Motivul pentru care am ales această regiune se datorează faptului că dispune de un potențial turistic natural și antropic deosebit deși nu prea… [309441]

1.[anonimizat] , de-a lungul timpului, a conservat intr-o arie, [anonimizat]. [anonimizat] a [anonimizat] : [anonimizat], de la agroturism la turismul ecumenic și cultural.

[anonimizat]: a unitățile de cazare și de alimentație, a promovării insuficiente a traseelor turistice prezente in această zonă de studiu dar si a celor montane destinate iubitorilor de aventură. [anonimizat] a fost tocmai prezentarea amănunțită o [anonimizat].

1.1.[anonimizat].

[anonimizat], fac parte din Munții Bucovinei și ii localizăm în bazinele hidrografice superioare ale Moldovei și Bistriței. [anonimizat] a României, se desfășoară între 47 °20’32’’ și 47°32’00’’ latitudine Nordică și între 25°18’00’’ și 25°43’00’’ longitudine estică.

[anonimizat], [anonimizat] -est de Munții Stânișoarei. [anonimizat]-[anonimizat]-vest se zăresc la orizont crestele alpine ale Munților Rodnei.

Masivul Rarău este situat în partea central nordică a Carpaților Orientali. [anonimizat]. [anonimizat] (883 m ) , [anonimizat], curmătura din estul Muntelui Diacu (962 m) și sfârșește în valea Hogea (afluent al râului Gemenea). [anonimizat] (1215 m) și în cele din urmă valea Hogea. În extremitatea vestică Rarăul se învecinează cu Munții Giumalău prin cursul izvorului Giumalău și pârâul Colbu.

Masivul Giumalău se află poziționat în partea nordică a [anonimizat], față de extremitățile estice si vestice ale acestora , o [anonimizat]. [anonimizat], incepând de la confluența cu râul Dorna până la cea cu pârâul Colbu. [anonimizat]. [anonimizat], Putnișoara și Puciosu. [anonimizat] o suprafață de cca. 213 km pătrați.

1.2 Istoricul cercetărilor geografice din zonă

Interesele față de latura geologică a Carpaților Orientali au determinat numeroși cunoscători in domeniu să publice , încă de pe la începutul secolului al XIX-lea , o serie de lucrări care auveau ca scop amplificarea cunoștințelor geologice în ceea ce privește lanțul carpatic din interiorul granițelor României.

Cercetarea Masivului Giumalău este într-o continuă dezvoltare, concomitent cu studierea unor arii învecinate în cadrul cărora se abordează o serie de regiuni aflate la extremitățle masivului. Cele mai aprofundate cercetări sunt cele de natură geologică, urmate de cele pedologice iar mai pe urmă și cele geomorfologice. În cadrul acestor studii se află și lucrarea lui Lillienbach (1834) care spune că “ în Carpații Orientali există o zonă continua , consitituită din roci cristaline, ce se întinde de la granița de nord a țării până la sud de Sândominic”.Pe baza informțiilor obținute de la acesta, s-a realizat o hartă geologică cu o scară de 1:900 000.

O alta lucrare, bazată pe resursele minerale din subsol din Bucovina, estea cea scrisă de B.Cotta (1855)m în care autorul a elaborat o hartă geologică a zonei cercetate.

V. Erhan (1981) și-a pus amprenta asupra studiilor geologice printr-o serie de precizări cu privire la condițiile de metamorfism ale rocilor din Masivul Giumalău pe baza studiului mineralotermometric.

G. Pitulea și colaboratorii acestuia au publicat, între anii 1965-1966 , câteva lucrări în care abordează din punct de vedere petrographic si structural, perimetrul Pojorâta-Valea Putnei-Giumalău.

În ceea ce privește cercetările cu caracter geographic, acestea au început să apară la începutul secolului al XX-lea. Astfel primii cercetători, care si-au atribuit atenția către Masivul Giumalău, au fost francezii Emm. de Martonne și A. Nordon. Cel menționat in primă fază a făcut o serie de referiri asupra aspectelor geomorfologice din nordul Carpaților Orientali , privind problema suprafețelor de nivelare de aici . Cel din urmă a abordat și el tema suprafețelor de nivelare, identificând în Giumalău “ peneplena preburdigaliană “ care implic[ o diferență de nivel de aproximativ 300 de m între vestul masivului și partea central-estică. Diferența a fost interpretată ca fiind rezultatul tectonicii disjunctive care a accentuat inalțarea mai rapidă a părții central-estice.

Pe de cealaltă parte , Masivul Rarău, cu o alcătuire petrografică foarte diversă, dar mai ales cu o tectonică foarte complexă este asociat cu sinclinalul marginal extern a Carpaților Orientali , acest sinclinal fiind cunoscut în literatura de specialitate ca fiind “ cuveta Rarău” . Umplutura din care este format sinclinalul este reprezentată de depozite datând din mezozoic.

Studiile de specialitate asupra Masivului Rarău nu sunt foarte complex abordate, ele fiind pe alocuri chiar vaste. În evoluția cunoașterii ariei de studiu se îwncadrează mai multe etape fiecare marcând un progres față de cele anterioare . Primele informații și date cu caracter geologic sunt cuprinse în lucrările unor autori străini, printre care se numără și cel care a facut studii asupra Masivului Giumalau, L. De Lillienbach (1834) . Cea mai importantă contribuție asupra cercetărilor asupra masivului a fost monografia din 1876 a lui K. Paul , în care sistematizează datele geologice și realizează prima hartă geologică asupra zonei de studiu.

În ceea ce privește cercetările geografice asupra Masivului Rarău, acestea sunt conturate slab , dar prin mai multe etape: etapa de până la sfârșitul primului război mondial ( în care se abordează o serie de informații generale ) , etapa cuprinsă între cele două războaie mondiale (în care se remarcă apariția unor lucrări de sinteză privind geneza, relieful și individualizarea unor subunități carpatice) și cea de-a treia etapă fiind etapa de după 1945 ( care se axează pe preocupările fizico-geografice ).

2.Favorabilitatea cadrului natural pentru activități turistice

Masivele Rarău-Giumalău alcătuiesc o zonă turistică foarte importantă în cadrul Carpaților din nordul României. Gradul ridicat de atractivitate este dat de varietatea tuturor peisajelor naturale reprezentate de relief si de vegetație, a accesibilității prin prezența culuarelor de vale care încadrează cele două masive, a unor șosele modernizate (Suceava-Câmpulung Moldovenesc-Vatra Dornei, și din partea Maramureșului pe valea Bistriței către Moldova) dar și existenta a doua centre turistice însemnate la periferie (Campulung Moldovenesc si Vatra Dornei) ce constituie puncte de plecare pentru principalele fluxuri de turiști.

2.1. Relieful și favorabilitatea acestuia pentru turism

În mare parte aspectul peisajelor și felul în care este constituit relieful Munților Rarău-Giumalău, este datorat influenței geologice care și-a pus amprenta asupra zonei.

Din punct de vedere al caracteristicilor reliefului, Masivul Rarău se profilează prin altitudini ce ajung pana la 1651 m(Vf. Rarău) pe hărțile topografice sc. 1/25 000 imprimate în 1961,fiind dezvoltat pe conglomerate și calcare, cu stânci masive și un relief ruiniform. Rarăul se detașează indiscutabil de ariile montane din jurul acestuia, din punct de vedere al reliefului. Sinclinalul marginal al acestuia are dimensiuni considerabile la sud de valea Moldovei. Caracteristicile de ansamblu ale morfografiei sunt un bun argument pentru demonstrarea evoluției diferențiată a a reliefului .Astfel s-a detașat o regiune central înaltă , continuată de o arie montană cu altitudini medii cu character depresionar. Pe de altă parte , se remarcă și o dispunere în trepte a reliefului , mai ales în nord și nord est, cee ace nu întâlnim și în partea de sud și vest. Structura geologică a Rarăului se aseamană cu cea a Masivului Ceahlău și a Munților Bucegi. Aceasta este reprezentaă foarte bine printr-o cuvetă alcătuită din șisturi cristaline. În acest sinclinal s-au depus de-a lungul timpului straturi groase de roci sedimentare , mai ales gresii , conglomerate calcare ,care au in consisteță rămășițele viețuitoarelor care au existat intr-o anumită perioadă din trecut in mările care cuprindeau meleagurile noastre.

Pe de cealaltă parte , evoluția reliefului din Masivul Giumalău sub aspectul interacțiunii factorilor de formare și erodare externi , a determinat apariția unor caracteristici particulare ce îl diferențiază de zonele învecinate. Literatura de specialitate a atribuit acestui masiv forma unei cupole ce s-a menținut în această formă datorită rocilor metamorfice din substrat. Aspectul orografic este dat de ele două culmi care a fost rezultatul pătrunderii a pârâului Putna care și-a format o vale longitudinală, în timp ce din direcția opusă a pătruns pârâul Rusca, afluent de stânga al Bistriței. Așadar prima culme, “Culmea Giumalău-Alunu” situată în sectorul estic al masivului, prezintă altitudini de peste 1600 m, maxima fiind de 1856 m (Vf.Giumalău ) și are pe lângă varful amintit încă două ce ating altitudini de 1652 (Vf. Chiliilor) și 1665 (Vf.Alunu) . Cea de-a doua culme este “Culmea Poiana Runcului-Mestecăniș” , care este situată în vestul masivului și are altitudini care sunt cuprinse între 1096 m ( Pasul Mestecăniș) și 1303 m ( Vf. Poiana Runcului ) . Spre deosebire de culmea soră aceasta se caracterizează printr-un interfluviu cu suprafață rotunjită ce au fost interpretate de către A.Nordon (1931) ca fiind fragmente dintr-o veche platformă de nivelare.

Relieful constituie un element major în structura potențialului turistic al oricărei zone, acesta fiind suportul material al desfășurării activităților turistice. Relieful poate fi privit sub dublu aspect, fie ca factor de dezvoltare a unor forme de turism, fie ca o barieră în dezvoltarea turismului.

În general turiștii se îndreaptă spre munți cu un relief spectaculos, cu înălțimi mari și creste zimțate cu numeroase custuri, cu un grad mai mare de dificultate, stîncile izolate pe versanți abrupți, trenele de grohotiș, pragurile și cascadele, fiind cele care atrag mai mulți turiști.

Relieful din Masivele Giumalău și Rarău beneficiază din plin de aceste aspecte.

Învăluiți de mister și legendă, munții Rarău și Giumalău adăpostesc numeroase locuri care îi atrag ca un magnet pe turiștii dornici de aventură. Pietrele Doamnei, Piatra Zimbrului, Piatra Șoimului, vârfurile Adam și Eva, Piatra Buhei, turnurile de la Popii Rarăului, toate acestea impresionează prin măreția și farmecul lor fără asemănare.

Masivul Rarău atrage prin unicitatea elementelor naturale dar și prin aspectul mitic pe care îl păstrează legendele, potecile, bisericile, Despre acești munți, scriitorul Geo Bogza scria „În alte locuri pot fi munți mult mai mari sau fluvii mai puternice, marea sau oceanul, aici Rarăul reprezintă dimensiunea fundamentală a lumii, latură cosmică a vieții și a istoriei”. . Obiectivul turistic cunoscut fiind Pietrele Doamnei, care ating 1637 m altitudine, și se ridică peste peisaj la cca 70 m înălțime; ca și alte stânci calcaroase din zonă, sunt constituite din calcare mezozoice friabile, formate în mări calde existente în urmă cu cca. 140 milioane de ani, astfel încât acum stâncile includ fosile de scoici, amoniți, belemniți, brahiopode, corali etc. accesul făcându-se cu ajutorul lanțurilor.

Este adevărat că există foarte multe legende despre aceste formațiuni geologice spectaculoase, despre aceasta spunandu-se că pe vremea lui Petru Rareș (1541) , în timpul celei de-a doua domnii ale sale , acesta a gasit un loc unde sa-și pună în siguranța averea și ceea ce era mai presus de aceasta, familia. Fiind urmăriți de tătari doamna Elena și fiul acesteia s-au ascuns într-o peșteră și au început să se roage , deodată auzindu-se un zgomot. Legenda spune ca stânci mari s-au desprins și au cazut asupra locului în care domnitorul iși ascundea averea iar comoara încă stă și acum ascunsă de pietrele uriașe.

Abundența calcarelor în această regiune de munte se datorează și lapiezurilor, dolinelor dar și grotelor. La aproximativ 1 km nord de Pietrele Doamnei este situată Peștera Liliecilor, are 340 m de labirinturi printre bucățile de stâncă; coloniile de lilieci de aici prezintă tendințe de scădere a numărului de exemplare.

Deși este interzisă pentru turiști unii se strecoară în mina care se află la aproximativ 30 de minute de cabana Rarău . După cum se poate observa în fotografia de mai jos, sunt prezente formațiuni de gheață în interiorul acesteia , iar la unul dintre cele trei capete aflate în interiorul minei găsim un peisaj extraordinar cu o diferență de nivel de aproximativ 700 m .

În ceea ce privește Masivul Giumalău relieful are o mare amprentă in dezvoltarea turistică a zonei. De pe oricare dintre vârfurile situate pe culmea principală Giumalăuluim între Alunu și Giumalău turul de orizont este impresionant. Pe rând se pot observa imagini din Obcina Mestecănișului (spre vest) , din valea Putnei (spre vest-nord-vest), din valea Moldovei de la Pojorâta până dincolo de Câmpulung Moldovenescm până în cheile Strâmtura Roșie (spre nord și nord-est) .

2.2. Clima și favorabilitatea acesteia pentru turism

Climatul este un factor foarte important în desfășurarea unor activități turistice, climatul, direct influențat de relief, este unul dintre factorii favorizanți sau dimpotrivă, inhibanți ai activitățiilor turistice. Elementele climatice specifice, fiecare în parte, sau ca un tot, acționează stimulativ sau restrictiv, alături de celelalte componente ale fondului turistic natural, în posibilitățile de practicare a unei anumite forme de turism.

Regimul radiației solare este unul dintre factorii care influențează direct activitatea turistică. Un fenomen specific cu implicații în activitațile economice (turistice) îl constituie inversiunile de temperatură, caracteristice mai ales în anotimpul rece cu manifestare pronunțată în depresiunile intramontane închise care favorizează acumularea aerului rece. Fenomenul este amplificat de radiația nocturnă ca efect al timpului senin și lipsa vântului.

Un alt factor care influențează activitatea turistică sunt precipitațiile atmosferice care, în cazul Masivelor Giumalău-Rarău, au o distribuție neuniformă. Se înregisterează variații locale în funcție de expoziția versanților, față de circulația atlantică și cea baltică. Cea mai mare parte a culmilor celor două masive sunt cuprinse în intervalul munților cu altitudini de la 800 la 1700 m și doar o mica parte au climă de depresiune cu frecvente inversiuni termice ( cum ar fi valea Moldovei și Țara Dornelor).

În această zonă temperaturile medii anuale variază între 2°C la stația meteorologică Rarău , la aproximativ 5°C la Vatra Dornei și la 6.8°C la Câmpulung Moldovenesc fiind printer cele mai coborâte din Moldova și din țară. Nebulozitatea variază între 6.5-7.0 la peste 1200 de metri și ceva mai scăzută în valea Moldovei, 5.5-6.0 . Numărul mediu annual de zile cu cer senin este sub 40, iar al acelora cu cer acoperit , peste 140, de aceea lunile august-septembrie sunt cele mai favorabile pentru drumeții în acești munți mai ales că atunci și temperaturile ating valori potrivite.

Potențialul climato-turistic de aici este benefic turiștilor care vin în special din cauza stării de sănătate iar aerul și toți factorii climatici acționează asupra organismului uman și îl fortifică. Munții Rarău-Giumalău beneficiază de un aer curat, nefiind nici un oras mare cu un grad ridicat de poluare în preajma lor, iar activitățile economice nu influențează mult mediul.

2.3 Hidrologia și favorabilitatea acesteia pentru turism

Hidrografia ocupă un loc prioritar în turism, impunându-se prin multiplele sale forme de organizare (ape subterane, izvoare, rețele hidrografice, lacuri etc.), prin calitatea sa și, nu în ultimul rând, prin conținutul extrem de variat de săruri sau valoarea peisagistică deosebită. Datorită funcțiilor multiple pe care le îndeplinește în actul turistic, prin caracteristicile calitative și modalitățile de existență, apa a generat turismul balnear, turismul de recreere, turismul sportiv și de sfârșit de săptămână.

Ca toți munții nostri și Masivele Giumalau-Rarău sunt un adevărat castel de ape, bogăție la care omul a adăugat și salba de lacuri de pe râul Bistrița,.Râul Bistrița este cu siguranță cel mai important curs de apă care atrage turiști. Bistrița atrage turiștii iubitori de plajă, înot, pescuit sportiv sau sporturi nautice. Luncile oferă condiții de campare, mai ales pentru cei care practică drumeția sau turismul itinerant, dar și turismul de sfârșit de săptămână.

Pe râul Bistrița se poate practica “river rafting” –ul (foto 5). Râul Bistrița este considerat cel mai bun râu de munte pentru practicarea river rafting-ului, întrucât are grade de dificultate mic si debit bogat care permite efectuarea acestui sport atât pentru agrement turistic (pentru începători), cât și pentru profesioniști. Traseele prezintă grade de dificultate cuprinse între 2 și 5, cu lungimi cuprinse între 12,5 și 14 km, debitul de apă al râului permițând practicarea acestui sport din aprilie până în octombrie. Tot râul Bistrița cât și pe unii afluenți se mai practică și pescuitul sportiv (pentru păstrăv, lostriță, scobar, clean etc.).

O problemă apărută pe râu este depozitarea gunoaielor pe malurile acestuia, iar la marile inundații acestea sunt preluate de ape si apoi depozitate în aval. Aceste gunoaie sunt depuse în general pe terase, locuri care ar trebuie sa fie folosite de turiști ca loc de campare. Dăunează atât mediului cât și valorii peisagistice a râurilor și afluentilor acestora.

Moldova este cea de-a doua mare artera hidrografică din regiunea Masivelor Giumalău și Rarău, care curge pe flancul Nordic al acestora, între defileele de la Pojorâta și Prisaca Dornei. Ea tranversează Câmpulung Moldovenesc, delimitând cele două masive față de Obcinele Bucovinei.

Privită în ansamblu valea Moldovei prezintă ca și cea a Bistriței, sectoare mai inguste și sectoare mai largi. Deci practic s-ar putea desfașura raftignul și pe acest râu doar că sansele de reușită și de durată a atracției față de turisti va fi mult mai mic decât în cazul Bistriței. Pe unii afluenți ai Moldovei se află niște chei foarte interesante ca și peisaj dar in primul rând ca dimensiune. Spre exemplu cheile Cheile Moara Dracului care sun tele mai impunătoare, cu pereți înalți , acestea având o lungime de aproximativ 70 de m și o lățime de 5 m. S-au format datorită cursului pârâului care le străbate , cu cât ne apropiem mai mult de chei apa căzând în cascade auzindu-se tot mai puternic sunetul acesteia.

În ceea ce privește apele subterane, acestea sunt bogate și sunt sursa numeroaselor izvoare care iși au inceputurile în masivele noastre, in principal la contactul calcarelor cu șisturile cristaline ale flișului cretacic. În partea de de vest, sud-vest și nord-est a Masivului Giumalău , în special în Țara Dornelor și pe Bistrița Aurie, există ape minerale foarte abundente care deservesc stațiunii Vatra Dornei , pentru îmbuteliere sau pentru uzul casnic al locuitorilor. Alimentarea rețelei hidrografice se realizează prin precipitații iar în rest de zăpezi și apele subterane.

2.4 Vegetația, fauna și favorabilitatea acestora pentru turism

Solurile fac parte din patru clase: cambisoluri, cernisoluri, spodisoluri, protisoluri și antrisoluri. Cele mai răspândite sunt solurile brune eu-mezobazice (cambisoluri) și solurile brune acide (cambisoluri), acestea caracterizând cea mai mare suprafață a masivelor.

Vegetația Munților Rarău-Giumalău oferă valori peisagistice remarcabile. Ea este alcatuită din pajiști și păduri , reprezentând o mare bogăție a regiunii și o atractivitate mare pentru turiști. În general covorul vegetal este etajat pe verticală, la fel ca și clima și solurile. Față de înfățișarea inițială , asociațiile vegetale prezintă modificări din cauza intervenției omului, care de-a lungul timpului a schimbat limitele , mai ales cele ale pădurii, în favoarea pajiștilor naturale.

Prima mare asociație vegetală o constituie pajiștile montane de păiuș roșu , iarba vântului și țăpoșică care ocupă aproximativ 30% din întreg teritoriul. Acestea apar între altitudinea de 600 și 1400, ocupând depresiunile formate de cele două mari văi : ale Moldovei și Bistriței .

Cea de-a doua asociație vegetală, prezentă în cele doua masive până la altitudini de 166-1700 m înălțime sunt pădurile, acestea reprezentând până la 7o% din suprafața teritoriului. Totodată suntem într-una din zonele cele mai mult împădurite din țară, județul Suceava deținând primul loc cu cele 436 415 ha de păduri , reprezentând 51% din suprafața județului și 6.88% din suprafața Romaniei. Locul secund îi revine județului Argeș.

Pe lânga toate acestea există și o mulțime de flori, care mai de care mai frumoasă ,unele ocrotite prin lege pentru a elimina dispariția lor . Câteva din florile pe care le întâlnim pe pajiștile Rarăului și Giumalăului sunt : arnica de munte , brândușe de primăvară, bulbucii de munte ( care sunt ocrotiți prin lege) .

În ceea ce privește fauna celor dou masive este asemănătoare cu cea întâlnită în toți Carpații Românești. Dintre mamiferele mari, cu valoare cinegetică remarcabilă sunt: ursul, cerbul), căpriorul, mistrețul, capra neagră, râsul (este o apariție tot mai rară și este protejat prin lege), lupul. Dintre acestea ursul, lupul și ursul brun se găsesc într-un număr mai redus de exemplare, deși ultimele două specii s-au înmulțit considerabil în ultimii ani. Sunt frecvente și celelalte specii de mamifere comune pădurilor: vulpea, jderul, bursucul, pisica sălbatică, ariciul, veverița.

Pentru turiștii iubitori ai faunei Carpaților Românești , există și specii care prezintă interes stiințific cum ar fi liliecii, prezenți în Peștera Liliecilor de pe podul Rarăului și șoarecele de zăpadă.

Universul păsărilor este foarte bogat, data find predominarea padurilor în această zonă. O deosebită importanță are cocoșul de munte și cocoșul de mesteacăn , specie care s-a mărit considerabil datorită ocrotirii de către lege a specie, la fel ca și corbul. Dintre celelalte păsări se pot aminti : ierunca, fâsa de munte, cinteza alpină, gaița de munte, brumărița de stâncă și bufnița .

Speciile e reprtile cele mai obișnuite pe care le întalnim pe suprafața celor două masive sunt: șarpele de casă, șopârla comună, dar si vipera comună care are o reprezentativitate mai mare în etajul montan mijlociu.

Apele pârâielor mici din regiunea Rarăului și Giumalăului constituie un larg interes turistilor care sunt pescari sportivi. Apele au o adâncime nu foarte mare dar cu o doza de oxigen îndeajuns de consistentă să fie casa unor viețuitoare ( ca apele râurilor Bistrița și Moldova ) reprezintând biotopul cel mai favorabil pentru păstrăvul indigen, păstrăvul curcubeu, lipan, zglăvoaca răsăriteană, mreană și boiștean.

Dintre speciile ocrotite de lege în apele regiunii sunt lostrița care este cel mai mare salmonoid de pe teritoriul României , unele exemplare putând să ajungă la peste 1 metru lungime și aproximativ 14 kg.

În regiunea celor două masive se află importante rezervații naturale,arii protejate, în care sunt incluse numeroase monumente ale naturii cum ar fi : teritorii de diferite dimensiuni în care întreg cadrul natural care cuprinde elementele forestiere, floristice, geologice și botanice, sunt ocrotite prin lege. În total , pe toată regiunea se numără opt rezervații cu statut oficial de ocrotie sub decizia Comisiei pentru ocrotirea monumentelor naturii și patru cu statut de ocrotire pe plan local.

Rezervațiile forestiere de conifere sunt foarte bine reprezentate prin cele două păduri seculare aflate : una in Rarău și cealaltă în Giumalău.

Așadar codrul secular Slătioara ( care are ca și suprafață 1064,20 ha ) se află pe versatul estic al masivului Rarău , mai exact al vârfurilor Popii Rarăului, Todirescu și Arșița Rea, prelugindu-se spre est pe vârfurile Bâtca Leși, Bâtca cu Plai și Bâtca Neagră cât și pe vâile Pârâului lui Ion, Pârâul Ursului.

Rezervația este încadrată între 800 m (în localitatea Slătioara) și 1320 m altitudine. Aceasta a primit statut oficial de protecție în anul 1941, deși primele propuneri erau în discuții înca de la începutul anilor 1900 . Ceea ce a atras foarte mult turiștii dar mai cu seamă pe oamenii de știință a fost vechimea foarte mare a arborilor, în special a coniferelor, ei clasificând pădurea drept cea mai veche din țară și chiar și din Europa . Se spune că ar fi cea mai veche datorită faptului că sunt specii de brad și de molid care vârste de aproape 350-400 ani cu un diametru de 1 m și înălțimi de până la 50 m.

Cea de-a doua pădure este Codrul secular Giumalău-Valea Putnei care se află pe versantul nord-vestic al Masivului Giumalău, în bazinul superior al râului Putna, pe teritoriul comunei Pojorâta, cuprinzând o suprafață de aproximativ 314 ha, fiind sub ocrotirea ocolului silvic din Pojorâta. Acestă rezervație este una dintre cele cu statut de protecție totală, întrucât oferă posibilitatea urmăririi în timp a dinamicii evoluției speciilor forestiere fără influență din partea oamenilor.

Ocrotirea pădurii se justifică prin faptul ca aparține unui alt tip față de cel de la Slătioara. Este un arboret pur de molid, cu o vârstă de peste 150 de ani. Între 1600-1700 m altitudine, molizii sunt deformați din cauza vântului iar tufișurile de jneapan dese sunt foarte greu de străbătut. În ceea ce privește plantele : domină afinul și merișorul.

Tot aici există și o rezervație cinegetică ( care se întinde pe aproximativ 210 ha) pentru ocrotirea vânatului și, în mod special, a cocoșului de munte.

Pe lângă cele două păduri seculare mai există alte rezevații mai mici cum ar în Rarău: Rezervația geologică Clipele triasice de la Pojorâta. Nu departe de intarea în Sadova, valea Moldovei se îngustează brusc, râul, șoseaua și calea ferată trebuind să se strecoare prin defileul Piatra Străji, săpat în gresii și conglomerate dure. La capatul dinspre amonte lângă șosea se înalță un perete stâncos care constituie rezervația geologică , cunoscută sub numele de Stratele de la Pojorâta.

Clipele triasice sunt formațiuni geologie de origine marină încrustate în stâncile rămase ca martori ai unor frământări tectonie care datează de acum câteva milioane de ani și a vieții deosebit de bogate a marilor și oceanelor de altădată.

Situată pe latura de sud-est a masivului Rarău, în zona subalpină, rezervația floristică Todirescu este o arie importantă din această regiune având o suprafață de 44 ha unde se intinde o imensă pajiște de la cota 1300 până la cota maximă a vârfului Todirescu (1487 m ). Propusă inițial ca zonă de protecție a Codrului Slătioara ( pe latura superioară al acestuia ) în 1941 a fost declarată ea însăși rezervație , fapt datorat peisajelor și rarității florei din această zonă.

Destul de târziu , la începutul lunii mai, când incepe topirea ultimelor zăpezi vegetația se trezește a viață formând peisaje de un verde crud special. Acestea infrumusețează regiunea până la începutul lunii Septembrie când apar primele brume . În partea inferioară, dinspre Codrul Secular apar pe alocuri molizi tineri, abia răsăriți. Autoregenerarea pădurilor dovedește încă o dată ca omul a avut o influență foarte proastă asupra mediului, promovând defrișările.

3. Specificul umanizării masivelor Rarău-Giumalău, factor important pentru importanța dezvoltării turismului.

În afara resurselor puse la dispoziție de natură, turismul în dezvoltarea sa face apel la o serie de resurse antropice. Acestea asigură frecvența turistică fiind create complet de om, tocmai pentru o dezvoltare în ansablu a turismului. Amenajările turistice necesită o cantitate mare de efort din partea omului, asta chiar dacă cuprinde și anumite elemente naturale.

Masivele Rarău-Giumalău se află în preajma Obcinelor Bucovinei, care adăpostesc locuri sacre din istoria foarte agitată Moldovei, dar și locuri exceptionale recunoscute și de UNESCO, monumente , vestigii istorice și arheologice care îmbină arta bizantină cu cea a renașterii. Fondul turistic cultural este concentrat pe văile limitrofe, la poalele celor două masive montane, în orașele Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei și în localitațile rurale .

3.1 Așezările umane din zona masivelor Giumalău-Rarău

Primele semne ale existenței omenești pe aceste meleaguri apar intr-o vreme foarte îndepărtată și greu de precizat. Se spune că aici în timpurile cezilor bolohoveni , zona ar fi fost locuită; însă dacă acești eroi legendari practicau numai transhumanța sau era o zonă locuită permanent, nu se știe.

Mai târziu, în 1241, invazia tătarilor, în drumul lor spre Viena, traversează nordul Moldovei spre Transilvania, lăsând în urmă numai ruine. 100.000 de călăreți au urmat un vechi drum de creastă- Vestitul drum al tătarilor- care străbate o bună parte a regiunii în care sunt amplasate cele două masive montane. Drumul trecea prin Vatra Moldoviței, peste Trei Movile, prin comuna Sadova și prin punctul Piatra Străji pâna la Pojorâta.

Turistul din zilele noastre care optează pentru regiunea Tării de sus a Moldovei, întâlnește la tot pasul oameni și locuri încărcate de un anumit farmec și care îndeamnă la un scurt popas. Aici, în „dulcea Bucovină”, pe aceste meleaguri încărcate de istorie, casele țărănești, interioarele lor,obiceiurile , tradițiile, portul, muzeele , manifestările culturale tradiționale pun în lumină o multitudine fețe și oportunități turistice.

După parerea mea nicăieri în altă parte nu poate fi găsită laolalta, într-un teritoriu atât de restrâns , o asemenea varietate de comori ale naturii, înfrățite cu atâtea tezaure de cultură, istorie și artă, născute din viața de zi cu zi , timp de secole , prin strădania oamenilor din aceste locuri .

În concepția populară omul suporta, în momentele esențiale ale vieții, o trecere de la o stare prezentă la o nouă existență. Cu alte cuvinte acesta , pe parcursul vieții caută constant o nouă formă de viață, un alt sistem de relații sociale și un nou tip de comportament, altel decât a fost el obișnuit. Obiceiurile din cadrul vieții , referitoare la naștere, nuntă, înmormântare, se disting prin unicitatea lor și reprezintă un interes major pentru turiștii ce aleg să viziteze regiunea masivelor Rarău-Giumalău.

Așadar, nașterea unui copil din regiunea masivelor, urmată de botez și cumătrie este un eveniment foarte important in viața tinerelor familii ce trăiesc în această zonă. De la naștere până la botez aveau loc practici magice care erau exercitate de moașă și urmăreau îndepărtarea răului de noul-născut și creearea condițiilor pentru un bun viitor al copilului. I se lega la mână un fir de lână roșie care îl ferea pe acesta de deochi. Copilul mai apoi era închinat la soare, spre răsărit. Pentru a putea primi botezul, acesta trebuia sa aibă unul sau mai mulți nași care sunt aleși de către părinți. Nașii vin la cumătrie cu daruri, în special îmbrăcăminte pentru finul lor.

În ceea ce privește obiceiurile familiale, nunta are o importanță foarte deosebită. Este un eveniment special din viața omului datorită practicilor specifice de trecere la o nouă viață, cea de familie. Pentru a fi bun de însurătoare , în trecut feciorul bucovinean, din zona masivelor Rarău-Giumalău trebuia să aibă armata făcută. În plus, fie avea o casă făcută, fie avea pregătite două mii de cuie din lemn de tisă cu care se fixează dranița pe acoperiș. După parerea mea , în ziua de astăzi sunt foate puțini oameni care cunosc rostul și înțelesurile momentelor dintr-o nuntă tradițională și ar trebui aduse la cunoștință și turiștilor care vin în această regiune.

Obiceiurile de înmormântare reflectă foarte clar modul de gândire al țăranului bucovinean și include obiceiuri și rituri menite să asigure continuitatea creștină și după moarte. Ceremonialul inmormântării în zona bocovineană prezintă elemente aparte, bogat în semnificații. De exemplu bradul este modelul arboricol care concentrează tipuri diferite de activități spirituale de ordin mitologic , având din acest punct de vedere trei ipostaze : arbore al vieții, arbore ceresc dar și arbore cosmic. Din nou, consider că aceste aspecte ale vieții bucovinene ar putea constitui un real interes in rândul turiștilor atras de această zonă.

3.1.1. Așezările urbane

Nașterea, dezvoltarea și mai apoi evoluția în timp a așezării localitaților sau orașelor din cadrul regiunii celor două masive au fost favorizate de poziția geograficp, de bogățiile solului dar mai ales de îndrăzneala și hărnicia oamenilor, vestiți oieri și crescători de vite , neîntrecuți meșteșugari într-ale lemnului , vânători, dulgheri și cojocari.

Municipiul Câmpulung Moldovenesc este situat în partea de nord-est a României și în partea central vestică a Județului Suceava.Orașul este localizat în depresiunea intramontană Câmpulung Ce desparte Obcinile Bucovinei de Munții Stănișoarei. Este amplasată pe principalele căi de acces ce leagă Moldova, Transilvania și Maramureșul accesi- bilitatea fiind unul dintre elementele forte ale acestei stațiuni.

Municipiul se învecinează la nord cu Obcina feredeului și a Mestecanișului, la est cu comuna Vama, la sud cu Munții Rarău și Giumalău iar la vest cu Sadova și Pojorâta.

Datorită poziției geografice foarte favorabile, orașul este un extraordinar punct de legătură pentru rutele turistice bucovinene, în special pentru vizitarea monumentelor de arhitectură medievală cum ar fi mănăstirile: Voroneț, Humor, Vatra Moldoviței, Sucevița, Dragomirna, și nu în ultimul rând, mănăstirea Putna. Din punct de vedere al amplasării față de celelalte puncte importante ale țării, stațiunea Câmpulung Moldovenesc se află la o distanță de aproximativ 4 70 de km de Suceava, 380 km de Oradea, 230 km de Cluj-Napoca, și este străbătută de rețeaua feroviară Iași-Cluj-Timișoara.

Centralitatea sa față de Obcini și față de axa de legătura între Moldova și Transilvania este foarte importantă în dezvoltarea potențialului turistic. Din punctul de vedere al amplasării față de principalele stațiuni din zonă ,aceasta este situată la aproximativ 40 de km de Vatra Dornei și 32 de km față de stațiunea Gura Humorului.

Atractivitatea turiștilor față de stațiunea Câmpulung Moldovenesc este dată de cadrul natural deosebit de pitoresc , înconjurat de pădurile verzi ce încântă ochii oricărui calător și înconjurat de turnurile gotice ale Masivului Rarău, dar și de obiectivele turistice antropice. Datorită poziției sale, stațiunea beneficiază de un sezon mai lung de iarnă, cu zăpada multă dar nu foarte aspră, verile pe de altă parte sunt răcoroase și umede.

Temperaturile medii anuale sunt scăzute, iar precipitațiile bogate. Din cauza poziției sale geografice se resimte influența maselor de aer alpine dar și a celor vestice . Anotimpul în care predomină zilele senine este toamna, primăvara vremea fiind foarte instabilă datorită diferitelor mase de aer și a ciclonilor . Masivele Rarău și Giumalău , care sunt în imediata vecinătate pot fi străbătute incepând cu drumul din Câmpulung prin Valea Izvorului, traversează Rarăul , ajungând în Valea Bistriței la Chiril. Un alt traseu pe la Pojorâta,izvorul Giumalăului,Valea Bistriței apoi Zugreni.

Turistul care poposește în Câmpulung Moldovenesc are prilejul să admire câteva colecții, unice fiecare în felul său, care ilustrează pe de o parte dragostea unor pasionați culegători ai celor mai reprezentative și mai sugestive comori ale etnografiei și artei din această zonă, iar pe de altă parte demonstrează importanța lemnului și a pădurii în viața localnicilor. Câteva exemple ar fi : Colecția Etnografică “Ioan Țugui”, Colecția etnografică “Ion Grămadă”, Biserici dar și Mănăstiri.

În ceea ce privește Resursele turistice antropice, Campulung Moldovenesc pregătește pentru turiști colecții unice fiecare în felul lor care ilustrează comori ale etnografiei populare dar și importanța lemnului în viața localnicilor.

Așadar Muzeul Arta Lemnului, care este situat în centrul orașului a luat ființă în anii 1936 și reunește astăzi o impresionantă monografie închinată prelucrării lemnului de pe teritoriile câmpulungene.

În apropierea muzeului se găsește “Colecția particulară de linguri de lemn” a profesorului Ioan Țugui. Aceasta cuprinde aproximativ 5 000 de exponate, diverse forme si mărimi , simple sau bogate in ornamente.

Un al obiectiv turistic care oferă posibilitatea de a intra într-o casă tradiționalabcovineană este “Colecția Etnografică Ion Grămadă”. Casa reprezintă o construcție tipică pentru începutul secolului XIX-lea și este o casă de tip orășenesc ridicată de tărani înstăriți .

Pentru cei pasionați de ski , stațiunea Câmpulung Moldovenesc dispune pe timp de iarnă de pârtia de la Runc care are teleschi funcționabil , o lungime de 400 de metri și un grad de dificultate mediu .În decurs de amenajare este și pârtia de pe Rarău, despre care autoritățile anunță ca aceasta va ajuge la 2,7 km lungime.

În ceea ce privește capacitatea de cazare Stațiunea Câmpulung Moldovenesc, fiind situată la baza muntelui Rarău , se află in preferințele turiștilor ce urmăresc vizitarea Bucovinei, ceea ce înseamnă că proprietarii din acest oraș trebuie să se ridice la nivelul așteptărilor. Deși nu există numeroase locuri de ,,entertainment”, aceștia par totuși să viziteze în continuare zona pentru frumusețea ei. În cele mai numeroase cazuri , locurile de cazare sunt ocupate de iubitorii de natură care doresc liniște si odihna.

Figura, atașată mai sus, reprezentând un grafic care are ca scop evoluția capacității de cazare turistică pe o perioadă de 26 ani, reflectă faptul că au existat de-a lungul perioadei selectate unele variații în ceea ce privește numărul total de locuri disponibile în stațiunea Câmpulung Moldovenesc.

Așadar,în urma unei scurte analize ale graficului, se poate observa că cel mai mic număr de locuri de cazare s-a înregistrat în anul 1996 atunci când 416 turiști puteau beneficia de un loc de cazare. Pe de altă parte anul care înregistrează cea mai mare valoare a numărului de cazări este 2013 când 840 de locuri de cazare erau puse la dispoziția iubitorilor de distracție si relaxare.

Începand cu anul 2003, atunci când capacitatea de cazare era de 485 locuri , se poate observa o creștere destul de însemnată , până în anii ’07-’08 când valoarea atinge o medie de 650 de locuri disponibile și stagnează în jurul acestei valori pe perioada celor doi ani ( probabil datorită crizei) . După această perioadă, numărul locurilor de cazare începe din nou sa creasca, ajungând în anul 2012 la cota maximă (luând in calcul ultimii 26 de ani) de 840 de locuri disponibile pentru turiști, descrescând apoi la aproximativ 780 în următorii 3 ani.

Din punctul de vedere al turiștilor se poate observa în graficul de mai sus , raportat la anul ce tocmai a trecut (2016) că in lunile Iulie și August sunt înregistrați cei mai mulți turiști, deoarece majoritatea oamenilor își iau concediul in această perioadă și de asemenea și tinerii au vacanță alegând să-și petreaca aici timpul liber. Deși sezonul in această stațiune incepe in Decembrie și se termină la sfarșitul lunii Februarie , turiștii inregistrați sunt mai puțini decât in lunile iulie și august.In luna Ianuarie are loc o scădere vizibilă a numărului de turiști,iar incepand cu luna Aprilie-Mai acest număr de persoane începe să crească, după grafic sezonul fiind în lunile mai, iunie,iulie și august.

Comparativ cu orașele din diferitele zone ale țării , s-ar putea putea spune că Municipiul Câmpulung Moldovenesc, și respectiv stațiunea aferentă, este o așezare care nu are un nivel ridicat al problemelor de mediu.

S-ar putea considera că unitățile industriale sau traficul rutier și cel feroviar ar putea contribui la factorul de poluare al orașului, însă acestea au o pondere foarte mică.

Factorii antropici care contribuiau la poluarea mediului într-o proporție foarte mare era industria lemnului, cea textilă, pielăria și încălțămintea care deversau cantități considerabile în apă, aer și sol, dar din fericire acestea sunt în curs de lichidare.

Vatra Dornei este cea de-a doua așezare majoră din regiunea masivelor Rarău-Giumalău. Acest oraș este așezat la confluența râurilor Dorna și Bistrița Aurie, în partea de sud a bucovinei la o altitudine de aproximativ 800 m. Față de reședința județului, Suceava, orașul este situat la aproximativ 112 km, de Câmpulung Moldovenesc la 42 km iar față de capitala țării, București, la 566 km pe calea ferată și 550 km pe calea rutieră.

Având o așezare foarte avantajoasă, Depresiunea Dornei este o regiune populată fiind legată printr-o rețea de cale ferată cu toată țara. Astfel, Vatra Dornei, este străbătută de cea mai importantă cale ferată care traversează Moldova spre Transilvania, repsectiv de la Suceava la Cluj, iar pe calea rutieră aceasta.

Deși este o stațiune intramontană,are o varietatea de căi de acces. Astfel pe cale rutieră accesul se face prin drumul european E58 sau drumul național DN 17, drumuri modernizate de importanță Europeană sau Națională.

Practicare turismului în stațiune este dată de accesibilitatea prin rețeaua diversificată a căilor de comunicație și de condițiile geomorfologice favorabile. Din punctul de vedere al accesului Feroviar , Stațiunea se află la o distanță de 117 km de Suceava și 145 de km de Bacău. O altă cale importantă de acces este cea Aeriană, fiind asigurată de Aeroportul Salcea de lângă Municipiul Suceava (6km), Aflându-se la o distanță de 120 km de Vatra Dornei. De la Aeroport până în Stațiune , accesul se face pe drumul european E58.

Deși in aproprierea Stațiunii, este amplasată și o altă stațiune montană Balneoclimaterică numită Câmpulung Moldovenesc ,aceasta nu reprezintă o amenințare turistică,aici inregistrându-se un număr mult mai mic de persoane anual in comparație cu Vatra Dornei.

Printre principalele obiective turistice ale Stațiunii se numără Muzeul de Etnografie care evidențiază autenticitatea țăranilor, reprezentată prin obiecte de uz casnic, ceramică, unelte și obiecte de port popular; Muzeul Vânătorii și al Stiințelor Naturale promovează Bogățiile din Țara Dornelor, având la bază expoziții de familii de cerbi și căpriori, urși brun, cocoșul de munte și multe alte specii de mamifere și păsări; Rezervația Doisprezece Apostoli este o arie protejată la nivel Național,fiind reprezentată de un ansamblu de roci cu figuri zoomorfe și antropomorfe, unice prin forma lor.

Din punctul de vedere al turiștilor care vin în Vatra Dornei se poate observa în graficul de mai jos, deasemenea raportat la anul ce tocmai a trecut (2016) că in lunile Iulie și August sunt înregistrați cei mai mulți turiști, idea de concediu de vară păstrându-se și aici. Deși, ca în orice stațiune montană sezonul începe in Decembrie și se termină la sfarșitul lunii Februarie , turiștii inregistrați sunt mai puțini decât in lunile iulie și august.

În luna martie, de această dată, are loc o scădere vizibilă a numărului de turiști,iar incepand cu luna aprilie acest număr de persoane începe să crească, până la sfarșitul lunii August.

Conform datelor statistice de pe Institul Național de Statistică ,cei mai mulți turiști din Stațiunea Vatra Dornei , s-au înregistrat în anul 2008, și anume 51.430 persoane.

În anul 2001 au fost inregistrate in datele statistice un număr de 38.212 persoane, iar în următorul an acest număr a scăzut cu aproximativ 2000 persoane, probabil datorită veniturilor mici , deoarece era începutul crizei economice.Din anul 2003 până în anul 2008 a avut loc o creștere considerabilă a numărului de turiști, ajungând la 51.430,acest fapt datorându-se turiștilor din România ,dar și turiștilor străini din Europa, deoarece mediatizarea a evoluat destul de mult și Stațiunea Vatra Dornei a fost introdusă în pachetele turistice , promovate de agențiile turistice.

Între anii 2008 cu un număr de 51.430 de turiști și 2015 fiind reprezentat de un număr de 46.200 de turiști , având loc o scădere mare a numărului de turiști. Ca prim factor cred ca este aprofundarea crizei economice, fiind afectata România și întreaga Europa, astfel încât turiștii neputând să-și permit zilele de vacanță în Stațiunea Vatra Dornei. Un alt factor destul de comun, este acela în care turiștii s-au reorientat spre alte Stațiuni care le oferă o gamă mai variată de activități turistice.

Figura, atașată mai jos, reprezentând un grafic care are ca scop evoluția capacității de cazare turistică pe o perioadă de 26 ani, reflectă faptul că au existat de-a lungul perioadei selectate unele variații în ceea ce privește numărul total de locuri disponibile în stațiunea Vatra Dornei, variații care sunt prezente și la stațiunea concurentă, Câmpulung Moldovenesc.

Așadar , printr-o simplă analiză se poate observa că , spre deosebire de stațiunea câmpulungeană încă din anii ’90 turiștii puteau fi cazați în număr mult mai mare în Vatra Dornei. Consider ca acest fapt este datorat cererii mult mai active din partea turiștilor . În grafic se poate observa că cel mai mic număr de locuri de cazare s-a înregistrat în anul 1996 atunci când 1359 turiști puteau beneficia de un loc de cazare aici, numărul minim de locuri de cazare inregistrându-se în același an în Câmpulung . Pe de altă parte anul care înregistrează cea mai mare valoare a numărului de cazări este 2016 când 2383 de locuri de cazare erau puse la dispoziția iubitorilor de distracție si relaxare apoximativ de 3 ori mai multe decât în stațiunea invecinată celei din Vatra Dornei.

Începand cu anul 1990, atunci când capacitatea de cazare era de 2199 locuri , se poate observa o descreștere destul de însemnată , până în anii ’95-‘96 când valoarea atinge o medie de 1300 de locuri disponibile dar crește ulterior ușor, cu aproximativ 300 de locuri, până în anul 2001. În anul 2002 se înregistrează o descreștere bruscă de aproximativ 300 de locuri, ajungând din nou la aproximativ 1350 de locuri disponibile . După această perioadă, numărul locurilor de cazare începe din nou sa creasca treptat , ajungând în anul 2016 la cota maximă (luând in calcul ultimii 26 de ani) de 2383 de locuri disponibile pentru turiști.

Stațiunea Vatra Dornei se luptă cu probleme mari ale bugetului insuficient, acesta impiedicând dezvoltarea lucrărilor de utilitate publică. Problema este una de interes național, deoarece în general fiecare oraș mic se confruntă cu ea.Ca o propunere de ameliorare ar fi acordarea unor sume mai mari bugetului local al acestei Stațiuni și realizarea de proiecte pentru fonduri europene.

Clădirile de Patrimoniu au ajuns în final într-o stare de ruinare avansată sau chiar de dispariția lor prin prăbușire. Pentru ca următoarele generații să mai beneficieze de cunoașterea acestor clădiri, se impune o restaurare generală. Tot din lipsa bugetului, nu s-a terminat asfaltarea sau pavarea străzilor orașelor.

Pentru a spori numărul de turiști ,agențiile turistice ar trebui să întocmească noi produse și pachete turistice pentru diferite grupe de vârste, cum ar fi studenții și elevii să beneficieze de reduceri pentru a-și permite o vacanță în această Stațiune. Un alt exemplu ar fi persoanele de grupa a 3 a, oferindu-se și acestora reduceri sau noi pachete turistice mai ieftine.

Dacă s-ar lucra la modernizarea Stațiunii turistice Vatra Dornei , aceasta ar atrage un număr mult mai mare de turiști decât până acum, ceea ce ar duce la cunoșterea acesteia atât la nivel Național cât și cel Internațional , putând astfel intra în strânsă competiție cu alte Stațiuni din România și restul Europei.

După părerea mea ar trebui să se investească mai mult într-un nou cadru de promovare turistică , orașul ajungând mult mai cunoscut în România , de ce nu și în Europa.

3.1.2 Așezări rurale

Așezările rurale au evoluat, în principal, sub acțiunea factorilor social-economici, dar s-au dezvoltat și sub influența mediului natural, a localizării în raport cu posibilitățile de alimentare cu apă, cu existența unor resurse (lemn, piatră, loc de cultivat și de pășunat), a unor microclimate de adăpostire, a terenurilor prielnice pentru extinderea vetrelor, etc.

O comună aflată în regiunea celor două masive este Pojorâta. Situată în partea vestică a județului Suceava, se află la aproximativ 7 km de Câmpulung Moldovenesc și la aproximativ 77 km față de municipiul Suceava. Altitudinea la care este amplasată această comună are valoarea de 762 metri iar populația variază în jurul a 2850 locuitori. Este situată pe valea Moldovei la confluența cu pâraiele care drenează masivele montane inconjurătoare, la poalele Masivului Giumalău. În aval , valea Moldovei se îngustează brusc și ia aspectul unor chei : “Cheile Pojorâtei“.

În peretele stâncos și abrupt al Măgurii se află rezervația geologică cunoscută sub numele de ”Stratele de Pojorâta” .

Comuna Iacobeni este situate în partea de sud-vest a județului Suceava, la o distanță de circa 96 km de municipiului Suceava. Localitatea Iacobeni a fost comuna în care localnicii, în special barbații, lucrau în domeniul minier. În prezent din cauza disponibilizărilor mai exista doar o mica parte din această activitate. Agricultura comunei este specifică zonei de munte. Pădurile și vegetația forestieră se întind pe o suprafață de 3.924 ha, aproximativ 63% din teritoriul comunei Iacobeni și constituie principala resursă naturală a comunei.

Numele localitatii Iacobeni vine de la un cioban maramureșan pe nume Iacob, care a venit cu mari turme de animale și s-a așezat în zona satului prin anii 1772-1774. Prin anii 1770 un grup de geologi austrieci au cercetat regiunea în căutarea de aur, argint si alte metale.În felul acesta au descoperit zacamintele de mangan și fier , astfel au luând ființă minele de mangan de la Iacobeni.

Legenda spune cum că pe , Suha Mare, lângă Topsita Rece, s-ar fi aflat cândva prisacile domnești și că de la “stilbicanii” lui Ștefan cel Mare, care se ocupau cu stiubeiele cu miere , ar veni numele satului Stulpicani. Această comună este atestată în anul 1488 , unde se amintește ca terenurile din această regiune s-au atribuit de către domnitorul Moldovei, Mănăstirii Voroneț (noua sa ctitorie) .

Această comună este așezată în bazinul Suha Bucovinană, la jumătatea drumului dintre orașul Frasin și comuna Ostra și la confluența râurilor Negrileasa , Ostra și Gemenea. Vecinii comunei din nord-est sunt comunele Vama și Frasin, la est se învecinează cu comuna Slatina, la sud-est județul Neamț și comuna Malini, la sud Comuna Ostra , la sud-vest comuna Crucea și la nord-vest Municipiul Câmpulung Moldovenesc.

Suprafața pe care se întinde acest sat ajunge la aproximativ 21 500 ha, este situată la o altitudine de circa 820 de metri și are o populație care se fluctuează în jurul a 6200 locuitori.

Un alt sat , situate la altitudinea cuprinsă între 780-800 metri, care face parte din comuna Dorna Arini, este Rusca. Acesta este amplasat pe valea Bistriței, la 11 km de Vatra Dornei. Satul Valea Putnei își pune și el amprenta în alcătuirea regiunii celor două masive. Situată la o altitudine de aproximativ 820-900 m este amplasată pe valea cu același nume. De asemenea un alt sat , amplasat la o altitudine cuprinsă între 725-800 M , este Chiril. Satul face parte din Comuna Crucea și este așezat pe Valea Bistriței și pe văile pâraielor Chiril și Toancii, fiind situat la aproximativ 24 km de Vatra Dornei. Un alt sat care se află în regiunea zonei de studiu este Slătioara, localitate de pe valea pârâului cu același nume, este situată la altitudinea de aproximativ 750 m și este la o distanță de 10 km față de municipiul Câmpulung Moldovenesc .

4. Infrastructura turistică de acces

Între turism și transport există o legătură esențială, progresul mijloacelor de transport a dus la o modificare a numarului de forme de turism. Transporturile sunt importante pentru turism prin accesibilitate și prin ponderea pe care o ocupă în bugetul unui turist. În dezvoltarea turistică un factor foarte important este accesibilitatea, iar aceasta este dată de calitatea și densitatea rețelei de transporturi. De multe ori dezvoltarea turistică a unei regiuni este în corelație directă cu dezvoltarea rețelei de transporturi. Regiunea montană dispune de rețele de transport rutiere, datorită dificultății de-a dezvolta o rețea feroviară, șosele fiind dezvoltate în general de-a lungul văilor râurilor. Baza turistică a Munților Rarău-Giumalău, care are numeroase valori naturale și culturale, este, facând o comparație cu alte masive montane din România, ușor de vizitat,datorită căilor de acces și de comunicație a localităților care au multe puncte de plecare spre culmile celor două masive. Regiunea este accesibilă prin căi ferate și prin căi rutiere.

4.1 Infrastructura feroviară

Prin intermediul căii ferate se poate ajunge la baza acestor munți și este este formată din tronsonul care vine de la București-Vicșani spre Suceava( după aproximativ 447 km ), îndreptându-se spre vest, spre Transilvania , străbătând Carpații. Această cale ferată traversează toata zona de nord a Munților Rarău-Giumalău, între orașul Câmpulung Moldovenesc și Valea Putnei, dar și pe cea de vest, între Valea Putnei și Vatra Dornei. De-a lungul celui din urmă tronson se pot folosi 9 din cele 10 stații favorabile abordării traseelor de munte .

Așadar prima stație ( care este la o distanță de 75 km de Suceava ) , de unde se poate începe ascensiunea este Câmpulung Est. Din apropierea stației pornesc trasee în Masivul Rarău, respectiv pe Valea Caselor, pe Izvorul Alb, pe Pâraul Limpedea , dar și spre Slătioara . Cea de-a doua stație este Câmpulung Moldovenesc, a doua stație a orașului cu același nume de unde se poate începe drumeția către culmile Rarăului pe sub vârful Bodea, pe Valea Seacă, pe Valea Mesteacănului și pe sub Vârful Măgura . Următoarea stație este Pojorâta, de aici urmând să se poată ajunge spre vârful Rarău , pe la vârful Prasea, Munceii Rarăului sau pe valea Izvorul Giumalăului-șaua Fundul Colbului .

Pentru Masivul Giumalău, însă, accesul se efectuează începând cu a patra stație care este la Valea Putnei. Ascensiunea se poate realiza fie pe vala pârâului Putna, fie pe Poiana Strungii. Stația Mestecăniș este favorabilă doar unui singur traseu spre Giumalău, prin Poiana Fierului. Următoarea stație este la Iacobeni , acolo unde, se favorizează înaintarea spre valea pârâului Fierului, sau peste munții Arșița și Oala. În Țara Dornelor, se pot folosi pentru accesul spre Giumalău, doua stații de cale ferată, Vatra Dornei și Vatra Dornei – Băi, pe pârâul Chilia sau peste vârful Barnarel.

4.2 Infrastructura rutieră

Din punctul de vedere al rețelei rutiere, zona este străbătută de cele două drumuri naționale care străbat regiunea prin nord, vest și sud . Drumul național 17 (DN17) Suceava-Vatra Dornei (111 km ) , care străbate pe rând văile Moldovei și a Putnei, apoi Țara Dornelor, prin pasul Mestecăniș, acesta putând fi folosit venind dinspre Suceava cât și dinspre Transilvania, de la Bistrița de unde sunt aproximativ 83 km sau de la Dej de unde sunt 146 km până la Vatra Dornei. Drumul național 17 B ( DN17b) urmează cursul Bistriței , punând în legătură Țara Dornelor cu Neamțul. De pe DN 17 pot fi folosite punctele de ascensiune pe care le-am menționat și la punctele de acces către munți pe partea feroviară.

La aproximativ 12 km de Vatra Dornei, primul punct de plecare către Masivul Giumalău, pe Piciorul Ruscăi și vâful Bobeica- localitatea Rusca. Masivul Rarău poate fi abordat dinspre est , pe drumurile locale din Câmpulung Moldovenesc -Slătioara, prin Pasul Prihodiște , și Frasin -Stulpicani-Slătioara, spre codrul secular de acolo.

De foarte mare importanță turistică sunt și drumurile forestiere care pătrund pe distanțe considerabile și favorizează apropierea de marile valori ale fondului natural.

Cea mai importantă este șoseaua montană care traversează Masivul Rarău de la Câmpulung Moldovenesc spre valea Izvorului Alb, la hotelul alpin “Rarău” , iar apoi mai departe, pe versantul sudic , satul Chiril , până la valea Bistriței , aceasta numindu-se “Transrarau”. De-a lungul șoselei ce leagă Valea Moldovei cu cea a Bistriței , turiștii pot urca pâna la altitudinea de 1400 de metri, în drumul lor întâlnind stânci suspendate, dealuri pitorești deosebite , dar și schitul Rarău precum și foarte cunoscutele monumente: Pietrele Doamnei și Peștera liliecilor.

Traseul care pornește din localitatea Chiril până la Piatra Șoimului este un drum județean ( DJ 175 A ) , iar tronsonul următor până la Pojorâta este al drum județean ( DJ 175 B ) . Transraraul este cel mai nou drum montan românesc , deși el a fost conceput încă din anul 1989 asfaltarea a fost abandonată, astfel că devenise practicabilă doar pentru autoturismele de teren. Dupa 25 de ani, a fost renovată și dată în folosință, în toamna anului 2014.

5. Tipuri de turism

5.1 Turismul cultural

Turismul cultural la începuturile sale era un fenomen cultural prin sine însuși, acum el putând fi definit ca o formă de mobilitate turistică cu scopul principal de lărgire a bagajului de cunoștințe, prin descoperirea patrimoniului cultural. Turismul cultural poate fi practicat atât în orașe (Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei) cât și în mediul rural, unde turistul poate retrai istoria neamului românesc acolo unde acesta și-a început existența. Unele mănăstiri, atât prin arhitectura lor, cât și prin viața culturală care a avut loc acolo, au o mare atracție turistică. Marele vetre mănăstirești, au fost centre unde s-a născut și s-a dezvoltat cultura română. Majoritatea mănăstirilor au muzee proprii care atestă viața culturală din vremurile trecute. Aici se găsesc foarte multe manuscrise, primele cărți tipărite la noi, sau chiar primele cărți scrise în limba română. Picturile sunt de o mare valoare, atât culturală cât și istorică.

De exemplu orașul Câmpulung Moldovenesc, principalul punct de unde pornesc majoritatea traseelor turistice spre Rarău, se află pe tărâmul mănăstirilor bucovinene care sunt înregistrate în patrimonial UNESCO : Moldovița, Sucevița, Humor, Voroneț, Putna și Pătrăuți. În completarea patrimoniului care este favorabil practicării turismului cultural se adaugă muzeele bucovinene.

5.2 Turismul ecvestru

Este legat de turismul rural, fiind dependent de acesta. Se practică în zonele unde turismul rural este foarte bine dezvoltat, în special în zona suceveană care se suprapune peste bucovina. Acest tip de turism nu are o largă răspăndire, el putând fi practicat pe la unele pensiuni cu profil rural. Are prindere mare la public mai ales la turiștii care practică un turism de lux, închirierea unui cal sau a unei perechi de cai și a unei sănii fiind destul de scumpă, datorită cheltuielilor mari pentru îngrijirea cailor, dar răsplata este pe măsură, valoarei peisagistică a traseelor este una ridicată.

5.3 Agroturismul ( turismul verde)

Turismul rural, formă particulară de turism, mai complexă, cuprinzând atât activitatea turistică propriu-zisă (cazare, pensiune, circulație turistică, prestare de servicii suplimentare), cât și cea economică (de regulă agricolă), găsește în satele bucovinene premise favorabile de dezvoltare. Spațiul rural dispune de un bogat potențial turistic care există atât în zonele montane, cât și în cele submontane. Turismul rural mizează pe peisajul rural, de factură agricolă esențial, sau pe ecoturism. Turismul rural din zona celor două masive beneficiază de o calitate deosebită a peisajului natural, al aerului și al apelor.Un element cheie este ospitalitatea oamenilor, această trăsătură fiind definitorie pentru toți care locuiesc la poalele munților. În ultimii ani se observă o dezvoltare a turismului rural, fiind ceva investiții în structurile de cazare și diversificarea serviciilor oferite clienților.

Agroturismul, formă specifică de turism rural, utilizează pentru cazare și servirea mesei, pensiunile turistice și pensiunile agroturistice, beneficiind de un mediu nepoluat și pitoresc , de atracțiile turistice naturale și de valorile cultural-istorice, de tradițiile și obiceiurile prezente în mediul rural, de ospitalitatea fermierului. Masivele Rarău-Giumalău beneficiază din plin de toate aceste condiții pentru agroturism, fiind un loc unde agroturismul se poate dezvolta.

5.4 Turismul piscicol și cinegetic

Masivul Rarău și Masivul Giumalău alcătuiesc o regiune bogată în vânat, reprezentat atât prin numărul mare de specii de valoare cinegetică, cât și prin cantitatea de vânat . Vânătoarea se realizează la urmatoarele specii: cerbul carpatin ( cel mai cautat) â, mistreț, urs, caprior, iepure, cocoș de munte, lup, râs, pisica salbatecă, viezure, vulpe iar dintre păsări corbul, prepelița, gaița, coțofana, porumbelul sălbatec, sturzi, stâncuțe, gaște și rațe sălbatice etc. Majoritatea speciilor de vânat înregistrează o scădere din anul 1999 până în anul 2000, una dintre cauze fiind braconajul.

De asemenea turiștii pot active și în domeniul piscicol, pescuind : păstrăv , mreană și boiștean. Pe pârâul Valea Putnei, în localitatea cu același nume este amplasată o păstrăvărie aparținând Ocolului Silvic Pojorâta, care produc păstrăv pentru consum și pui pentru popularea apelor montane.

5.5 Turismul religios și isihast

Din vechi timpuri, în pădurile masivului Rarău a existat un puternic centru creștin ortodox. În munții sălbatici ai acestuia s-au stabilit ucenici ai lui Daniil Sihastrul, veniți de la Mănpstirea Voroneț. De aici s-au raspândit și alți ucenici spre văile din zonă . Un exeplu de pustnic care și-a petrecut viața în acești munți este călugărul Zosima. Acesta a murit in luna Octombrie 2008, la o vârstă apreciabilă de 129 de ani.

5.6 Turismul balnear

Zona celor două masive dispune de un potențial ridicat pentru tratamentul balneo-climateric pentru diferite boli datorită resurselor disponibile. Apele minerale carbogazoase, atermale, bicarbonate sodice sau cele calcice din zona Vatra Dornei costituie o parte din materia primă care ajută la o serie de proceduri care se efectuează în bazele de tratament.

Pe de cealaltă parte turiștii pot beneficia de climatul și posibilitatea curativă pe care o au aerul, apa și existența unor locuri bune de cazare au facut ca stațiunea Vatra Dornei sa fie una cu un interes național. Aceasta a fost inclusă în ircuitul internațional și este reomandtă în tratamentul afecțiunilor ale aparatului cardio-vascular, boli ale aparatului respiratordar și boli ale sistemului nervos.

5.7 Turismul de afaceri

Turismul de afaceri – conform definiției realizate de Rob Davidson în 1994 – include persoanele care călătoresc în scopuri legate de munca lor ( de activitatea lor lucrativă, fără a fi însă remunerate în locul de destinație, ci în locul de destinație, în cel de reședință, de emisie). Reprezintă unul din cele mai vechi tipuri de turism, deoarece oamenii încă din antichitate călătoreau pentru face comerț. În cadrul zonei studiate, turismul de afaceri se prezintă sub diferite forme: congrese și convenții internaționale, conferințe și întâlniri locale, regionale și naționale, pentru asociații, firme, instituții, traininguri, expoziții și târguri comerciale, călătorii individuale de afaceri sau deplasări în interes de serviciu a funcționarilor din instituțiile de stat.