1INTRODUCEREScopulcercetăriirealizateînaceastălucraredelicențăestedeaprezentapotențialulturisticalorasuluiHarsovatoateaspecteleșicutoatecaracteristicilesale,precumșidearealizaoimaginedeansambluasupravalorificăriiprezenteaacestuipotențial,identificândposibilitățiledevalorificaresuperioarăasaînviitor.Lucrareaestestructuratăîntreicapitole.ÎnprimulcapitolestedescrisorasulHarsova,unscurtistoric,asezare,potentialulnatural(relief,clima,fauna,vegetatie,hidrografie,zoneprotejate,soluri).ÎnaldoileacapitolesteprezentatpotentialulturisticantropicalorasuluiHarsova(obiectiveturistice,structuridecazare,agrementsialimentatie,infrastructuradetransport).IncapitolultreisuntprezentatemodalitatiledevalorificareapotentialuluituristicsistrategiileadoptatedecatreconsiliullocalpentrudezvoltareaturismuluisianalizaSWOTaorasului.Obiectiveprincipale!DescriereadetaliataapotențialuluituristicdinorasulHarsova,incluzândatâtpotențialulturistic,formatdinatracțiinaturaleșiantropice,precumșibazatehnico-materialădinturism,alăturideinfrastructurageneralăcareinfluențeazăactivitateaturisticădinzonaanalizată.!AnalizacantitativășicalitativăaelementelorpatrimoniuluituristicdinstarțiuneaPoianaBrasov,atâtprinevaluareapotențialuluituristicnatural,catsialceluiantropic.!OrganizareașistructurareapotențialuluituristicdinorasulHarsova,prindeterminareaconcretășidescriereadetaliatăaformelordeturismșiaactivitățilorturisticedinaceastăzonă.!Ilustrareaprincipalelorelementealepotențialuluituristicprinfotografiișiimaginidecalitatesuperioară,caresăpoatăsusțineșicontribuiactivladescriereacâtmaidetaliatăapotențialuluituristic.!Determinareaaspectelorpozitiveșiaspectelornegativeceinfluențeazăactivitateaturisticădinzonastudiată,stabilindelementelecaresuntbeneficepentruvalorificareasuperioarăapotențialuluituristic,precumșiaelementelorceafecteazănegativvalorificareapotențialuluituristic. 2CAPITOLULIPOTENTIALULTURISTICNATURALALORASULUIHARSOVA1.1.Asezaregeografica Distanțacareîldespartedereședințadejudeț,orașulConstanța,estede85Km.La100kmspreNord-EstseaflăorașulTulcea,laaproximativ100KmspreNord-VestseaflăorașulBrăilaiarla60KmspreVestseaflăorașulSlobozia.OrașulHîrșovaseînvecineazălaNordșiEstcuteritoriulcomuneiCiobanu,laSud-EstcuteritoriulcomuneiHoria,laSudcufluviulDunărea(pemalulstângfiindInsulaIalomiței),laVestcufluviulDunărea(pemalulopusfiindInsulăMareaBrăilei).Suprafațateritoriuluiestede10.902ha.OrașulHîrșovaesteașezatînparteadeNVajudețuluiConstanța,lakm.253șipeDN2A(E60).Statutuldeportșinodrutier,precumșiapropiereadeaeroportulConstanța-MihailKogălniceanu,îipermitecontactecutoatelocalitățiledinRomâniașiEuropapecaleaerianașirutieră.Estemărginitdedealuricuînălțimeamaximăde88,5m.Suprafațasa,deșimică,îmbinăelementedepodișșiluncă,cucaracteristiciledeflorășifaunăspecifice. 3OrașulestestrăbătutdeDN2A,E60.DelaHîrșovaseporneștecătrejudețulTulceaprinDN22A,iardecomunelelimitrofeestelegatprindrumurijudețene,toateasfaltate.OrașulHîrșovaafostunimportantcentrucomercialundeseperindauatâtnavedemărfuricâtșidepersoane,înprezentnumaiexistănicimăcarunpontonpentruacostareaeventualelornavecetranziteazăDunărea.Situatînextremitateanord-vesticăajudețuluiConstanța,pemaluldreptalDunării,înavaldeconfluențaDunăriivechicubrațulBorcea,orașulHîrșovaareosuprafațăde10182hadincare:!intravilan=511,04ha;!vatraorașuluiHîrșova=406,99ha;!trupuriizolate=59,11ha;!vatrasatVadu–Oii=44,11ha;!extravilan=9670,96ha.Orașulareîncomponențasa2localități,orașulpropriu-zisșisatulVadu-Oii,situatla10KmNord-VestînimediataapropiereapoduluirutierGiurgeni–Vadu-Oii.IntravilanulactualalunitățiiteritorialadministrativeestecelprevăzutînLegeaFonduluiFunciarnr18/1991actualizatăîn2016,lacares-auadăugatsuprafețeleintroduseînintravilanulterior,aprobatedeOCAOTA,parcelatepentrulocuințe.1.2.ScurtistoricHârșovaesteolocalitatecuvechimedeșaptemilenii.Înparteadesud-estalocalității,pemalulDunării,segăseșteoașezareneo-eneoliticădezvoltatăsubformauneiridicăturidecca.12mcaurmareadistrugeriișirefacerilorsuccesivealocuințelordinlut.Cercetăriledeaiciauidentificatocomunitateumanăcares-aocupatcuvânătoarea,pescuitul,cultivareapământuluișicreștereaanimalelor.Aufostidentificate,princercetări,schimburicomercialecucomunitățidepespațiimultmaiîndepărtate.Epocileurmătoaresuntbineilustrate.Pevatralocalitățiisegăsescmaimulteașezărideepocabronzuluișifierului.Înantichitate,comunitățiledeaiciaucunoscutceamaimaredezvoltare.Acesteas-auaflatînstrânsălegăturăcuorașeledepelitoralulvesticalMăriiNegre(HistriașiTomis,cudeosebire).Epocaromanăamarcatputernicistoriaoamenilordeaici.Cel 4maiprobabil,înadouajumătateasecoluluiIp.Chr.s-aclăditfortificațiacunoscutăînizvoareleromanecunumeleCarsium(untoponimdeoriginetracicălegatdeaspectulstâncosalzonei,delacarederivășinumeledeastăzi,slavizat,allocalității.Punctuldevederepotrivitcăruianumeleactualsetragedelacuvintelehîrsîz-ovaceeaceînseamnavadulhoțilorestecutotuleronatșinerealistdinpunctdevederetopografic.Îndocumentelecadiilordinperioadastapâniriiotomane,cetateaestetrecutăcunumeleHarisova,iarpehărțilegermanedinsecoleleXVII-XVIIIogăsimcunumeledeChirschowa,Hirsowe,Kersova,iarînsecolulalXIX-lea,Hirsowa.ÎnsecolulalXVII-leacelebrulcălătorEvliaCelebi,careavizitatlocalitatea,precizacănumelevinedinexpresiaodovanhîrsgeliyorcaresetraduceprinvineursul(hârs)dinșes(câmpie).Vorbeleacesteaaufostrostitedesultanlacucerireafortificației.Apărătoriicetățiiaufolositpieideurspentrua-isperiapeturci.Atuncisultanulastrigat;Odovanhîrsgeliyor!,pecetluindastfelnumeleacesteia.Cetateaestedistrusăînepocamarilorinvaziișirefăcutătotdeatâteaori.SuntatestatereconstrucțiidintimpulîmpărațilorConstantincelMareșiJustiniandinsecoleleIV-VIp.Chr.DinadouajumătateasecoluluialVII-lea,dupăașezareabulgarilorlasuddeDunăreseîntrerupcontacteleculumearăsăriteană.AbiaînsecolulalX-leabizantiniirevinlaDunăreșireconstruiescvechilefortificații,întrecareșipeceadelaCarsium.EsteposibilcaînsecolulalXIII-leaașezareasăfifostsubadministrațiegenoveză.ÎnsecolulalXIV-lea,întimpulluiMirceacelBătrân,intrăîncomponențaTăriiRomânești.ÎntresecolulalXV-leașiprimaparteasecoluluialXIX-leaestefortificațieotomană.Orașulcunoașteomareînflorire.La1651EvliaCelebifaceodescriereaacestuia:avea1600case,geamii,băi,bazarșieraapăratdeunzidde3000pași.Cupuțintimpînaintededistrugereasa,cetateaesteimortalizatăîntr-undesendupăcaresefaccelebrelelitografii,decătreA.vonSaar,la1826.ÎnsecolulalXIX-leaaicisosescmocaniiardelenicareconstruiescorașulmodern.CentrulacestuiaseaflapemalulDunării.Înjurulportuluiseconstruiescpravalii,depozite,bănci,iarpedealuldinsprevest,oscoalămonumentalășiobisericăpemăsură.Școalaaadăpostitșiunmuzeu,primulmuzeuregionalalDobrogei.Întimpulprimuluirăzboimondialorașulafostarsînîntregime.Distrugerimaris-aufăcutșiînaldoilearăzboimondial.Epocaregimuluicomunistamarcatînceputuldecăderiiorașului.Dintr-uncentrualcomerțuluicucereale,centruadministrativșijudecătoresc,afostreclăditcuonouaidentitate. 5AufostînchiseJudecătoria,Procuratura,Muzeul.Economiaacăpătatuncaractermeșteșugăresc.Lipsitderesurse,orașuladecăzut.Mulțilocuitoriaumigratspreorașeleînvecinate(Tulcea,Constanța,Slobozia).Înultimiianiairegimuluicomunist,toateclădirilevechi,istoricedinparteacentralăaorașului,lasatespecialînruină,aufostdemolateșis-auconstruitblocuri.Învecinătates-aridicatșioplatformăindustrialăundes-aconstruitoîntreprinderedesîrmășicabluricarefuncționeazășiparțialunșantiernavalruginitastăzi.La20deanidupăprăbușirearegimuluicomunist,localitateanu-șiregăseștevechiuldestin.Ceicareauadministratlocalitateaviseazăîncăsăofacăunputerniccentruindustrial,ceeaceesteimposibil,înlipsaunorresursenaturaleșiinfrastructuriadecvate.Așasefacecădepestemaorașuluiadoptatăîn1933,cruceașisemilunaaufostînlocuitecusemiroatadințată,simbolaluneiindustriiaproapeinexistente,șiancora,simbolportuar,darșialsperanței,încazuldefață,cutotulîntâmplător.PorninddelaexperiențaaltorașezărisimilaredinEuropașidinspațiulapropiat,trebuiescpuseînvaloareresurseleexistente:lutul,foartebunpentrumaterialedeconstrucții,calcarul,monumenteleistoricecarepotfiobazăsolidăpentruturismulculturalșiapeletermo-sulfuroasedinamonte,excelentepentruafecțiunireumatismale.1.3.ReliefOrașulHîrșovaprezintăunpatrimoniunatural-geologicșipeisagisticdeimportanțămondială,careformeazăunansambluunicînțarășiînEuropa.StructurogenezadealurilorDobrogei,începutăîncădinProterozoic(acum1,7–1,8miliardedeani),cândafostdefinitivatsoclulsud-dobrogean,s-aîncheiatimediatdupămișcărilechimerice(acum140–150milioaneani),timpîncareșiținuturiledobrogeneaudevenitstabile,intrândînregimdecratogen.Întotacestmareintervaldetimp,datorităfragmentăriișimișcărilortectoniceverticale,teritoriulDobrogeiafostînmaimultefazetotalsaunumaiparțialacoperitdeapemarine,cânds-auacumulatformațiunisedimentarecufaciesuridiferite,acesteafiindmaimultsaumaipuținfaliate,dislocatesauondulate.Interacțiuneafactorilorfizico-geograficiageneratunpeisajnatural,îngeneralomogen,cuopondereînsemnatăareliefuluidedealșipodișcuaspectmaivăluritînextremitateaesticăaorașului.Teritoriulestefoarteinteresantdinpunctdevederegeologic,reprezentândunadevăratmozaic.Lasudseaflăocuverturădeloessșicalcarelejurasicașezatepeunfundamentdeșisturi 6verzi.Înmaremăsură,sedimentelecalcaroaseconținurmealeviețuitoarelorjurasice.ÎnDealulBăroi,peparteavestică,învecheacarieră,maipotfigăsiteîncăfosilejurasice.Răspândireamareacalcarelorafavorizataparițiaîntimpanumeroaseformecarstice,expuseetajat,pemaimulteniveledecarstificare-dinjurasic,baremian,eocenșisarmațian,devenitefosile.Înpeisajuldealurilorseevidențiazăinterfluviilenetedesauușorondulateșireliefulcarsticactualșianteloessian,alcătuitdinformeendocarstice-depresiunicarsticeendoreice,poliinedrenate,doline,lapiezuri,văicuaspectdecheietc.Asociereasolurilorcernoziomice,caresuntcelemaiextinseînzonă,cusolurilemaipuținevoluate,careocupăceamaimarepartedinzonaafavorizatostructurăafonduluifunciardominatdeprezențaterenuriloragricolecupeste70%;restulaparținândarbuștilor,pădurilorșialtorfolosințe.Esteremarcabilăfrumusețeapeisajuluinatural,darnusepoateapreciapozitivpeisajulcultivat.Frumusețeapeisajului,prezențasiturilornatura2000,granițacufluviulDunărea,oferămarioportunitățituristiceneexploatateșicaretrebuiescvalorificate.“DealulBăroi”,înaval.Calcareleimpregnatecuoxiddefierdaustânciioimaginespectaculoasă.ÎnălțimeaadăposteșteunuldincelemaiimportantepunctefosiliferedepeliniaDunăriișioașezarehallstatt-ianăcunecropolaaferentă. 7“DealulCeleaMare”,înamonte.Facepartedinsuprafațaprotejată«CeleaMare-ValealuiEne»cuosuprafațăde54ha.Aicisuntresturialepădurilordefoioasecareacopereau,învechime,platoulDobrogeiCentrale. “CeleaMică”–“MoșușiBaba”,relicvealedealurilorjurasicemodelatedevânturișiploi. 81.4.ClimaClimatulspecificDobrogeiestediferitdecelcontinentaldatorităformelorderelieffoartevariate:stepă,dealuri,influențemarine;precipitațiivariate.Estecaracterizatdeierniaspreînsoțiteuneoridevânturiputernicedinnord-estșivericălduroase.TemperaturaaeruluiesteelementulclimaticasupracăruiasemanifestămaiintensinfluențaDunării,șideaceeaseconstatăoîntârziereaperioadeiderăcireșiîncălzireaaerului,ceeacefacecatoamnelesăfielungișicălduroase,iarprimăverileîntârziateșimairăcoroase.Particularitățileclimaticealeteritoriuluidobrogeanînaceastăzonăevidențiazăungraddecontinentalismpronunțatcaracterizatprinoscilațiivaloricemaridiurneșianualealetemperaturiiaerului,prinumezealăredusășicantitățimicideprecipitații.Aicisemanifestănuanțaponticăcuploiraredartorențiale.Precipitațiileatmosfericeconstituiedeasemeneaunuldinfactoriiclimatericiimportanțicecondiționeazăînprimulrânddesfășurareaactivitățiloragricole.Ceamaimarecantitatedeprecipitații(cupericoldeinundare)de96,7mms-aînregistratîn02.09.1971șiîn12.07.2005.Numărulmediualzilelorcuprecipitațiisolideînregistratînaceastăperioadăafostde20,2zilecupondereaînianuarie–5,6zile,iarnumăruldezilecusolulacoperitdezăpadăestede31,2zile.RegimuleolianestecaracterizatînorașulHarșovadeofrecvențămareazilelorcuvânt,variațiadirecțiilorșiomedieavitezelormairidicată.Dindateledesintezădeținutepeoperioadămaimaredetimp(10-40ani),rezultăurmătoarelecaracteristicialeregimuluieoliandinzonaHarșova:!frecvențămareavânturilor(87%)șiovariațiemareadirecțiiloravândînsăcadominantenordul(17,3%),sud-estul(15,3%)șinord-vestul(13,6%).Înanotimpulrecedominăvânturiledinnordșinord-est,iarînanotimpulcaldvalorimariînregistreazășivânturiledinsud-estșisud.Vitezamedieînregistreazăvalorimaricomparativcualtezonegeografice,maialesînanotimpulrece.Circulațiaaeruluicuovitezămaimarede2m/sdeținepondereacu64,6%,valoarecepoatefiluatăîncalcululpotențialuluienergeticeolianalzonei.!Frecvențașivitezavântuluipedirecțiiconstituieunfactorimportantîncondiționareaunorsoluțiiurbanisticelegatededezvoltareaunorzonefuncționaleșiprotejareafațădesurseledepoluare. 91.5.ReteauahidrograficaDinpunctdevederehidrografic,orașulHarșovaestedominatdeprezențafluviuluiDunărea.ÎnzonaHarșovafluviulDunăreaareolățimedeaproximativ380mșiadâncimede8m.ValeaDunăriiesteasimetrică,curgedelasudsprenord,maluldobrogeafiindînaltșiabrupt,fărăterase.Datorităfaptuluicătraverseazăomultitudinederegiuninaturale,cursulinferioralDunăriiesteîmpărțitîncincisectoare:defileulcarpatic,sectorulsud-pontic,sectorulponticorientalcubălți,sectorulpredobrogean(Harșova)șisectoruldeltaic.Prezintăimportanțădeosebităpentru:navigație,hidroenergie,piscicultură,turism,fiindtotodatășioimportantăsursădeapăpentruagricultură,industrieșipopulație.RegimulhidrologicalDunăriiesteinfluențatdenivelulprecipitațiilorșideafluențiipecareîiprimește.RegimulhidrologicalimentatdeploișizăpeziafăcutposibilănavigațiapeDunăreîntottimpulanului,iarcondițiiledemediușiresurseledehranăoferiteaufacilitatdezvoltareaașezărilorumane.ReferitorlarolulDunăriiînconturarearețeleideașezăridepemalulsăudreptseevidențiazăcâtevaaspectedefavorabilitate:"Existențaunorcetăți,inclusivedavele;"Luncafertilășibălțilebogate;"Consolidareadrumuluiscitic;"Posibilitateaincluderiiînacțiuneageneralădemodernizareatransportuluifluvial.1.6.VegetatiasifaunaÎnfuncțiedecondițiilefizico-geografice,peteritoriulorașuluiHarșovasuntconcentrateunnumărmaredeecosisteme,deomarevarietate,începândcuecosistemeleterestredestepă,silvostepășipăduresfârșindcuecosistemeleacvaticeșilacustre.Specialiștiiaugrupatvegetațiaîntreicategorii:acvatică,palustrășideuscat,avândcaracteristicidistincte:!Vegetațiaacvatică,prezentăpefluviulDunărea,estereprezentatăprinplantehidrofilesubmerseșiplantecufrunzeplutitoare: 10"plantelehidrofilesubmerseaufixaterădăcinileînnămol,cadeexemplubroscarița(Potamogetumcrispus),mărarul(Potamogetumpectinatus),brădișul(Myriophyllumsp),coadacalului(Hippuresvulgaris),ciumaapei(Elodeacanadensis),etc."plantelecufrunzeplutitoaresuntreprezentateînspecialprinnufărulalb(Nimpheaalbă),nufărulgalben(Nimphealuteum),iarbabroaștelor(Hydrocaharismorsusranae),broscărița(Potamogetumnatans),mătaseabroaștei(Spyrogirasp),alge(characee),etc.!Vegetațiapalustră,specificăsectoarelormlăștinoasepredominantedestufărișformatdinstuf,plaur,papură,pipirigșirogoz.!Vegetațiadeuscatestereprezentatădepăduriledelunciconstituitedinsălcii(Sălixalbă),plopcanadian(Plopuscanadensis)șiarțaramerican(Acesnegunda),depăduriledeamesteccompusedingorun(Quercuspetraea)șicer(Quercuscerris),uneorișicuamestecdetei(Tiliatomentosa),fag(Fagussylvatica),paltin(Acerplatanoides),precumșidinpajiștiredusecasuprafață.Ținutulsecaracterizeazăprintr-unfenomendemigrațiefloristicdeosebitdeaccentuat,datorităparticularitățilorclimatice,tipurilordesolșiprinsituarealaconfluențacăilordemigrațieunorelementefitogeograficefoartevariate.Biotopulstepeiesteunuldiferitdecelalpădurilor.Cadpuțineprecipitații,numaimultde400-600mmpean.Luminozitateaesteridicată.Temperaturamedieiarnaestede-10°C…-5°C,iarvarapoateajungepânăla30…35°C.Stepelesedezvoltăpesoluridinclasamolisoluri:cernoziomuri,soluricenușiișicafenii.OmarevarietatedespeciideflorășifaunădepeteritoriulorașuluiHîrșovaprezintăoimportanțăeconomicășisocialădeosebită,avândutilizărimultipleîndiferitesectoaredeactivitate.Caurmare,presiuneaantropicăasupraresurselornaturaledeflorășifaunăacrescutconsiderabil.Zonadeluncăestecaracterizatădevegetațiehigrofilă,dominantefiindtyphaceae-ele(stufuri).Ceamaimareparteateritoriuluiadministrativestealcătuitdinterenagricolpecarevegetațiaesteconstituitădeplanteledecultură.Terenurileinundabileseparatederestulteritoriuluicudiguridepământ,precumșiostroavelecarefacpartedinteritoriulorașuluiHîrșovasuntocupatedepădureîncarepredominăplopulșisalcia.Floraestedominatădegramineeșidinplantecurizomi(caresedezvoltărapiddupăceaparcondițiifavorabile),darșidintufărișurișiplantespinoase.Exemple:Avenasativa-ovăz,Salviaofficinalissalvie,Obioneverrucifera 11colilie,Eryngiumplanumspinulvântului,etc.Arboriișiarbuștiilipsescdincadrulstepelor.Zonastepei,culimitasuperioarăde50-100maltitudine,cuprindeovegetațiesuperioarădoarînlocurileimpropriiculturilorpefâșiiledepășuni.Zonasilvostepeiocupăspațiiredusecasuprafațășiaparesubformădepâlcuriizolatepeversanțiivăilorabrupte.Aiciexistăplanteierboase,porumbarișitufedepăducel.Sepotîntâlnioseriedeplantespecificeregiunii:clopoțelul,garofița,cimbrișoruletc,precumșivegetațiaspecificăpășunilor:cornul,șocul,măceșul.Înpoienilecuvegetațieierboasăseîntâlnește:păiușul,sulfina,iarînunelepășuni:firuță,păpădia,pelinul,coadașoricelului,laptelecucului.Într-ostrânsălegăturăcurăspândireasolurilorșivegetațieiîntâlnimovarietatefoartemaredeviețuitoare.Datorităacestorraporturideinterdependențărăspândireateritorialăaviețuitoarelorurmeazăaproapefidelarealeledevegetație.Păsăriledestepăcelemaicunoscutesuntdropia(Otistarda)șispârcaciul(Otistetrax),declaratemonumentealenaturii,prepelița(Coturnixcoturnix),graurul(Sturnusvulgaris),lăcustarul(Sturnusroseus),mareamatoaredelăcuste,căroraliseadaugăciocârlia(Melanocoryphacalandra),dumbrăveanca(Coraciasgarrulus),fisadecâmp(Anthuscopestris)șiprigoriilemulticolore(Meropsapiaster).Păsărilerăpitoareîșiaușielereprezentanțiilor:șorecarulmare(Buteorufinus),acvilasudică(Aquilarapaxorientalis),șorecarulîncălțat(Buteolagopus)șieretelealb(Circousmacrourus).Zonaestetraversatădemilioanedepăsăricaretrecpeaicispreșidinsprenord-estulEuropei.Existăaicinunumaiunnumărmaredespecii,cișicelmaimarenumărdeexemplaredepăsărisălbaticedințară.Listapăsărilorcuprinde372despecii:95dintreacesteaseaflăpeDirectivaPăsărilor,iardintreaceste95despeciiînjurde32cuibărescînzona.Păsărilecaracteristicesuntpotârnichea,graurul,uliulporumbarșișerparul.Laacesteaseadaugăguguștiuculșivrabia.Lavenireaprimăverii,speciiledepăsăriseînmulțesc,fiindprezenteînzonășibarza,rândunica,lăstunul,cucul,pupăza.Iarna,încâmpurilesatuluiîșicautăhranastolurimaridegâștesălbaticevenitedinregiunilemairecialeEuropei.PrintrespeciilecaracteristicestepeidinzonaorașuluiHîrșovasenumărăpopândăul,celmaidăunătordintrerozătoareprecumșiiepurelevânăt.Semaiîntâlnescînnumărmareorbetelemic,șoareceledecâmpșișobolanulcenușiu.Dintreanimalelecarnivoreputemamintidihoruldestepă,dihorulpătatșigrivanul.Reptilelesuntreprezentatepringușterulvărgat,șopârladestepășibroascațestoasădobrogeană.Dintrepăsăriamintimpotârnichea,graurul,coțofana,uliulporumbar,uliulșerpar,prepelițașiciocârlia.Faunistic,seînregistrează 12dominarearozătoarelorșiapăsărilor,darșireptilereprezentatepringușterulvărgat,șopârlădefrunzar,etc.Alăturidespeciiledeanimalecaresuntcrescuteîngospodăriilepopulației:bovine,ovine,caprine,porcine,păsărirațe,găini,gâște,curci,creșteînstaresălbaticăfazanul,iepureledecâmp,porumbeiisălbatici.Înstepe,abundențahraneifacefaunasăfiebogatădinpunctdevederealnumăruluideindivizișinualnumăruluidespecii.Încondițiileactuale,destepăputernicfolosităpentruculturidecerealeșiplantetehnice,predominărozătoareleșipăsările,întrucâtacesteas-auadaptatcuușurințălacondițiilecreateînurmatransformăriistepeiînterenuriagricole.Deaceea,înzonă,mainumeroasesuntrozătoarele,reprezentatedehârciogi,popândăi,iepuri,orbeți.Aparșiinsectivoreprecumariciulșililiacul.Carnivorelesuntreprezentatededihoruldestepă,vulpea,nevăstuica.Dintrereptilegăsimșopârladeiarbă,iardintreinsecte,speciideortoptere,lepidoptere,coleoptere.Prezențalizierelordepădure,facesăaparăpecâmpurișicăpriorul.PemalulDunăriisuntîntâlnitefrecventexemplarede:șarpedeapă,peștiimportanțipentrupescuit(caras,crap,biban,șalău)șinumeroasepăsări:chiriachite,pescăruși,cormorani,stârci,cufundaci,fugaci,gâște,majoritateaoaspețideprimăvară.Dintremamiferelemairarîntâlnitespecifice:vulpeacărbunăreasă,pârșuldecopac,jderuldepiatrășidihorulpătat.ApelefluviuluiDunăreaconstituieunfactordeterminantînprezențauneiavifaunebogatereprezentateprinnumeroasespeciienumerate.Canaralelenordiceaufostîmprejmuitecuoperdeadecopaciînanii1978-1979șiastfelaufostincluseîntrupuldepădureLangea-cantonul5,aparținândOcoluluiSilvicHarșova.1.7.ZoneprotejatePeteritoriullocalitățiisegăsescdouărezervații:CanaraleledinportulHîrșova,cuvaloarepeisagistică,unicepetraseulDunăriideJos,douăstâncicuînălțimeadepeste30m,abrupte,deasupraapeișiCeleaMică,ValealuiEne,lacca.2kmînamonte,oarieprotejatăpecaresemaipăstreazăresturidinpădureacareacopereaplatouldobrogeancusutedeaniînurmă.CanaraleledinPortulHîrșovasuntînscrisepelistamonumentelorîncadin1943,șifacpartedinAriaprotejată,,CeleaMare-ValealuiEne“.Acestecanarale,suntsituateînavaldeactualulport,pemaluldreptalfluviuluiDunărea,acoloundeșuvițeledeapăalefluviuluiîncepsăseîmpleteascăpentruunscurttimp.ZonaafostdeclaratăAriedeProtecțieSpecialaAvifaunistica 13prinHotărâreadeGuvernnr.1284din24octombrie2007(privinddeclarareaariilordeprotecțiespecialăavifaunisticăcaparteintegrantăarețeleiecologiceeuropeneNatura2000înRomânia)șiseîntindepeosuprafațăde7.406hectare.PesuprafațateritorialăasituluiseaflărezervațianaturalăCanaraleledelaHîrșova(monumentalnaturii),abrupturistancoaseconstituitedincalcareatribuiteperioadeigeologiceajurasicului,însubstratelecăroraaufostidentificateimportantedepozitecuresturifosiledespongierișicorali.ÎnperioadajurasicăpeteritoriulHârșoveiseaflaomarecaldă,puținadâncă,încaresedezvoltaofaunărecifală,cucorali,spongierișiamoniți.ApeleDunăriiaufăcutosecțiuneprinacestecalcare,săpândunreliefspectaculos,caresuscităadmirațiavizitatorilor.Legendepopularefacreferirelaacesteformecarstice,carepotfiadmirateatâtdepeuscat,câtșidepeDunăre.CanaraleleHârșoveireprezintăvechicarieredecalcardeunaspectpeisagisticunicpeteritoriuljudețului.CanaraleledelaHArșovaesteoariedeprotecțiespecialăavifaunistică-SPA(sitNatura2000)Ariaprotejată(încadratăînbioregiuneageograficăstepică)reprezintăozonănaturală(lacuri,râuri,stepe,terenuriarabilecultivate,pajiștinaturale,pășuni,păduridefoioase,păduriîntranziție)ceadăposteșteșiasigurăcondițiidehrană,cuibăritșiviețuirepentrumaimultespeciidepăsărimigratoare,depasajsausedentare(uneleprotejateprinlege).Înarealulsituluiestesemnalatăprezențamaimultorpăsăridepasaj,cuspeciide:egretămare(Egrettaalba),egretămică(Egrettagarzetta),cormorantmic(Phalacrocoraxpygmeus)saucormoranmare(Phalacrocoraxcarbo),pescărușrâzător(Larusridibundus),stârcgalben(Ardeolaralloides),starccenusiu(Ardeacinerea),lisita(Gallinulachloropus),tiganus(Plegadisfalcinellus),pelicancomun(Pelecanusonocrotalus),lopatar(Platalealeucorodia)saubarzaalbă(Ciconiaciconia);Speciicuibăritoare:vântureldeseară(Falcovespertinus),ciocănitoareaverzuie(Picuscanus),dumbraveanca(Coraciasgarrulus),șerpar(Circaetusgallicus),acvilăpitică(Hieraaetuspennatus),sfrâncioc-roșiatic(Laniuscollurio),ciocârliedebărăgan(Melanocoryphacalandra),ciocârlie-cu-degete-scurte(Calandrellabrachydactyla),ciocănitoareadegrădină(redirecționaredelaDendrocopossyriacus)saupăsăricareierneazăînsit:codalb(Haliaeetusalbicilla)șigâscacupieptrosu(Brantaruficollis). 141.8.SolurileSolulesteunamestecdemateriedinplante,mineraleșianimalecareseformeazăîntr-unprocesfoartelung,poateduramiideani.Solulestenecesarpentrucreștereamajoritățiiplantelorșiesențialpentrutoatăproducțiaagricolă.Repartițiaînteritoriuaprincipalelortipurișisubtipuridesoluriestecondiționatădefactoriiclimatici,dereliefșiantropici:volumuledaficutil,compactarea,pantaterenului,toateacesteaseregăsescînformulaunitățiidesol.Condițiaclimaticășidevegetațieaținutuluidestepăafavorizatomineralizareaccentuatăapărțiiorganice.RepartițiageograficăaunitățilorteritorialedesolurirespectăconfigurațiapedologicădinDobrogea,undesegăsescsoluridetipul:aluviosoluri,regosoluri,psamosoluri,kastanoziomuri,cernoziomuri,gleiosolurișierodosoluri.Toatesoluriles-auformatsubacțiuneadominantăaunuisingurprocespedogenetic:biacumularedetipstepic(humustipmull-calcic).Acestaaevoluatdiferitînfuncțiederocăparentalăasupracăreiaaacționat(loess,calcare,coluviișialuviuni)șinivelulpânzeipedofreatice.Astfelpedepozitelegroasedeloesss-auformatmolisoluri:soluribălanevermice.Solurilebălane,denumiteșibrunedeschisedestepăsaunormalesauînchise,secaracterizeazăprinloessuricutexturămaigrosieră(lutonisipoasăsprenisipolutoasă)conținutmairidicatdecarbonațidelasuprafațășiconținutmaiscăzutdehumus(deregulămoderat)datoritămineralizăriiintense.Deaceeaeleprezintăunepipedonmollicmaideschislaculoaredecâtcernoziomurile.Peterenurilesituatepepantemaimaride3%solificareaafostîncetinităsauchiaropritădatorităeroziuniipluvionivaleșieoliene,ducândlaaparițiasolurilorbălaneerodateșiaregosolurilor.Eliminareatotalăaepipedonuluidebioacumulareafavorizat,pepantemaimaride7%prezențaerodisolurilor(loessdelasuprafață).Acoloundeaparlazicalcarelesolificareanuafostposibilădecâtînmicămăsurășiastfelapar,maialesînterenurileneproductivesaufolositecapășuni,litosoluricarederegulăsuntasociatecurocădurălazi.Cândacesteasegăsescsubopăturăsubțiredeloess,volumuledaficsereducesubstanțial(subtipurirendzinicelaregosolșierodisol).Înzonadeluncăbioacumulareaareloc,pedepozitealuviale,încondițiileexistențeiunuiexcesdeumiditatecefavorizeazăproceseledereducereșiaparițiafenomenelordehidromorfism. 15Înfuncțiedegrosimeaepipedonuluimollicaicis-auformatlacovistișisolurigleice.Astfelpedepozitelegroasedeloesss-auformatmolisoluri:soluribălanevermice.Solurilebălane,denumiteșibrunedeschisedestepăsaunormalesauînchise,secaracterizeazăprinloessuricutexturămaigrosieră(lutonisipoasăsprenisipolutoasă)conținutmairidicatdecarbonațidelasuprafațășiconținutmaiscăzutdehumus(deregulămoderat)datoritămineralizăriiintense.Deaceeaeleprezintăunepipedonmollicmaideschislaculoaredecâtcernoziomurile.Poluareasoluluiesteacumulareadecompușichimicitoxici,săruri,patogeni,saumaterialradioactiveșimetalegrelecarepotafectaviațaplantelorșianimalelor.Metodeleiraționaledeadministrareasoluluiaudegradatserioscalitatealui,aucauzatpoluarealuișiauaccelerateroziunea.Tratareasoluluicuîngrășămintechimice,pesticideșifungicideomoarăorganismeutilecumarfiunelebacteriifungișialtemicroorganisme.Irigațianecorespunzătoareînzoneleîncaresolulnuestedrenatbinepoateaveacarezultatdepozitedesarecareinhibăcreștereaplantelorșipotducelalipsarecoltei.Repartițiaînteritoriuaprincipalelortipurișisubtipuridesoluriestecondiționatădefactoriiclimatici,dereliefșiantropici:volumuledaficutil,compactarea,pantaterenului,toateacesteaseregăsescînformulaunitățiidesol.Condițiaclimaticășidevegetațieaținutuluidestepăafavorizatomineralizareaccentuatăapărțiiorganice.RepartițiageograficăaunitățilorteritorialedesolurirespectăconfigurațiapedologicădinDobrogea,undesegăsescsoluridetipul:aluviosoluri,regosoluri,psamosoluri,kastanoziomuri,cernoziomuri,gleiosolurișierodosoluri.Resursedesol–celecaracteristiceregiuniiHarșova,caprofilșifactoridefertilitate,șiîndependențădefactoriimeteo-climatici.Principaleletipuridesol:"cernoziombrun–roșcat-teritoriulocupatdecernoziomuriestefolositînprincipallapășunat;doaromicăparteestefolositlafermelepiscicole;"loessprăfosargilos-galben-cafeniucuhumusde30-40cmgrosime,existentpezonelecolinaredinsudulextravilanuluiorașuluiHarșova;"loessremaniatprăfosargilossauprăfosnisiposcuhumusulerodatsaudegrosimesub10cm,existentînzoneleconstruite;"solstâncos,lipsitdehumus,amestecatcufragmentederocitaripredominantcalcaroase,careaparepesuprafețelimitatepedealuri.Solurile,prinvarietateașifertilitatealor,joacăunrolfoarteimportantpentrudezvoltareaculturiloragricole.TerenulagricoldelanivelulorașuluiHarșovaesteîmpărțitînterenagricol 16productivșiterenagricolneproductiv.SuprafațaterenuluiagricolproductivdinextravilanulorașuluiHarșovasepoateîncadraînclaseledefertilitateI-V,undeVpresupuneunniveldefertilitatefoartescăzut.Înprivințaresurselorminerale,peteritoriuladministrativalorașuluiHarșovaexistăexploatăridecălcare;CarieraCeleaMică(Cariera„Lalac”),situatăînamontedeoraș,de-alungulDunăriișiCarieraRasim-Hîrșovaestesituatăla4,5kmnorddeoraș. CAPITOLULII 17POTENTIALULTURISTICANTROPIC2.1.InfrastructuradetransportTransportlocalTipuldetransporturidinorașulHarșovasuntrutiereșifluviale.LegăturacuorașulConstanțaserealizeazăpedrumulDN2A,cuorașulTulceapeDN22A.LegăturacuorașeleCernavodășiBrăilasepoaterealizașipeDunăre,insădoarînscopcomercial.OaltăcaledetransportcătreCernavodășiBrăilaoconstituefluviulDunărea,însătransportuldecălătoricuvaporulafostsuspendatîncăînaintede1989.TransportuldemărfurișicălătorisefaceînprincipaldecătresocietățidetransportdinHarșova,Medgidia,Constanța,TulceașiBrăila.PerazalocalitățiiHarșova,incluzândFerma1șisatulVaduOii,existăunnumărde3societățiceaucaobiectdeactivitatetransportuldecălătoriînaltelocalități:"SCGISTRANSRAPIDSRL-4microbuze;"SCTRANSMOVIAYSRL-5microbuze;"SCMENVTRANSCOMSRL-6microbuze.Înceeacepriveștetransportuldemărfurișicălători,existăurmătoareletraseedeautobuz:"Hîrșova–Crucea–Constanța(1orăși15min.);"Hîrșova–Cernavodă–Medgidia(1oră);"Hîrșova–Ciobanu;"Hîrșova–Gârliciu;"Brăila–Hîrșova–Constanța;"Tulcea–Hîrșova–Slobozia–București(singuralegăturădirectăcucapitala,undeseajungecelmairepedeîn3ore.);"Mangalia–Constanța–Hîrșova–Slobozia.OrașulHarșovabeneficiazădeunsistemdetransportcălătoriintern-privat,reprezentatprintr-unnumărde11autoturismeînregimTAXI,administrateînmarepartedepersoanefiziceautorizate.LanivelulorașuluiHîrșovaexistăunnumărde1659deautoturismeînproprietatepersonalăsauproprietateaagențiloreconomici.Oproblemăimportantălaniveldeorașoreprezintălocuriledeparcare.Aceastapoatefirezolvatăpringăsireadesoluțiiconcrete,precum 18construireauneiparcărisupraetajatedinfondurinerambursabile(programPORsauMediu)caresămulțumeascăatâtproprietariideautoturisme,câtșipereprezentanțiiinstituțiilorpublice.TransportulnavalPortulHîrșovaesteamplasatlaodistanțăde103kmdeorașulBrăila,într-ozonăavândurmatoarelecoordonategeograficelatitudine45°41′52.80″N,respectivlongitudine27°57′6.84″E,șiosuprafațăde14.401m2cuolungimedecheude500mprevăzutcudanepentruutilități.PortulHîrșovaesteconectatdoarlasistemulrutierșiareunterminalpentrupasagerișiunterminalpentruîncărcăturălichidă.Dotărileportuluiconstauîndouămacaraleplutitoarede16tonecapacitateșiamenajăripentrudepozitareamărfurilorpeplatformedeschisecuosuprafațăde12.500m2șidepoziteînchisecuosuprafațăde2.000m2.Transportulfluvialesteînsăpuținvalorificat.2.2.ObiectiveturisticeMonumenteșisituriarheologice:!așezareaneoliticădetiptell-rezervație,orașulHîrșova;!cetatearomanăCarsium-rezervație-orașulHîrșova.CetateaCarsium.Descoperimaiciocetateromanășiromano-bizantină.Istoriciiapreciază,căcelmaiprobabil,CarsiumafostridicatăîncădinadouajumătateasecoluluiIp.Chr.Maitârziu,întimpulrăzboaielordacice,prinanul103p.Chr.,împăratulTraianestecelcareconsolideazăfortificațiacuziduridinpiatră.ÎndocumenteledinAntichitate,CetateaaparedeseorimenționatăîntresecoleleIIșiVIIpChr.Înprezent,turiștiipotvedeaziduriimpunătoare,cumarfi„Turnulcomandantului”,darșiunzidmonumental,laDunăre,undeafostodatăunport.Acestportafuncționattimpde17-18secole,pânăcândcetateaafostdistrusă.Dinepocabronzuluișifierului,laHîrșova,suntmaimultesituri.Seremarcăașezareaîntărităcușanțdeapărare,dinprimavârstăafierului(Hallstatt),dezvoltatăpeterasaînaltăaDunăriidepeDealulBăroiînzonă,LaVii”sau,LaRasim”.Existăvestigiiarheologicesituateînteritoriulextravilanpeosuprafațăde5,74ha.Atracțiileturisticealeorașului,deșiaproapeneexploatate,suntnumeroase: 19 Cetatea,larândulei,suprapunesepare,oașezaregetică,poatechiarofortificație.AfostconstruitădupătoateprobabilitățileîntimpulîmpăratuluiVespasianus(69-79)cândpeliniaDunăriiși-aufăcutlocmaimultefortificațiiromane.Întimpulrăzboaielordaco-romane,împăratulTraian(98-117)zideștecetateaînpiatrăpentruAlaÎIHispanorumetAravacorum,celmaitârziula103.Ulterior,afostdistrusădegermani,huni,slavi,avarifiindrefăcutătotdeatâteaori.DocumenteleistoriceșiarheologiceafirmăcăcelemaiimportantelucrărisuntcelerealizateîntimpulîmpărațilorConstantincelMare(306-337)șiIustinian(527-565).DupăolungăabsențădatoratăveniriibulgarilorlasudulDunării,bizantiniiîntimpuldomnieiîmpăratuluiIoanITzimiskes(969-976)refaccetățiledunărenedintemelii,așacumsevamaiîntâmplamaitârziu,înevulmediu.ÎntresecoleleXV-XIXcetateadevineofortăreațăotomană.IzvoareleconsemneazătrecereapeaiciatrupelorluiMirceacelBătrân,VladȚepeș,IancudeHunedoara,MihaiViteazul,RaduȘerbanetc.ÎnsecoleleXVII-XVIIIafostteatrulunorconfruntărimilitaredramaticeîntretrupeleotomane,austrieceșiturcești,fiinddistrusădefiecaredată.ÎnurmatratatuluidelaAdrianopoldin1829ImperiulOtomanafostobligatdeRusiasădistrugăfortificațiiledepemaluldreptalDunării.Cetateaestedărâmatășipărăsităiarpiatradinziduriafostscoasăpentruaseclădiorașulmodern.CetateadelaHîrșova(Carsium)esteunuldincelemaiimportantepunctefortificatepluristratificatedepeliniaDunării.OcupăacelașilocșiajucatacelașirolcacetățileDurostorum(Silistra)șiNoviodunum(Isaccea).Adatnaștere,înimediatavecinătate,lanumeroasesituridinantichitatepânăînevulmediutârziu(așezăricucaracterurbanșirural,maimultenecropole).Pestetoateacesteasesuprapuneorașulmodern.CetateadelaHîrșovaprezintăînsăcaracteristicicutotulaparteînpeisajulsiturilordunărene.EstereprezentativăpentruîntreagaistorieaEuropeisud-esticeavândînvederecăpeacelașiamplasamentseconstruiescșireconstruiescmaimultefortificații,înperioadeșiepocidiferite,timpdeaproapedouămilenii.Dinruinelecetății,astăzi,semaivădcâtevaziduriimpunătoare.„Turnulcomandantului”,pelaturadenordaincinteimici,se 20 păstreazăpeînălțimeadepeste9m.LaDunăre,unzidmonumental,lungdecca40m,marcheazăzonaîncareaactivatportuldinantichitatepânăladistrugereacetății,vremede17-18secole.Turnul.Dinruinelevechiicetăți,astăzi,semaivădcâtevaziduriimpunătoare.„Turnulcomadantului”,pelaturadenordaincinteimici,sepăstreazăpeînălțimeadepeste9m. Fortificațiabizantină.Fortificațiabizantinăafostdescoperităînanul2003,șiestesituatăîncapătuldeVestalstrăziiCarsium,laintersecțiacustr.Lunei.Zidurilefortificațieiauieșitlaivealăcuocaziasăpăturilorpentruconstrucțiauneișcolinoi,investițieceurmasăserealizezepeacestamplasamentîncadrulunuiProgramcuBancaMondială,InspectoratulȘcolarJudețeanșiPrimăriaHîrșova.Aicisevedea,lasuprafață,unrestdeconstrucțiedinpiatrăcumortar.AdâncireasecțiuniiascoslaluminăcolțulunuizidcutraseulN-S.Înparteainterioarăs-aexcavatpânălaadâncimeade0,40m.Esteposibilcaacestspațiusămaipăstrezedepuneriarheologice.Dinpăcate,aicisăpăturan-apututficontinuată.Într-unsondajde0,50×0,50m,executatînexteriorulzidului,spreN,pentruaputeadeterminaadâncimeamaximă,s-aajunslastâncăla–2,76m.Grosimeazidului,variabilă,estede1,70m.Înemplectons-aidentificatunstâlpsecționat,pecaresemaivădliterele(M)PXI(I).Paramentulexterioralziduluiafostdemontatînîntregime.Emplectonulestecompusdinpiatrăbolovănoasăcumortardebunăcalitate.Descoperireaacestorziduri,fărăafirealizatăo 21 cercetareminuțioasă,adeterminatabandonareaproiectului.Ultimeleobservațiiaufostfăcutecuajutorulcâtorvastudenți–lasfârșitulpracticii–șiaangajațilorMuzeului„Carsium”.Înlipsaforțeidemuncă,dupăaceastădată,cercetareaaîncetat.Primăriadoreștesărealizezeînaceastăzonăunparcarheologic,prinpunereaînvaloareavestigiilor,faptceimpuneexecutareaunorcercetărideamploareșiconsolidareaconstrucțiilor.MonumenteistoriceșideartădefacturăreligioasăPentruasimțispiritualitateacareînvăluieaceastăzonă,trebuievizitatăBisericaSf.ConstantinșiElenașiMânâstireaProdromitaHîrșova.Biserica“SfințiiÎmpărațiConstantinșiElena”Bisericaactualăseaflăașezatăînparteadeapusaorașului,peunmasivdepiatrăcalcarosces-aaflatîninteriorulfosteicetățiromaneCarsiumdupăplanurileuneiechipediningineriitalieni,proiectulfiindcoordonatderenumitulAnghelSaligny.Dinfostacetatenuamairămasdecâtobucatădezidgrosde2m,caresegăseșteînparteadeSudaorașului.Bisericaafostsfințităla8septembrie1908cuhramul“SfințiiÎmpărațiConstantinșiElena”,ce-lpoartășiastăzi,decătrePreasfințitulEpiscopalGalaților.Întimpulrăzboiuluidin1916bisericaafostprofanatădecătrearmataturcă,fiindtransformatăîngrajddecai.S-aresfințitîn1919,redându-secultuluicuaceeașifrumusețe.Geamiaafostconstruităînanul1812.InteriorulconservăarhitecturaspecificădinlemndelaînceputulsecoluluialXIX-lea,întimpcelaexteriorasuferitanumiteschimbări.Necropolaseaflălanord-estdecetate.Multemormintesemaipăstreazăîncăînformăinițială.Pentrumarcareamonumentelor 22funerares-auutilizatelementedearhitecturăsaufragmentedestâlpimiliari,cuinscripții,dinperioadaromană.PieseleaufostrecuperateșipublicateîncădelasfârșitulsecoluluialXIX-lea.EsteMonumentistoricdecategoriaAșiesteceamaiimportantămărturieaprezențeipopulațieimusulmanelaHîrșova.Edificiulafostridicat,înanul1812,întimpulsultanuluiMahmudalII-lea(1808-1839)șiesteînscrispelistamonumenteloristoricedinRomânia.Geamia,constuităîn1812,șiBisericaOrtodoxă„Sf.Împ.ConstantinșiElena”suntaproapesingurelemărturiialearhitecturiimonumentaledinsecoleleXIX-XX.MănăstireaProdromitapoatedeveniintimpcentrualturismuluiecumenic.MonumenteșiansambluridearhitecturăcivilăMuzeulCarsium.Turiștiicareîitrecpragulpotvedeaobiectecaracteristiceculturilorneolitice(Hamangia,Gumelnița),culturiiepociimetalelor,darșisemnealeevoluțieicivilizațieiromane,romano-bizantineșimedievalelaDunăreadeJos.MuzeuldelaHîrșovaafostînființatdeVasileCotovu,profesorșidirectorulșcoliidinHîrșova,fiulluiIoanCotovu,întemeietorulînvățământuluidestat,dinlocalitate,după1878.Afostinaugurat,la1mai1904,înprezențaRegeluiCarolI,RegineiElisabeta,PrincipeluiFerdinandșiPrincipeseiMaria,MiciiPrincipiCarolșiElisabeta,însosițideprimulministrușiministrullucrărilorpublice,aflațiînvoiajpeDunăre.Sediulinițialalmuzeuluiafostînclădireașcolii.AiciV.Cotovuastrânsobiecteistoriceșiarheologice,etnografice,colecțiidetablouri,minerale,rocietc.reprezentativepentruteritoriuldintreDunăreșiMare.Dinacestmotivs-anumit„MuzeulRegionalalDobrogei”.Dupăceafostdevastatînprimuluirăzboimondial,muzeulvafirefăcutînlocuințadirectoruluișireinaugurat,la29mai1926,înprezențaRegeluiFerdinandșiaRegineiMaria. 23 Actualulmuzeuilustrează,princelemaireprezentativedescoperiridinsituriledeperazalocalității,aspectealedezvoltăriicivilizațieidinneoliticpânălaînceputulepociimoderne.Înspațiulexterior,într-unmiclapidarium,suntexpusefragmentearhitecturalespecificeepociiromaneînprincipal,(coloane,bazedecoloane,arhitrave,monumentefunerare,bornededrumetc.)darșidinevulmediu.Unele,dintreacestea,aufăcutpartedinvechiulmuzeușis-auaflatzecideaniîntr-unparcdinfațașcoliivechi,așacumaufostinstalatelaînceputulsecoluluialXX-lea..Întrepiesesuntdouăfragmentedeinscripțiiromane,unuldelaCapidava,altuldelaUlmetum,aduselaHîrșovaîncădelamijloculveaculuitrecut.MuzeulCarsiumdetineunadintrecelemaivaloroasecolecțiidefosilejurasicealcătuitădinspongieri,bivalve(scoici),gasteropode(melci),amoniți,brahiopode,echinoderme.Înlipsaspațiuluiadecvatpentruexpunere,aceastastădeocamdată,ladispozițiaspecialiștilor.ȘcoalavecheHîrșova-oemblemăculturalăadobrogenilorafostridicatălaînceputulsecoluluiXXlainițiativailustruluidascălVasileCotovu,fiulluiIoanCotovu,șiarespectat,lafelcașibisericadinspateleei,planurilearhitecturalealeluiAnghelSaligny.Inaugurareaaavutlocpe1mai1904șis-afăcutcusalvedetunînprezențaregală.LainaugurareasaaparticipatînsușiRegeleCarolI,iarcamerelesaleauadăpostitprimabibliotecă,darșiprimulmuzeuregionalalDobrogei.Școalavecheafostbombardatăînprimaconflagratiemondialășiînmareparteafostdistrusă.Dupărăzboiafostreabilitată,iarlarecepțieavenitînsușiregeleCarolI,în1926. 24 MonumentedeartăplasticăcomemorativeMonumentuleroilor.Înavaldeportpe“DealulBelciug”sau“DealulMonumentului”afostridicatăînanul1913ocrucemonumentalădedicatăsoldațilordepeșalupă,Trotuș“,scufundatăla17septembrie1912înurmacoliziuniicuvaporuldepasagerialsocietățiiungare,SzenchenyIstvan“.Pesuprafața“DealulMonumentului”s-audescoperitvestigiidinepocabronzuluișifierului.Suntvizibileîncăresturialefortificațieicareapăraorașuldinaceastăparte.Dupăprimulrăzboimondial,«casapompierilor»,caredominaorașuldepeînălțimeafostmăritășitransformatăîn«GimnaziulPrincipeleMihai». 2.3.Formedeturismpracticate 25ResurselenaturaleșiantropicespațiuluiadiacentDunăriiînacestsectorcreazăpremisefavorabilepracticăriiunorformedeturismvariate,iarprinamenajărispecifice,acesteapotfidezvoltateșidiversificate.!Turismuldecirculație:"Turismulitinerantcuvalențeculturaleestefavorizatdeexistențaanumeroaselocalitățicuobiectiveturisticeșiseaxeazăperealizareaunortraseetematicecareincludvaloricultural-istoricesaueducativ-recreative;"Turismuldetranzitestefavorizatdeexistențaunordrumurieuropene(tronsonulUrziceni-Hîrșova-ConstanțaalE60,peundepotfidirijateimportantefluxurideturiști.!Turismulștiințificseadreseazăspecialiștilorpeproblemelegatedecadrunaturalșidemediu(înspecialînariileprotejatedinzonă).celorcaredorescsăvizitezerezervațiilenaturaleexistenteșicelorinteresațidebiotopulaferentDunării.!Turismuldevânătoareșipescuitsportivvalorificăbogatulpotențialcinegeticșipiscicol(undepredominăcrapul,plătica,știuca,nisetrul,morunul,scrumbiadeDunăre),ceoferălargiposibilitățidepracticareapescuituluisportivpeDunăre,dinariileforestiere,stufărișșidinapeleDunării(concursuridepescuit).!Turismulpentrupracticareasporturilornautice(caiac,canoe,vele,yahting,agrementnautic)-poatefiutilizattraseulDunării.Dezvoltareaturismului,caresăvalorificepotențialulLunciiDunăriiesteunuldinefecteleeconomiceșisocialecareîșipotpuneamprentapedezvoltareaeconomicăaorașuluiHîrșova.!Turismulrural,cucazareîngospodăriilelocalnicilor,valorificătradițiilegatedeviațaruralășipescuitpoatefipracticatînsatulVaduOii.!Turismuldeweekend-includemaimulteformedeturism-pescuitul,vânătoareașialtesporturideagrementșirecreativesipoatefidezvoltatprinamenajareaunorstructurituristicecorespunzătoare(camping,căsuțe,bungalouri)carearelabazăacelașipotențialbogatșivariatalDunării.!Turismuldeodihnășirecreereestelegatdeexistențaunuicadrunaturalcuvalențeesteticedeconectante,cuunmicroclimatreconfortantșiposibilitățidepracticareaunoractivitățirecreative,înspecialînluncaDunării. 26!TurismuldereuniunișicongresearputeafidezvoltatprinamenajărispecificeînorașulHîrșova,axatpeproblemedecooperaretransfrontalierășidezvoltaredurabilă.!Turismuluvalsepoateorganizapebazaexistențeiculturilordevitadeviedinzona.Alteformedeturism:!Turismbalneoclimatericprinexploatareaizvoarelortermaledela“Puturoasa”,viitoareastațiuneHîrșovaBăi;!Turismarheologicdeterminatdeexistentvestigiilorarheologiceînzonă;!Turismetnofolcloricprinredeschidereafestivalulconcurs“MlădițeDunărene”;!Agroturism;!Ecoturism.2.4.Cultura,obiceiuri,evenimentelocale,timpliberCasadeCulturădispunedeosalămaredespectacolecuunnumărde364locuri.Încadruledificiuluiexistăși3foaiereîncaresepotorganizaactivitățisauspectacolecuunnumărrestrânsdeinvitați(50persoane).ÎnprezentfoaieruldinaripaesticăgăzduieșteClubulPensionarilor.ÎncadrulCaseideCulturăactiveazăaproximativ120decopiișitineri.Pentruavalorificaaptitudinileartisticealeeleviloraufostînființateformațiidedanspopular,modern,grupurivocaleșiformațiivocal-instrumentale.CasadeculturăaorașuluiHîrșovaaorganizatșigăzduit9(nouă)edițiianualealeFestivaluluideinterpretareamuziciiușoarepentrucopiișitineret“Mlădițedunărene.”Dinanul2014festivalulafostsistatdinlipsădefonduri.SursadecăldurăaCaseideCulturăestereprezentatăde1centralătermicăpecombustibillichid,ceprezintădesedefecțiunișidecelemaimulteorinuestefolositădincauzalipseifondurilorpentruachizițiacombustibilului.Alternativapentruîncălzireaunitățiiestereprezentatăde2sobeculemneși3radiatoareelectricepentrusaladerepetiții.Saladespectacolenefiindîncălzitădelocpetimpdeiarnă.Bibliotecaorășeneascădispunedeunfondpeste43.000unitățibibliotecă(volumedecărțidintoatedomeniile,cotidiene,monitoareoficiale,etc.).Aceastăunitatedeserveșteîntreaga 27populațiedinorașșidinsatulVaduOii.Eaafostdotatăcuunsistemmoderndeinformatizare,carevineînsprijinulcititorilor.Bibliotecabeneficiazădeosalăamenajată,pentrusimpozioaneistoriceșiliterare,lacarepotparticipacetățeniiorașului.ProblemaîncălziriiunitățiiesteidenticăcuceadelaCasadeCultură,fiindnevoiedefonduripentrucombustibilșipentrureparațiisauînlocuirecentralătermică.Clubulelevilor–esteloculundeeleviidinHîrșovaîșipotpetrecetimpulliberîncadrulsecțiilordearheologie,horticultură,ecologie/protecțiamediului,etc.TradițiiÎnultimiiani,laHîrșovaseorganizează:„ZileleOrașului”,„ZiuaRecoltei.Pentruavalorificaaptitudinileartisticealecopiiloraufostînființateformațiidedanspopular,modern,grupurivocaleșiformațiivocalinstrumentale.Evenimentelesărbătoriteînorașcuritmicitatesunt:ZiuaNațională1DecembrieCuprilejulZileiNaționaleseorganizeazăacțiunicudepuneridecoroaneșijerbedeflorilaMonumentulErouluiNecunoscutșisuntarboratedrapeleleRomânieișiUniuniiEuropenelabalconulCaseideCultură.ZiuaArmateiÎnfiecareanpedatade25octombrieaulocevenimenteculturalederecunoștințălamonumentul„ErouluiNecunoscut”pentrueroismulșijertfeleprincare,de-alungulvremii,oștireanoastrăși-aîngemănatfapteledearmecusoartaneamuluiromânesc,îndeplinindu-șimisiuneanobilădeaapăraunitateanaționalășiintegritateateritorialăastatuluiromân.ZiuaRecolteiEvenimentularelocînlunaoctombrie,încheind„ZileleOrașuluiHîrșova”.LaevenimentparticipăproducătoriagricolidinlocalitateșiîntregjudețulConstanțaprecumșiprestigioasefirmedinagricultură,industriealimentară.Sărbătoareaestepresăratăcumomenteartisticesusținutedetrupeșiansambluridinlocalitate,județșidințară.ZileleOrașuluiHîrșovaÎnultimultimpadevenitotradițiesărbătoarea„Zileleorașului”,acestafiindunuldintreevenimenteleimportantealecomunității.Esteunbunprilejpentrucăorașulsăaratetotcearereprezentativ.Hârșoveniiîșietaleazăperformanțeleîndomeniilecultural,sportiv,gastronomic,etc.2.5.Agrement 28Înlocalitate,activitățilesportive,sedesfășoarăînceletreisălidesport,pestadionuldefotbalalorașuluișipeterenuriledesportaleinstituțiilorșcolare.Întrucâtexistăpotențialumanorientatcătreperformanță,seimpuneîmbunătățireadotărilorșimodernizareabazelorsportive,astfelîncâtsăpermitădiversificareasporturilorpracticate.Pentrupromovareaimaginiiorașuluiseimpuneamenajareauneibazesportiveșideagrementcaresăincludăspațiidecazaresaucantonamentpentrusportivi,creândastfelposibilitateaorganizăriiunorcompetițiilanivelnaționalșichiarinternațional.Parcurile,zoneleperifericealeorașuluișimalulDunării,cupeisajedeosebite,suntlocurileîncarehârșoveniiîșipetrectimpulliberși,totodată,practicăsporturideagrement.Pringrijaautoritățiilocale,Parculdinportșispațiileverziaufostreamenajateșiîntreținuteandean,pentruacreahârșovenilorlocuridepromenadășiodihnă.ÎnorașulHîrșovasuntînregistratedoar2asociațiisportive,principaleleramurifiindfotbalul,baschetulșiartemarțiale.Rezultateleobținutedesportiviihârșovenilacampionateleinternedemonstreazănivelulridicatdepregătireaacestorașiopermanentăpreocuparepentruobținereașimenținereaperformanțelor.ClubulSportivTaeKeonHîrșova-afostfondatînanul2001șiare65sportivilegitimați.Îndecursulanilor,sportiviiclubuluiauobținutnenumăratepremii,atâtpeplaninterncâtșipeplaninternațional.Scopulclubuluiestedeaatragecâtmaimulțitinericătresport,pentrudezvoltareadisciplinei,conduitei,relațiilorsociale,autocontrolului,atențieișinunumai.Înacestsens,CSTaeKeonHîrșovaaîncheiatcuDirecțiaGeneralădeAsistențăSocialășiProtecțiaCopilului,prinCentruldePlasament„MiculRotterdam“,unprotocoldecolaborareînanul2013pentruantrenareagratuităacopiilorinstituționalizațiînacestcentru,undedejaparticipă7copiiceauobținut27medaliipeparcursula2anicompetiționali.CSTaeKeonHîrșovaaparticipatlaCupaRomâniei2016cuodelegațieformatădin26sportivi.Luptătoriis-auîntorsacasăcu16medalii,dintrecareLocul1–5,Locul2–3,șiLocul3–8medalii.CAPITOLULIIIPROPUNERISTRATEGICEPENTRUDEZVOLTAREATURISMULUI 293.1.AnalizaSWOT3.2.PotentialuldedezvoltarealorasuluiHarsova3.3.PlanuldeacțiunipentrudezvoltareadurabilăaorașuluiHarșovaCONCLUZIIBIBLIOGRAFIE Copyright Notice© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același…
