Motivul alegerii acestei teme este că lucrez la Comuna Bănișor pe postul de contabil și [623251]

Cuprins

Introducere

Motivul alegerii acestei teme este că lucrez la Comuna Bănișor pe postul de contabil și
particip atât la întocmirea bugetului cât și la realizarea lui, intocmirea tuturor situațiilor
financiare deoarece fiind o comună mica sub 2000 de locuitori este prevăzut un singur post
de contabil.
În această lucrare ne -am propus să prezentăm principalele caracteristici caracteristici ale
bugetelor instituțiilor publ ice precum și metodele de fundamentare a bugetului. Consider că
pentru un contabil este foarte bine să cunoască toate metodele de fundamentare a bugetului și
în funcție de situațiile în care se află unitatea să aleagă metoda cea mai bună. Printre cele mai
utilizate metode de fundamentare a bugetelor sunt cele clasice deși unele unități la întocmirea
bugetelor utilizează și metode moderne de fundamentare a bugetelor.
Lucrarea este structurată pe 3 capitole: Capitolul unu prezentarea generală a bugetelor
institțiilor publice, Captolul 2 Fundamentarea bugetului local de venituri și cheltuieli iar
Capitolul 3 Studiu de caz privind fundamentarea bugetu lui local al Comunei Bănișor urmată
de concluzii și bibliografie.

Captolul 1 Prezentarea generala a bugetului instituțiilor bublice

1.1 Definirea și caracteristcile bugetului
Bugetul reprezintă estimarea veniturilor și a cheltuielilor pentru o anumită perioadă de
timp, de regulă un an.
Guvernul elaborează propunerea de buget și îl prezintă Parlamentului spre aprobare.
În urma aprobării, bugetul devine lege, implementarea căreia este obligatorie, ca și a
oricărei alte legi a țării.

Figura .1.1 Caracteristicile bugetului ( originală )

1. Anualitatea – în fiecare an se se elaborează un proiect de buget care acoperă perioada
unui singur an, este votat în fiecare an ș i executarea lui se desfășoară pe parcursul
unui an.
2. Unitatea : Veniturile și cheltuielile, precum și finanțarea deficitului, necesită a fi
analizate împreună, în scopul stabilirii obiectivelor bugetare anuale. Bugetul trebuie să
Anualitatea
Echilibrul
Bugetul are 5
caracteristici
importante
Unitatea
Unitatea
monetară
Universalita
-tea

acopere toate ministerele, agențiile și alte instituții care efectuează operațiuni
guvern amentale.
3. Unitatea monetară: Veniturile și cheltuielile trebuie exprimate în moneda națională.
4. Universalitatea : Toate resursele trebuie să fie direcționate către un fond comun, care
să fie alocate și utilizate pentru cheltuieli conform priorităților actual e ale Guvernului.
5. Echilibrul: Bugetul trebuie să fie echilibrat. Cheltuielile bugetare trebuie să fie egale
cu veniturile, plus sursele de finanțare a deficitului .
1.2 Componența sistemului bugetar
Potrivit Legii privi nd finantele publice, sistemului bugetar din R omânia este alcatuit din:
 bugetul de stat;
 bugetul asigurarilor sociale de stat;
 bugetul fondurilor speciale;
 bugetul trezoreriei statului;
 bugetul institutiilor publice autonome;
 bugetul institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul de stat,
bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetul fondurilor speciale dupa caz;
 bugetul institutiilor publice finantate integral din venituri proprii;
 bugetul fondurilor provenite din credite interne contractate sau garantate de
stat si ale caror rambursare, dobânzi si alte costuri se asigura din fonduri
publice;
 bugetul fondurilor externe nerambursabile;
 bugetele locale
Aceste bugete se grupează în două moduri :

Figura 1.2 Elementele bugetului public national (originală) Buget public
național Bugetul de stat
Bugetul asigurarilor
sociale de stat
Bugetele locale

Figura 1.3 Elementele bugetului general consolidat (originală)

1.3 Principii și regu li bugetare

Figură 1.4 Principii bugetare ( originală ) Bugetul general
consolidat
Ansamblul bugetelor componente
ale sistemului bugetar, agregate și
consolidate pentru a forma un
întreg
Principii
bugetare Principiul
universalității
Principiul
transparenței
și publicității
Principiul
unității
Principiul
unității
monetare Principiul
anualității Principiul
specializării
bugetare Principiul
echilibrului

Conform principiului universalității veniturile și cheltuielile se includ în buget în totalitate, în
sume brute iar veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu
exceptia donațiilor și sponsorizăril or, care au stabilite destinații distincte.
Principiul transparenței și publicității presupune că procesul bugetar este deschis și
transparent acesta realizându -se prin publicarea în presa locală, pe pagina de internet a
instituției publice, sau afișarea la sediul autorității administrației publice locale respective a
proiectului de buget local și a contului anual de execuție a acestuia, dezbaterea publică a
proiectului de buget local, cu prilejul aprobării acestuia și prezentarea contului anual de
execuți e a bugetului local în ședință publică.
Principiul unității constă în faptul că veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu într-un
singur document, pentru a se asigura utilizarea eficientă și monitorizarea fondurilor publice
locale. Conform acestui principiu se interzic reținerea și utilizarea de venituri în regim
extrabugetar, precum și constituirea de fonduri publice locale în afara bugetelor locale, dacă
legea nu prevede altfel.
Conform principiului unității monetare toate operațiunile bugetare se face în moneda
națională.
Principiul anualității presupune că veniturile și cheltuielile bugetare se aprobă în condițiile
legii, pe o perioadă de un an, care corespunde exercițiului bugetar iar Toate operațiunile de
încasări și plăți efectuate în cursul unui an bugetar în contul unui buget aparțin exercițiului
corespunzător de execuție a bugetului respective.
Conform principiului specializării bugetare veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu și se
aprobă în buget pe surse de proveniență și, respectiv, pe categorii de cheltuieli, grupate după
natura lor economică și destinația acestora.
Conform principiul echilibrului cheltuielile unui buget se acoperă integral din veniturile
bugetului respectiv, inclusiv excedentul anilor precedent.
1.4 Reguli bugetare
In ceea ce privește procesul bugetar există reguli bugetare care trebuie respectate:
 Este interzisă efectuarea de plăți direct din veniturile încasate, cu exceptia cazurilor în
care legea prevede altfel.
 Cheltuielile bugetare au destinație precisă și limitată și sunt determinate de
autorizările conținute în legi speciale și în legile bugetare anuale.

 Nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) și nici nu
poate fi angajată și efectuată din aceste bugete, dacă nu exista bază legală pentru
respectiva cheltuială.
 Nicio cheltuială din fonduri publice locale nu poate fi angajată, ordonanțată și plătită
dacă nu este aprobată, potrivit legii, și dacă nu are prevederi bugetare și surse de
finanțare.
 După aprobarea buget elor locale pot fi aprobate acte normative cu implicații asupra
acestora, dar numai cu precizarea surselor de acoperire a diminuării veniturilor sau a
majorării cheltuielilor bugetare aferente exercițiului bugetar pentru care s-au aprobat
bugetele locale respective.
 La elaborarea bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2), ordonatorii de credite și
autoritățile deliberative au obligația să prevadă distinct credite bugetare destinate
stingerii plăților restante la finele anului anterior celui pentru care se întocmește
bugetul.
 În situația în care gradul de realizare a veniturilor proprii programate în bugetele
prevăzute la art. 1 alin. (2) în ultimii 2 ani este mai mic de 97% pe fiecare an,
ordonatorii de credite fundamentează veniturile proprii pentru anul curent cel mult la
nivelul realizărilor din anul precedent. Gradul de realizare a veniturilor proprii se
stabilește potrivit metodologiei aprobate prin ordin comun al ministrului
administrației și internelor și al ministrului finanțelor publice, după consultarea
prealabilă a structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale.
 Ordonatorii de credite au obligația ca în execuția bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2)
să asigure achitarea plăților restante prevăzute la alin. (6), precum și a plăților restante
rezultate în cursul anului curent. Ordonatorii de credite pot face noi angajamente
legale, în limita prevederilor bugetare aprobate, numai după stingerea plăților restante
înregistrate la finele anului anterior, respectiv a arieratelor din execuția anului curent,
cu excepția celor provenite din neacordarea sumelor cuvenite conform contractelor de
finanțare a proiectelor derulate prin programe naționale.
 Prin excepție de la prevederile alin. (8) din Legea nr 273 din 2006 , se pot încheia noi
angajamente legale pentru proiecte/programe finanțate din fonduri externe
nerambursabile

1.5 Aprobarea și rectificarea bugetelor
Proiectul bugetului de stat este elaborate de către Guvern prin Ministrul Finanțelor Publice pe
baza proiectelor de bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget precum si a
proiectelor bugetelor locale.
Instituța publică imputernicită pr in Constituție să aprobe proiectul de buget este parlamentul.
În parlament proiectul de buget parcurge câteva etape după cum puteți observa și în figura de
mai jos :

Figura 1.5 Etapele prin care trece proiectul de buget în parlament (originală)

Cel care ia decizia finală cu privire la aprobarea legii bugetului este președintele, el este cel
care promulgă lege adoptată de parlament. În cazul în care legea bugetului pentru anul
următor nu a fost aprobată în exercitiul financiar curent limitele lunare de cheltuieli nu pot
depăși 1/12 parte din prevederile bugetare ale anului anterior sau dacă apare o cheltuială nouă
nu se poate depăși 1/12 parte din prevederile din noul proiect de buget.
Pe parcursul exercițiului financiar ordonatorul de credite poate rectifica bugetul având motive
justificate și care trebuie aprobate de consiliile instituțiilor publice respective.
Alocațiile pentru cheltuielile de personal, aprobate pe ordonatori principali de credite și, în
cadrul acestora, pe capitole, nu pot fi majorate și nu pot fi virate și utilizate la alte articole de
cheltuieli.
Virările de credite se pot face începând cu trimestrul al III-lea al anului bugetar.
Etapele prin care trece
proectul de buget în
parlament
Prezentarea de către primul
ministru a raportului pe
marginea proiectului de
buget în plenul forului
legislativ Examinarea proiectului de
buget în comisiile
permanente ale
parlamentului Analiza si aprobarea
proiectului de buget în
comisia de specialitate a
legislativului ( comisia de
buget, finanțe și bănci)

Capitolul 2. Fundamentarea bugetului local de venituri și cheltuieli

2.1 Veniturile și cheltuielile bugetelor locale
Proiectul bugetului de stat este elaborate de către Guvern prin Ministrul Finanțelor Publice pe
baza proiectelor de bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget precum si a
proiectelor bugetelor locale.
Bugetele locale reprezintă partea principală a finanțelor publice locale care reflect raporturile
economice de mobilizare a unor resurse financiare necesare realizării acțiunilor social –
culturale, economie și de altă natură din competența autoritățolor adm inistrației publice
locale.
Veniturile bugetelor locale se alcătuiesc din:
 Venituri proprii: impozite, taxe, contribuții, alte vărsăminte, alte venituri și cote
defalcate din impozitul pe venit;
 Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
 subvenții primite de la bugetul de stat și de la alte bugete;
 donații și sponsorizări.
 operațiuni financiare
Veniturile proprii sunt acele venituri realizate pe plan local încasate de la populația unității
admninistrativ teritoriale și sunt reglementate de Legea finanțelor publice locale și de Codul
fiscal.
Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat cum sunt impozitul pe venit și TVA
se repartizează bugetelor locale sub forma unor sume cu destinație specială și sume pentru
echlibrarea bugete lor locale.
Subvențiile de la bugetul de stat sau alte bugete reprezintă sume care se primesc la bugetul
local cu scopuri foarte bine definite și care trebuie respectate.
Cheltuielile bugetelor locale se se prevăd în conformitate cu clasificația bugetară ș i
concretizează căile de finanțare a acțiunilor specifice realizate pe plan local.
Conform anexei din Legea privind finanțele publice locale cheltuielile bugetelor instituțiilor
publice locale se împart în următoarele categorii:
 Autorități executive ( servicii publice generale )
 Învățământ, sănătate, cultură și religie, asistență socială, ajutoare și indemnizații
 Servicii, dezvoltare publică și locuințe

 Transporturi, agricultură, alte acțiuni economice
 Alte acțiuni
 Fondul pentru garantarea împrumuturilor externe, plata dobânzilor și a comisioanelor
aferente
 Rambursări de împrumuturi
 Plăți de dobânzi și comisioane
 Fondul de rezervă
 Cheltuieli cu destinație specială
Conform Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale veniturile și cheltuielie se
structurează astfel:


Figura 2.1 Structura veniturilor și a cheltuieilor ( originală )
Venituri
Capitole
Subcapitole Cheltuieli
Părți
Capitole
Subcapitole
Titluri
Articole
Alineate
Paragrafe

2.2 Metode de fundamentare a bugetului de venituri și cheltuieli
În ceea ce privește metodele de fundamentare a veniturilor și cheltuielilor bugetare putem
spune că există 2 categorii de metode de fundamentare:
 Metode clasice de fundamentare
 Metode modern de fundamentare

Figura 2.2 Metode de fundamentare a bugetului ( origin ală )

Metoda automata presupune estimarea veniturilor și cheltuielilor pentru anul următor
luânduse în calcul venituri și cheltuielile realizate în anul anterior. Această metodă este ușor
de aplicat, nu necesită volum mare de lucrări, însă prevederile noului an bugetar nu
corespund cu realitatea doarece în acest mod de realizare a bugetului nu sunt luate în calcul
modificările condițiilor economico -sociale, politic e,etc, ce intervin între timp.
Metoda majorării(diminuării) presupune luarea în considerare a rezultatelor execuțiilor
bugetare aferente a 5 ani sau mai mulți anteriori celui pentru care se face previziunea baza
cărora se calculează ritmuri medii de modifi care a veniturilor si a cheltuielilor, ritmuri care se
aplica asupra veniturilor si cheltuielilor din anul in curs pentru a se face o previziune penru
anul urmator. Această metodă are câteva dezavantaje: ”necesită un volum mare de lucrări și
prevederile no ului an bugetar nu corespund cu realitatea pentru că noii factori nu sun t luați în
considerare”
O altă metodă clasică de fundamentare este metoda evaluării directe. Această metodă
presupune efectuarea unor calcule pentru fiecare sursă de venit și pentru fiecare categorie de
cheltuieli, în funcție de execuția preliminară a anului în curs și realizarea unei previziuni
pentru viitor. Această metodă este ușor de aplicat însă necesită un volum mare de lucrări în
ceea ce privește formularea previziunilor pentru anul în curs. •Metoda automată
•Metoda majorării (diminuării)
•Metoda evaluării directe
Metode clasice de
fundamentare
•aceste metode urmaresc
fundamentarea bugetelor de
venituri si cheltuieli plecând de la
obiectivele ce trebuie atinse,
programele ce trebuie realizate
Metode moderne
de fundamentare

Toate cele trei metode clasice pornesc de la aceeasi premisă conform căreia veniturile sau
cheltuielile bugetare pentru anul următor ( St+1) se pot previziona având în vedere nivelul de
execuție a acestora într -o perioadă anterioară ( St-1), care este de regulă anul premergător celui
curent în care se fundamentează bugetul și pentru care sunt cunoscute datele de execuție a
veniturilor și cheltuielilor, la care se adaugă un factor de corecție ( c).
Factorul de corecție este diferit, in functie d e categoria de venituri sau cheltuieli analizata, de
exemplu în cazul cheltuielilor de personal se pot avea în vedere majorări salariale sau
angajarea unor persoane în timp ce în cazul cheltuielilor materiale se pot avea în vedere
creșteri de prețuri a pr oduselor sau al serviciilor deoarece odata cu creșterie salariale se
genereaza și creșterea serviciilor care implică personal .
Metodele de fundamentare a bugetului de venituri și cheltuieli urmaresc obiectivele ce
trebuiesc atinse, p rogramele ce trebuie realizate î n funda mentarea bugetelor de venituri ș i
cheltuieli .
În concluzie diferența dintre metodele clasice și cele moderne de fundamentare a bugetului de
venituri și cheltuieli este doar de conținut, în sensul că metodele clasice oferă conținutul de la
care se pornește pentru realizarea estimărilor iar metodele moderne oferă informatii u privire
la stabilirea unor obiective ce urmează a fi realizate poate pe pacursul chiar a mai multor ani.
Fundamentarea veniturilor bugetelor locale se bazează pe consta tarea și evaluarea materiei
impozabile și a bazei de impozitare în funcție de care se calculează impozitele și taxele
aferente, evaluarea serviciilor prestate și a veniturilor obținute din acestea, precum și pe alte
elemente specifice, inclusiv pe serii de date, în scopul evaluării corecte a veniturilor.
Fundamentarea și aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se efectuează în strictă corelare cu
posibilitățile reale de încasare a veniturilor bugetelor locale, estimate a se realiza .
Proiectele bugetelor se elaborează de către ordonatorii principali de credite, avându -se în
vedere:
 prognozele principalilor indicatori macroeconomici și sociali pentru anul bugetar
pentru care se elaborează proiectul de buget, precum și pentru următorii 3 ani,
elaborate de organele abilitate;
 politicile fiscale și bugetare, naționale și locale;
 prevederile acordurilor de împrumuturi interne sau externe încheiate, ale
memorandumurilor de finanțare sau ale altor acorduri internaționale, semnate și/sau
ratificate;
 politicile și strategiile sectoriale și locale, precum și prioritățile stabilite în formularea
propunerilor de buget;

 propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor de credite din subordine;
 programele întocmite de către ordonatorii princ ipali de credite în scopul finanțării
unor acțiuni sau ansamblu de acțiuni, cărora le sunt asociate obiective precise și
indicatori de rezultate și de eficiență; programele sunt însoțite de estimarea anuală a
performanțelor fiecărui program, care trebuie s ă precizeze: acțiunile, costurile
asociate, obiectivele urmărite, rezultatele obținute și estimate pentru anii următori,
măsurate prin indicatori preciși, a căror alegere este justificată;
 programele de dezvoltare economico -socială în perspectivă ale uni tății administrativ –
teritoriale, în concordanță cu politicile de dezvoltare la nivel național, regi onal,
județean, zonal sau local
Aprobarea bugetelor locale, bugetelor imprumuturilor interne și externe, bugetelor
fondurilor externe nerambursabile se face de către Consiliile locale, Consiliile județene și
Consiliului general al Municipiului București. În ceea ce privește aprobarea bugetelor
instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetele locale se face de către consiliile
instituțiilor p ublice respective. Aprobarea bugetelor instituțiilor publice finanțate integral din
venituri proprii, inclusiv rectificarea acestora se face de către conducerea instituției cu avizul
ordonatorului principal de credite.
2.3 Dispoziții referitoare la bugetel e locale pe anul 2019
Conform Legii nr. 50 din 2019 privind bugetul de stat pe anul 2019 din
”taxa pe valoarea adăugată se alocă 14.792,3 milioane lei sume defalcate pentru bugetele
locale, din care:
 938,8 milioane lei pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul județelor,
potrivit anexei nr. 4;
 1.665,0 milioane lei pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comune
lor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiul ui Bucureșt i, potrivit anexei nr. 5
 600,0 milioane lei destinate finanțării cheltuielilor privind drumurile județene și
comunale, sumă repartizată pe județe conform anexei nr. 6 din legea nr. 50/2019,
astfel: 30% din sumă se repartizează în funcție de lung imea drumurilor și 70% se
repartizează invers prporțional cu capacitatea financiară a județelor. Repartizarea
sumelor pe unități administrativ teritoriale se face prin htărâre de către Consiliul
Județean, după consultarea primăriilor.
 11.409,9 milioane lei pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor,
municipiilor și a județelor conform anexei 7 și 7/01 din Legea nr. 50/2019

 178,6 miloane lei pentru finanțarea cheltuielilor învățământului paricular și cel
confesional acreditate, potrivit an exei 8 din Legea nr. 50/2019” (Legea nr. 50 din
2019 privind bugetul de stat pe anul 2019)
Suma de 938,8 milioane lei din taxa pe valoare adăugată are următoarele destinații:
 finanțării cheltuielilor determinate de implementarea Programului pentru școli al
României, în perioada ianuarie – iunie a anului școlar 2018 -2019, potrivit
prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 533/2018 privind stabilirea bugetului pentru
implementarea Programului pentru școli al României în perioada 2017 -2023 pentru
anul școlar 2018 -2019, precum și modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.
640/2017 pentru aprobarea Programului pentru școli al României în perioada 2017 –
2023 și pentru stabilirea bugetului pentru implementarea acestuia în anul școlar 2017 –
2018, cu încadrare în sumele prevăzute pentru anul 2019 în fiecare dintre anexele nr.
1-3 la această hotărâre;
 finanțării drepturilor copiilor cu cerințe educaționale speciale care frecventează
învățământul special, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 564/2017 privind
modalitatea de acordare a drepturilor copiilor cu cerințe ed ucaționale speciale
școlarizați în sistemul de învățământ preuniversitar, în conformitate cu prevederile lit.
A din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 904/2014 pentru stabilirea limitelor minime
de cheltuieli af erente drepturilor prevăzute de art. 129 alin. (1) din Legea nr. 272/2004
privind protecția și promovarea drepturilor copilului
 finanțării cheltuielilor cu bunuri și servicii pentru întreținerea curentă a unităților de
învățământ special și centrelor județene de resurse și asistență educațională din
învățământul special;
 finanțării instituțiilor de cultură descentralizate începând cu anul 2002;
 finanțării serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor de sub autoritatea
consiliilor județene;
 finanțării cheltuielilor de funcționare ale căminelor pentru persoane vârstnice de la
nivelul județelor, potrivit prevederilor art. 18 alin. (5) lit. c) din Lege a nr. 17/2000
privind asistența socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările și
completările ulterioare;
 finanțării drepturilor stabilite de Legea nr. 248/2015 privind stimularea participării în
învățământul preșcolar a copiilor provenind din familii defavorizate, cu modificările
ulterioare;

 plății sprijinului sub formă de contribuții care va asigura completarea drepturilor
salariale neacoperite din fondurile proprii ale unităților de cult locale, pentru
personalul neclerical angajat în unitățile de cult din țară, potrivit prevederilor art. 9
alin. (1) lit. a) al capitolului III "Culte", lit. E – Secțiunea a 3 -a "Sprijinul statului
pentru salarizarea personalului neclerical al cultelor recunoscute" din anexa nr. I la
Legea -cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice,
cu modificările și completările ulterioare.
Suma de 1.665,0 milioane lei se repartizează pentru:
 finanțarea unor categorii de cheltuieli ale unităților de învățământ preuniversitar de
stat cum sunt: cheltuieli cu pregătirea profesională, cheltuieli cu evaluarea periodică a
elevilor și cheltuieli cu bunur i și servicii;
 finanțarea ajutorului pentru încălzirea locuinței cu lemne, cărbuni și combustibili
petrolieri, pentru beneficiarii de ajutor social;
 finanțarea serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor de sub autoritatea
consiliilor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și Consiliului
General al Municipiului București ;
 finanțarea cheltuielilor creșelor;
 finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul sectoarelor și municipiului București,
respectiv pentru: cheltuielile determinate de implementarea Programului pentru școli
al României, în perioada ianuarie -iunie a anului școlar 2018 -2019, potrivit
prevederilor Ho tărârii Guvernului nr. 533/2018 , cheltuielile cu bunuri și servicii
pentru întreținerea curentă a unităților de învățământ special și centrele de resurse și
asistență educațională, instituțiile de cultură descentralizate începând cu anul 2002 și
plata sprijinului sub formă de contribuții, care va asigura completarea drepturilor
salariale neacoperite din fondurile proprii ale unităților de cult locale pentru
personalul neclerical angajat în unitățile de cult, potrivit prevederilor art . 9 alin. (1) lit.
a) al capitolului III "Culte", lit. E – Secțiunea a 3 -a "Sprijinul statului pentru
salarizarea personalului neclerical al cultelor recunoscute" din anexa nr. I la Legea nr.
153/2017, cu modificările și completările ulterioare;
 finanțării drepturilor stabilite de Legea nr. 248/2015 , cu modificările ulterioare;
 finanțării drepturilor copiilor cu cerințe e ducaționale speciale integrați în
învățământul de masă, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 564/2017 , în
conformitate cu prevederile lit. A din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 904/2014;

 finanțării cheltuielilor de funcționare ale căminelor pentru persoane vârstnice de la
nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București și
municipiului București, potrivit prevederilor art. 18 alin. (5) lit. c) din Legea nr.
17/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
 finanțării cheltuielilor privind acordarea unui suport alimentar, potrivit prevederilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2018 privind aprobarea Programului -pilot
de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 50 de unități de
învățământ preuniversitar de st at.
În acest an bugetar potrivit legii bugetului nr. 50 privind bugetul de stat pe 2019 finanțarea
sistemului de protecție a copilului și a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap
de la nivelul județelor și sectoarelor municipiului București se asigură din veniturile proprii
ale acestora și, în completare, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru
echilibrarea bugetelor locale, după caz, iar finanțarea drepturilor asistenților personali ai
persoanelor cu handicap grav sau indemni zațiile lunare ale persoanelor cu handicap grav de
la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București se asigură
din veniturile proprii ale acestora și, în completare, din sume defalcate din taxa pe valoarea
adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale, după caz
În anul 2019, prin derogare de la prevederile art. 32 și 33 din Legea nr. 273/2006 privind
finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, d in impozitul pe venit
estimat a fi încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unități administrativ -teritoriale, se
repartizează începând cu luna următoare publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I,
a prezentei legi, următoarele cote:
 15% l a bugetul local al județului;
 60% la bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor pe al căror teritoriu își
desfășoară activitatea plătitorii de impozit pe venit;
 17,5% într -un cont distinct deschis pe seama direcției generale regionale a fina nțelor
publice/administrației județene a finanțelor publice, pentru echilibrarea bugetelor
locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor.
Suma corespunzătoare cotei de 7,5% din impozitul pe venit estimat a se încasa la bugetul de
stat în anul 2 019 se repartizează în mod egal județelor, în limita sumei de 28.492 mii lei,
reprezentând fond la dispoziția consiliului județean. În cadrul fiecărui județ, fondul la
dispoziția consiliului județean se repartizează integral în anul 2019 comunelor, orașelo r și
municipiilor, prin hotărârea consiliului județean, pentru susținerea programelor de dezvoltare
locală, pentru susținerea programelor de infrastructură care necesită cofinanțare locală,

precum și pentru cheltuielile de funcționare, pe care unitățile ad ministrativ -teritoriale din
județ, în mod justificat, nu le pot finanța din veniturile proprii și din sume defalcate din taxa
pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale. Sumele repartizate potrivit
prevederilor prezentului alineat se reflect ă în bugetele locale ale unităților administrativ –
teritoriale, la o poziție de venituri distinctă. Pentru repartizarea pe unități administrativ –
teritoriale a sumelor din fond, consiliul județean are obligația ca, în termen de 5 zile de la
publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, să solicite în
scris tuturor unităților administrativ -teritoriale din cadrul județului prezentarea de cereri
pentru acordarea de sume pentru destinațiile prevăzute. Hotărârea consiliului județea n se
comunică directorului direcției generale regionale a finanțelor publice/șefului administrației
județene a finanțelor publice, instituției prefectului și unităților administrativ -teritoriale din
județ.

Capitolul 3 Studiu de caz privind fundamentarea bugetului local al
Comunei Bănișor

3.1 Prezentarea instituției publice

Comuna Bănișor ocupă o suprafața de 32,10 km2 din Depresiunea Șimleului, în bazinul
hidrografic al Banului, afluent de stânga al Crasnei.

Figura 3. 1 Componența Comunei Bănișor

Bănișorul și Banul sunt atestate documentar din anul 1213, sub denumirea de villa Ban și
respectiv villa Bani . La un an diferență (1214), Peceiu este menționat sub denumirea de
villa Pechely .
Populația comunei este în jur de 2000 locuitori, este o populație în continuă descreștere.
Economia comunei este una preponderent agrara, aici inregistrandu -se insemnate productii la
culturile cerealiere.
Primăria Comunei Bănișor are un efectiv de 12 angajati din care 6 functionari publici și 6
contractuali. Pe lângă acești angajați primăria mai are 25 de asistenti personali ai persoanelor
cu handicap, 15 indemnizații pentru persoanele cu handicap și 11 consilieri locali.
Comuna Bănișor este în continu ă dezvol tare având proiecte de investiții atât din f onduri
europene nerambursabile cât și prin Programu l Național de Dezvoltare Locală. Prin fonduri
Europene Nerambursabile comuna a achiziționat un buldoexcavator în vederea dotării
COMUNA
BĂNIȘOR
BAN
BĂNIȘOR
PECEIU

serviciului public de gospodărire și un proiect privind internet gratuit în spațiile publice din
comună. În ceea ce privește Programul Național de Dezvoltare Locală pentru Comuna
Bănițor s -au aprobat patru proiecte: Modernizare Strada Malului (DC84) din lo calitatea Ban,
Comuna Bănișor, județul Sălaj, Modernizare drumuri străzi în Comuna Bănișor și realizare
pod peste Valea Banului în localitatea Bănișor, județul Sălaj, Extindere rețele de apă și
canalizare menajeră, racorduri de canalizare și branșamente de apă în localitatea Peceiu ,
Comuna Bănișor, județul Sălaj, și Reabilitare dispensar uman în localitatea Bănișor, județul
Sălaj, toate acestea având o valoare de 13.379.923,84 lei. Pe lânga aceste investiții Comuna
Bănișor a mai realizat un obiectiv de inve stiții din bugetul local Modernizare iluminat public
o investiție foarte utilă , factura la energie electrică scăzând senificativ.
Comuna susține și un Centru de îngrijire a copiilor de tip Afterschool care în anul școlar
2018 -2019 a funcționat cu o grupă d e 15 elevi din clasele I -IV. Acest centru se bazează pe
cazurile sociale. Conform proiectului toate cheltuielile sunt suportate de primărie.

3.2 Fundamentarea bugetu lui de venituri și cheltuieli la Primăria Comunei
Bănișor