Motorul de Cautare

CAPITOLUL 1. GENERALITĂȚI

1.1 Introducerea în internet

Internetul

Un protocol de rețea realizat în 1974 (RFC 675 – Specification of Internet Transmission Control Program), de către Vinton Cerf, Yogen Dalal și Carl Sunshine, conținea cuvântul internet, prescurtare de la internetworking. Pesemne că nici autorii nu prevedeau succesul pe care îl va avea acest termen, devenit azi unul dintre cele mai uzitate substantive.

Internetul reprezintă un sistem global de rețele interconectate, care folosesc anumite protocoale, în general TCP/IP (Transmission Control Protocol/Internet Protocol – Protocol de control al transmisiei/Protocol Internet) pentru a face legătura între miliarde de utilizatori.

1.2 Formatul electronic, documentațiile electronice

Ce reprezintă documentațiile în format electronic?

Documentațiile în format electronic reprezintă articole în format digital, cu text, liste, tabele, imagini care sunt o variantă electronică unei cărți tipărite și oferă cititorului informații sub forma unui fișier care poate fi citit pe calculator, laptop sau orice alt dispozitiv electronic.

Avantajele utilizării documentelor în formatul electronic.

Cel mai important avantaj după părerea mea îl reprezintă portabilitatea. De ce spun asta, pentru că documentațiile în acest format pot fi folosite atât pe calculatorul de acasă, cât și pe cel de la birou sau de la școală. De asemenea ele poate fi ușor vizualizate de pe orice alt dispozitiv care recunoaște formatele în care au fost realizate.

Un alt avantaj în opinia mea îl reprezintă economia de timp. Aici mă refer la faptul că rapiditatea în parcurgerea și găsirea informațiilor se face într-un timp destul de scurt. Tot aici putem spune că prețul unei cărți în formatul electronic este mult mai mic în comparație cu cel al unei cărți tiparite datorită eliminării costurilor de imprimare și distribuție.

Durabilitatea și spațial mic de stocare reprezintă un avantaj în folosirea formatului electronic. Documentațiile electronice nu se deteriorează în timp indiferent de cât de des sunt răsfoite și nici nu ocupă un spațiu mare în bibliotecă, acesta stocându-se ușor în calculator, laptop, dispozitivul portabil, etc.

Disponibilitatea ebook-urilor. Documentațiile și cărțile în format electronic se prezintă într-o multitudine de formate printer din care cele mai utilizate sunt: html, pdf, MOBI.

• Despre World Wide Web

World Wide Web ( sau mai pe scurt spus WWW sau Web-ul ) reflectă prin numele său trăsăturile sale esențiale : 

• destinat căutării informației în întregul Internet ( world wide = în lumea întreagă) 

• folosește hypertextul pentru organizarea informației ceea ce face ca aceasta să apară ca o pânzã de pãianjen ( web ) și care permite navigarea cu ușurință de la o pagină la alta .

Web-ul a fost inventat în 1989 de către Centrul European de Cercetări Nuclear (CERN) din Geneva, Elveția. Propunerea inițială de creare a unei colecții de documente având legături între ele a fost făcută de Tim Berners-Lee în martie 1989.

Fiecare pagină web este identificată printr-o adresă unică, care se mai numește și URL (Uniform Resource Locator). Aceasta va fi de forma protocol://(www).gazdă.nume_de_domeniu. Ea poate fi urmată în anumite cazuri de nume de fișiere.

• Protocolul este de obicei http ( Hypertext Protocol ) însă el poate fi și FTP (File Transfer Protocol) ori Telnet sau alte mai puțin găsite.

• Particula www poate fi găsită în cadrul unor pagini, dar ea poate și să lipsească.

• Gazda reprezintă numele calculatorului și poate fi format din mai multe cuvinte cu punct între ele.

• Nume de domeniu reprezintă o prescurtare din 2 sau 3 litere. La această oră există 6 nume de domenii generale ( TLD – Top Level Domains ) – com, org. net, gov, edu, mil ( urmează să se introducă cât de curând și altele noi – de tipul .pro, .info ) și nume de domenii pentru fiecare țară ( ccTLD's – country codes Top Level Domains ) ca .ro pentru Romania, .fr pentru Franța, .ca pentru Canada, .uk pentru Marea Britanie, etc. 

La baza funcționării web-ului stau 3 standarde, și anume:

• (HTTP) – Hypertext Transfer Protocol, stiva de protocoale OSI prin care serverul web și browserul clientului (utilizatorului) comunică între ele;

• (HTML) – Hypertext Markup Language, standard de definire și prezentare a paginilor web.

• (URI) – Uniform Resource Identifier, sistem universal de identificare a resurselor din web, folosit pentru a identifica și regăsi paginile web;

Următoarele standarde aparute mai târziu:

• Cascading Style Sheets (CSS)

• JavaScript

• Hypertext Transfer Protocol Secure – HTTPS.

1.4 Despre bazele de date

O bază de date, uneori numită și „bancă de date”, reprezintă o modalitate de stocare a unor informațiiși date pe un suport extern (un dispozitiv de stocare), cu posibilitatea extinderii ușoare și a regăsirii rapide a acestora. La prima vedere sarcina poate părea banală. Totuși, în condițiile în care este vorba de a lucra cu milioane de elemente, fiecare putând consta din mari cantități de date care trebuie accesate simultan prin Internet de către mii de utilizatori răspândiți pe întreg globul; și în condițiile când disponibilitatea aplicației și datelor trebuie să fie permanentă (de ex. pentru a nu pierde ocazia de a încheia afaceri), soluțiile bune nu sunt de loc simple.

De obicei o bază de date este memorată într-unul sau mai multe fișiere. Bazele de date sunt manipulate cu ajutorul sistemelor de gestiune a bazelor de date.

Cel mai răspândit tip de baze de date este cel relațional, în care datele sunt memorate în tabele. Pe lângă tabele, o bază de date relațională mai poate conține: indecși, proceduri stocate, declanșatori, utilizatori și grupuri de utilizatori, tipuri de date, mecanisme de securitate și de gestiune a tranzacțiilor etc.

O bază de date poate fi:

    integrată;

    partajată.

Prin “integrată” înțelegem că baza de date poate fi gândită ca o unificare de mai multe fișiere de date, distincte și neredundante.

Prin “partajarea” unei baze de date se înțelege că bucățile individuale de date din baza de date pot fi partajate între mai mulți utilizatori individuali, fiecare dintre ei putând avea acces la aceeași bucată de date simultan (sisteme multiutilizator).

MySQL este un sistem de gestiune a bazelor de date relațional, produs de compania suedeză MySQLABși distribuit sub Licența Publică Generală GNU. Este cel mai popular SGBD open-source la ora actuală, fiind o componentă cheie a stivei LAMP (Linux, Apache, MySQL, PHP).

Deși este folosit foarte des împreună cu limbajul de programare PHP, cu MySQL se pot construi aplicații în orice limbaj major. Există multe scheme API disponibile pentru MySQL ce permit scrierea aplicațiilor în numeroase limbaje de programare pentru accesarea bazelor de date MySQL, cum are fi: C, C++, C#, Java, Perl, PHP, Python, FreeBasic, etc., fiecare dintre acestea folosind un tip specific API. O interfață de tip ODBC denumită MyODBC permite altor limbaje de programare ce folosesc această interfață, să interacționeze cu bazele de date MySQL cum ar fi ASP sau Visual Basic. În sprijinul acestor limbaje de programare, unele companii produc componente de tip COM/COM+ sau .NET (pentru Windows) prin intermediul cărora respectivele limbaje să poată folosi acest SGBD mult mai ușor decât prin intermediul sistemului ODBC. Aceste componente pot fi gratuite (ca de exemplu MyVBQL) sau comerciale.

MySQL este un sistem de baze de date funcțional independent.

În PHP există funcții pentru toate operațiile executate asupra bazelor de date MySQL.

Administrarea MySQL se poate face din linie de comandă sau folosind browserul și accesând aplicația numită PHPMyAdmin scrisă în PHP.

CAPITOLUL 2. DESCRIEREA LUCRĂRII

2.1 Prezentarea lucrării

Site-ul este structurat pe patru mari capitole:

• Acasă

• Instalare

• Caracteristici

• Exemplu

În Figura 1, vă prezint bara de meniu din pagina principală:

Figura nr.1

Prima pagină care ne ajută totodată să intrăm în site se numește “index.html” care ne va ajuta să navigăm în continuare în celelalte submeniuri.

Acest site pare la prima vedere unul greu de realizat, dar pentru cei cu o experiență minimă în acest domeniu știu că nu este chiar atât de greu. Toate paginile din cadrul site-ului au ca punct de plecare aceleași template. Template-ul reprezintă un document schelet pentru alte documente, el servește ca un ghid cu repere, sau altfel spus, reprezintă o pagină .html inițială care poate fi ulterior foarte ușor editată după bunul plac al creatorului.

2.2 MySQl Workbench

MySQL Workbench este un instrument care integrează, dezvoltă, administrează și proiectează o bază de date. Acesta este succesorul la DBDesigner 4 din fabFORCE.net, și înlocuiește pachetul anterior de software, MySQL GUI Tools Bundle.

Acesta este disponibil pe Windows, Linux și Mac OS.

Figura nr. 2

DESIGN

MYSQL Workbench simplifică proiectarea bazelor de date și întreținerea, automatizează consumatoarele de timp și îmbunătățește comunicarea între DBA și echipele de dezvoltator. Acesta permite arhitecților de baze de date să vizualizeze cerințe, să comunice cu părțile interesate, și să rezolve probleme de proiectare înainte de a face o investiție majoră de timp și resurse. MySQL Workbench permite de asemenea proiectarea bazei de date model-driven, aceasta reprezentând metodologia cea mai eficientă pentru crearea bazelor de date valide și performante, oferind în același timp flexibilitatea de a răspunde la evoluția cerințelor de business.

DEVELOP

MySQL Workbench oferă dezvoltatorilor un set complet de instrumente vizuale pentru a crea, edita și gestiona interogări SQL, conexiuni de baze de date și obiecte. Editorul SQL permite dezvoltatorilor să construiască, să editeze și să ruleze interogări, să creeze și să editeze datele, și să vizualizeze rezultatele la export. Sintaxă evidențiată prin culori ajută la scrierea și depanarea interogărilor SQL. Explică planurile ce pot fi colectate cu ușurință, pentru a optimiza interogări.

ADMINISTER

MySQL Workbench integrează instrumente de administrare de baze de date într-o interfață grafică simplu de utilizat. Consola vizuală permite DBA efectuarea cu ușurință a următoarelor operații: configurarea serverelor, administrarea utilizatorilor, exportul, importul și vizualizarea jurnalele. Administrarea utilizatorilor, acordarea de privilegii și vizualizarea informațiilor nu a fost niciodată mai ușoară. Folosirea MySQL Workbench DBA poate atribui o parolă și profiluri de utilizator ca setare. Alocarea și revocarea privilegiilor la nivel mondial și de baze de date este la fel de ușor că adăugarea și eliminarea elementelor dintr-o listă disponibilă.

Versiuni MYSQL Workbench

Prima versiune preview a MySQL Workbench a fost lansată în septembrie 2005, și nu a fost inclus în MySQL GUI Tools Bundle. Dezvoltarea a fost demarată din nou în 2007 și MySQL Workbench a fost setat pentru a deveni produsul pilot MySQL GUI.

Versiunea de numerotare a fost începută de la 5.0 punându-se accent asupra faptului că MySQL Workbench a fost dezvoltat ca succesor al DBDesigner4.

MySQL Workbench 5.0 și 5.1

MySQL Workbench 5.0 și 5.1 sunt specializate pentruproiectarea de baze de date.

MySQL Workbench 5.2

Începând cu MySQL Workbench 5.2s-a dezvoltato aplicație GUI, o bază de date generală.În afară de modelarea bazei de date fizice, aplicația este dotată cu un editor SQL, instrumente de migrare a bazei de dateși o interfață de administrare a unui server de baze de date, înlocuind vechiul MySQL GUI Tools Bundle.

MySQL Workbench 6.0

În 22 mai 2013, echipa MySQL a anunțat că se va pune în funcțiune versiunea 6.0, prima versiune beta public. Versiunea 6.0.2, a fost lansată la 14 iunie 2013.

MySQL Workbench este prima familie MySQL de produse care oferă două ediții diferite – o sursă deschisă și o ediție comercial. "Community Edition" este un produs cu caracteristici complete. Fiind fundamentul pentru toate celelalte ediții, va beneficia de toatezate pentruproiectarea de baze de date.

MySQL Workbench 5.2

Începând cu MySQL Workbench 5.2s-a dezvoltato aplicație GUI, o bază de date generală.În afară de modelarea bazei de date fizice, aplicația este dotată cu un editor SQL, instrumente de migrare a bazei de dateși o interfață de administrare a unui server de baze de date, înlocuind vechiul MySQL GUI Tools Bundle.

MySQL Workbench 6.0

În 22 mai 2013, echipa MySQL a anunțat că se va pune în funcțiune versiunea 6.0, prima versiune beta public. Versiunea 6.0.2, a fost lansată la 14 iunie 2013.

MySQL Workbench este prima familie MySQL de produse care oferă două ediții diferite – o sursă deschisă și o ediție comercial. "Community Edition" este un produs cu caracteristici complete. Fiind fundamentul pentru toate celelalte ediții, va beneficia de toate eforturile de dezvoltare viitoare. Partea comercială "Standard Edition" extinde “Community Edition” cu o serie de module și plugin-uri.

De la introducerea sa MySQL Workbench a devenit popular în comunitatea MySQL. Din 2010 este pe locul al doilea la categoria:“produsul cel mai descărcat de pe site-ul MySQL”, cu mai mult de 250.000 de descărcări pe lună. Înainte de asta a fost votat “Baza de date a Anului 2009” privind Developer.com.

MySQL Workbench a fost revizuit de comunitatea open source.

2.3 Istoric

Bazele sistemului MySQL au fost puse în 1979, o dată cu instrumentul pentru baze de date UNIREG, creat de Michael "Monty" Widenius(foto) pentru compania suedeză TcX. în 1994, TcX a început să caute un server SQL pentru a-l utiliza la dezvoltarea aplicațiilor. Compania a testat unele servere comerciale, dar toate s-au dovedit a fi prea lente pentru tabelele de mari dimensiuni ale firmei. De asemenea, compania a examinat mSQL, dar acestuia îi lipseau anumite caracteristici obligatorii pentru TcX. în consecință, Monty a început să programeze un server nou. Interfața de programare era proiectată în mod explicit pentru a fi similară celei folosite de mSQL, deoarece pentru mSQL erau disponibile numeroase instrumente gratuite, iar prin utilizarea unei interfețe similare aceleași instrumente puteau fi folosite pentru MySQL, cu un efort de portare minim.

În 1995, David Axmark de la Detron HB a început să facă presiuni pentru ca TcX să lanseze MySQL pe Internet. De asemenea, David lucra la documentație și l-a determinat să construiască folosind utilitarul GNU configure. MySQL 3.11.1 a fost dat lumii întregi în 1996, sub forma de distribuție binară pentru Linux si Solaris, în prezent, MySQL funcționează pe mult mai multe platforme si este disponibil atât în formă binară, cât și sursă. MySQL nu este un proiect Open Source, deoarece este necesară o licență în anumite condiții. Totuși, MySQL se bucură de o amplă popularitate în comunitatea Open Source, deoarece termenii de licență nu sunt foarte restrictivi, (în esență, MySQL este în general gratuit, dacă nu doriți să obțineți profit prin vânzarea sistemului sau a unor servicii care necesită utilizarea acestuia.)

Popularitatea sistemului MySQL nu este limitată la comunitatea Open Source. Da, rulează pe calculatoare personale (într-adevăr, o bună parte din programarea cu MySQL are loc pe sisteme Linux ieftine). Dar MySQL este portabil si rulează pe sisteme de operare comerciale (precum Solaris, Irix si Windows) și pe echipamente care merg până la servere de întreprindere, în plus, performanțele sale rivalizează cu acelea ale oricărui sistem de baze de date cu care doriți să îl comparați și poate manipula baze de date de mari dimensiuni, cu milioane de înregistrări. MySQL apare foarte clar în imaginea care se desfășoară dinaintea ochilor noștri: sisteme de operare disponibile gratuit, care rulează pe echipamente puternice, dar necostisitoare, punând la dispoziția unui număr de oameni mai mare ca oricând o putere substanțială de prelucrare a datelor și alte caracteristici, pe o varietate de sisteme mai largă ca oricând.

Această „coborâre" a barierelor economice în ceea ce privește prelucrarea automată a datelor pune soluții puternice pentru baze de date la dispoziția unui număr fără precedent de mare de persoane și instituții. De exemplu, eu folosesc MySQL cu Perl, Apache și PHP pe calculatorul meu. G3 PowerBook, care rulează LinuxPPC. Aceasta îmi permite să-mi transport oriunde rezultatele activității mele. Preț total: costul calculatorului PowerBook.

Instituții care în trecut se mărgineau să viseze la a exploata în folos propriu puterea unui SGBDR cu performanțe ridicate au acum această posibilitate, la un preț foarte redus. Utilizarea bazelor de date este tot mai frecventă si la nivel individual. Oameni care nu se gândeau niciodată că vor folosi baze de date încep să ia în considerare tot felul de utilizări ale acestora, din moment ce procurarea unui sistem de baze de date este facilă – de exemplu, stocarea si accesul la rezultatele unor cercetări genealogice, urmărirea si întreținerea colecțiilor de diferite tipuri (fluturi, mărci poștale, cărți de joc cu jucători de baseball etc.), asistență în demararea unei afaceri sau furnizarea de posibilități de căutare pentru situri Web personale.

2.4 Instalare

În acest subcapitol prezint modalitatea de instalare a toolsetului Mysql Workbench. Acesta este un utilitar ușor de folosit și foarte ușor de instalat.

Se descarcă Mysql Workbench de pe internet.Acesta fiind un toolset free nu este nevoie să achiziționați o licență o dată cu el.Descaracare se face de pe site-ul: http://wb.mysql.com/

Înainte de a începe instalarea trebuie instalate în prealabil programele dotNetFx40_Full_x86_x64.exe și vstor40_x86.exe. Apoi se lansează în execuție mysql-installer-5.5.15.0.msi.

Se dă accept la termeni de licență.

Alegem Develpoer Default pentru a instala MySQL Installer, MySQL Server 5.5, MySQL Connector C 6.0.2,MySQL Connector Net 6.3.7 și MySQL Workbench.

De asemenea aici alegem locația unde vrem să îl salvăm, după care dăm Next.

.

Aici verifică cele două programe de care vorbeam la pasul 2 .NET Framework și Microsoft Visual C++ 2010. Se dă Next.

Începe instalarea.

Configurarea serverului MySQL. Alegem Developer Machine.

Alegem o parola.

Se inițializează programul.

2.5 Caracteristici

Avantaje

Acest limbaj a fost denumit SQL (Structured Query Language) și este implementat de toate motoarele existente în prezent. Avantajul principal al acestui limbaj s-a dorit să fie simplitatea. Spre deosebire de un adevărat limbaj de programare ce necesită învățarea unor sintaxe stricte și ușor de confundat, SQL are o sintaxă foarte apropiată de limbajul uman natural, ușor de înțeles și de utilizat. O frază în acest limbaj trebuie să fie lizibilă pentru oricine cunoaște cele câteva cuvinte din limba engleză care compun vocabularul SQL: SELECT, FROM, WHERE, ORDER BY etc.

Al doilea mare avantaj îl constituie portabilitatea. O aplicație utlizează o bază de date prin intermediul acestor fraze SQL care nu sunt altceva decât simplu text. Orice motor de baze de date acceptă astfel de fraze, făcând posibilă migrarea unei aplicații de pe un motor pe altul mai performant fără nici o modificare. Faptul că SQL este un standard unanim recunoscut conferă un mare avantaj aplicațiilor care își pot alege oricând pe ce sistem să ruleze.

Un al treilea avantaj îl reprezintă limbajul care fiind foarte apropiat de cel natural necesită minime cunoștințe de calculator pentru a folosi o bază de date prin intermediul SQL. În realitate nu există nici o aplicație care să prezinte o interfață SQL utilizatorului neprofesionist. Există foarte multe programe care folosesc baze de date ce suportă SQL, dar nici unul dintre ele nu prezintă o consolă pentru comenzi directe. O interfață vizuală, oricât de limitată ar fi, este cu mult mai ușor de folosit decât limbajul SQL.

De ce să optez pentru MySQL?

• Viteza: MySQL este rapid. Programatorii pretind că MySQL este cel mai rapid sistem de baze de date pe care îl puteți găsi;

• Ușurință în utilizare: MySQL este un sistem de baze de date cu performanțe ridicate, dar relativ simplu, a cărui configurare și administrare sunt mult mai simple decât în cazul sistemelor mai mari;

• Cost: MySQL este gratuit pentru majoritatea utilizărilor interne.

• Caracteristici: La server se pot conecta mai mulți clienți simultan. Clienții pot folosi mai multe baze de date simultan. Puteți obține acces la MySQL în mod interactiv, folosind numeroase interfețe care vă permit să introduceți interogări și să vizualizați rezultate;

• Conectivitate și securitate: MySQL poate fi folosit integral în rețele, iar bazele de date sunt accesibile de oriunde din Internet, deci vă puteți partaja datele cu oricine, oriunde.

• Portabilitate: MySQL rulează pe numeroase varietăți de UNIX, precum și pe alte sisteme non-UNIX, ca Windows și OS/2. MySQL rulează pe echipamente de la calculatoare de birou la servere cu performanțe ridicate.

• Distribuție liberă: MySQL este ușor de obținut; pentru aceasta, folosiți-vă browserul de Web. Dacă nu înțelegeți funcționarea unei componente sau sunteți curios cu privire la un algoritm, vă puteți procura codul sursă si îl puteți examina. Dacă nu vă place modul de funcționare a unei componente, îl puteți modifica.

2.5.1 Conexinuni SQL Development

Opțiunile pe care ni le oferă MySQL Development:

– SQL Development
– Data Modeling
– Server Administration

În secțiunea SQL Development avem posibilitatea de a începe efectiv să lucrăm în baza de date, alegând una din cele 4 baze de date avute la dispoziție.

Secțiunea Server Administration vine cu câteva informații referitoare la sistem, conexiunea cu serverul MySQL .

În secțiunea Data Modeling MySQL Workbench oferă posibilitatea utilizatorului să își creeze un model de baza de date după care poate să lucreze ulterior.

2.5.2 Fereastra Mysql

În această parte o să vă prezint bara de meniu a MySQL Workbench:

1. ne mută pe primul rând din coloană;

2. ne mută pe rândul anterior;

3. ne mută pe următorul rând;

4. ne mută pe ultimul rând din coloană;

5. mută conținutul textului în centrul celulei;

6. ordonează datele alfabetic în mod crescător;

7. ordonează datele alfabetic în mod descrescător;

8. resetează setările butonului de ordonare;

9. exportă date din fișiere externe;

10. editează rândul curent;

11. înserează un rând nou;

12. șterge rândul selectat;

13. execută scriptul;

14. șterge orice modificare făcută până la ultima salvare;

15. refresh la baza de date;

16. butonul de căutare în baza de date;

17. bara butonului de căutare;

În acest meniu File avem multiple opțiuni prin care ne putem crea un model, deschide un model, deschide cele mai recente, salvează un script, ieșire.

Meniul Edit este unul simplu cu opțiunile standard de anulare, refacere, copiere, lipire, tăiere, ștergere, selectare, căutare și modul preferințe.

Meniurile View, Query, Database, Plugins, Scripting, Community, Help sunt mai puțin utilizate. View ajută utilizatorul să se întoarcă acasă, Query ajută la executare scrpiturilor, Database se referă la bazele de date pe care le avem și modul cum le putem manageria iar butonul de Help ajută utilizatorul să înțeleagă anumiți termeni. Mysql a pus la dispoziția utilizatorilor săi un manual care să îi ajute.

2.5.3 Server Administration

Administrarea utilizatorilor, acordarea de privilegii și vizualizarea informațiilor nu a fost niciodată mai ușoare. Folosirea MySQL Workbench DBA poate atribui o parolă și profiluri de utilizator. Alocarea și revocarea privilegiilor la nivel mondial și de baze de date este la fel de ușor ca adăugarea și eliminarea elementelor dintr-o listă disponibilă.

Configurare server

MySQL Workbench permite DBA vizualizarea și editarea parametrilor generali și a setărilor avansate pentru servere MySQL.

Conexiuni Server

Îmbunătățirea managementului server cu o imagine cuprinzătoare a tuturor conexiunilor de server și vizualizatorul de navigație oferă informații detaliate despre server și variabilele de stare, inclusiv numărul de fire, bytes trimiși și primiți de către clienți, alocările bufferului, și chiar mai mult de atât.

Activitate server

Vizualizează toate fișierele jurnal MySQL, inclusiv jurnalele de erori. Se administrarează centralizat pentru a diagnostica problemele de server mai rapid și pentru a urmări modificările de baze de date.

Export / Import

MySQL Workbench include, de asemenea, instrumente vizuale pentru mysqldump. Exportă/ importă cu ușurință date prin selectarea schemele bazelor de date și/sau tabele de Object Browser. Configurațiile avansate sunt disponibile pentru control, concurență, tip de rezervă și formatul de ieșire.

Stare sistem

Obține o imagine imediată cu indicatorii de stare într-un mediu MySQL. Graficele simple permit DBA-ului să vadă cu ușurință utilizarea memoriei, utilizarea conexiunii, ratele stabilite și mai mult.

CAPITOLUL 3. EXEMPLU

3.1 Limbaj SQL

Câteva comenzi folosite în MySQL Workbench:

• CREATE : este folosită pentru a creea baze de date noi, de asemenea cu ajutorul acestei sintaxe se pot creea tabele noi. Ex: Create database nume_database;

• DROP: ne ajută să ștergem o bază de date sau un tabel, ștergând de asemenea toate informațiile din acel tabel. Ex: DROP database nume_database;

• INSERT: cu ajutorul acestei sintaxe putem introduce înregistrări noi într-un tabel existent. Ex: INSERT into nume_tabel (coloana 1, coloana 2, …) values (valoare 1, valoare 2, …);

• DELETE: este folosită pentru a șterge rânduri din tabel.. Ex: DELETE from nume_tabel where condiție(condiția este foarte importantă, ea specifică exact care rând sau rânduri trebuie șterse);

• UPDATE: această comandă ne ajută să modificăm date în tabel. Ex: UPDATE nume_tabel set coloana 1=valoare 1, coloana 2=valoare 2;

• SELECT: când baza de date are câteva înregistrări în ea, puteți prelua informația stocată. Ex: select nume_coloana from nume_tabel.

Aici avem un tabel cu tipuri de date ce pot fi introduse în MySQL:

CHAR(lungime)

lungime bytes

Un camp cu lungime fixa de la 0 la 255 de caractere. Accepta o valoare initiala.

VARCHAR(lungime)

lungime + 1 or 2 bytes

Camp cu lungime variabila de la 0 la 65,535 caractere. Accepta o valoare initiala.

TINYTEXT

lungime + 1 bytes

Un sir cu lungime maxima de 255 characters

TEXT

lungime + 2 bytes

Un sir cu o lungime maxima de 65,535 caractere. Nu poate defini o valoare initiala.

MEDIUMTEXT

lungime + 3 bytes

Un sir cu o lungime maxima de 16,777,215 caractere

LONGTEXT

lungime + 4 bytes

Un sir cu o lungime maxima de 4,294,967,295 caractere

Stocare numere

Aceste tipuri de date reprezinta numere in diferite forme.

TINYINT(lungime)

1 byte

Interval de la –128 la 127. Sau de la 0 la 255 unsigned

SMALLINT(lungime)

2 bytes

Interval de la –32,768 la 32,767. Sau de la 0 la 65,535 unsigned

MEDIUMINT(lungime)

3 bytes

Interval de la –8,388,608 la 8,388,607. Sau de la 0 la 16,777,215 unsigned

INT(lungime)

4 bytes

Interval de la –2,147,483,648 la 2,147,483,647. Daca coloana este declarata UNSIGNED, intervalul este de la 0 la 4,294,967,295

BIGINT(lungime)

8 bytes

Interval de la –9,223,372,036,854,775,808 la 9,223,372,036,854,775,807. Sau de la 0 la 18,446,744,073,709,551,615 unsigned

FLOAT(lungime, decimals)

4 bytes

Numar mic cu virgula (cu zecimale). Deoarece PHP va formata numerele in functie de calcule, se recomanda sa folosesti FLOAT fara parametri optionali.

DOUBLE(lungime, decimals)

8 bytes

Numar mare cu zecimale

DECIMAL(lungime, decimals)

lungime + 1 or 2 bytes

Un tip DOUBLE care permite un numar fix de zecimale. Inainte de MySQL 5.0.3, tipul de date DECIMAL a fost stocat ca un sir, ca sa nu poata fi folosit cu functii SQL, cum ar fi SUM()

Stocare data si timp

MySQL stocheaza data intr-un singur format: YYYY-MM-DD

DATE

3 bytes

O data stocata ca YYYY-MM-DD. Intervalul este de la 1000-01-01 la 9999-12-31

DATETIME

8 bytes

Data si ora, afisat in format YYYY-MM-DD HH:MM:SS

TIMESTAMP

4 bytes

Un timestamp (de obicei generat automat de calculator). Poate contine valori ce reprezinta date de la inceputul lui 1970 pana in Januarie 2038. Coloanele TIMESTAMP sunt afisate in acelasi format ca si coloana DATETIME.

TIME

3 bytes

Ora in format HH:MM:SS

Stocare liste predefite

MySQL te lasa sa stochezi doua tipuri de liste predefinite (pot fi vazute ca echivalente pentru radio butonul si caseta de verificare).

ENUM

1 or 2 bytes

Acest tip de coloana stocheaza o singura alegere din lista predefinita, fiecare coloana poate avea una din mai multe valori posibile

SET

1, 2, 3, 4, or 8 bytes

Aceast tip de coloana stocheaza zero sau mai multe inregistrari din lista predefinita. Ca si ENUM, cu exceptia ca fiecare coloana poate avea mai mult de o valoare din mai multe valori posibile, sau mai multe inregistrari dintr-o lista predefinita. Lista poate contine cel mult 64 de inregistrari.

3.2 Exemplu

Pentru a înțelege mai bine cum funcționează MySQL Workbench am ales să vă exemplific printr-un exemplu, creând o bază de date cu numele: “service_auto”.

Această bază de date va avea în componența ei 4 tabele:

• Clienți

• Comenzi

• Poziții

• Produse

În tabela clienți am introdus următoarele coloane: 'idClient' , 'nume' ,'prenume' , 'telefon' , 'adresa' , 'județ '.

Am introdus în această tabelă următoarele valori: valoarea '1' în coloana 'idclienți', valoarea 'Marin' în coloana 'nume', valoarea 'Adrian' în coloana 'prenume', '0765743211' în coloana 'telefon', 'Str. Gheorghe Barițiu, 3, Sibiu' în coloana 'adresa' și 'Sibiu' în coloana 'județ'.

După care am introdus celelalte date până am ajuns într-un final ca tabla să arate în modul următor:

În tabela comenzi am introdus următoarele coloane: 'idClient' , 'idComanda' , 'data' , 'observatii' , 'stare'.

Pentru aceste tabele valorile introduse au fost următoarele:

Urmatorea tabelă, poziții, are în componență următoarele coloane: ‘idpoziții', 'idComanda' , 'idprodus'. Primele valori introduse aici au fost:

Într-un final tabela poziții avea următoarea prezentare:

În tabela produse am introdus următoarele coloane: 'idproduse' , 'produs' , 'pret', cu următoarele valori:

CAPITOLUL 4. MOTORUL DE CĂUTARE

4.1 Ce este motor de căutare?

Un motor de căutare este o aplicație software proiectată pentru a găsi resursele digitale cum ar fi pagini web, text, știri Usenet, imagini, video, imagini, etc introducând cuvinte cheie. Unele site-uri oferă un motor de căutare ca principală caracteristică, de exemplu Google, Bing și Ask.com, precum și cele servicii online sunt adesea denumite motoarele de căutare.

4.2 Cum lucrează un motor de căutare?

Motoarele de căutare se bazează pe programe automate denumite „spider” (roboți sau crawleri) ce navighează prin mediul online urmărind linkurile de la o pagină web la alta.

Roboții de căutare colectează și cataloghează informațiile de pe fiecare pagină web, apoi le stochează într-o bază de date numită „index de căutare” (search index). Indexul de căutare este actualizat și revizuit permanent pentru a oferi utilizatorilor motoarelor de căutare informații cât mai precise și recente. Astfel, la o căutare după un anumit cuvânt cheie se vor returna acele pagini relevante căutării.

Scopul unui motor de căutare este de a returna informații relevante la fiecare căutare, într-un timp cât mai scurt.

Scopul unei pagini web este de a fi inclusă în paginile cu rezultate (SERP – Search Engine Result Pages) pentru căutările după cuvintele cheie ce se potrivesc conținutului acesteia, de preferat pe o poziție cât mai bună. Optimizarea pentru motoarele de căutare (Search Engine Optimization – SEO) ajută la îndeplinirea scopului unei pagini web.

4.3 Ce fel de informații colectează un motor de căutare?

Un motor de căutare nu poate vedea pe o pagină web ceea ce ochiul uman poate. Motorul de căutare citește codul sursă al paginii (pentru a vedea codul sursă alegeți meniul View din browser și apoi Source), favorizând anumite porțiuni ale acestuia.

Codul sursă al paginii web poate fi împărțit în două porțiuni:

• conținut – acesta este vizibil utilizatorului și constă în titluri, meniuri, text și legături către alte pagini;

• sintaxe ale limbajului de programare – reprezintă partea invizibilă utilizatorului și constă în sintaxele de formatare a paginii, tag-urile meta, liniile de cod ale scripturilor, etc.

Informațiile colectate și indexate de motoarele de căutare depind mult de modul cum este creată pagină web. Spre exemplu, anumite porțiuni ale paginii nu pot fi citite (accesate) de roboții de căutare, așa cum sunt imaginile sau obiectele flash. De aceea este de preferat ca în locul unui meniu cu butoane grafice în care sunt desenate cuvintele să se folosească text. Fiecare imagine este bine să aibă un text alternativ care să conțină o descriere a ceea ce ochiul uman poate vedea în imaginea respectivă, pentru că doar acea descriere va fi văzută de motoarele de căutare. O pagină web construită în așa fel încât să fie accesibilă roboților de căutare este o pagină web prietenoasă motoarelor de căutare (SEO friendly). De aceea este foarte important ca primul pas în optimizarea SEO să fie verificarea accesibilității paginii de către roboții de căutare.

4.4 Cum sunt returnate rezultatele unei căutări?

O căutare web se realizează prin alegerea unor cuvinte cheie pentru care motorul de căutare va accesa indexul și va returna o listă de site-uri web relevante sub forma paginilor cu rezultate ale căutării (SERPs) . O astfel de listă cu rezultate conține sute de mii sau milioane de site-uri, motiv pentru care motorul de căutare folosește unele reguli de poziționare (ranking) pentru a aranja rezultatele în ordinea importanței, și pentru a oferi utilizatorilor cele mai bune rezultate întâi. Aceste reguli de poziționare au în spate algoritmi complecși de căutare și evaluare.

Cele mai utilizate motoare de căutare în iulie 2011 conform wikipedia sunt:

Motor de căutare

Cotă de piață

Google

82,7%

Yahoo!

6,5%

Baidu

4,7%

Bing

3,7%

Ask

0,5%

Aol

0,4%

Excite

0,0%

CAPITOLUL 5. PROGRAME FOLOSITE

5.1 HTML

Ce este HTML ?

Unul din primele elemente fundamentale ale WWW (World Wide Web) este HTML (Hypertext Markup Language), care descrie formatul primar în care documentele sunt distribuite și văzute pe Web. Multe din trăsăturile lui, cum ar fi independența față de platforma, structurarea formatării și legăturile hipertext, fac din el un foarte bun format pentru documentele Internet și Web.
Primele specificațiile de bază ale Web-ului au fost HTML, HTTP și URL.

HTML a fost dezvoltat inițial de Tim Berners-Lee la CERN în 1989. HTML a fost văzut că o posibilitate pentru fizicienii care utilizează computere diferite și schimbe între ei informație utilizând Internetul. Erau prin urmare necesare câteva trăsături : independentă de platformă, posibilități hypertext și structurarea documentelor. Independentă de platformă înseamnă că un document poate fi afișat în mod asemănător de computere diferite ( deci cu font, grafică și culori diferite ), lucru vital pentru o audiență atât de variată.

Hypertext înseamnă că orice cuvânt, frază, imagine sau alt element al documentului văzut de un utilizator (client) poate face referință la un alt document, ceea ce ușurează mult navigarea între multiple documente sau chiar în interiorul unui aceluiași document. Structurarea riguroasă a documentelor permite convertirea acestora dintr-un format în altul precum și interogarea unor baze de date formate din aceste documente.

Despre tagurile HTML

Tag-urile nu sunt altceva decât niște marcaje sau etichete pe care limbajul HTML le folosește alături de texte pentru a ajuta browser-ul de internet să afișeze corect conținutul paginii web.

Aceste tag-uri (etichete) pot fi de două feluri:

• taguri pereche (un tag de început și unul de încheiere). Exemple: <HTML> și </HTML>; <TITLE> și </TITLE>; <HEAD> și </HEAD>

• taguri singulare (nu au un tag de încheiere) Exemple: <HR>, <BR>.

Să vedem tag-urile de bază pe care trebuie să le conțină un document HTML:

<HTML> – cu acest tag începe orice document HTML. Prin folosirea acestui tag îi spunem browser-ului că este vorba de un fișier HTML pentru a îl putea afișa </HTML>.

<HEAD> – între aceste tag-uri sunt trecute, pe lângă titlul paginii, diverse informații folositoare pentru browser-ul de internet, informații pe care le vom descoperi pe parcursul acestui curs. </HEAD>

<TITLE> – cu ajutorul acestei perechi de tag-uri vei putea da un titlu documentului tău. Astfel, textul pe care îl vei scrie între aceste tag-uri va fi afișat în bară de titlu a documentului.<TITLE>

<BODY> – odată cu acest tag începe conținutul paginii web. Tot ce vei scrie între tag-urile <BODY> și </BODY> va fi afișat, de către browser, pe ecranul monitorului.

Tag-urile (etichetele) pot fi scrise atât cu litere mari cât și cu litere mici.

!!! Nu uita atunci când scrii codul unei pagini web să închizi toate tag-urile pe care le-ai deschis!

Pentru a fi sigur că nu uiți încearcă să te obișnuiești să scrii după fiecare tag și tag-ul de încheiere (la tag-urile pereche), scriind apoi conținutul între ele. O altă soluție pentru a nu uita să închizi vreun tag, este să folosești la scrierea codului, un editor HTML (atunci când vrei să folosești un tag, editorul va scrie automat și tag-ul de încheiere).

Crearea primului document HTML

Acum va trebui să pui în practica noțiunile învățate și să realizezi prima ta pagină web. Să vedem deci, cum va trebui să arate această primă pagină. Mai întâi trebuie să deschizi editorul de texte (Notepad sau WordPad dacă folosești Windows).

Acum să trecem la scrierea codului. Nu trebuie să te sperii, vei vedea cât de ușor este. Vom începe cu tag-ul <HTML>. Pentru a nu uita de tag-ul de închidere este bine să-l pui și pe acesta tot la început. În continuare vin tag-urile <HEAD> și </HEAD>. Apoi între cele două tag-uri vom pune perechea de tag-uri <TITLE> și </TITLE>. Între aceste tag-uri punem titlul paginii: Prima mea pagină web. Urmează tag-urile <BODY> și </BODY>. Ce vom scrie între ele va fi afișat în browserul de internet.

Un exemplu de pagina html. Iată cum ar trebui să arate codul HTML:

<HTML>
<HEAD>
<TITLE>Prima mea pagină web</TITLE>
</HEAD>
<BODY>
Bine ai venit!<BR>
</BODY>
</HTML>

5.2 Adobe Dreamweaver CS 5

Adobe Dreamweaver, cunoscut și ca Macromedia Dreamweaver, este o aplicație de dezvoltare inițial creată de Macromedia, cumpărată și dezvoltată ulterior de Adobe Systems în 2005.

Versiunile recente au încorporat suport pentru tehnologii web precum CSS, Javascript și limbaje de programare și framework-uri server-side, inclusiv ASP, ColdFusion și PHP.

Dreamweaver permite folosirea majorității browserelor instalate pe calculatorul utilizatorului, pentru a previzualiza situl web creat. De asemenea conține și câteva utilitare pentru administrarea siturilor, cum ar fi cele pentru a găsi și modifica un paragraf sau o linie de cod, în întregul site, pe baza oricăror parametri specificați de către utilizator. Cu ajutorul panourilor de stare se poate crea cod JavaScript fără a avea cunoștințe de programare.

Un aspect foarte lăudat al Dreamweaver-ului îl reprezintă arhitectura sa extensibilă. Extensiile sunt mici programe pe care orice dezvoltator le poate scrie (de obicei în HTML și JavaScript) și pe care oricine le poate descărca și instala, acestea aducând un spor de performanță și funcționalitate îmbunătățită programului. Există o comunitate de dezvoltatori care produc aceste extensii și le publică (atât comercial cât și gratuit) pentru probleme de dezvoltare web, de la simple efecte rollover până la soluții complete de vânzare online, în Internet.

5.3 Photoshop CS5

Adobe Photoshop este un software folosit pentru editarea imaginilor digitale pe calculator, program produs și distribuit de compania americană Adobe Systems și care se se adresează în special profesioniștilor domeniului.

Principalele elemente prin care Photoshop se diferențiază de aplicațiile concurente și prin care stabilește noi standarde în industria prelucrării de imagini digitale sunt:

• Selecțiile

• Straturile (Layers)

• Măștile (Masks)

• Canalele (Channels)

• Retușarea

• Optimizarea imaginilor pentru Web

Photoshop poate citi majoritatea fișierelor raster și vector. De asemenea, are o serie de formate proprii:

• PSD (abreviere pentru Photoshop Document). Acest format conține o imagine ca un set de straturi (Layers), incluzând text, măști (mask), informații despre opacitate, moduri de combinare (blend mode), canale de culoare, canale alfa (alpha), căi de tăiere (clipping path), setări duotone precum și alte elemente specifice Photoshop. Acesta este un format popular și des răspândit în rândul profesioniștilor, astfel că este compatibil și cu unele aplicații concurente Photoshop.

• PSB (denumit Large Document Format) este o versiune mai nouă a formatului PSD, conceput special pentru fișiere mai mari (2GB) sau cu o informație prezentă pe o suprafață definită de lături mai mari de 30.000 de pixeli (suportă până la 300.000×300.000 pixeli).

• PDD este un format mai puțin întâlnit, fiind asociat inițial aplicației Adobe PhotoDeluxe, astăzi (după 2002) compatibil doar cu aplicațiile Adobe Photoshop sau Adobe Photoshop Elements.

5.4. Notepad 2

Notepad 2 este un editor de text gratuit pentru Windows, găzduit la Sourceforge. Programul permite editarea codului sursă specific unui număr mare de limbaje de programare, precum C, C++, Pascal, Cobol, HTML, PHP.

Facilități remarcabile sunt:

• Colorare sintactică pentru 48 de limbaje de programare (se poate modifica de către utilizator);

• Tipărirea color a codului sursă (WYSIWYG);

• Autocompletare = deducerea și întregirea automată a cuvântului de cod din biblioteca utilizată;

• Interfață cu mai multe ferestre (utilizează tab-uri);

• Suport pentru căutări/înlocuiri cu expresii regulate PERL;

• Suport pentru macroinstrucțiuni.

Notepad++ se bazează pe motorul Scintilla, fiind programat în C++și utilizând Win32 APIși biblioteca STL, asigurând astfel o execuție rapidă și un consum redus de resurse.

CONCLUZII

Bazele de date reprezintă o modalitate de stocare a unor informații și date pe un suport extern (un dispozitiv de stocare), cu posibilitatea extinderii ușoare și a regăsirii rapide a acestora. Asta ne arată cât de utilă este o bază de date în ziua de astăzi, aceasta fiind foarte ușor de creat cu ajutorul acestui utilitar MySQL Workbench. Bazele de date, reprezintă o necesitate pentru marile companii sau diferitele compartimente dintr-o instituție.

Pe baza celor studiate de-a lungul anului, limbajele: HTML și PHP m-au ajutat foarte mult și m-au adus în poziția de a reuși să creez acest site și această documentație fără prea multe probleme.

Lucrarea este structurată pe 5 mari capitole: GENERALITĂȚI, DESCRIEREA LUCRĂRII, EXEMPLU, MOTOR DE CĂUTARE, PROGRAME FOLOSITE; în interiorul fiecărui capitol având bineînțeles și câteva sub-capitole. Cei care vor parcurge aceste pagini vor putea afla câteva noțiuni de bază în ceea ce privește bazele de date și în special MySQL Workbench.

Consider că datele introduse în paginile site-ului Web sunt destul de bine alese, informațiile introduse acolo ating cerințele și scopul lucrării.

BIBLIOGRAFIE

• http://www.ro.wikipedia.org/wiki/Bază_de_date

• http://www.luiszuno.com/themes/modus/‎

• http://www.marplo.net/php-mysql/mysql.html‎

• http://www.regielive.ro/‎

• http://www.primulpas.ro/world_wide_web.htm

• http://www.dli.ro/cand-a-aparut-internetul.html‎

• http://www.searchenginesindex.com

• http://www.dream-webdesign.ro

• http://www.e-learn.ro/tutorial

ANEXE

Harta site-ului

• INDEX

• INSTALARE

• CARACTERISTICI

• EXEMPLU

• CAUTARE

CUPRINS

CAPITOLUL 1. GENERALITĂȚI

1.1 Introducerea în internet

1.2 Formatul electronic, documentațiile electronice

1.3 Despre World Wide Web

1.4 Despre bazele de date

CAPITOLUL 2. DESCRIEREA LUCRĂRII

2.1 Prezentarea lucrării

2.2 MySQl Workbench

2.3 Istoric

2.4 Instalare

2.5 Caracteristici

2.5.1 Conexinuni SQL Development

2.5.2 Fereastra Mysql

2.5.3 Server Administration

CAPITOLUL 3. EXEMPLU

3.1 Limbaj SQL

3.2 Exemplu

CAPITOLUL 4. MOTORUL DE CĂUTARE

4.1 Ce este motor de căutare?

4.2 Cum lucrează un motor de căutare?

4.3 Ce fel de informații colectează un motor de căutare?

4.4 Cum sunt returnate rezultatele unei căutări?

CAPITOLUL 5. PROGRAME FOLOSITE

5.1 HTML

5.2 Adobe Dreamweaver CS 5

5.3 Photoshop CS5

5.4. Notepad 2

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

• http://www.ro.wikipedia.org/wiki/Bază_de_date

• http://www.luiszuno.com/themes/modus/‎

• http://www.marplo.net/php-mysql/mysql.html‎

• http://www.regielive.ro/‎

• http://www.primulpas.ro/world_wide_web.htm

• http://www.dli.ro/cand-a-aparut-internetul.html‎

• http://www.searchenginesindex.com

• http://www.dream-webdesign.ro

• http://www.e-learn.ro/tutorial