Mrożek . Politicul în teatrul e uropean [609625]

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA
FACULTATEA DE MUZICĂ ȘI TEATRU
ARTELE SPECTACOLULUI DE TEATRU

LUCRARE DE DISERTAȚIE
Mrożek . Politicul în teatrul e uropean

Coordonator științific: Student: [anonimizat]. univ.dr. Ringler – Pascu Eleonora Chifu Andrei – Claudiu

Timișoara, 2020

REZUMAT
Cuvinte cheie:
Sławomir Mrożek , teatrul absurd, Casa de pe graniță , politicul în teatru, simbol, sistem.

Am ales să scriu despre teatrul a bsurd deoarece, t eatrul a reprezentat pe parcursul istoriei
un mod prin care societatea, atât la nivel individual cât și ca întreg, a putut să -și exprime trăirile
și stările și a putut să se revolte sau să reziste indiferent de context. Când ne gândim la perioad a
care a urmat celor două Războaie Mondiale, libertatea nu este primul cuvânt care ne vine în
minte. Într -un moment în care societatea era sufocată de opresiunile sistemului socialist, teatrul
absurd a reprezentat o supapă prin care toată revolta și frustr area adunată putea fi eliberată, fără
consecințe sau pericole. Din acest motiv, absurdul, a fost un stil dramaturgic pe care mulți
scriitori din epoca respectivă l -au ales. Libertatea pe care acesta o conferea a fost, atât pentru
scriitori, cât și pentru a ctori și public, o lumin ă în oceanul de întuneric reprezentat de socialism .
Casa de pe graniță de Sławomir Mrożek este un simbol al modului în care marii
decidenți ai istoriei postbelice au ales să trateze omul de rând și al modului în care sistemul îi
deservea pe cei puțini și influenți, dar îi ignora pe cei mulți și slabi, asupra cărora se revărsau
consecințele oric ărei decizii luate la nivel înalt.
Capitolul 1 conține o descriere amănunțită a modului în care politicul avea să influențeze
dramaturgia postbelică. La momentul respectiv, teatrul a reprezentat o oglindă a unei societăți
aflate în derivă; a unei socieț i în care se vorbea de inamici invizibili și sacrificii necesare pentru
binele comun, bine pe care nimeni din păturile joase ale societății nu îl resimțea.
Teatrul absurd a reprezentat modul prin care oamenii de rând au luptat împotriva unui
sistem aparent invincibil. Dramaturgii atacau sistemul în mod direct, dar aveau grijă să îmbrace
tot sub forma unor metafore și simboluri pe care fiecare avea libertatea să le interpreteze, reușind
în acest mod să rămână în siguranță.
Capitolul II conține o biografie a autorului și a modului în care stilistica acestuia avea să
se schimbe ca urmare a diferitelor contexte prin care acesta trece. Mrożek își începe cariera c a
jurnalist, devenind ulterior critic de teatru, timp în care acesta începe să -și schițeze primele piese
de teatru, iar apoi, din calitatea de refugiat, devine dramaturg de teatru absurd și își concentrează
cariera în această direcție .

Capitolul III este o descriere a tuturor personajelor din Casa de pe graniță și a
simbolisticii lor . Personajele din piesele lui Mrożek , nu au un nume, deoarece acesta își dorea ca
spectatorul să poată înțelege faptul că ele erau simboluri care reflectau diferite categori so ciale.
În Capitolul IV am descris în detaliu, toate elementele care au compus spectacolul Casa
de pe graniță în viziunea noastră. Modul în care granița despre care Mrożek vorbea, avea să ne
ridice și nouă , ca actori , probleme. Am inclus în acest capitol și munca depusă de mine,
probleme și soluțiile apărute pe parcursul construirii spectacolului, dar și modul în care am văzut
eu personajul.
În încheiere doresc să menționez că Mrożek și piesele sale, își păstrează pr ospețimea prin
faptul că face o descriere exactă a societății în care a trăit el, dar, din păcate, și a societății
actuale, care nu și -a pierdut anumite trăsături negative.