Motivatiile Intreprinzatorului

CAP. II MOTIVAȚIILE ÎNTREPRINZĂTORULUI

2.1. Motivația – conținut și natură

Cuvântul "motivație" derivă din limba franceză “motivation” care înseamnă totalitatea motivelor sau mobilurilor (conștiente sau nu) care determină pe cineva să efectueze o anumită acțiune sau să tindă spre anumite scopuri. Din punct de vedere etimologic, motivația provine din cuvântul « latin movere » și înseamnă deplasare.

Majoritatea intreprinzatorilor pornesc într-o afacere fără a-și testa aptitudinile de potențial antreprenor, bazându-se pe experiență și motivație pentru reușită.

În fața inițiativei întreprinzătorilor particulari stau o serie de piedici (bariere), pe care le putem grupa în două categorii:

♦ bariere care fac ca afacerile să se orienteze spre comerț și nu spre producție. Din această grupă fac parte: lipsa de capital, dobânzi mari practicate de bănci, greutăți în obținerea creditelor bancare, regim de impozitare neadecvat, sistemul de taxe vamale, lipsa de acces la spații, utilaje, mijloace de transport;

♦ bariere cu caracter general, care acționează indiferent de domeniul în care vrem să inițiem afacerea. Aici intră lipsa de capital, teama de risc, lipsa unor cunoștințe în domeniul inițierii afacerilor, lipsa unor cunoștințe manageriale.

Ceea ce motivează un om pentru a porni o afacere diferă de la individ la individ, întrucât depinde de nevoile si de felul fiecăruia de a fi, de a gândi, de a concepe rolul și valoarea vieții.

Motivația reprezintă suma forțelor, energiilor interne și externe care inițiază și dirijează comportamentul spre un scop; acesta, odată atins va determina satisfacerea unei necesități. Între motivație și performanță există o relație de condiționare reciprocă.

Fig. nr. 2.1. Modelul general al motivației

Factori motivaționali – exista două seturi de factori ce determină motivația angajatului firmei în obținerea performanței:

Factori interni sau individuali (percepțiunea sarcinilor, atitudini, nevoi, interese, comportamente, sisteme de valori);

Factori externi sau organizaționali (sistem de salarizare, precizarea sarcinilor, grupul de muncă, sistemul de control-supraveghere, comunicarea, feedback-ul, timpul liber).

Atenția teoreticienilor în motivația managerială s-a focalizat în permanență asupra a trei elemente: natura motivației, obiectivele performanței și feedback-ul ei.

Motive pentru a deveni intreprinzator:

-Nevoia de împlinire, intreprinzătorii fiind persoane puternic motivate de nevoia de implinire. Este primul factor pe care il are in vedere o persoană atunci când dorește să devină antreprenor.

-Identificarea unei șanse/oportunități – se spune ca șansa nu așteaptă prea mult și că nu vine acolo unde nu este dorită.

-Cumparatorii sunt mai receptivi la noii intrati pe piata. Pe timp de criza fiecare incearca sa-si reduca costurile si sa-si dramuiasca cat mai bine banii. Chiar daca intrati pe piata cu un produs sau serviciu care are un ptrrt mai ridicat, aveti mari sanse sa atrageti clienti dacva oferiti un plus de valoare pe care alti concurenti nu o ofera.

-Taxele scad. In vremuri de criza, de regula se adopta masuri de reducere a taxelor ce trebuiesc platite de catre intreprinzatori.

-Familia si prietenii nu mai vor sa investeasca in piete de capital. Acest lucru inseamna ca vor fi dispusi sa va finanteze o partedin investitie, sau in cazul in care ati demarat deja, vor dori sa va srijine in operatiunile de expansiune, mai ales daca ati dovedit, cat de cat ca sunteti competitiv.

-Creditele pentru IMM-uri se obtin mai usor. Intr-o vreme in care nu se mai acorda credite deloc de catre banci, institutiile financiare internationale incearca incurajarea creditarii pentru IMM-uri.

-Cheltuieli de promovare sunt mai reduse. Dat fiind faptul ca incasarile din publicitate ale presei scad substantial, preturile practicate de trusturile media pentru aparitii publicitare s-au redus semnificativ.

-Exista ,,oferte in asteptare’’. Pentru amenajarea spatiilor de birouri putei achozitiona mobilier de birou sau echipamente de un anumit tip de la firmele care tocmai au dat faliment. In aceste cazuri puteti cumpara fara probleme aceste obiebtela un pret mai mult decat atractiv.

-Dorinta de a realiza ceva. Multi oameni doresc sa creeze ceva pentru a arata atat celorlalti cat si lor insisi ca sun t valorosi si capabili de reusita.

-Dorinta de independenta reprezinta un motiv important ce poate conduce la decizia de a deveni intreprinzator. Aceasta nu suporta sa depinda de numeni, indiferent ca acestia sunt parinti, proprietari sau sefi.

2.2. Motivații pentru a începe o afacere

Există numeroase cărți care ne prezintă o forma considerabila de teorii motivaționale. Orice intreprinzator cunoaște spre exemplu celebra piramidă a lui Maslow, care din punctul meu de vedere exprimă obiectiv și clar tot ceea ce avem nevoie de la viața noastră profesională: nevoi fiziologice, nevoi de securitate, nevoi de apartenență, nevoi de stimă și nevoi de autoîmplinire/autorealizare.

Fiecare persoană este motivată în felul ei, are propriul său sistem de apreciere a mediului de lucru, de aceea foarte rar se vor găsi doi indivizi care să împărtășească același sistem de valori și aceleași principii privind motivația la locul de muncă.

Cele mai apreciate tipuri de motivații:

1.Mediul de lucru adecvat: angajații se vor simți întodeauna mai motivați să lucreze într-un loc spațios, cu o atmosferă caldă, familiară, dotat cu toate utilitățile și echipamentele necesare unei bune desfășurări a activităților;

2.Relațiile bune între colegi: dacă există înțelegere între colegi, aceștia vor fi motivați să câștige experiență alături de oameni talentați și competenți și să fructifice rezultatele bune pe care le obțin în cadrul echipei;

3.Recunoașterea realizărilor precum și respectul și stima atât a superiorilor cât și a colegilor. Laudele sincere sunt cei mai buni factori motivanți după satisfacerea nevoilor fiziologice, de securitate și de apartenență. Din punctul meu de vedere lauda este cea mai bună armă a unui angajator pentru creșterea eficienței echipei în momentul în care posibilitățile financiare scad sau nu sunt pe deplin satisfăcătoare;

4.Training-urile: o altă metodă foarte des utilizată care oferă rezultate pozitive pentru că angajații se simt conectați cu noile tehnologii, metode și inovații în domeniul lor de activitate;

5.Recompense, bonusuri, promovări: un nou telefon mai performant, un laptop, o excursie, un birou mai spațios, o funcție mai înaltă cu mai multe responsabilități etc.. Acestea sunt foarte valoroase, demonstrează că munca depusă a atins performanțele așteptate, iar pe viitor angajatul va depune un efort și mai mare știind ca rezultatele sale vor fi apreciate și respectate;

6.Flexibilitatea programului: pentru mule persoane, un program flexibil care să le permită rezolvarea altor probleme personale din afara serviciului este un factor extrem de motivant;

7.Încrederea: este foarte important ca un angajat să primească toată încrederea de care are nevoie; adesea, mulți manageri fac marea greșeală de a suspecta oamenii din subordinea lor de diverse fapte (neloialitate, sustragere de date interne și oferite competitorilor etc.) lucru care conferă o atmosferă de lucru încordată, suspicioasă, aspect total nefavorabil implementării activităților firmei;

8.Provocările: proiectele interesante sunt factori motivanți pentru numeroase persoane;

9.Pe ultimul loc, surprinzător dar cât se poate de real, există persoane care sunt motivate de amenințări/intimidări; când li se menționează că își vor pierde job-ul sau li se vor scădea salariile dacă nu realizează o anumită activitate într-un anume interval de timp, acestea vor realiza acea activitate mult mai eficient decât dacă li s-ar promite un bonus. Aceasta se numește motivație negativă si este destul de des răspândită în rândul angajaților, mai ales pe perioadă de criză financiară;

Majoritatea persoanelor pornesc într-o afacere fără a-și testa aptitudinile de potențial întreprinzător, bazându-se pe experiență și motivație pentru reușită. În fața inițiativei întreprinzătorilor particulari stau o serie de piedici (bariere), pe care le putem grupa în două categorii: ♦ bariere care fac ca afacerile să se orienteze spre comerț și nu spre producție. Din această grupă fac parte: lipsa de capital, dobânzi mari practicate de bănci, greutăți în obținerea creditelor bancare, regim de impozitare neadecvat, sistemul de taxe vamale, lipsa de acces la spații, utilaje, mijloace de transport; ♦ bariere cu caracter general, care acționează indiferent de domeniul în care vrem să inițiem afacerea. Aici intră lipsa de capital, teama de risc, lipsa unor cunoștințe în domeniul inițierii afacerilor, lipsa unor cunoștințe manageriale. Ceea ce motivează un om pentru a porni o afacere diferă de la individ la individ, întrucât depinde de nevoile si de felul fiecăruia de a fi, de a gândi, de a concepe rolul și valoarea vieții.

Tabelul 2.3. Clasificarea motivațiilor care pot influența începerea unei afaceri

Cateva motive pentru a deveni intreprinzator:

-Nevoia de împlinire, intreprinzătorii fiind persoane puternic motivate de nevoia de implinire. Este primul factor pe care il are in vedere o persoană atunci când dorește să devină antreprenor.

-Identificarea unei șanse/oportunități – se spune ca șansa nu așteaptă prea mult și că nu vine acolo unde nu este dorită.

– Multe lucruri sunt mai ieftine. Este foarte probabil sa obtineti ceea ce este necesar viitoarei dv. afaceri la un pret mai mic decat cel pe care l-ati plati in mod obisnuit. Astfel, de la terenuri si echipament pana la spatii de birouri si personal, toate aceste elemente si-au pierdut din valoare odata cu criza.

-Este mai usor sa gasesti oamenii de care ai nevoie. Daca va ganditi sa incepeti o afacere in domeniul confectiilor de exemplu gasiti specialisti in domeniu foarte bine pregatiti care abia asteapta sa se angajeze, dat fiind faptul ca multe dintre marile firme din domeniu si-au restrans activirtatea.

-Cumparatorii sunt mai receptivi la noii intrati pe piata. Pe timp de criza fiecare incearca sa-si reduca costurile si sa-si dramuiasca cat mai bine banii. Chiar daca intrati pe piata cu un produs sau serviciu care are un ptrrt mai ridicat, aveti mari sanse sa atrageti clienti dacva oferiti un plus de valoare pe care alti concurenti nu o ofera.

-Taxele scad. In vremuri de criza, de regula se adopta masuri de reducere a taxelor ce trebuiesc platite de catre intreprinzatori. -Familia si prietenii nu mai vor sa investeasca in piete de capital. Acest lucru inseamna ca vor fi dispusi sa va finanteze o partedin investitie, sau in cazul in care ati demarat deja, vor dori sa va srijine in operatiunile de expansiune, mai ales daca ati dovedit, cat de cat ca sunteti competitiv.

-Creditele pentru IMM-uri se obtin mai usor. Intr-o vreme in care nu se mai acorda credite deloc de catre banci, institutiile financiare internationale incearca incurajarea creditarii pentru IMM-uri.

-Cheltuieli de promovare sunt mai reduse. Dat fiind faptul ca incasarile din publicitate ale presei scad substantial, preturile practicate de trusturile media pentru aparitii publicitare s-au redus semnificativ.

-Exista ,,oferte in asteptare’’. Pentru amenajarea spatiilor de birouri putei achozitiona mobilier de birou sau echipamente de un anumit tip de la firmele care tocmai au dat faliment. In aceste cazuri puteti cumpara fara probleme aceste obiebtela un pret mai mult decat atractiv.

-Puteti cumpara afaceri profitabile mai ieftin. In aceasta perioada de criza, exista multi oameni de afacri care, speriari de criza, sunt dispusi sa-si vanda afacerile la preturi mult reduse. Afacerile pe care acestia le au pot fi profitabile, insa, dat fiind faptul ca le este teama sa riste, le este mai comod sa renunte. Va puteti dovedi talentul de intreprinzator preluand o astfel de afacere si continuand-o.

-Dorinta de a realiza ceva. Multi oameni doresc sa creeze ceva pentru a arata atat celorlalti cat si lor insisi ca sun t valorosi si capabili de reusita.

-Dorinta de independenta reprezinta un motiv important ce poate conduce la decizia de a deveni intreprinzator. Aceasta nu suporta sa depinda de numeni, indiferent ca acestia sunt parinti, proprietari sau sefi.

– Exemplul celor care au reusit. Motivatia de a deveni intreprinzator poate veni si de la prietenii si cunostintele din jurul dv. Daca un prieten sau un cunoscut, care nu este considerat o persoana deosebit de capabila, a reusit intr-o afacere, intrebarea fireasca pe care oricine si-ar pune-o este: ‘’Daca el a reusit, eu de ce nu as putea?’’ Motivatia pentru a deveni ontreprinzator creste in aceasta situatie. De ce? Pentru ca sunteti mai hotarat sa porniti la drum deoarece doriti sa aveti realizari asemanatoare cu cele ale prietenului sau cunoscutului dv.

-Dorinta de control a propriului destin. Unii autori au incercat sa demonstreze ca factorul cheie in decizia de a intra in afaceri este dorinta de control a propriului destin.

-Dorinta de imbogatire. Este un motiv important care poate determina o persoana sa doreasca sa fie intreprinzator. Se spune ca visul(dorinta) este mai prolific decat imdeplinirea lui.

-Dorinta de a fi apreciat. Cineva poate sa fie determinat sa aiba propria afacere si faptul ca este ambitios si vrea sa obtina o consideratie mai mare si prestigiu in familie sau in cercul sau de prieteni.

-Dorinta de schimbare a conditiilor de munca si de viata. Munca grea sau in conditii nocive, de stres, castigurile insuficiente, care nu permit un anumit standard, potrivit pretentiilor sau in comparatie cu cei din jur ii fac pe oameni sa intreprinda ceva care sa amelioreze conditiile de munca si de viata ale lor si familiilor lor.

-Stuatii dificile. In categoria situatiilor dificile un loc important il ocupa pierderea locului de munca. In conditiile in care o astfel de persoana a incercat in mai multe locuri si nu a reusit sa se angajeze, nu are la cine sa apeleze pentru ajutor, demararea unei afaceri poate reprezenta o alternativa. De obicei cand cineva se simte inlaturat economic si social, se simte si mai liber sa infaptuiasca ceva, daca oricum nu mai este controlat de nimeni. De asemenea, inastfel de situatii apare frecvent dorinta de a demonstra ca ceea ce i s-a intamplat nu este drept si ca de fapt valoarea ei este mai mare.

2.3. Avantajele și dezavantajele micilor afaceri

A pune bazele unei acțiuni în afaceri este foarte dificilă decât cumpărarea unei afaceri deja existente, deoarece totul trebuie pornit de la zero, riscul fiind foarte mare. Totuși, pentru majoritatea lumii procesul transformării unei idei dezvoltate într-o afacere reprezintă adevărata trăsătură a antreprenoriatului.

Avantajele micilor afaceri :

– Veti fi propriul dv. sef;

– Veti putea sa va stabiliti programul de munca;

– Veti putea lua singuri decizii;

– Veti lucra cu oameni pe care dv.insiva i-ati angajat

– Veti progresa.

Pentru fiecare persoana exista o multime de posibilitati de a-si exploata spiritul intreprinzator intr-o anumita afacere proprie. Aceasta poate alege intre o mare diversitate de servicii pe care le-ar putea oferi potentialilor clienti sau s-ar putea orienta spre o activitate de productie. Esential insa in alegerea obiectului de activitate al unei firme de catre un intreprinzator, consideram ca trebuie sa fie:

– aptitudinile pe care le are, in special in domeniul de activitate al firmei;

– resursele de care dispune;

– interesul pe care-l manifesta pentru un anumit domeniu;

– cunostintele si experienta acumulata intr-un anumit domeniu;

– motivatia de a realiza ceva anume.

Sursele pentru o buna idee de afacere sunt multiple. In primul rand acestea pot fi identificate pornind de la abilitatile pe care le aveti de la profesia/ocupatia persoanei , de la cunostintele profesionale de care dispune, de la interesele, pasiunile si hobby-urile persoanei. Consideram ca cele mai mari sanse de reusita se manifesta atunci cand afacerea este initiata intr-un domeniu in care clientul are deprinderi si in care va face placere sa munceasca.

Pentru a gasi o buna idee de afacere, recomandam clientului urmatoarele:

1. In fundamentarea deciziei de a investi intr-un anumit domeniu, este bine sa se porneasca de la pasiuni, interese si aptitudini. Pornind de la o lista a pasiunilor, a intereselor corelate cu aptitudinile pe care se pot avea si sa se ajunga la cateva idei interesante de afaceri.

2. Se poate apela la diverse publicatii. In foarte multe reviste, ziare, alte publicatii se prezinta numeroase idei de afaceri. Exista astfel de publicatii ca:,,Business Magazin’’,, Ziarul financiar’’, ,,Business Standard’’, ,,Idei de afaceri’’, ,,Capital’’, diverse reviste economice sau de alta natura in care sunt prezentate informatii despre pasii de urmat precum si o estimare a resurselor necesare pentru demararea unei afaceri. O lista cu activitatile care pot fi autorizate a se desfasura in tara noastra sunt prezentate in Clasificarii activitatilor din economia nationala – CAEN, sau Idei si oportunitati de afaceri pot fi gasite la mai multe adrese de Internet.

Inspirarea din ideile de succes ale altor persoane. Afirmarea ca o afacere poate avea succes doar daca se bazeaza pe o idee noua si originala este o mare eroare. De fapt cu cat ideea a fost mai putin incercata si verificata de alti intreprinzatori cu atat riscul este mai mare. Pentru aceasta se recomanda a se face o inventariere a afacerilor apreciate ca avand succes, urmand sa se identifice pe cele pe care se considera potrivite profilului persoanei participante la antreprenoriat.

Se pot identifica oportunitati noi de afaceri prin combinarea a doua sau mai multe idei de afaceri.

-Identificarea unei nise in cadrul pietei. Aceasta inseamna identificarea unor nevoi ale consumatorilor apartinand anumitor segmente de piata care nu sunt satisfacute in prezent de produsele, serviciile oferite de firmele active pe aceea piata. Acest demers nu este unul usor. Se poate porni de la a identifica tendintele care se manisfeta la nivel local si national, apeland la diverse buletine de informare, la presa, la emisiunile economice, la stiri, la ceea ce spun cetatenii. Dupa ce tentintele au fost identificate se poate incerca identificarea nevoii cu care acestea sunt corelate si astfel se poate ajunge la una sau mai multe idei de afaceri care sa satisfaca acea nevoie. Daca se identifica tendinta de inmultire a delictelor impotriva persoanei, se poate ajunge la identificarea nevoii unei securitati sporite. De la aceasta nevoie se poate ajunge la idei de afaceri cum ar fi: producerea, importul sau comercializarea de produse pentru securitatea locuintei sau a persoanelor, prestarea unore servicii de asigurare a locuintei sau persoanei.

-Achizitionarea unei francize. Franciza este o relatie de afaceri intre un francizor (detinatorul unei marci sau alunei metode de afaceri) si un francizat (un operator local al acelei firme). Francizatul se obliga sa plateasca francizorului o anumita suma de bani in schimbul dreptului de a utiliza marca sau metoda de afaceri sau de amandoua. Plata se face de obicei sub forma unei taxe initiale, urmata de procente cuvenite din volumul vanzarilor sau dintr-un alt indicator economic similar. Principalul avantaj al lansarii in afaceri prin achizitionarea unei francize este acela ca metoda de afaceri este una verificata. Aceasta inseamna ca sansele de reusita sunt mai mari decat in cazul pornirii afacerii de la zero. Amestecul francizorului in afacere se limiteaza la instruirea francizatului cu privire la gama de produse si servicii, politica de preturi, marimea si arhitectura spatiilor, dotarilor, dar uneori acesta poate impune pana si uniforma angajatilor. De asemenea se mai pot oferi sfaturi cu privire la management, instruirea angajatilor, politica de servicii post-vanzare, contabilitate. Francizorii mari ofera de obicei, sprijin sub forma de campanii publicitare si de promovare a vanzarilor. Dezavantajul major al francizei este ca firma nu va apartine niciodata cu adevarat intreprinzatorului. Inflexibilitatea francizorului care nu ia in considerare schimbarile din mediul de afaceri caracteristic zonei in care opereaza poate afecta negativ firma. Faptul ca profitul obtinut nu va apartine in totalitate, reprezinta un alt dezavantaj major al francizei. Oferte de francize se pot gasi la mai multe adrese de Internet.

-Cumpararea unei firme deja existenta. Principalul avantaj al cumpararii unei firme deja existente este operativitatea. Astfel nu mai este necesar sa se caute un spatiu si nici dotarile potrivite. De asemenea exista furnizori si clienti, iar afacerea se deruleaza din prima zi a achizitiei. In cazul infiintarii unei firme, nivelul veniuturilor care sa egaleze costurile (pragul de rentabilitate) se obtine dupa perioada de timp, de obicei de pana la sase luni. Un alt avantaj al cumpararii unei firme este acela ca exista o baza pentru dezvoltarile ulterioare. Avantajele enumerate mai sus sunt insotite si de anumite dezavantaje. Acestea sunt: uneori este mai ieftin sa pornim de la zero si sa se achizitioneze exact spatiile si dotarile dorite; este posibil ca situatia financiara viitoare a firmei sa nu mai fie identica sau macar apropiata de cea trecuta pe care am analizat-o la achizitie; este posibil sa nu se cunoasca toate informatiile cu privire la dezvoltarea locala si sa nu se stie ca in viitor se vor construi noi magazine chiar langa cel achizitionat, acest lucru afectand nefavorabil cifra de afaceri. Sunt cunoscute cazuri de succes prin achizitionarea unei firme deja existente cum ar fi: pensiune turistica, un mic magazin alimentar, o firma de distributie.

Avantajele micilor afaceri

Flexibilitatea. Cel mai important avantaj este că întreprinzătorul poate să-și

organizeze (structureze) afacerea așa cum dorește. În funcție de condițiile concrete, afacerea poate fi structurată în maniera dorită de întreprinzător. De exemplu, în faza de început a afacerii, el poate folosi personal cu normă redusă, în faza de creștere, poate închiria/cumpăra echipamentele, pentru a face economii. Dacă firma are succes, întreprinzătorul o poate structura în așa fel încât să maximizeze randamentul investiției.1

____________________________________________________________________________

1 Prof. Dr. Constantin, Sasu, Inițierea și administrarea micilor afacerilor, suport de curs, an 2008, ID, p.49 – 51

Imaginea. Înființând o afacere nouă, întreprinzătorul poate să creeze o imagine avantajoasă firmei, fără a suferi de pe urma imaginii negative, a întreprinzătorului precedent. Crearea imaginii dorite de întreprinzător este unul dintre cele mai importante aspecte ale strategiei antreprenoriale.

Alegerea personalului. Înființând o nouă firmă, viitorul întreprinzător are posibilitatea să angajeze personalul pe care și-l dorește. În plus, acest lucru îi permite să adopte o structură eficientă a personalului.

Amplasarea adecvată. Prin studiul de oportunitate, întreprinzătorul evaluează variantele de amplasare a afacerii, alegând-o pe cea mai bună. În felul acesta el evită un amplasament care ar putea fi total necorespunzător, motiv pentru care vechiul posesor al afacerii ar putea vinde afacerea.

Noi materiale și echipamente. O afacere nouă îi permite întreprinzătorului să cumpere echipamente și materiale noi, evitând achiziționarea unor echipamente și materiale învechite care ar putea fi dificil de vândut. În unele cazuri, dorința de a cumpăra numai lucruri noi poate duce poate duce la eșec.

Crearea de locuri de muncă. Prin înființarea unei afaceri se crează noi locuri de muncă. Cum cele mai multe firme noi nu pot plăti salarii care să concureze cu cele ale firmelor existente, ele angajează adesea personal tânăr, cu mai puțină experiență. Pentru multe din aceste persoane, găsirea unui loc de muncă la firmele cu experiență poate fi anevoioasă. Noile firme oferă prilejul de găsire a unui loc de muncă și pentru persoanele mai puțin calificate.

Mândria. Crearea unei afaceri solicită în mod cert mult mai mult calitățile personale ale întreprinzătorului. El poate fi mândru că a pornit o afacere de la început. Deși va trebui să apeleze la mulți consultanți, în caz de succes întreprinzătorul își va lua partea leului și va primi admirația familiei, prietenilor și mediei.

Responsabilitatea socială. Unele persoane încep o afacere deoarece doresc să ofere ceva comunității din care fac parte. Furnizarea locurilor de muncă este unul din aspectele responsabilității sociale. Un alt aspect îl reprezintă prestarea unor servicii care nu se află în zona, acțiuni caritabile etc.

Costul mai scăzut. Un ultim avantaj al inițierii unei mici afaceri îl reprezintă costurile mai scăzute. Cumpărarea unei afaceri este mult mai costisitoare deoarece toate componentele afacerii funcționează déjà. Deși o afacere nouă are nevoie de mai mult timp pentru a pătrunde pe piață, ea poate fi mai puțin costisitoare, în special dacă piața este în creștere.

Dezavantajele micilor afaceri

Timp de lansare îndelungat. În lipsa unor activități precedente întreprinzătorul trebuie să înceapă totul de la început. Trebuie să găsească furnizori, surse de finanțare, să achiziționeze echipamente și să angajeze personal. Fiecare activitate cere timp, iar procesul în care afacerea începe să producă poate fi destul de lung. În plus, va dura o perioadă de timp până când afacerea se va stabiliza.

Dificultăți în finanțare. Firma fiind nouă, neavând să ofere rezultate financiare anterioare și având un succes greu de precizat, băncile vor fi rezervate în a finanța firma.

Răspunsul agresiv a concurenților. Apariția unei noi firme pe o piață matură sau în declin nu este bine primită. Firmele deja existente vor răspunde agresiv la reacția noului intrus, ei vor face eforturi să-și susțină partea de piață. Când domeniul de activitate reprezintă singura sau principala sursă de venit pentru cei mai mulți întreprinzători existenți, lupta este și mai strânsă.

Dificultatea formării unei imagini proprii. O firma nouă trebuie să-și formeze o imagine proprie. Creșterea firmei poate fi modestă până când firma va avea un renume (imagine). Pentru aceasta, întreprinzătorul va trebui să verifice motivele care atrag clienții: produse noi, preț cât mai avantajos, servicii superioare, orar de funcționare convenabil sau o cumbinatie a acestor elemente.

Efort prelungit. Inițierea unei afaceri presupune un mare efort. Ea cere de mai multe ori 16 – 18 ore pe zi, șapte zile pe săptămâna și lipsa concediului.

Birocrație. Pentru a înființa o afacere sunt necesare o sumedenie de formalități. Constituirea în sine a firmei presupune obținerea unor aprobări de la Camera de Comerț, Tribunal, organele locale ale administrației de stat, Oficiul de mărci, Romtelecom, RAJAC etc. Întreprinzătorul trebuie să fie pregătit fizic și psihic, să se « înarmeze » cu multă răbdare pentru a face față acestor iritări « minore”.