MOTIVAȚIA DE A ÎNVĂȚA A STUDENȚILOR Corduneanu Beatrice 1. Introducere Un factor care determină rezultatele elevilor este reprezentat de motivație…. [610566]

PROIECT DE CERCETARE
MOTIVAȚIA DE A ÎNVĂȚA A STUDENȚILOR
Corduneanu Beatrice

1. Introducere
Un factor care determină rezultatele elevilor este reprezentat de motivație. Sistemul
educațional este influențat de motivația pe care o au elevii si studenții, aceasta cuantificând -se in
rezultate lor viitoare și chiar în alegerea carierei profesionale.
Motivația studenților reprezintă motivele care îi determină pe aceștia să învețe pentru examen
sau să -și facă teme și proiectele.
Motivația se poate clasifica în:
• Motivația intrinsecă (factori interni) este reprezentată de scopurile fiecărui individ și
de perspectiva proprie a acestora;
• Motivația extrinsecă (factori externi) nu vizează direct propria persoană, poate fi
reprezentață de presiunea sociala , profesori, colegi, părinți, recompense, pedespse etc.
În acest proiect de cercetare, principalul scop este de a afla factorii interni si externi care îi
motivează pe studenți să învete. Va fi vizată atât motivația intrinsecă, cât și motivația extrinsecă, dar
se va acorda o atenție deosebita asupra factorilor externi.
O primă ipoteză ce urmează să fie testată în acestă cercetare este următoarea: profesorii
universitari și modul acestora de predare îi influențează pe studenți în procesul de învățare; aceșt ia
fie îi pot determina să învețe, fie îi poate descuraja pe studenți.
Un alt aspect ce va fi abordat este felul în care influențează presiunea socială, reprezentată de
așteptarile societații, procesul de învățare. De asemenea, o altă dimensiune e reprezen tată de
recompense și stimulente (locurile la buget, burse).
Prin aflare acestor factori motivatori putem îmbunătății sistemul educațional, întrucât un elev
motivat să învețe va obține rezultate mai bune decât un elev lipsit de motivație, rezultatele fiin d
relevate atât pentru dezvoltarea studenților, cât și pentru aflarea competenței profesorilor care îi
pregatesc pe aceștia.
Limitele acestei cercetări sunt reprezentate de:
• Numarul de rezpondenți, care nu ne permite să obținem o concluzie generală;
• Resurs ele financiare limitate;
• Flosirea unei singure metode de cercetare;
• Timpul scurt pentru realizare acestui proiect de cercetare nu ne permite să abordâm în
profunzime subiectu ales.

2. Analiza științifică a literaturii teoretice relevante (studiul bibliog rafiei)
Definiția nominală a motivației din dicționarul explicativ al limbii române este: „ Totalitatea
motivelor sau mobilurilor (conștiente sau nu) care determină pe cineva să efectueze o anumită acțiune
sau să tindă spre anumite scopuri ”(Dexonline.ro, 2018) .
În dicționarul de psihologie sociologică, motivația este definită ca „concept fundamental în
psihologie și, în genere în științele despre om, exprimând faptul că la baza conduitei umane se află
întotdeauna un ansamblu de mobiluri – trebuințe, tendințe, afecte, interese, intenții, idealuri – care
susțin realizarea anumitor acțiuni, fapte, atitudini”(Bogdan -Tucicov, 1981).
În studiul „ Cercetarea sferei motivaționale la studenți”, Ion Zgîrcu a cercetat motivația în
rândul studenților cuprinși intre 19 și 22 de ani, acesta a obținut ca rezultat faptul că 62% din eșantionul
de studenți cercetat este motivat intrinsec, facând facultatea din pasiune, în timp ce 38% sunt motivați
extrinsec.

Figura 1. Numărul de studenți motivați intrinsec și extrinsec (Ion Zgîrcu, Cercetarea sferei
motivaționale la studenți, 2018)
În literatura de specialitate au fost accepate urmatoarele teorii despre motivație (Cace, 2007):
1. Abordarea comportamentalistă: îl are ca teoretician pe Burrhus Frederic Skinner, subliniază
importanța recomenselor și a stimulentelor venite din partea profesorilor;
2. Abordarea umanistă: teoreticianul acesteia este Abraham Harold Maslow, specifică faptul că
principalul factor motivator este propriul mod în care gandesc oamenii, de asemenea, este
prezentat fapul că scuzele și justificările comportamentului influențează direct motivația;

3. Abordarea cognitivistă: Bernard Weiner S. Graham este teoreticianul acestui concept, care
spune ca reco mpensele ne determină să realizăm anumite acțiuni, la fel ca și teama de eșec sau
pedeapsa;
4. Abordarea socioculturală: formulată de către Jean Lave, se referă la felul în care sunt
influențați indivizii de colegi acestora și de grupul în care își desfașoară activitatea.

Figura 2. Abordarea comportamentalistă și abordarea umanistă (Cace, 2007)

Figura 3. Abordarea cognitivă și socioculturală (Cace, 2007)
Importanța acestor paradigme în cercetare este de a descoperi dacă acestea se pliază pe
societate actuală și pe sitemul de învățământ românesc. De asemenea, prin aceasta cercetare se
dorește aflarea teoriei care stimulează majoritatea studenților pentru a avea rezultate mai bune.

7. Bibliografie
1. Dexonline.ro. (2018). dexonline . [online] Available at:
https://dexonline.ro/definitie/motiva%C8%9Bie [Accessed 13 Jan. 2018]
2. Bogdan -Tucicov, A. (1981). Dictionar de psihologie social ǎ. [Bucuresti]: Ed. Stiintifica si
3. Enciclopedica, p.148.
4. Ion Zgîrcu, Cercetarea sferei motivaționale la studenți. (2018). [ebook] p.147. Available at:
https://ibn.ids i.md/sites/default/files/imag_file/Cercetarea%20sferei%20motivationale%20la
%20studenti.pdf [Accessed 13 Jan. 2018].
5. Cace, C. (2007). Psihologia educa ţiei. Bucure ști: Editura A.S.E., pp.87 -91.
6. Cace, C. (2007). Psihologia educa ţiei. Bucure ști: Editura A. S.E., p.91.
7. Cace, C. (2007). Psihologia educa ţiei. Bucure ști: Editura A.S.E., p.92.