aplicarea metodei se finalizează cu un document centralizator (FIȘA DE
EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ), care cuprinde nivelul d e risc global pe loc de
muncă.
Fișa l ocului de muncă astfel redactată constituie baza fundamentării programului de
prevenire a accidentelor de muncă și îmbolnăvirilor profesionale pentru locul de muncă,
sectorul, secți a ori întreprinderea analizată.
3.2. Principiul metodei
Esența metodei co nstă în recunoașterea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat ;
(loc de muncă) pe baza unor liste de control prestabilite și cuantificarea dimensiunii riscului ;
pe baza combinației dintre gravitatea și frecvenț a consecinței maxim previzibile.
Nivelul de securitate pentru un loc de muncă este invers proporțional cu nivelul de
risc.
3.3. Utilizatori potențiali
Metoda poate fi aplicată atât în faza de concepție și proiectare a locurilor de muncă,
cât și în faza d e exploatare. Aplicarea ei necesită însă echipe complexe formate din persoane
specializate atât în securitatea muncii, cât și în tehnologia analizată (evaluatori + tehnologi).
În prima situație, metoda formează un instrument util și necesar pentru proiect anți în
vederea integrării principiilor și măsurilor de securitate a muncii în concepția și proiectarea
sistemelor de muncă.
În faza de exploatare, metoda este utilă personalului de la compartimentele de
protecție a muncii din întreprinderi pentru înd eplinirea următoarelor sarcinii :
 analiza pe o bază științifică a stării de securitate a muncii la fiecare loc de muncă;
 fundamentarea riguroasă a programelor de prevenire.27
3.4. Etapele metodei
Metoda cuprinde următoarele etape obligatorii:

27 Băbuț Gabriel, Metode de evaluare a riscurilor profesionale,Universitatea din Petroșani,2010 -2011,p.38.

21
1. definirea sistemului de analizat (loc de muncă);
2. identificarea factorilor de risc din sistem;
3. evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională;
4. ierarhizarea riscurilor și stabilirea priorităților de prevenire;
5. propunerea măsurilor de prevenire.
3.5. Instrumente de lucru utilizate
Etapele necesare pentru evaluarea securității muncii într -un sistem, se realizează
utilizând următoarele instrumente de lucru:
a. Lista de identificare a factorilor de risc;
b.Lista de consecințe posibile ale acțiunii factorilor de risc asupra organismului uman;
c. Scala de cotare a gravității și probabilității consecințelor;
d.Grila de evaluare a riscurilor;
e. Scala de încadrare a nivelurilor de risc, respectiv a nivelurilor de securitate;
f. Fișa locului de muncă – document centralizator;
g.Fișa de măsuri propuse.
Conținutul și structura acestor instrumente sunt prezentate în continuare.
 Lista de identificare a factorilor de risc (Anexa 1) este un formular care
cuprinde, într -o formă ușor identificabilă și comprimată ; principalele categ orii de factori de
risc de accidentare și îmbolnăvire profesională, grupate după criteriul elementului generator
din cadrul sistemului de muncă (executant, sarcină de muncă, mijloace de producție și mediu
de muncă).
 Lista de consecințe posibile ale acț iunii factorilor de risc asupra organismului
uman (Anexa 2) este un instrument ajutător în aplicarea scalei de cotare a gravității
consecințelor. Ea cuprinde categoriile de leziuni și vătămări ale integrității și sănătății
organismului uman, localizarea po sibilă a consecințelor în raport cu structura anatomo –
funcțională a organismului și gravitatea minimă – maximă generică a consecinței.
 Scala de cotare a gravității și probabilității consecințelor acțiunii factorilor de risc
asupra organismului uman (Anexa 3) este o grilă de clasificare a consecințelor în clase de
gravitate și clase de probabilitate a producerii lor.
Partea din grilă referitoare la gravitatea consecințelor se bazează pe criteriile medicale
de diagnos tic clinic, funcțional și de evaluare a capacității de muncă elaborate de Ministerul
Sănătății și Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.

22
În ceea ce privește clasele de probabilitate, în urma experimentărilor s -a optat în forma
finală a meto dei pentru adaptarea standardului Uniunii Europene, astfel încât în locul
intervalelor precizate de acesta s -au luat în considerare următoarele:
– clasa 1 → frecvența evenimentului: o datǎ la peste 10 ani;
– clasa 2 → frecvența de producere: o dată la 5 –10 ani;
– clasa 3 → o dată la 2 – 5 ani;
– clasa 4 → o dată la 1 – 2 ani;
– clasa 5 → o dată la 1 an – 1 lună;
– clasa 6 → o dată la mai puțin de o lună.
 Grila de evaluare a riscurilor (Anexa 4) este de fapt transpunerea sub formă
tabelară a graf icului din figura 1.5b prezentată în capitolul precedent. Liniile din tabel sunt
liniile claselor de gravitate din grafic, iar coloanele – coloanele claselor de probabilitate.
Fiecare căsuță corespunde câte unui punct din grafic, de coordonatele g,p. Culor ile diferite
marchează secțiunile obținute în grafic prin trasarea curbelor de nivel.
Cu ajutorul grilei se realizează exprimarea efectivă a riscurilor existente în sistemul
analizat, sub forma cuplului gravitate – frecvență de apariție.
 Scala de înc adrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (Anexa 5),
construită pe baza grilei de evaluare a riscurilor, este un instrument utilizat în aprecierea
nivelului riscului previzionat, respectiv a nivelului de securitate.
 Fișa de evaluare a locului d e muncă (Anexa 6) este documentul cen tralizator al
tuturor operațiilor de identificare și evaluare a riscurilor de accidentare și/sau îmbolnăvire
profesională. Ca urmare, acest formular cuprinde:
 date de identificare a locului de muncă: unitatea, secția (a telierul), locul de
muncă;
 date de identificare a evaluatorului: nume, prenume, funcție;
 componentele generice ale sistemului de muncă;
 nominalizarea factorilor de risc identificați;
 explicitarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificați
(descriere, parametri și caracteristici funcționale);
 consecința maximă previzibilă a acțiunii factorilor de risc;
 clasa de gravitate și probabilitate previzionată;
 nivelul de risc.

23
 Fișa de măsuri propuse (Anexa 7) este un formular pentru centralizarea măsurilor
de prevenire necesare de aplicat, rezultate din evaluarea locului de muncă sub aspectul
securității muncii.28
3.6. Aplicarea metodei
3.6.1. Procedura de lucru
3.6.1.1. Constituirea echipei de ana liză și evaluare
Primul pas în aplicarea metodei îl reprezintă constituirea echipei de analiză și
evaluare. Aceasta va cuprinde specialiști în domeniul securității muncii și tehnologi ; buni
cunoscători ai proceselor de muncă analizate.
Înainte de începer ea activității; membrii echipei trebuie să cunoască în detaliu metoda
de evaluare, instrumentele utilizate și procedurile concrete de lucru. E ste necesară o minimă
documentare prealabilă asupra locurilor de muncă și proceselor tehnologice , care urmează să
fie analizate și evaluate.
După constituirea echipei de analiză și evaluare, respectiv după însușirea metodei, se
trece la parcurgerea etapelor propriu -zise.
3.6.1.2. Descrierea sistemului de analizat
În această etapă, se efectuează o analiză detaliată a locului de muncă, urmărind:
 recunoașterea și descrierea componentelor sistemului și modului său de
funcționare: scopul sistemului, descrierea procesului tehnologic, a operațiilor de
muncă, mașinile și utilajele folosite – parametri și caracteristici func ționale, unelte
etc.;
 menționarea în mod expres a sarcinii de muncă ce -i revine executantului în sistem
(pe baza fișei postului, a ordinelor și deciziilor scrise, a dispozițiilor verbale date în
mod curent etc.);
 prezentarea condițiilor de mediu existente ;
 stabilirea cerințelor de securitate pentru fiecare componentă a sistemului, pe baza
normelor și standardelor de securitate a muncii, precum și a altor acte normative
incidente.
Informațiile necesare pentru această etapă , se preiau din documentele între prinderii
(fișa tehnologică, cărțile tehnice ale mașinilor și utilajelor, fișa postului pentru executant,
caiete de sarcini, buletine de analiză a factorilor de mediu, norme, standarde și instrucțiuni

28 Băbuț Gabriel, Metode de evaluare a riscurilor profesionale,Universitatea din Pe troșani,2010 -2011,p. 38 -39.

24
de securitate a muncii). O sursă complementară de inf ormații pentru definirea sistemului o
constituie discuțiile cu lucrătorii de la locul de muncă analizat.
3.6.1.3. Identificarea factorilor de risc din sistem
În această etapă, esențială pentru calitatea analizei, se stabilește pentru fiecare
componentă a sistemului de muncă evaluat (respectiv loc de muncă), în baza listei prestabilite
(Anexa 1) ce disfuncții poate prezenta, în toate situațiile previzibile și probabile de
funcționare.
Pentru identificarea tuturor riscurilor posibile , este deci necesară si mularea
funcționării sistemului și deducerea respectivelor abateri. Aceasta se poate face fie printr -o
analiză verbală cu tehnologul, în cazul unor locuri de muncă relativ puțin periculoase, în care
disfuncțiile accidentogene (sau generatoare de îmbolnăvir i) sunt cvasievidente, fie prin
aplicarea metodei arborelui de evenimente.
Simularea se poate realiza concret, pe un model experimental sau prin procesare pe
computer.
Indiferent de soluția adoptată, metodele de lucru sunt observarea directă și deducția
logică.
În cazul factorilor de risc obiectivi (generați de mijloacele de producție sau mediul de
muncă), identificarea lor este relativ ușoară, cunoscându -se parametrii și caracteristicile
funcționale ale mașinilor, utilajelor, instalațiilor, proprietăți le fizico -chimice ale materiilor și
materialelor utilizate sau dispunându -se de buletinele de analiză a condițiilor de mediu.
Referitor la executant, operația este mult mai dificilă și implică un grad ridicat de
nedeterminare. Pe cât posibil, se analizeaz ă toate erorile previzibile și probabile ale acestuia în
raport cu sarcina de muncă atribuită, sub forma omisiunilor și acțiunilor sale greșite, precum
și impactul lor asupra propriei sale securități și asupra celorlalte elemente ale sistemului.
Identific area factorilor de risc dependenți de sarcina de muncă se realizează, pe de o
parte, prin analiza conformității dintre conținutul său și capacitatea de muncă a executantului
căruia îi este atribuită, iar pe de altă parte, prin precizarea eventualelor opera ții, reguli de
muncă, procedee de lucru greșite.
Factorii de risc identificați , se înscriu în Fișa de evaluare a locului de muncă (Anexa
6), unde se mai specifică, în aceeași etapă, și forma lor concretă de manifestare: descrierea
acestora și dimensiunea parametrilor prin care se apreciază respectivul factor (de exemplu,
rezistența la apăsare, forfecare, greutate și dimensiuni, curba C z etc.).29

29 Băbuț Gabriel, Metode de evaluare a riscurilor profesionale,Universitatea din Petroșani,2010 -2011,p.40 -41.

25

3.6.1.4. Evaluarea riscurilor
Pentru determinarea consecințelor posibile ale acțiunii factorilor de risc se ut ilizează
lista din Anexa 2. Gravitatea consecinței astfel stabilite se apreciază pe baza grilei din Anexa
3.
Informații importante pentru aprecierea cât mai exactă a gravității consecințelor
posibile , se primesc din statisticile accidentelor de muncă și bolilor profesionale produse la
locul de muncă respectiv sau la locuri de muncă similare.
Pentru calcularea frecvenței consecințelor posibile se folosește scala din Anexa 3.
Încadrarea în clasele de probabilitate se face după ce se stabilesc, pe bază statistică sau de
calcul, intervalele la care se pot produce evenimentele (zilnic, săptămânal, lunar, anual etc.).
Intervalele respective se transformă ulterior în frecvențe exprimate prin număr de evenimente
posibile pe an.
Rezultatul obținut în urma procedurilor anterioare , se identifică în Grila de evaluare a
riscurilor (Anexa 4) și se înscrie în Fișa locului de muncă (Anexa 6). Cu ajutorul scalei de
încadrare a nivelurilor de risc/securitate se determină apoi aces te niveluri pentru fiecare factor
de risc în parte. Se obține astfel o ierarhizare a dimensiunii riscurilor la locul de muncă, ceea ce
dă posibilitatea stabilirii unei priorități a măsurilor de prevenire și protecție, funcție de
factorul de risc cu nivelul cel mai mare de risc.
Nivelul de risc global (Nr) pe locul de muncă se calculează ca o medie ponderată a
nivelurilor de risc stabilite pentru factorii de risc identificați. Pentru ca rezultatul obținut să
reflecte cât mai exact posibil realitatea, se uti lizează ca element de ponderare rangul factorului
de risc, care este egal cu nivelul de risc.
În acest mod, factorul cu cel mai mare nivel de risc va avea și rangul cel mai mare. Se
elimină astfel posibilitatea ca efectul de compensare între extreme, pe care îl implică orice
medie statistică, să mascheze prezența factorului cu nivel maxim de risc.
Formula de calcul al nivelului de risc global este următoarea:

n
1=iin
1=ii i
r
rRr
=N

unde:
Nr – este nivelul de risc global pe loc de muncă;
ri – rangul factorului de risc „ i”;

26
Ri- nivelul de risc pentru factorul de risc „ i”;
n – numărul factorilor de risc identificați la locul de muncă.30
Nivelul de securitate (N S) pe loc de muncă se identifică pe Scala de încadrare a
nivelurilor de risc/securitate, construită pe principiul invers proporționalității nivelurilor de
risc și securitate.
Atât nivelul de risc global, cât și nivelul de securitate se înscriu în Fișa locului de
muncă (Anexa 6).
În cazul evaluării unor macrosisteme (sector, secție, întreprindere), se calculează media
ponderată a nivelurilor medii de securitate determinate pentru fiecare loc de muncă analizat
din componența macrosistemului (locurile de muncă similare se consideră ca un singur loc de
muncă), pentru a se obține nivelul global de securitate a muncii pentru atelierul/secția/sectorul
sau întreprinderea investigată – NS:


n
1ppn
1=psp p
g
rNr
N

unde:
rp- este rangul locului de muncă „ p” (egal ca valoare cu nivelul de risc al locului);
n- numărul de locuri de muncă analizate;
Nsp- nivelul mediu de securitate a muncii pentru locul de muncă „ p”.31
3.6.1.5. Stabilirea măsurilor de prevenire
Pentru stabilirea măsurilor necesare îmbunătățirii nivelului de securitate a sistemului
de muncă analizat se impune luarea în considerare a ierarhiei riscurilor evaluate, conform
Scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii în ordinea:
 7 – 1 dacă se operează cu nivelurile de risc;
 1 – 7 dacă se operează cu nivelurile de securitate.
De asemenea, se ține seama de ordinea ierarhică generică a măsurilor de prevenire,
respectiv:
 măsuri de prevenire intrinsecă;
 măsuri de protecție colectivă;
 măsuri de protecție individuală.

30 Băbuț Gabriel, Metode de evaluare a riscurilor profesionale,Universitatea din Petroșani,2010 -2011,p.44 -45.
31 Băbuț Gabriel, Metode de evaluare a riscurilor profesionale,Universitatea din Petroșani,2010 -2011,p.46.

27
Pentru stabilirea gradului de prioritate de aplicare a acțiunilor de prevenire a riscurilor
profesionale, literatura de specialitate recomandă gruparea în patru grupe de prioritate după
cum urmează:
Grad de
prioritate Criterii
1 -factorii de risc analizați nu afectează intergitatea fizică și psihică a lucrătorilor;
-nu sunt depășiri ale limitelor maxime admisibile prevăzute de reglementările în vigoare
-consecințele neglijabile (incapacitatea de muncă mai mica de 3 zile);
-probabilitatea de manifestare extrem de rară (sub o dată la 10 ani);
-investiții foarte mari, numeroase financiar, schimbare de tehnologie.
2 -factorii de risc analizați afectează în mică măsură integritatea fizică și psihică a
lucrătorilor;
-nu sunt dep ășiri ale limitelor maxime admisibile prevăzute de reglementările în vigoare
decât extrem de rar;
-consecințe neglijabile sau mici (incapacitatea de muncă cuprinsă între 3 și 45 de zile)
-probabilitatea de manifestare foarte rară (de 1 -2 ori la 10 ani)
-investiții mari.
3 -factorii de riec analizați pot afecta integritatea fizică și psisică a lucrătorilor;
-valorile măsurilor de noxe chimice, fizice sau biologice sunt apropiate de limitele maxime
admise prevăzute de reglementările în vigoare;
-probabilitatea de manifestare rară (de 2 -5 ori la 10 ani);
-investiții mari.
4 -factorii de risc analizați pot afecta grav integritatea fizică și psisică a lucrătorilor;
-valorile măsurătorilor de noxe chime, fizice sau biologice depășesc limitele maxime
adimse de reglementările în vigoare;
-consecințe medii (incapacitate temporară de muncă cuprinsă între 45 și 185 zile),
mari(invaliditate de gr.III), grave (invaliditate de gr.II), foarte grave (invaliditate de gr.I)
sau maxime (deces).
-probabilitatea de manifestare puțin frecventă(de 1 -2 ori la 2 ani), frecventă (1/an sau 1/
lună) sau foarte frecventă (>1/lun ă);
-investiții mici;
-acțiuni corective cu caracter organizatoric.

Măsurile propuse se înscriu în Fișa de măsuri de prevenire propuse (Anexa 7).
Aplicarea metodei se încheie cu redactarea raportului analizei. Acesta este un
instrument neformalizat care trebuie să conțină, clar și succint, următoarele:
 modul de desfășurare a analizei;
 persoanele implicate;

28
 rezultatele evaluării, respectiv fișele locurilor de muncă cu nivelurile de risc;
 interpretarea rezultatelor evaluării;
 fișele de măsuri de prevenire.
3.7. Condiții de aplicare
Pentru ca aplicarea metodei să conducă la cele mai relevante rezultate, prima condiție
este ca sistemul ce urmează să fie analizat să fie un loc de muncă, bine definit sub aspectul
scopului și elementelor sale. În acest mod se limitează numărul și tipul de interrelaționări
potențiale ce urmează să fie investigate și implicit factorii de risc de luat în considerare.
O al tă condiție , deosebit de importantă este existența unei echipe de evaluare,
complexă și multidisciplinară, care să includă specialiști în securitatea muncii, proiectanți,
tehnologi, ergonomi, medici specialiști în medicina muncii etc., corespunzător naturi i variate
a elementelor sistemelor de muncă, dar și a factorilor de risc. Conducătorul echipei trebuie să
fie specialistul în securitatea muncii, al cărui rol principal va fi de armonizare a punctelor de
vedere ale celorlalți evaluatori, în sensul subordon ării și integrării criteriilor folosite de fiecare
dintre ei scopului urmărit prin analiză: evaluarea securității muncii.
Un avantaj al metodei elaborate în cadrul I.N.C.D.P.M. București îl constituie faptul
că aplicarea ei nu este limitată de condiția e xistenței fizice a sistemului de evaluat. Ea poate fi
utilizată în toate etapele legate de viața unui sistem de muncă sau a unui element al acestuia:
concepția și proiectarea, realizarea fizică, constituirea și intrarea în funcțiune, desfășurarea
procesulu i de muncă.
Deoarece formele concrete de manifestare a factorilor de risc, chiar și pentru un sistem
relativ simplu, sunt multiple, procedura de lucru în cadrul acestei metode este relativ
laborioasǎ. Aplicarea ei și gestionarea riscurilor la locurile de muncǎ pe baza rezultatelor
obținute necesitǎ personal sp ecializat și tehnicǎ de calcul.32
3.8. Considerații privind utilizarea tehnicii de calcul automate în aplicarea
metodei și gestiunea computerizată a riscurilor
Aplicarea practicǎ a metodei de evaluar e a riscurilor în sistemul de muncǎ , este
suficient de laborioasǎ, ca numǎr de informații care trebuie luate în considerare în cazul
urmǎririi mai multor locuri de muncǎ, pentru a justifica folosirea tehnicilor moderne de
prelucrare automatǎ a datelor.
Utilizarea calculatorului este posibilă datorită anumitor caracteristici ale metodei,
respectiv:

32 Băbuț Gabriel, Metode de evaluare a riscurilor profesionale,Universitatea din Petroșani,2010 -2011,p.48

29
 procedura de lucru etapizată;
 existența unui algoritm de calcul al nivelului de risc;
 tipul de legături dintre variabilele luate în considerare la determinarea nivelului de
risc.
Tehnica auto mată de calcul poate fi practicată atât la evaluarea propriu -zisă a
riscurilor, cât și la gestiunea computerizată a acestora în cadrul unității.
a.În timpul evaluării propriu -zise utilizarea computerului este recomandabilă în două
modalități:
 constituirea unor bănci de date privind:
 durata de viață a echipamentelor tehnice;
 timpul de funcționare;
 numărul de persoane expuse;
 timpul de expunere;
 statistica accidentelor de muncă și bolilor profesionale produse și utilizarea lor
pentru a determina cu mai mare acuratețe clasele de probabilitate;
 calculul automat al nivelurilor de risc parțiale și al nivelului de risc global pe loc
de muncă, sector de activitate, întreprindere.
b.Gestiunea comp uterizată a riscurilor spune realizar ea unor bănci de date complete și
actualizabile permanent, cuprinzând datele din fișele de risc și de măsuri pentru toate locurile
de muncă evaluate din unitate.
În acest mod, în fiecare moment se poate observa și corecta conform ultimei evaluări
situați a exactă a riscurilor existente, a dimensiunii acestora (nivelurile de risc), a măsurilor
care trebuie luate, a celor care s -au luat, a răspunderilor și competențelor pentru respectivele
măsuri.33

33 Băbuț Gabriel, Metode de evaluare a riscurilor prof esionale,Universitatea din Petroșani,2010 -2011,p.49.

30
CAPITOLUL 4. EVALUĂRILE DE RISC PENTRU LOCUL DE MUNCA
LUCRĂTOR COMERCIAL
4.1..Descrierea generală a societății
Magazinul CCC este situat în Oradea pe str.Ogorului.Societatea are ca obiect de
activitate vânzarea de încălțăminte și genți.
Magazinul CCC este o rețea de retail de încălțăminte,din Polonia.Compani a este
prezentă și în România din anul 2012 când s -a deschis primul magazin de încălțăminte.
4.2.Descrierea locului de muncă
Locul de muncă
Lucrător comercial în cadrul magazinului CCC Oradea.
Procesul de muncă
Vânzarea de produse comerciale.
Vânzarea de î ncălțăminte, genți și accesorii, asigurând astfel cerințele consumatorilor
(persoane fizice și juridice) în cele mai bune condiții. Primirea, depozitarea, desfacerea
produselor, evitarea pierderilor, contaminărilor și deteriorarea produselor. Aplicarea str ictă a
regulilor de comerț privind vânzarea produselor, și corecta gestionare a acestora.
4.3.Elementele componente ale sistemului de muncă evaluat
Mijloacele de producție:
 produsele expuse la vânzare în magazin
 casă de marcat
 monetar
 vitrine, raftur i, tejghea , cutii
 calculator de birou
 accesorii de birou
Sarcina de muncă :
 pune la dispoziția clienților produsele comerciale
 mentine igiena locului de munca
 aranjeaza produsele expuse
 depozitează și păstrează produsele conform specificațiilor fabricantului sau
procedurilor standard
 aranjează marfa pe rafturile de expunere
 scrie prețurile produselor

31
 aranjează produsele în magazie respectând normele în vigoare
 Asigură primirea, recepția, depozitarea și livrarea corespunzătoare a produselor ce se
comercializează;
 Verifică concordanța cu valorile predate în casă, stabilește vânzările cu numerar,
bonuri de valoare, card -uri, bordero -uri de consum propriu;
 Execută dispozițiile date de către șeful direct, în legătură cu atribuțiile sale, altele
decât cele menționate în instrucțiunile de lucru.
Mediul de muncă
Angajatul își desfăsoară activitat ea în program de 8 ore/zi î n magazin.
Factorii de risc identificații
A. Factori de risc EXECUTANT :
 Actiuni gresite
 Alunecarea și căderea pe suprafețele netede și umede sau înghețate, pe traseele de
deplasare pedestra (F1)
 Staționarea în partea din față sau din spate a autovehiculelor venite cu marfă (F2)
 Ridicarea obiectelor grele în poziții necorespunzătoare (F3)
 Așezarea necorespunzătoare a mărfurilor pe rafturi (F4)
 Intervenții sau reparații electrice pentru operațiuni ce necesită autorizație (F5)
 Nerespectarea normelor de igiena personală, în special la nivelul mâinilor (F6)
 Prezentarea la program în stare de oboseală, ebrietate sau sub influența
substanțelor halucinogene (F7)
 Utilizarea unor cabluri și prelungitoare în dezordine, care traversează căile de
acces sau care sunt întinse în apropierea acestora (F8)
 Neasigurarea la traversarea pedestră a căilor de acces ale autovehiculelor (F9)
Omisiuni
 Nefolosirea spațiilor special amenajate pentru fumat sau pentru lucru cu foc deschis
(F10)
 Depozitarea obiectelor, materialelor pe căile de ieșire de urgență și blocarea acestora
(F11)
B. Factori de risc SARCINA DE MUNCĂ
Conținut necorespunzător în raport cu cerințele de securitate

32
 Solicitare fizică prin lucru în picioare; deplasări frecvente printre rafturi (F12)
 Metode de muncă necorespunzătoare (succesiune greșită a operațiilor) (F13)
Sarcina sub/supradimensională în r aport cu cerintele de securitate
 Stress prin concentrare prelungită și prin lucrul cu cifre (F14)
 Agresare fizică și verbală a angajatului de către clienți (F15)
 Jaf armat, în special pe timpul înserării (F16)
 Operații repetitive, monotonia muncii (diminuarea atenției distributive) (F17)
C. Factori de r isc MEDIUL DE MUNCA
Factori de risc Fizic
 Temperatura aerului ridicată vara și scăzută iarna, precum și variații de temperatura la
deplasări interior/exterior (F18)
 Calamități naturale: trăsnete, seisme, furtuni etc (F19)
 Lumina artificială – lămpi fluorescente (F20)
 Pericol de lezare fizică în caz de jaf armat cu arme albe, arme cu aer comprimat sau
arme de foc (F21)
 Umiditarea ridicată sau scazută a aerului în funcție de anotimp (F22)
 Pulberi de praf în atmosfera (F23)
D. Factori de risc MIJLOACE DE PRODUCȚIE
Factori de risc Mecanic
 Accidente provocate de deplasarea autovehiculelor (F24)
 Leziuni provocate de neatenție prin lovirea sau înțeparea cu obiectele înconjurătoare
de la locul de muncă (F25)
 Alunecare, rostogolire, răsturnare a obiectelor volu minoase sau grele, în timpul
manipulării lor (F26)
 Cădere de obiecte de la înă lțime (rafturi) prin rostogolire sau alunecare(F27)
 Răsturnarea, rostogolirea echipamentelor de munca (mobilier, marfa etc.) (F28)
Factori de risc Electric
 Electrocutare prin atingere indirectă și utilizarea unor surse de alimentare fără
împământare sau cu împământare necorespunzătoare (F29)
Factori de risc Biologic
 Contact cu ciuperci/bacterii/viruși prin intermediul bani lor încasați de la clienți (F30).

33
Unitatea : Magazinul CCC
Locul de muncă : Lucrător
comercial FIȘA DE EVALUARE A LOCULUI DE
MUNCĂ Nr. persoane expuse: 2
Durata expunerii: 8 ore/zi
Evaluator: :
Componența
sistemului
de muncă Factori de
risc
identificați Forma concretă de manifestare a factorilor de
risc Consecința
maxima
previzibilă Clasa de
gravitate Clasa de
probabilitate Nivel
partial
de risc
0 1 2 3 4 5 6
Executant
Acțiuni
greșite 1.Alunecarea și căderea pe suprafețele netede și
umede sau înghețate, pe traseele de deplasare
pedestră (F1) ITM
45-180 zile 3 2 2
2. Staționarea în partea din fața sau din spate a
autovehiculelor venite cu marfă (F2) DECES 7 1 3
3. Ridicarea obiectelor grele în poziții
necorespunzătoare (F3) ITM
3-45 zile 2 2 2
4.Așezarea necorespunzătoare a mărfurilor pe
rafturi (F4) ITM
3-45 zile 2 2 2
5.Intervenții sau reparații electrice pentru
operațiuni ce necesită autorizație (F5) DECES 7 1 3
6. Nerespectarea normelor de igiena personală, în
special la nivelul mâinilor (F6) ITM
3-45 zile 2 3 2
7. Prezentarea la program în stare de oboseală,
ebrietate sau sub influența substanțelor
halucinogene (F7) DECES 7 1 3
8.Utilizarea unor cabluri și prelungitoare în
dezordine, care traversează căile de acces sau care
sunt întinse în apropierea acestora (F8) ITM
45-180 zile 3 2 2
9. Neasigurarea la traversarea pedestra a căilor de
acces ale autovehiculelor (F9) DECES 7 1 3

34
Omisiuni 10. Nefolosirea spațiilor special amenajate pentru
fumat sau pentru lucru cu foc deschis (F10) DECES 7 1 3
11. Depozitarea obiectelor, materialelor pe căile
de ieșire de urgență și blocarea acestora (F11) DECES 7 1 3
Sarcina de
muncă
Conținut
necoresp. în
raport cu
cerințele de
securitate 12. Solicitare fizică prin lucru în picioare;
deplasări frecvente printre rafturi (F12) ITM
3-45 zile 2 2 2
13.Metode de muncă necorespunzătoare
(succesiune greșită a operațiilor) (F13) ITM
45-180 zile 3 1 2
Sarcina sub
/supradimen
sională în
raport cu
cerințele de
securitate 14. Stress prin concentrare prelungită și prin
lucrul cu cifre (F14) ITM
3-45 zile 2 2 2
15. Agresare fizică și verbală a angajatului de
către clienți(F15) ITM
45-180 zile 3 1 2
16. Jaf armat, în special pe timpul înserării (F16) DECES 7 1 3
17. Operații repetitive, monotonia muncii
(diminuarea atenției distributive) (F17) ITM
3-45 zile 2 3 2
Mediul de
muncă
Factori de
risc Fizic 18. Temperatura aerului ridicată vara și scăzută
iarna, precum și variații de temperatura la
deplasări interior/exterior (F18) ITM
3-45 zile 2 3 2
19. Calamități naturale: trăsnete, seisme, furtuni
etc (F19) DECES 7 1 3
20. Lumina artificială – utilizarea de lămpi
fluorescente (F20) ITM
3-45 zile 2 2 2

35
21. Pericol de lezare fizică în caz de jaf armat cu
arme albe, arme cu aer comprimat sau arme de
foc (F21) DECES 7 1 3
22. Umiditatea ridicată sau scăzută a aerului
funcție de anotimp (F22) ITM
3-45 zile 2 2 2
23. Pulberi de praf în atmosfera (F23) ITM
3-45 zile 2 2 2
Mijloace de
producție Factori de
risc
Mecanic
24. Accidente provocate de deplasarea
autovehiculelor venite cu marfă (F24) INV.
Gr. III 4 2 3
25. Leziuni provocate de neatenție prin lovirea
sau înțeparea cu obiectele înconjurătoare de la
locul de muncă (F25) ITM
45-180 zile 3 2 2
26. Alunecare, rostogolire, răsturnare a obiectelor
voluminoase sau grele, în timpul manipulării lor
(F26) ITM
3-45 zile 2 2 2
27. Cădere de obiecte de la înălțime (rafturi) prin
rostogolire (F27) ITM
3-45 zile 2 3 2
28. Pericol de incendiu la acumulări de gaze de la
neetanseități recipienți, sprayuri etc. depozitarea
acestora lângă surse de căldură (F28) DECES 7 1 3
Factori de
risc Electric 29. Electrocutare prin atingere indirectă și
utilizarea unor surse de alimentare fără
împământare sau cu împământare
necorespunzătoare (F29) DECES 7 2 4
Factori de
risc
Biologic 30. Contact cu ciuperci/bacterii/viruși prin
intermediul banilor încasați de la clienți (F30) ITM
45-180 zile 3 2 2

Tabelul 4 .1. Fișa de evaluare a locului de muncă.

36
Nivelul de risc global al locului de muncă este:


n
1=iin
1=ii i
r
rRr
=N
=2,39%

37
Reprezentare grafică a nivelurilor parțiale de risc corespunzător factorilor de risc.

Fig.4.1.Reprezentarea grafică a factorilor de risc

38
Reprezentarea grafică a ponderiilor componentelor sistemului de muncă
Loc de munca: lucrător comercial
Nivelul de risc : 2, 39 %

Fig.4.2.Reprezentarea grafică a ponderiilor componentelor sistemului de muncă.

39

Fișa de măsuri specifice propuse pentru
Lucră tor comercial

Nr.crt. Factorii de risc Nivel de risc Măsuri propuse
1 Alunecarea și căderea pe suprafețele netede și umede
sau înghețate, pe traseele de deplasare pedestră 2 -menținerea suprafețelor și a căilor de acces în
stare perfectă de curățenie
2 Electrocutare prin atingere indirectă și utilizarea unor
surse de alimentare fără împământare sau cu
împamantare necorespunzatoare
4 – Utilizarea de prize, cabluri ștechere etc.
conforme interzicerea improvizațiilor
– Defecțiuni la rețelele și echipamente le
electrice se vor face numai de către personal
calificat (autorizat)
– Punerea sub tensiune a unui echipament
electric (introdus ștecherul în priză) se va face
cu mâinile uscate
– Se va verifica zilnic integritatea cablurilor
electrice, ștecherelor, prizelor, împământărilor
etc.
– se vor ține încuiate panourile electrice
3 Calamități naturale: trăsnete, seisme, furtuni 3 -instruirea salariațiilor privind situațiile de
urgență

40

4.4.Intrepretarea rezultatelor și concluziile evaluării pentru locul de muncă:Lucrător
comercial
Nivelul de risc global calculat pentru locul "lucrător comercial" este 2,39 %, valoare
ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc mic.
Rezultatul este susținut de "Fișa de evaluare a locului de muncă", din care se observă
că din totalul de 30 factori de risc identificaț i, 3,33 % ( 1 ) depășesc ca nivel parțial de risc
valoarea 3, încadrându -se în categoria nivelelor de risc mari, putând avea consecințe
ireversibile asupra executantului. Pentru aceș ti factori s -a intocmit fișa de măsuri tabelul 4.1 .
În ceea ce privește repartiția facto rilor de risc pe sursele generatoare, situația se
prezintă după cum urmează:
– 36,36 % sunt factori proprii EXECUTANT
– 20,00 % sunt factori proprii SARCINA DE MUNCĂ
– 20,00 % sunt factori proprii MEDIUL DE MUNCĂ
– 23,33 % sunt factori proprii MIJLOACE DE PRODUCȚIE
Din analiza "Fișei de evaluare a locului de muncă" se constată că gravitatea maximă a
40 % ( 12 ) dintre factorii de risc identificați prezintă un nivel de gravitate maximă ce poate
avea consecințe ireversibile asupra executantului (deces sau invaliditate).

40
4.5.FIȘA DE MĂSURI CU CARACTER GENERAL PROPUSE PENTRU Lucrător
comercial
 Însușirea și respectarea normelor de protecție a muncii și măsurile de aplicare a acestora;
 Desfășurarea activităților în așa fel încât să nu expună la pericol de accidentare sau
îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât ș i pe celelalte persoane p articipante la
procesul de muncă ;
 Aducerea la cunoștiința a conducă torului locu lui de munca despre orice defecțiune
tehnică sau altă si tuație care constituie un pericol de accidenta re sau îmbolnăvire
profesională ;
 Înștiințarea conducătorului locului de muncă despre accidentele de muncă suferite de
propria persoană ș i de alte persoane p articipante la procesul de muncă ;
 Oprirea lucrului la apariția unui pericol iminent de producere a unui accident și
informarea de îndată a conducătorului locului de muncă;
 Utilizarea echi pamentului individual de protecție din dotare, corespunză tor scop ului
pentru care a fost acordat.

41
CONCLUZII

În capitolul 1 am scris despre s ecuritatea si sănătatea în muncă a inceput sa ocupe un loc
prioritar în agenda socială națională, din rațiuni atât economice cât și umanitare, legislația
națională fiind astfel obligată să introducă prevederile directivelo r europene care reglementează
acest domeniu.
Rolul securității și sănătătii în muncă este primordial pentru consolidarea competitivității
și a productiviății întreprinderilor, prin efectele pozitive pe care le produce: reducerea costurilor
cu accidentele, incidentele și bolile, și creșterea motivării în muncă.
Crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai sănătos în Europa reprezintă un obiectiv
care depășeste resursele si expertiza unei singure țări sau unei singure instituții, prin urmare este
important ca securitatea și sănătatea în muncă să se dezvolte printr -o colaborare strânsă între
statele membre.
Capitolul 2 este vorba despre a sigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale
reprezintă o asigurare de persoane, face parte din sistemul de asigu rări sociale, este garantată de
stat și cuprinde raporturi specifice prin care se asigură protecția socială a salariaților împotriva
diminuării sau pierderii capacității de muncă și decesului acestora ca urmare a accidentelor de
muncă și a bolilor profesio nale.
Normele metodologice de aplicare a Legi 319/2006 instituie obligația fiecărui angajator
de a obține autorizația de funcționare din punct de vedere al securității și sănătății în muncă,
înainte de începerea oricărei activități, pentru a preveni accidentele de muncă și bolile
profesionale. Această îndatorire reprezină asumarea de către angajator a responsabilității privind
legalitatea desfășurării activității sale, indiferent dacă aceasta se va desfășura la sediul social, ori
în sediile secundare, sau în orice alt loc, din punct de vedere al sec urității și sănătății în muncă.
Supravegherea sănătății lucrătorilor reprezintă totalitatea serviciilor medicale care
asigură prevenirea, depistarea, dispensarizarea bolilor profesionale si a bolilor legate de profesie,
precum si menținerea sănătății si a capacității de muncă a lucrătorilor.Supravegherea sănătății
lucrătorilor este asigurată de către medicii specialiști de medicina muncii.
Capitolul 3 am descris metoda de cercetare a nivelului de risc care are ca scop
determinarea cantitativă a nivelului de risc/securitate pentru un loc de muncă, sector, secție sau
întreprindere, pe baza analizei sistemice și evaluării riscurilor de acciden tare și îmbolnăvire
profesională. Aplicarea metodei se finalizează cu un document centralizator (FIȘA DE
EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ), care cuprinde nivelul de risc global pe loc de muncă.

42

Aplicarea practicǎ a metodei de evaluare a riscurilor în sistemul de muncǎ este suficient de
laborioasǎ, ca numǎr de informații care trebuie luate în considerare în cazul urmǎririi mai multor
locuri de muncǎ, pentru a justifica folosirea tehnicilor moderne de prelucrare automatǎ a datelor.
În ultimul capitol am realiza t evaluările de risc profesional pentru locul de muncă
Lucrător comercial.
Rezultatul este susținut de "Fișa de evaluare a locului de muncă", din care se observă că
din totalul de 30 factori de risc identificați, 3,33 % (1) depășesc ca nivel parțial de ris c valoarea
3, încadrându -se în categoria nivelelor de risc mari, putând avea consecințe ireversibile asupra
executantului. Pentru acești factori s -a intocmit fișa de măsuri tabelul 4.1.
Din analiza "Fișei de evaluare a locului de muncă" se constată că grav itatea maximă a 40 % (12 )
dintre factorii de risc identificați prezintă un nivel de gravitate maximă ce poate avea consecințe
ireversibile asupra executantului (deces sau invaliditate).

43
BIBLIOGRAFIE

Alexandru Țiclea, Tratat de dreptul muncii, Legislație, Doctrină, Jurisprudență, Ed. a VII
a, revizuită și adăugită, Ed. Universul Juridic, 2013.
Anca Drăghici, Arjana Davidescu, George Savii, Evaluarea sănătății și securității
ocupaționale pentru crearea de locuri de muncă durabile ETL , 2014.
Băbuț Gabriel, Metode de evaluare a riscurilor profesionale,Universitatea din
Petroșani,2010 -2011.
Ion Traian Ștefănescu, Tratat teoretic și practic de drept al muncii, ed. a II a revizuită și
adăugită, Ed. Universul Juridic, 2012.
Mircea BEJAN,Sistemul de management al Securității și Sănătății Ocupaționale,
Universitatea Tehnică din Cluj Napoca,2008.
*** Hotărârea Nr. 191/2018 din 4 aprilie 2018 pentru aprobarea Strategiei naționale în
domeniul securității și sănătăț ii în muncă pentru perioada 2018 – 2020.
*** HOTĂRÂRE Nr. 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătății
lucrătorilor.
*** LEGE Nr. 319 din 14 iulie 2006 Legea securității și sănătății în muncă.
***DIRECTIVA CONSILIULUI 89/391/CEE din 12 iunie 198 9 privind introducerea de
măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă.
*** SR OHSAS 18001:2008 Sisteme de manag ement al sănătăți și securității ocupaționale.
*** Constituția României, Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale.
***Codul Muncii, Titlul V Sănătate și securitate în muncă.

44
ANEXA 1. LISTA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE
RISC

A. EXECUTANT
1. ACȚIUNI GREȘITE
1.1.Executare defectuoasă de operații
 comenzi;
 manevre;
 poziționări, fixări, asamblări;
 reglaje;
 utilizare greșită a mijloacelor de protecție etc.
1.2. Nesincronizări de operații
 întârzieri;
 devansări.
1.3.Efectuare de operații neprevăzute prin sarcina de muncă
 pornirea echipamentelor tehnice;
 întreruperea funcționării echipamentelor tehnice;
 alimentarea sau oprirea alimentării cu energie (curent electric, fluide
energetice etc.) ;
 deplasări, staționări în zone periculoase;
 deplasări cu pericol de cădere:
 de la același nivel:
o prin dezechilibrare;
o alunecare;
o împiedicare;
 de la înălțime:
o prin pǎșire în gol;
o prin dezechilibrare;
o prin alunecare.
1.4.Comunicări accidentogene
2. OMISIUNI
2.1.Omiterea unor operații
2.2.Neutilizarea mijloacelor de protecție
B. SARCINA DE MUNCǍ
1. CONȚINUT NECORESPUNZĂTOR AL SARCINII DE MUNCĂ ÎN RAPORT
CU CERINȚELE DE SECURITATE
1.1.Operații, reguli, procedee greșite
1.2.Absența unor operații
1.3.Metode de muncă necorespunzătoare (succesiune greșită a operațiilor)
2. SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATĂ ÎN RAPORT CU CAPACITATEA
EXECUTANTULUI
2.1.Solicitare fizică:
 efort static;
 poziții de lucru forțate sau vicioase;
 efort dinamic.
2.2.Solicitare psihicǎ :
 ritm de muncă mare;
 decizii dificile în timp scurt;
 operații repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc.;

45
 monotonia muncii.
C. MIJLOACE DE PRODUCȚIE
1. FACTORI DE RISC MECANIC
1.1.Mișcări periculoase
1.1.1.Mișcări funcționale ale echipamentelor tehnice:
 organe de mașini în mișcare;
 curgeri de fluide;
 deplasări ale mijloacelor de transport etc.
1.1.2.Autodeclanșări sau autoblocări contraindicate ale mișcărilor
funcționale
ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor
1.1.3.Deplasări sub efectul gravitației:
 alunecare;
 rostogolire;
 rulare pe roți;
 răsturnare;
 cădere liberă;
 scurgere liberă;
 deversare;
 surpare, prăbușire;
 scufundare.
1.1.4.Deplasǎri sub efectul propulsiei:
 proiectare de corpuri sau particule;
 deviere de la traiectoria normală;
 balans;
 recul;
 șocuri excesive;
 jet, erup ție.
1.2.Suprafețe sau contururi periculoase:
 înțepătoare;
 tăioase;
 alunecoase;
 abrasive;
 adezive.
1.3.Recipiente sub presiune
1.4.Vibrații excesive ale echipamentelor tehnice
2. FACTORI DE RISC TERMIC
2.1.Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafețelor
2.2.Temperatura coborâtă a obiectelor sau suprafețelor
2.3. Flăcări, flame
3. FACTORI DE RISC ELECTRIC
3.1.Curentul electric:
 atingere directă;
 atingere indirectă;
 tensiune de pas.
4. FACTORI DE RISC CHIMIC
4.1.Substanțe toxice
4.2.Substanțe caustice
4.3.Substanțe inflamabile
4.4.Substanțe explozive

46
4.5.Substanțe cancerigene
4.6.Substanțe radioactive
4.7.Substanțe mutagene
5. FACTORI DE RISC BIOLOGIC
5.1.Culturi sau preparate cu microorganisme:
 bacterii;
 virusuri;
 richeți;
 spirochete;
 ciuperci;
 protozoare.
5.2.Plante periculoase (exemplu: ciuperci otrăvitoare)
5.3.Animale periculoase (exemplu: șerpi veninoși)
D. MEDIU DE MUNCǍ
1. FACTORI DE RISC FIZIC
1.1.Temperatura aerului:
 ridicată;
 scăzută.
1.2.Umiditatea aerului:
 ridicată;
 scăzută.
1.3.Curenți de aer
1.4.Presiunea aerului:
 ridicată;
 scăzută.
1.5.Aeroionizarea aerului
1.6.Suprapresiune în adâncimea apelor
1.7.Zgomot
1.8.Ultrasunete
1.9.Vibrații
1.10.Iluminat:
 nivel de iluminare scăzut;
 strălucire;
 pâlpâire.
1.11.Radiații
1.11.1.Electromagnetice:
 infraroșii;
 ultraviolete;
 microunde;
 de frecvență înaltă;
 de frecvență medie;
 de frecvență joasă;
 laser.
1.11.2.Ionizante:
 alfa;
 beta;
 gama.

1.12.Potențial electrostatic
1.13.Calamități naturale (trăsnet, inundație, vânt, grindină, viscol, alunecări,

47
surpări,
prăbușiri de teren sau copaci, avalanșe, seisme etc.)
1.14.Pulberi pneumoconiogene
2. FACTORI DE RISC CHIMIC
2.1.Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici
2.2.Pulberi în suspensie în aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi
3. FACTORI DE RISC BIOLOGIC
3.1.Microorganisme în suspensie în aer:
 bacterii;
 virusuri;
 richeți;
 spirochete;
 ciuperci;
 protozoare etc.
4. CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI
 subteran;
 acvatic;
 subacvatic;
 mlăștinos;
 aerian;
 cosmic etc.

53
ANEXA 2 . LISTA DE CONSECINȚE POSIBILE ALE ACȚIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI
UMAN

Nr.
crt. CONSECINȚE
POSIBILE LOCALIZAREA CONSECINȚELOR Cutie craniană
Cutie toracică
Abdomen

Tegument
Aparat respirator
Aparat cardiovascular
Aparat digestiv
Aparat renal Sistem osteoarticular
Sistem
muscular Organe de simț
Sistem nervos
Multiplă Coloana
vertebrală Membru superior Membru
inferior
Ochi
Nas Ureche
Braț
Antebraț Palmă
Degete
Coapsă
Gambă
Picior
Internă
Externă
D S D S
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
1. Plagă: – tăietură
– înțepătură x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x
2. Contuzie x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
3. Entorsă – – – – – – – – – x x x x x x – – – – – – –
4. Strivire x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
5. Fractură x x – – – – – – x x x x x x x – – x – – – x
6. Arsură: – termică
– chimică x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x
7. Amputație – – – – – – – – – x x x x x x x – – – – – x
8. Leziuni ale organelor interne – – x – x x x x – – – – – – – – – – x – x x
9. Electrocutare – – – x x x – – – – – – – – – – – – – – – x
10. Asfixie – – – – x x – – – – – – – – – – – – – – – –
11. Intoxicație – acută
– cronică –
– –
– –
– x
x x
x x
x x
x x
x –
– –
– –
– –
– –
– –
– –
– –
– –
– –
– –
– –
– x
x x
x
12. Dermatoză – – – x – – – – – – – – – – – – – – – – – –
13. Pneumoconioză – – – – x x – – – – – – – – – – – – – – – –
14. Îmbolnăviri respiratorii cronice
provocate de pulberi organice și
substanțe toxice iritante (emfizem
pulmonar, bronșită etc.) – – – – x x – – – – – – – – – – – – – – – –
15. Astm bronșic, rinită vasomotorie – – – – x x – – – – – – – – – – – – – – – –
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
16. Boli prin expunere la temperaturi
înalte sau scăzute (șoc, colaps
caloric, degerături) – – – x x x – – – – – – – – – – – – – – – x
17. Hipoacuzie, surditate de percepție – – – – – – – – – – – – – – – – – – x – – –
18. Cecitate – – – – – – – – – – – – – – – – x – – – – –
19. Tumori maligne, cancer
profesional x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
20. Artroze cronice, periartrite,
stiloidite, osteocondilite, bursite, – – – – – – – – x x x x x x x – – – – – – x

54
epicondilite, discopatii
21. Boala de vibrații – – – – – x – – – – – – – – – – – – x – x –
22. Tromboflebită – – – – – – – – – x x x x x x – – – – – – x
23. Laringite cronice, nodulii
cântăreților – – – – x – – – – – – – – – – – – – – – – –
24. Astenopatie acomodativă,
agravarea miopiei existente – – – – – – – – – – – – – – – – x – – – – –
25. Cataracta – – – – – – – – – – – – – – – – x – – – – –
26. Conjuctivite și keratoconjunctivite – – – – – – – – – – – – – – – – x – – – – –
27. Electrooftalmie – – – – – – – – – – – – – – – – x – – – – –
28. Boala de iradiere x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
29. Îmbolnăviri datorate
compresiunilor și
decompresiunilor – – – – – – – – – – – – – – – – – x – – – –
30. Boli infecțioase și parazitare x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
31. Nevroze de coordonare – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – x –
32. Sindrom cerebroastenic și tulburări
de termoreglare (datorită undelor
electromagnetice de înaltă
frecvență) – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – x –
33. Afecțiuni psihice – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – x –
34. Alte consecințe
Sursa: Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei

55

ANEXA 3.SCALA DE COTARE A GRAVITĂȚII ȘI
PROBABILITĂȚII CONSECINȚELOR ACȚIUNII FACTORILOR DE
RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

CLASE DE
GRAVITATE GRAVITATEA CONSECINȚELOR
CONSECINȚE
1 NEGLIJABILE  consecințe minore reversibile cu incapacitate de muncă pre -vizibilă până la 3 zile
calendaristice (vindecare fără tratament)
2 MICI  consecințe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă de 3 – 45 zile care
necesită tratament medical
3 MEDII  consecințe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă între 45 – 180 zile
care necesită tratament medical și prin spitalizare
4 MARI  consecințe ireversibile cu o diminuare a capacității de muncă de minimum 50 %,
individul putând să presteze o activitate profesională (invaliditate de gradul III)
5 GRAVE  consecințe ireversibile cu pierdere de 100 % a capacității de muncă, dar cu
posibilitate de autoservire, de autoconducere și de orientare spațială (invaliditate
de gradul II)
6 FOARTE GRAVE  consecințe ireversibile cu pierderea totală a capacității de muncă, de autoservire,
de autoconducție sau de orientare spațială (invaliditate de gradul I)
7 MAXIME  deces
CLASE DE
PROBABILITATE PROBABILITATEA CONSECINȚELOR
(frecvența probabilǎ de producere a consecințelor)
EVENIMENTE
1 EXTREM DE RARE extrem de mică
P > 10 ani
2 FOARTE RARE foarte mică
5 ani < P < 10 ani
3 RARE mică
2 ani < P < 5 ani
4 PUȚIN
FRECVENTE medie
1 an < P < 2 ani
5 FRECVENTE mare
1 lună < P < 1 an
6 FOARTE
FRECVENTE foarte mare
P < 1 lună

56
ANEXA 4 . GRILA DE EVALUARE A RISCURILOR
COMBINAȚIE ÎNTRE GRAVITATEA CONSECINȚELOR ȘI
PROBABILITATEA PRODUCERII LOR

CLASE DE PROBABILITATE
1
2 3 4 5 6

EXTREM DE
RAR
FOARTE RAR
RAR
PUȚIN FRECVENT
FRECVENT
FOARTE
FRECVENT CLASE DE
GRAVITATE
CONSECINȚE
P > 10 ani
5 ani < P < 10 ani
2 ani < P < 5 ani
1 an < P < 2 ani
1 lună < P < 1 an
P < 1 lună

7
MAXIME
DECES
(7,1)

(7,2)
(7,3)
(7,4)
(7,5)
(7,6)

6
FOARTE
GRAVE
INVALIDITATE GR.
I
(6,1)

(6,2)
(6,3)
(6,4)
(6,5)
(6,6)

5
GRAVE
INVALIDITATE GR.
II
(5,1)

(5,2)
(5,3)
(5,4)
(5,5)
(5,6)

4
MARI
INVALIDITATE GR.
III
(4,1)

(4,2)
(4,3)
(4,4)
(4,5)
(4,6)

3
MEDII
ITM 45 – 180 ZILE
(3,1)

(3,2)
(3,3)
(3,4)
(3,5)
(3,6)

2
MICI
ITM 3 – 45
ZILE
(2,1)

(2,2)
(2,3)
(2,4)
(2,5)
(2,6)

1
NEGLIJABILE
(1,1)

(1,2)
(1,3)
(1,4)
(1,5)
(1,6)

57

ANEXA 5 . SCALA DE ÎNCADRARE A NIVELURILOR DE
RISC/SECURITATE

NIVEL DE
RISC CUPLUL
GRAVITATE – PROBABILITATE NIVEL DE
SECURITATE
1 MINIM
(1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1) 7 MAXIM
2 FOARTE
MIC (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1) 6 FOARTE
MARE
3 MIC
(2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1) 5 MARE
4 MEDIU
(3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2) 4 MEDIU
5 MARE
(4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3) 3 MIC
6 FOARTE
MARE
(5,6) (6,4) (6,5) (7,4) 2 FOARTE
MIC
7 MAXIM
(6,6) (7,5) (7,6) 1 MINIM

58
ANEXA 6 . F I Ș A D E E V A L U A R E A L O C U L U I D E M U N C Ă

UNITATEA: …………………… F I Ș A D E E V A L U A R E A
L O C U L U I D E M U N C Ă NUMĂR PERSOANE EXPUSE:……..
SECȚIA:……………………….. DURATA EXPUNERII : 8 h
LOCUL DE MUNCǍ:Lucrător comercial ECHIPA DE EVALUARE:……………
COMPONENTA
SISTEMULUI DE
MUNCĂ FACTORI DE RISC
IDENTIFICAȚI FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE
A FACTORILOR DE RISC
(descriere, parametri)
CONSECINȚA
MAXIMĂ
PREVIZIBILĂ
CLASA DE
GRAVITATE
CLASA DE
PROBABILITA
TE NIVEL DE
RISC
0 1 2 3 4 5 6
Executant
Acțiuni greș ite
Alunecarea și că derea pe suprafețele netede și umede
sau îngheț ate, pe tra seele de deplasare pedestră
ITM
45-180 zile 3 2 2
Indisponibilitatea pentru muncă a colectivului,
conflicte între colegi sau angajați și conducere. INV
GR.II 5 1 3
Așezarea necorespunză toare a mă rfurilor pe rafturi ITM
3-45 zile 2 3 2
Sarcina de
muncă
Conținut necoresp. Î n
raport cu cerintele de
securitate Solicitare fizică prin lucru în picioare; deplasă ri
frecvente printre rafturi ITM
3-45 zile 2 2 2

59
Sarcina
sub/supradimensionala
în raport cu cerinț ele de
securitate
Agresare fizică și verbală a angajatului de către
clienți ITM
45-180 zile 3 1 2
Jaf armat, în special pe timpul înserării Deces 7 1 3
Mediul de
muncă
Factori de risc f izic
Calamități naturale: tră snete, seisme, furtuni etc Deces 7 1 3
Lumina artifici ală – lămpi fluorescente ITM
3-45 zile 2 2 2
Mijloace de
producție Factori de risc m ecanic
Leziuni provocate de neatenție prin lovirea sau
înțeparea cu obiectele înconjurătoare de la locul de
muncă ITM
45-180 zile 3 2 2
Alunecare, rostogolire, ră sturnare a obiec telor
voluminoase sau grele, în timpul manipulă rii lor ITM
3-45 zile 2 2 2
Factori de risc e lectric
Elect rocutare prin atingere indirectă ș i utiliz area unor
surse de alimentare fără împământare sau cu
împământare necorespunză toare Deces 7 2 4
Factori de r isc biologic
Contact cu ciuperci/bacterii/viruși prin intermediul
banilor încasați de la clienț i ITM
45-180 zile 3 2 2

60

ANEXA 7 .FIȘA DE MĂSURI PROPUSE

FIȘA DE MǍSURI PROPUSE
Nr. crt. LOC DE MUNCĂ/
FACTOR DE RISC NIVEL
DE RISC MĂSURA PROPUSĂ
Nominalizarea măsurii Competențe/răspunderi Termene
1 Alunecarea și căderea pe
suprafețele netede și umede sau
înghețate, pe traseele de
deplasare pedestră
2 Măsură organizatorică -menținerea
suprafețelor și a căilor de acces în
stare perfectă de curățenie Conducătorul locului de
muncă Permanent
2 Calamități naturale: trăsnete,
seisme, furtuni etc 3 Măsură organizatorică -instruirea
salariațiilor privind situațiile de
urgență Conducătorul locului de
muncă Conform graficului
de muncă
3 Electrocutare prin atingere
indirectă și utilizarea unor
surse de alimentare fără
împământare sau cu
împamantare
necorespunzatoare
4 Măsură tehnică – Defecțiuni la rețelele
și echipamentele electrice se vor face
numai de către personal calificat
(autorizat) Personal autorizat Lunar

61