Motivația… … …. 3 [607294]

1
CUPRINS
Motivația…………………………………………………………… ………… …………………. 3
Partea general ă…… ………………………………………………………………………………4
Capitolul 1………………………………………………………………………………………… 4
Proteza parțială fixă ………………………………………………………………………………. 4
1.1 Funcțiile protezelor fixe………………………………………………………………………5
1.2 Indicațiile protezei fixe……………………………………………………………………………………….. ……..6
1.3 Contraindicatiile protezei fixe……………………………………………….. ……………………………………6
1.4 Clasificarea protezelor fixe…………………………………………………………………………………….. ….7
Capitolul 2 …………………………………………………………… ……………………………. ………………………..12
Restaurări fixe în zona frontală maxilară………………………………………………. …………………………12
Capitolul 3…………………………………………………………………………………………………….. ……………..15
Proteze parțiale fixe confecționate din mase ceramice…………………………….. …………………………1 5
3.1 Tehnologiile folosite pentru realizarea protezelor fixe ceramice………….. …………………………16
3.2 Proteze parțiale fixe realizate din mase ceramice folosind siste mul CAD -CAM……………….17
Capitolul 4……………………… …………………………………………………………………. …………………………19
Proteza parțială fixă integral ceramică………………………………………………….. ………………………….19
4.1 Proprietăți și indicații……………………………………………………………………………………………….. 19
4.2 Fazele de realizare a sistemelor integral ceramice…………………………….. ………………………….20
4.3 Obi ectivele tratamentului prin proteze fixe integral ceramice……………… …………………………21
4.4 Contraindicații……………………………………………………………………………………………. …………… 21
Capi tolul 5………………………………………………………………………………………………………. …………… 22
Sisteme CAD -CAM…………………………………………………………………………… ……….. ………………..22

2
Capitolul 6……………………………………………………………………………………….. …………………………24
Materiale și aparatură………………………………………………………… ……………… …………………………24
6.1 Materiale………………………………………………………………………………………….. ……………………24
6.2 Aparatură……………………………………………………………………………………. …………………………30
Capitolul 7…………………………………………………………………………………….. …….. ………………….. ..38
Coroanele dentare pe suport de Zirconiu………………………………………………………… ……………….38
Avantajele Zirconiului ca material de restaurare orală………………………………………………….. ….39
Capitolul 8……………………………………………………………………………………… ……………………. ……..41
Oxidul de zirconiu………………………………………………………………………………. ………………………. .41
8.1 Zirconiul în stomatologie ………………………………………………………………… ……………………….. 41
8.2 Caracteristici………………………………………………………………………………. …………………………..43
Partea personală……………………………………………………… ……………………………………………………. 44
Prezentare caz………………………………………………………………………………………………… ……………. 44
Discuții…………………………………. ……………………………………………………………………………………. 60
Concluzii…………………………………………………………………………………………………….. ……………… 61
Bibliograf ie…………………………………………………………………………………………………………… …….62

3

Motivația
Protezarea fixă este o ramură a proteticii dentare, care se ocupă de restaurarea dinților cu leziuni
coronare și refacerea continuității arcadelor dentare întrerupte, prin piese protetice (confecționate
în afara cavității bucale) din metal, polimeri, materiale compozite, ceramică și/sau combinații ale
acestora (metal -polimeri și metal -ceramică, me tal-materiale compozite), care nu pot fi deplasate
din cavitatea bucală de către pacienți. În cadrul restaurărilor protetice fixe există o categorie de
proteze care, totuși, se pot deplasa (dezinser) de pe câmpul protetic, fie doar de către medic
(demontab ile), fie și de către pacient (mobilizabile).
Aceste categorii de proteze mobilizabile și demontabile păstrează aproape toate caracteristicile
protezelor fixe: volum egal sau mai mic decât al dinților naturali, prezintă un grad înalt de
imobilitate în cur sul dasfășurării funcțiilor ADM și transmit forțele masticatorii osului prin
mecanisme dento -parodontale.
Datorita progresului tehnologic, domeniul tehnicii dentare a evoluat iar protezele parțiale fixe au
ajuns să fie confecționate din materiale tot mai f izionomice.
Am ales să aprofundez această lucrare datorită raspândirii tot mai mari în restaurările dentare.
Estetica dentară a devenit o preocupare tot mai mare atât pentru echipa medic -tehnician, cât și
pentru pacienți. Datorită acestui fapt sau realizat tehnologii ultra moderne și de înaltă performanță,
în vederea îmbunătățirii aspectului dento -facial al pacienților.
Refuzul pacienților de a purta o lucrare protetică metalo -ceramică a determinat înlocuirea
componentei din aliaje metalice, cu cea de zirconiu. Zirconiul sub stratul de ceramică în loc de
metal nu transpare iar lucrarea protetică are aspectul unui dinte natural.
Folosit din ce în ce mai mult și la implantologie tot pentru același motiv, mai mult decât atât are și
o biocompatibilitate superioară față de aliajele de metal.

4

Partea generală
Capitolul 1
Proteza parțială fixă
Protezarea fixă este o ramură a proteticii dentare, care se ocupă de restaurarea dinților cu leziuni
coronare și refacerea continuității arcadelor dentare întrerupte, prin piese protetice (confecționate
în afara cavității bucale) din metal, polimeri, materiale compozite, ceramică și/sau combinații ale
acestora (metal -polimeri și metal -ceramică, me tal-materiale compozite), care nu pot fi deplasate
din cavitatea bucală de către pacienți. În cadrul restaurărilor protetice fixe există o categorie de
proteze care, totuși, se pot deplasa (dezinser) de pe câmpul protetic, fie doar de către medic
(demontab ile), fie și de către pacient (mobilizabile). Aceste categorii de proteze mobilizabile și
demontabile păstrează aproape toate caracteristicile protezelor fixe: volum egal sau mai mic decât
al dinților naturali, prezintă ungrad înalt de imobilitate în cursu l dasfășurării funcțiilor ADM și
transmit forțele masticatorii osului prin mecanisme dento -parodontale.
Realizarea unei restaurări protetice fixe include, pe lângă actul terapeutic propriu zis derestaurare
protetică, elaborarea unui diagnostic și plan tera peutic corect, o eventuală terapie parodontală
adecvată întreținerii unor țesuturi cu alte raporturi decât dinții naturali (piese protetice din diferite
materiale), prevenirea apariției unor defecțiuni ulterioare și mai ales o educație sanitară specifică
domeniului.
Desigur, că în cursul desfașurării unei terapii derestaurare protetică fixă, practicianul recurge și la
acte terapeutice proprii altor domenii stomatologice, ca și chirurgia orală, endodonția, ortodonția,
etc. Uneori competența lui fiinddepășit ă, el va apela la alți colegi de specialități diferite.
O restaurare protetică fixă poate deveni o „parte" din ADM, fiind asimilată și tolerată perfect
de organism sau dimpotrivă, ea poate provoca pacientului doar disconfort și iatrogenii.
Calitatea restaurării depinde de elaborarea planului de tratament, cunoștințele și
îndemânarea practicianului pe de -o parte, iar pe de altă parte, de terenul și reactivitatea pacientului.

5

1.1 FUNCȚ IILE PROTEZELOR FIXE
Cele mai importante funcții pe care trebuie să le îndeplinească o proteză fixă sunt, după Körber,
următoarele:
Transmiterea fiziologică a forțelor masticatorii din punct de vedere al intensității și sensului
acestora la nivel desmodontal;
Adaptarea reliefului lor ocluzal conform suprafețel or ocluzale ale antagoniștilor;
Să nu realizeze prematurități statice și interferențe în dinamica mandibulară:
Să participe la realizarea stopurilor ocluzale multiple simetrice și simultane concomitent și
împreună cu restul dinților naturali (dacă este ca zul);
Să participe la procesul de analiză și sinteză al stimulilor proveniți de la proprioceptorii des
modontali prin recunoașterea corpilor străini și a unor particule alimentare în vederea sincronizării
mișcărilor mandibulare m cursul masticației și a u nor mecanisme de protecție în general;
Să contribuie la secționarea, respectiv triturarea eficientă a elementelor m cursul masticației;
Prin design -ul și calitatea suprafețelor lor să protejeze parodonțiul marginal și să faciliteze
autocurățirea;
Să contribuie la menținerea dimensiunii verticale de ocluzie;
Să nu perturbe oprirea mișcării terminale a mandibulei pe parcursul efectuării contactelor dento –
dentare din RC;
Să satisfacă toate cerințele biostatice în special la nivelul zonelor de spriji n;
Să contribuie la menținerea curburii arcadelor unde se inseră sau pe care le reconstituie în totalitate;
Să refacă aspectul fizionomic.

6
PROTEZELE FIXE sunt reprezentate de proteze unidentare sau microproteze și proteze
pluridentare sau punți.
1.2 INDIC AȚIILE PROTEZEI FIXE
– Distrucții coronare în suprafață și profunzime prin complicații ale proceselor carioase;
– Coroane cu obturații voluminoase, pereți de smalț subțiri sau subminați în iminență de
fractură;
– Procese de atriție și abrazie;
– Leziuni coronare prin distrofii de gradul I și II;
– Corecția anomaliilor de formă, volum și / sau poziție ori discromii;
– Imobilizarea unor dinți mobili în cazul unei punți fiind utilizate ca si elemente de agregare.

1.3 CONTRAINDICAȚIILE PROTEZEI FIXE
– La pacienți mai tineri, sub 20 de ani – prin șlefuire se pot deschide camere pulpare deoarece
sunt mai mari pana la aceasta vârstă;
– Dinți cu mobilitate avansată;
– Coroane dentare prea scurte;
– Cavitatea orală neigienizată;
– Dinți fară antagoniști;
– Implantare deficitară, cu rădăcina prea scurtă;
– Procese patologice apicale netratate ori incorect tratate;
– Leziuni adânci, prea extinse;
– Unele afecțiuni generale;
– Psihoze acute;
– Maladii cardiovasculare (infarct miocardic recent, bradicardie, tahicardie);
– Afecțiuni infecto -contagioase curente, riscul contaminării cu boli infecto -contaginoase;
– Astm bronșic – medicație beta simulantă;
– Bolnavii cu neoplazii în perioada terapiei de iradiere, administrare de citostatice;
– Sarcina necesită temporizarea terapiei protetice.

7
1.4 CLASIFICAREA PROTEZELOR FIXE
Varietatea mare atât a restaurărilor unitare, cât și a protezelor fixe parțiale, a impus sistematizarea
acestora. Sunt cunoscute mai multe criterii de clasificare care s -au impus în
timp.
1. Clasificarea protezelor fixe unitare după tipul de agregare
a) Proteze unitare cu agregare coronară:
• intracoronară (inlay);
• extracoronară:
– parțială (fațete, coroane parțiale, elemente de agregare adezive);
– totală (coroane de înveliș);
• intra -extracoronară (onlay).
b) Proteze unitare cu agregare radiculară (agregarea se face la nivelul canalului radicular și a
suprafeței radiculare) – coroane de substituție, DCR -uri realizate în laborator.

c) Proteze unidentare cu agregare mixtă corono -radiculară: când se poate păstra o parte a coroanei
dentare, piesele protetice se pot agrega în canalul radicular (pinlay) sau parțial la segmentul păstrat
din coroana dentară (pinledge). Tipurile de agregare menționate mai sus pot fi considerate
tradiționale; ele necesită preparaț ii dentare specifice pentru fiecare tip de agregare și presupun
sacrificii însemnate de țesuturi dure dentare.

d) Proteze unitare cu agregare adezivă care mai sunt cunoscute și sub numele de colaje. Ele
presupun sacrificii dentare minime (pregătiri pelicu lare), de obicei în grosimea smalțului. În cadrul
protezelor fixe unitare, fațetele vestibulare ceramice, beneficiază de acest gen de agregare.

e) Proteze unitare cu agregare implantară:
-sunt de obicei coroane de înveliș mixte, integral
ceramice sau din materiale compozite care se agregă la stâlpii implantari.

8

2. Clasificările protezelor fixe unitare după volumul țesuturilor dure restaurate în
funcție de volumul distrucțiilor coronare prin diferite leziuni și de specificul preparațiilor
distingem:

a) Restaurări unitare care reconstituie un volum relativ redus de țesuturi dure în profunzime sau
suprafață (incrustații de diferite tipuri);

b) Restaurări unitare indicate în pierderi mai mari de volum coronar sau în anomalii de formă, cum
ar fi fațetele (laminates, veneers) ceramice sau din materiale compozite introduse în practică mai
recent și coroanele parțiale.

c) Restaurări unitare care re constituie pierderi considerabile de țesuturi dure coronare. Ele acoperă
parțial sau în totalitate suprafețe coronare preparate, putând fi utilizate frecvent și ca elemente de
agregare (coroane parțiale și de înveliș);

d) Proteze fixe care înlocuiesc coro anele dentare în totalitate (substituie coroanele dinților). Ele se
agregă prin pivotul radicular la rădăcinile dentare (coroane de substituție).

3. Clasificarea protezelor fixe după tehnologiile de realizare
Protezele fixe se pot realiza prin:
Tehnologii tradiționale – ambutisare
– turnare
– coacere (arderi succesive)
– polimerizare liniară -la rece
– la cald
– la cald și presiune
– la rece și la cald

9

Tehnologii moderne – polimerizare reticulară « – la cald și presiune
-galvanizare – curenți de aer cald
– sintetizare – fotochimică
– electroeroziune
– sonoeroziune
– frezare computerizată (CAD/CAM) (vizibilă, incoerentă, stroboscopică)

4. Clasificarea protezelor fixe unidentare după indicațiile terapeutice
• Proteze unidentare concepute pentru terapia afecțiunilor coroanelor dentare:
– distrucții coronare în suprafață și profunzime prin complicații ale proceselor
carioase;
– coroane cu obturații voluminoase, cu pereți de smalț subțiri sau subminați în iminență de fractură;
– procese de atriție și abrazie;
-distrucții coronare prin traumatisme:
– leziuni coronare prin distrofii primare sau secundare;

5. Clasificarea protezelor fixe după materialul (materialele) din care sunt confecționate:
• metalice
• polimerice
• materiale compozite
• metalo -ceramice
• metalo -polimerice (acrilice)
• metalo -compozite
• integral ceramice (fără infrastructură metalică)

10

6. Clasificarea protezelor parțiale fixe (Korber)
A. După relația cu pilierii :
– intercalate (susținute de dinți la ambele capete);
– cu extensie (susținută la un capăt în consolă);
– continue (peste mai multe breșe – punte totală)

B. După zona topografică:
– la maxilar sau la mandibulă
– în zona laterală
– în zona frontală

C. După modul de fixare:
– fixate la dinți n aturali restanți
– fixate la stâlpii implantari
– mobilizabile: – telescopate
– prin diferite sisteme de coroane de substituție
– prin culisare matrice -patrice
– demontabile (de obicei fixate cu șuruburi)

D. După fizionomie:
– nefizionomice
– imită în totalitate cromatica dentară
– imită doar parțial cromatica dentară

E. După raportul intermediarilor cu creasta alveolară:
– cu atingerea crestei:
– șea
– semișea
– tangentă
– punctiform

11
– la distanță de creastă (suspendate)

F. După modalitatea construcției scheletului metalic:
– masive
– scheletizate (armate)

G. După relația cu dinții stâlpi și zonele topografice:
– intercalată unilaterală
– intercalate bilaterale intercalată frontală
– intercalată latero -frontală
– continuă latero -frontală -laterală
– intercalate latero -fronto -laterale

Protezele parțiale fixe se compun din:
– elemente de agregare – componenta protezei parțiale fixe care se agregă la stâlp și de care se
fixează și/sau se continuă cu intermediarii.
– intermediarii protezei parțiale fixe (corpul de punte) -constituiți din unul sau mai mulți dinți
artificiali, care înlocuiesc dinții naturali lipsă și refac continuitatea arcadei întrerupte.
– conector (rigid și elastic) -porțiunea protezei care unește elementele de agregare cu
intermediarii.1

1https://ro.scribd.com/doc/242328825/Carte -bratu -Protezare -fixa

12
CAPITOLUL 2
RESTAURĂRI FIXE ÎN ZONA FRONTALĂ MAXILARĂ
Zona frontal ă maxilară este o zonă previlegiată a figurii în general și a feței în special. Dispunerea
dinților frontali, forma contururilor, particularitățile axelor de implantare și nuanțele cromatice
contribuie la alcătuirea unui ansamblu estetic individual.
În aceast ă zonă elaborarea restaurărilor fixe este dominată de refacerea fîzionomiei, a fonației, de
stabilitatea ocluziei și de conducerea mandibulară.
Edentație de incisiv central superior
(clasa a In-a Kennedy)
Soluția tradițională este o restaurare fixă cu două elemente de agregare pe incisivul central de pe
hemiarcada opus ă și pe incisivul lateral de pe partea edentației cu un intermediar . În funcție de
integritarea dinților limitrofi breșei, gabaritul breșei (prezența sau absența unei diasteme) rezerva
osoasă etc., se poate apela la o punte adezivă sau la inserarea unui implant . Desigur că existența
unei insuficiențe parodontale la nivelul frontalilor superiori presupune suplime ntarea stâlpilor care
poate merge până la cuprinderea într-o șină de imobilizare a tuturor celor 5 dinți frontali restanți.
Această conduită este contrazis ă în ultimul deceniu de către mulți autori, care susțin că o punte
adeziv ă care se sprijină pe mai mult de doi dinți, cu mobilități diferite este sortită eșecului.
Edentație de incisiv lateral superior
(clasa a III-a Kennedy)
Unul din principiile de bază ale esteticii zonei frontale este ori păstrarea integrit ății ambilor incisivi
centrali, ori cuprinderea ambilor într-o restaurare protetică (mai concret se va evita pe cât posibil
ca un central să fie natural și celălalt acoperit de un element de agregare). De aceea, cea mai
comun ă rezolvare este puntea cu un elemen t de agregare pe canin și cu o extensie mezial ă ce
înlocuieșt e lateralul lipsă . Soluția se adopt ă de obicei când cei doi centrali sunt integri. Dacă primul
premolar prezintă leziuni carioase sau obturații, poate fi cuprins și el în restaurare . Dacă incisiv ul
central de partea edentației prezintă leziuni carioase, obturații sau o coroan ă de înveliș, regtaurarea
poate avea două element Q de agregare canin și incisiv lateral . Ca și în situația precedent ă în cazul

13
existenței unor condiții favorabile se poate opta pentru o punte adeziva cu pregătiri peliculare ale
stâlpilor sau pe un implant endoosos .
Edentațîe de incisivi centrali superiori
(clasa a IV-a ICennedy)
Doar incisivii laterali nu reprezint ă întotdeauna o garanție suficient ă pentru sprijinul unei restaurări
fixe când lipsesc ambii centrali, cu toate că în literatura de specialitate soluția este descrisă nu de
puține ori. De aceea ideal este să fie cuprinși și caninii . In situația când aceștia sunt mtegri,
elementele de agregare pot fi două coroane parțiale. Dacă condițiile ocluzale sunt favorabile,
morfologia radiculară și valoarea parodontal ă a lateralilor sunt corespunz ătoare, se poate apela
doar la agregarea pe incisivii lateral i. La anumite vârste și în anumite condiții se poate opta ca
soluție provizorie de lungă durată și la o punte adeziv ă. În sfârșit, cu acceptul pacientului și dacă
condițiile locale, generale și materiale permit, se pot insera două implante endoosoase . Ultimele
două soluții vin în discuție cu precădere atunci când incisivii laterali sunt integri și au un parodonțiu
de susținere integru.

Edentație de incisiv central și lateral superior
(clasa a III-a Kennc dy)
Varianta standard este o restaurare cu două elemente de agregare (pe caninul de aceeași parte cu
edentația și pe incisivul central de pe hemiarcada opusă) și doi intermediari . În situa ția când
incisivul lateral prezint ă procese carioage sau obtur ații iar incisivul central prezintă un anumit grad
de insuficiență parodontală sau are în antecedente o rezecție apicală, este indicată suplimentarea
stâlpilor cu incisivul lateral . Soluțiile terapeutice pot fi completate cu o punte adeziv ă sau cu
inserarea adouă implante în situația unor condiții favorabile pentru acest tip de restaur ări.

14
Edentație de incisivi centrali și un incisiv lateral superiori
Rezolvarea de selecție este o restaurare fixă cu trei elemente de agregare(cei doi canini și incisivul
lateral prezent) și un corp de punte cu trei intermediari . În situația când nu se dorește prepararea
caninului se poate apela la inserarea unui implant endoosos și ulterior la o agregare mixtă pe 2
stâlpi naturali și pe unul artificial . Soluția nu este unanim agreat ă, dar dă rezultate bune și poate fi
aplicată în situațiile când pacientul nu-și poate permite sau rezerva osoasă este de așa natură încât
nu se pot insera trei implante, ceea ce este de preferat când dinții sunt integri .
Edentația unui incisiv central și a ambilor incisiv i laterali superiori
Soluția unanim acceptat a este restaurarea tradițională cu trei elemente de agregare și două corpuri
de punte cu unul, respectiv doi intermediari . În situația prezenței unor dinți integri inserarea a trei
implante endoosoase poate oferi satisfacții deosebite .
Edent ația de canin superior
În caz de edentație singulară de canin se poate alege ca soluție de tratament restaurarea fixă cu
două elemente de agregare (mezial pe incisivul lateral și distal pe primul premolar) și un corp de
punte cu un intermediar . Dacă incisivul lateral este integru și premolarii prezintă leziuni carioase
sau obturații, se va confecționa o restaurare cu două elemente de agregare pe ambii premolari și cu
o extensie mezial ă. Aceast ă variantă nu este unanim acceptată și se prefer ă la pacienții cu
conducere de gmp, deoarece la cei cu conducere continuă extensia mezială , ar trebui să suporte
ghidajul antero -lateral. Cea mai convenabilă rezolvare mai ales la tineri peste 18 ani, cu dinți integri
este inserarea un implant endoosos, rezerv a osoas ă fiind de obicei suficient ă. Este de altfel soluția
care se recomandă cu precădere după odontectomiile de canini incluși (când aceștia nu pot fi
redresați prin procedee ortodontico -chirurgicale). Autotransplantele cu sau fară transfixații nu
depășesc la tineri o longevitate de 3-4 ani.

15
Edentație de incisivi centrali și laterali superiori
(clasa a IV-a Kennedy)
Soluția cea mai comună este restaurarea fixă cu doua elemente de agregare (pe canim) și un corp
de punte cu patru intermediari . În funcție de statusul parodontal al caninilor și de integritatea
premolarilor mai există trei variante tradiționale. Două care beneficiază de suplimentarea
unilaterală a câte unui stâlp dintre premolarii primi (fie cel de pe hemiarcada stâng ă, fie cel de pe
hemiarcada dreaptă) și una în care restaurarea are 4 stâlpi (cei doi canini și premolarii primi) și un
corp de punte cu patru intermediari . Soluția se preferă mai ales când premolarii primi sunt afectați
de carie, sau prezintă obturații mari.
Acest tip de edentație se pretează și la o restaurare pe patru implante endoosoase, în funcție de
condițiile locale, generale și de posibil itățile materiale . Ca restaurare provizorie care uneori se
transformă într-o provizorie, de lungă durată, menționăm proteza mobilizabilă.

Capitolul 3
PROTEZE PARTIALE FIXE CONFECTIONATE DIN MASE CERAMICE
Obiectivele care au condus la renun țarea privind componenta metalic ă a protezei par țiale fixe au
fost:
-să se reduca numarul de substante introdu se in cavitatea bucal ă pe termen lung
-estetica deosebit ă asemanatoare din ților naturali
-renun țarea la aliajele dentare (stomatologie f ără metale)
-apari ția unui nou trend modern ca rezultat al concuren ței.

16
3.1 Tehnologiile folosite pentru realizarea protezelor par țiale fixe ceramice sunt:
-procedeul turn ării unor mase ceramice moderne care pot fi încălzite p ână la topire și injectate în
tipare;
-procedeul copierii si frez ării
-procedeul scan ării unui obiect urmat de o frezare dirijat ă pe computer/ordinator (CAD -CAM)
-metoda Vita -In-ceram
-metoda Procera
-tehnologia CERCON conceput ă de firma Degussa
Masele ceramice injectabile
-cunoscute sunt masele ceramice IP Empress
-tehnologia nu este prea dificil ă
-tehnicianul confec ționeaz ă macheta din ceară o ambaleaz ă obține tiparul la fel ca la protezele fixe
traditionale;
-urmeaz ă, introducerea prin turnare a masei ceramice plastifiate in tipar care apoi este presat ă
-se asteapt ă răcirea și se prelucreaz ă, se make -up, se perfec ționeaz ă coloristic și se trimite în cabinet
pentru prob ă.
Procedeul copierii si frez ării
Procedeul “Celay” este foarte cunoscut și tehnica presupune realizarea unei machete dintr -o cear ă
special ă apoi această machet ă este copiat ă iar cu ajutorul unui aparat manual se frezeaz ă dintr -un
bloc de ceramic ă infiltrat ă o pies ă protetic ă aseman ătoare machetei. Mai departe scheletul ceramic
al protezei par țiale fixe se completeaz ă cu ceramic ă dentar ă prin procedeele clasice. Procedeul es te
bun deoarece scheletul metal ic al protezei este înlocuit cu unul din mase ceramice ob ținută pe cale
industria lă care prezint ă calități mecanice superioare și îi lipse ște contrac ția la ardere.

17
3.2 Proteze par țiale fixe realizate din mase ceramice folosind sistemu l CAD -CAM
Procedeul de baz ă este scanarea intraoral ă a unui bont dentar cavitate sau machete în cear ă
(amprentarea vizual ă, optic ă) urmat ă de execu ția tehnic ă. Așa a ap ărut sistemul CAD -CAM(
Computer Aided Design/ Computer Aided Manufactoring).
Se utilizeaz ă pentru frezaj blocuri prefabricate de ceramic ă care au rezisten ță mecanic ă superioar ă.
Cunoscute sunt mai multe sisteme printre care amintim:
• Sistemul “CEREC, practic se elimin ă participarea tehnicianului dentar și scurtarea
timpului de lucru.
Realizarea unei proteze par țiale fixe prin acest s istem presupune:
-prepararea din ților st âlpi
-se ia amprenta optic ă a bonturilor dentare cu o camer ă intra-orală special ă și se ob ține un
model virtual
-se amprenteaz ă optic și antagoni știi
-ordinatorul ma șinii de frezare comand ă confec ționarea protezei ceramice
-piesa final ă se probeaz ă se corecteaz ă pe bonturi și în ocluzie apoi se cimenteaz ă.

Metoda In -Ceram (glas INfiltrierte AluminiumoxidCERAMik) utilizeaz ă o pulbere ceramic ă
amestecat ă cu un lichid special care se aplic ă pe un model special d ându-i o exactitate a fe țelor
interne ale coroanelor. Complexul se introduce într-un cuptor și la 1120 grade se topesc
particolele de mas ă ceramic ă care se solidarizeaz ă poros. Pe acest complex poros se aplic ă cu
pensula un amestec ceramic infiltrativ care urmeaz ă să se ard ă la 11 00 grade C. Urmeaz ă
completarea cu ceramic ă Vita.

18
Tehnologia CERCON are urmatoarea tehnic ă:
-se amprenteaz ă, se toarn ă modelul care este ulterior scanat în laboratorul de tehnic ă dentar ă;
-datele ob ținute sunt transmise prin internet la Gotteborg;
-frezarea scheletului viitoarei proteze par țiale fixe prin sistemul CAD -CAM dintr -un bloc de
ceramic ă prefabricat ă;
-trimiterea c ătre cel care l -a comandat ;
-cel ce a comandat scheletul completeaz ă restul de ceramic ă adaugat ă și arsă după modelul
clasic.

Metodele moderne de realizare a protezelor par țiale fixe conduc spre trei țeluri:
-reducerea costului de produc ție pe pies a protetic ă
-creșterea spectaculoas ă a productivit ății
-realizarea unor proteze f ără participarea tehnicianului.

19
Capitolul 4
Proteza parțială fix ă integral ceramică
Definiție : Aparate gnato -protetice restaurative fixe pentru edentații parțiale reduse realizate
exclusiv din ceramică, fără o infrastructură metalică. Un sistem integral ceramic (SIC) include
totalitatea tehnicilor ș i procedeelor clinice și de laborator prin care se realizează restaurări integral
ceramice.
Clasificarea elementelor realizate din ceramică :
-Fațete ceramice;
-Incrustații: Inlay/onlay;
-Coroane;
-Fațete;
-DCR ;
Restaurări protetice pluridentare în:
– zona posterioară;
– zona anterioară.

4.1 Proprietăți și indicații
Sisteme integral ceramice
– biocompatibilitate pulpară și gingivală totală;
– proprietăți mecanice crescute la încovoire și fractură;
– perfecționarea adezivilor folosiți la fixarea restaurărilor;
– conductibilitate termică scăzută;
– se exclud etapele necesare realizării componentei metalice;
– rezistență mecanică mai scăzută decât la metalo -ceramică, folosindu -se deci în edentații
reduse, punți adezive, fațete, inlay, onlay;
– estetică bună;
– preț de cost crescut.

20
4.2 Fazele de realizare a sistemelor integral ceramice
Faze clinice
Examen clinic complet și complex
Stabilirea indicației, a procesului de realizare, a planului de tratament
– preparația dinților stâlpi
– aplicarea firului de retracție
– amprenta cu dublu amestec pe întrega arcadă, antagoniști, ocluzie / amprenta optică
– stabilirea designului viitoarei restaurări și a procesului de realizare
– proba punții în cavitatea bucală conform metodologiei procesului de realizare și adaptare ocluzală
– cimentarea prin tehnica clasică cu glassionomeri, cu cimenturi diacrilice cu inițiere chimică a
polimerizării sau cimenturi dual cure, cu dublu gravaj
– dispensarizarea pentru urmărirea activă a închiderii marginale, a menținerii stopurilor ocluzale, a
relațiilor intermaxilare în PIM și lateralitate și a stării țesuturilor dentare antagoniste, igienei și în
general a principiilor ocluziei funcționale
Faze de laborator
– realizarea modelului de lucru cu bont mobil după montarea în articulator
– realizarea apar atului gnatoprotetic prin una din metodele amintite la „Procedee de realizare”
– finalizarea în laborator conform procedeului de realizare .

21
4.3 Obiectivele tratamentului prin proteze fixe integral ceramice
a -refacerea funcției masticatorii;
b -refacerea funcției fizionomice;
c -refacerea funcției fonatorii;
d -refacerea funcției deglutiției;
e -refacerea senzației de confort;
f -refacerea funcției ocluzale prin :
1-realizarea unei ocluzii fără interferențe;
2-refacerea unei ocluzii stabile;
3-refacerea ghidajului anterior;
4-realizarea ghidajului în lateralitate;
5-refacerea unei noi engrame de dinamică mandibulară
individuală;
4.4 Contraindicații
-pacienți cu indice de carie crescut;
-dinți tineri cu cameră pulpară mare;
-dinți nanici; abrazați;
-parafuncțiile, bruxismul și abraziunea (majore);
-ceramică pe ambele arcade pe implante;
-nerespectarea condițiilor de preparare dentară;
-dificultăți în menținerea izolării câmpului operator;
-condiții de laborator inadecvate (deși nu reprezintă contraindicații).

22
Capitolul 5
SISTEME CAD -CAM

SISTEME SUBSTRACTIVE
Termenul de sistem substractiv cuprinde acele tehnici care permit obținerea restaurărilor integral
ceramice prin reducerea succesivă, dintr -un bloc ceramic de un anumit volum, până la atingerea
formei finale a restaurării.
Sistemele substractive cuprind:
– tehnici le de frezare computerizată CAD -CAM (Cerec, Procera);
– tehnicile de frezar e prin copiere exclusiv mecan ică (Celay, Ceramatic).

SISTEME CAD -CAD
Conceperea și lansarea sistemelor de frezare computerizată CAD -CAM a fost influențată
decisiv de cercetările lui Francois Duret (1972), finalizate prin ceea ce cunoaște m și astăzi sub
numele de amprentă optică. Duret a urmărit cu tenacitate eliminarea amprentei clasice (chimico –
manuale) cu una modernă -optoelectronică. Astfel un emițător de raze neionizante proiectează un
fascicol luminos, coerent sau necoerent, care poate „codifica" suprafața supusă analizei (di nți,
țesuturi limitrofe etc.). Un receptor situat într -o cameră de înregistrare (de exemplu cameră de
luat vederi) va decodifîca in timp real informațiile volumetrice obținute și le va transmite unui
computer care va prelucra datele și va creea designul viitoarei restaurări. Computerul dirijeazâ
apoi instalația de frezare care va strunji într -un bloc de material (ceramică, titan etc.) restaurarea.
Un astfel de sistem de realizare a restaurărilor, bazat pe amprentă optic ă, constă în trei
segmente de bază:
– un sistem de măsurare și captare a formelor dentare care constă într -un emițător și un
receptor de raze (camera de amprentare optică);
– un ansamblu de analizare și prelucrare a informaței captate (computer sau procesoare
specializate), care permite conceperea într -un timp cât mai scurt posibil a formei restaurării.
– un dispozitiv de frezare cu comandă numerică.
În prezent există mai multe moduri de amprentare tridimensională a structurilor dentar e în

23
stomatologie. De -a lungul timpului mai mulți cercetători au exploatat acest ultim tip de înregistrare
a datelor.
Dispozitivul de achiziționare a datelor poate fî constituit din:
– o sursă luminoasă coerentă (laser) sau necoerentă, sufîcient de puterni că pentru a proiecta
imaginea unei grile pe câmpul protetic și pentru a permite ca această grilă să fie detectabilă;
– o cameră de amprentare digitală (bazată pe un senzor).
Acest senzor inventat în laboratoarele Bell (1970) este un dispozitiv cu semi -conductori,
format dintr -un număr mare de celule fotosensibile (de ordinul miliardelor) care sunt influențate
de energia fotonilor. Cu cât num ărul celulelor fotosensibile este mai mare, cu atât imaginea captat ă
este mai f idelă. Sensibilitatea la lumină a celulelor senzorului face ca energia
luminoasă s ă fie transformată într -o matrice de sarcini electrice. În acest mod are loc conversia în
format digital al imaginii, aceasta putând fi prelucrata de calculator (cu micropro cesoarele sale) în
vederea reconstituirii tridimensionale a câmpului protetic.Reconstrucția imaginii tridimensionale
se face pe baza informației achiționate și constă in calcularea cu ajutorul unor algoritmi matematici
a celor trei coordonate în spațiu (X, Y și Z) pentru fiecare punct al câmpului protetic.
Consecutiv amprentei optice, calculatorul memoreaza poziția fiecărui punct de pe suprafața
câmpului protetic, fiind astfel capabil să reproducă ulterior imaginea structurilor „amprentate" pe
un monitor pe ntru a permite utilizatorului să aprecieze calitatea amprentei și a controla design -ul
restaurării. Amprenta optică și ulterior posibilitatea realizării restaurărilor protetice asistate de
calculator au revoluționat stomatologia tradițională marcând debutu l stomatologiei viitorului. De
remarcat că timpul neces ar unei amprente optice este de maximum 30 de secunde, comparativ cu
timpul de aproximativ 5 -10 minute necesar unei amprente clasice (chimico -manuale).
Amprenta optică elimină în totalitate materialele de amprentă, iar posibilitatea realizărilor
restaurărilor protetice asistate de calculator tind să elimine participarea laboratorului de tehnic ă
dentară (cel puțin pentru unele piese protetice). Amprenta optică poate fi considerată începutul
sfârșitului a mprentării tradiționale

24
Capitolul 6
Materiale și aparatură

6.1 Material

DISCURI ZIRCONIU HA
Aplicații: substructuri de zirconiu pentru coroane ceramice, coroane, cape, punți mari
Rezistență la încovoiere ridicată și transluciditate scăzută
Contracție perfectă
Zirconiul de înaltă rezistență (HS) are proprietăți optime pentru frezare și este rec omandat restaurări
cu porțelan fuzionat la schelet de zirconiu. Materialul acceptă excepțional acoperirea cu porțelan iar
translucența redusă acoperă perfect bonturile protetice. Are o rezistență extrem de ridicată la flexiune
(aproape de 1500 MPa) și rezi stență la rupere mai mare pentru punți și lucrări dificile, unde este
necesară o rezistență suplimentară.

25

ZIRCONIU HIGH TRANSLUCENT (HT)
Aplicații: restaur ări total fizionomice, scheletate, inlay, onlay, coroane, cape
Rezistență ridicată și translucidit ate ridicată
Cea mai mare valoare a rezistenței la rupere de pe piața dentară
Contracție perfectă
Zirconiul înalt translucid (HT) poate fi utilizat pentru restaurări anterioare și posterioare, total
fizionomice și schelete. Este fabricat din materii pri me japoneze, are o rezistență la încovoiere foarte
ridicată și deși a fost făcut să fie extrem de translucid, a fost dezvoltat/optimizat în primul rând pentru
a avea cea mai mare valoare a rezistenței la rupere de pe piața dentară de azi. Zirconiul normal,
conform unui studiu al Univer – sității din Iowa, are o rezistență la rupere între 4 – 5 MPa m1/2), dar
Zirconiul HT are rezistență cu adevărat mare – 15-16 MPa m1/2.

26

ZIRCONIU HS (înaltă rezistență)
Aplicații: substructuri de zirconiu pentru coroane ceramice, coroane, cape, punți mari.
Rezistență la încovoiere ridicată și transluciditate scăzută ;
Contracție perfectă
Zirconiul de înaltă rezistență (HS) are proprietăți optime pentru frezare și este r ecomandat restaurări
cu porțelan fuzionat la schelet de zirconiu. Materialul acceptă excepțional acoperirea cu porțelan iar
translucența redusă acoperă perfect bonturile protetice. Are o rezistență extrem de ridicată la flexiune
(aproape de 1500 MPa) și re zistență la rupere mai mare pentru punți și lucrări dificile, unde este
necesară o rezistență suplimentară.

27

DISC PMMA PREMIA
Disc sistem deschis 98 mm CAD -CAM
Discurile E4K PMMA Premia CAD -CAM sunt potrivite pentru realizarea de coroane și punți
provizorii, respectiv pentru verificarea luc rărilor definitive, înainte de frezarea din ZrO2 Colorat &
translucid.
• Calitate optimă a suprafeței, cu reproducerea fisurilor. Delicat cu antagoniștii.
• Restaurări temporare.
• Fațetare cu rășini acrilice.
• Biocompatibil: fără substanțe iritante
• Pentru a se evita topirea în timpul frezării folosiți instrumentele de frezare la turație mică Culori:
A1, A2, A3, B1, B2, B3, BL1, BL2, BL3

28

PREMIA CAST DISC
Pentru schelete calcinabile în vederea turnării î n metal; transparent, cu umăr sau drept.
Pentru sisteme CAD -CAM deschise de 98 mm
• arde fără reziduuri
• pentru verificarea lucrărilor frezate pe modele de ghips
• pentru turnare / presare ceramică
• frezare controlată CAD -CAM
• verificare prelimina re intraorală
• Ușor de frezat, nu aderă de dispozitivul de tăiere
• biocompatibilitate 100%, material organic

DISC PMMA PREMIA – MULTILAYER

29
Pentru sisteme deschise 98 mm CAD -CAM; pentru restaurări temporare
Culori: A1, A2, A3, B1.

DISC CEARĂ BASE
Arde fără reziduuri
Pentru sisteme CAD -CAM deschise de 98 mm disc (culori: albastru, alb)

30
6.2 Aparatură

PI Scanner Dentar 3D + ART si Exocad Standard
Cyber -Scan + Art – solutie CAD/CAM laboratoare dentare.
• Scanare prin rotirea camerelor î n jurul platformei de scanare. Nu necesit ă fixarea modelului.
• Poate citi ocluzia direct din articulator.
• Virtual Articulation – suport pentru platformele de transfer Artex, KaVo și BioArt a7+.
• Scanare rapid ă – economise ște timpul de lucru, nefolosind fixare .
• All-in-One – scanare ansamblu, scanare detaliat ă, scanare bonturi preparate și scanare
antagonist în același timp, economisind timpul de lucru.
• Multi -die Scanning – scanare până la 7 bonturi pe aceeași platformă.
• Implant Multi -die Scanning – scanare impl anturi multi -model cu ajutorul sprayului de scanare.
• Impression Scanning – scanare amprente (din materiale scanabile sau tratate cu spray
antireflex).
• Pencil Mark Scanning – poate scana liniile trasate cu creionul pe model.

31
Date tehnice:
• Sursă lumin ă: LED cu lumina alb ă structurat ă
• Rezolu ție camer ă: 2.0 MP (2 camere)
• Software; tip deschis (compatibil STL)
• Precizie: 10µm
• Dimensiuni (W x H x D): 330 x 495 x 430 mm
• Greutate: 15kg
• Alimentare: 110 -240V, 50 -60Hz
• Viteză de scanare: arcadă completă 50 sec.
• Scan are textură, amprentă, multi -die, articulator (tip A, B, S)
Exocad® DentalCAD
• este un mijloc modern pentru oricare technician dentar care vrea sa beneficieze de avantajele
revolu ției digitale din domeniul tehnicii dentare.
• designul digital al unei restaur ări nu a fost niciodat ă mai u șor de realizat.
• exocad® DentalCAD este un program fiabil și robust, potrivit și pentru cazurile complexe.
Program de înaltă tehnologie pentru acurate țe deosebit ă.
• Chiar și varianta standard a programului are o serie largă de indica ții, fiind o alegere perfect ă
atât pentru încep ători c ât și pentru utilizatori experimenta ți în domeniul CAD. Puterea
exocad® DentalCAD const ă în simplitatea acestuia. Nu merit ă să creăm programe care va
complica activitatea, deci nu o facem . Este un program extrem de logic și ușor de utilizat care
preia activitatea analogic ă a tehnicianului.
• Acest software se dezvolt ă odată cu nevoi le Dvs.: are indicatii avansate , precum
implantologia, pentru care sunt disponibile o varietate de module adi ționale.
Gama larg ă de indica ții:
• Varianta standard, exocad® DentalCAD are o serie de indica ții:
• Coroane anatomice, cape anatomice, pun ți, inlay, onlay, veneers, waxup, schelete dentare
bazate pe waxup, telescoape primare.
• Modulele adi ționale exocad® Dental CAD extind caracteristicile versiunii standard. Acest
sistem de module permite o flexibilitate mai mare și va permite s ă achizi ționați doar modulul

32
de care ave ți nevoie, oferindu -vă astfel și un avantaj economic. De și, dup ă ce ați încercat
modulele adi ționale, sigur o s ă doriți să le ave ți pe toate și să le folosi ți în activitatea zilnic ă.
Programul ruleaz ă doar pe PC -uri performante av ând cel pu țin urmatoarea configura ție:
Arhitectură – 64 bit (x64)
CPU – Intel Core i7 3.6GHz (sau mai mare)
Memorie
(RAM) – 16 GB DDR5 (sau mai mult)
Hard disk – 1 TB (sau mai mare)
Unitate optică – DVD -ROM
Placă grafică – Nvidia GTX750 Ti; 2 GB video RAM (sau mai
mult)
Ecran – Rezoluție: 1600 x 1200 pixel
Adâncime de culoare: 32bit True Color
Input/output
Ports – Ethernet (RJ45) (conexiune Internet)
USB 3.0
Periferice – Mouse optic; tastatură
Sistem de
operare -WINDOWS 7, 8 sau 10 Pro 64 bit2

2 http://www.poka.ro/laborator/sistem -cad-cam/echipamente -cad-cam/pi -scanner -dentar -3d-art-si-exocad -standard

33

Zirconium Furnace Unit – cuptor sinterizare
• Programabil: 20 de programe.
• Izola ție termic ă perfect ă.
• Lift
• Suport de ardere integrat.
• Ecran digital.
• Vitez ă de inc ălzire: 0 -30°C/min.
• Temperatur ă: 1500°C.
• Incinta de ardere: D116 mm x 130 mm.
• Greutate: 97 kg.3

3 http://www.poka.ro/laborator/sistem -cad-cam/echipamente -cad-cam/cuptor -sinteriza re

34

PI Aparat frezat zirconiu
PiCAM® software
Aparatul de frezare în 4 axe de genera ție nou ă.
Frezare, scanare, monitorizare, prelucrare
Memorare rapid ă
Permite continuarea procesului de lucru întrerupt
Frezare în grup
Import/export fisiere STL
Accept ă date de la orice tip de software CAD.

35
Zirconium Milling Machine
Date tehnice:
Tensiune și frecven ță: 230V, 50/60 Hz
Putere de consum: 450W f ără sistemul de aspira ție
Sursa alimentare sistem aspira ție: 230V; 50/60 Hz, Pmax = 2000W
Precizie reala: <0.015 mm
Material: blankuri dentare standard cu prag Ø 98.5 mm
Viteza de rota ție ax: max. 60.000/min
Cuplu de for ță ax: 4 Nm
Diametru maner burghiu: Ø 3 mm
Depozitare: pana la 8 instrumente
Conectare aer comprimat: Ø 6 mm
Cerin țe aer comprimat: curat, uscat, 6 bar, max. 50L/min
Greutate: aprox. 50 kg
Dimensiuni (latime x inaltime x ad âncime): 5 3.5 x 57.1 x 60 cm.

Caracteristici:
Timp de frezare 1 element in zirconiu = cca. 7 minute
Complet automat
3 +1 axe
Angrenat de motor în trepte / surub cu bila
Protec ție anti -praf 100%
Masiv, compact
Precizie ridicat ă: 15microni

36
Panou de comand ă tactil LCD
Import fi șiere STL cu software PiCAM
Materiale: zirconiu, PMMA, ceara, gips
Zona de lucru închisă cu sistem de aspira ție
Ușor de curăț at.
Zirconium Blank Pidental
Blancurile PiDental sunt din zirconiu (ZrO2), sinterizate par țial și stabilizate cu 3m ol% itriu
(Y2O3) realizate prin prelucrarea și presarea izostatică la rece a pulberii de zirconiu. Este mai omogen
decât un blanc presat uniaxial.
După compactarea total ă blancurile de zirconiu sunt extrem de rezistente, biocompatibile și
estetice. Ap licații: coroane și pun ți dentare în zona frontal ă sau posterioar ă.
Blancurile sunt de dou ă feluri:
HT Zr – zirconiu cu transluciditate normal ă
ST Zr – zirconiu cu transluciditate intens ă
Toate produsele poart ă marca CE, sunt certificate FDA, SFDA și ISO13 485.
Date tehnice:
Diametru: O 98 mm
Grosime: 12 -25 mm
Compozi ție chimic ă:
ZrO2+HfO2+Y2O3 99.6 wt%
Y2O3 5.2 wt%
Al2O3 <0.5 wt%
Alți oxizi <0.2 wt%
Rezisten ță la încovoiere: 1200 MPa
Densitatea de sinterizare: 6.06 g/cm3

37
Duritate Vickers: 12.8 GPa
Mărimea medie a particulei: 0.4 μm
Solubilitate chimic ă: 10 μg/cm2
Radioactivitate: 0.015 Bq/g
Sinterizare: 1450 – 1500 °C /
2h mentinere.4

4 http://www.poka.ro/laborator/sistem -cad-cam/echipamente -cad-cam/pi -aparat -frezat -zirconiu -picam -software

38
Capitolul 7
Coroanele dentare pe suport de zirconiu

Coroanele dentare sunt piese protetice care acoper ă complet dintele sau bontul protetic al
implantului și care sunt fixate cu ajutorul cimenturilor. Coroanele pot fi fabricate din diferite
materiale, sunt piese unicat fabricate doar cu ajutorul laboratorului de tehnic ă dentară .
Coroanele dentare sunt folos ite pentru reabilitarea estetică și funcț ional ă a aparatului dento
maxilar: protezarea spa țiilor edentate, imobilizarea dinț ilor parodontotici, echilibr ări ale ocluziei
(musc ăturii) și nu î n ultimul r ând pentru îmbun ătățirea funcț iei estetice.
Dintre toate materialele folosite p ână în prez ent pentru confecț ionarea coroanelor, cele mai bune
rezultate au fost ob ținute în cazul materialelor ceramice. Aceste coroane de ceramic ă (de por țelan
cum mai sunt cunoscute) sunt la randul l or de mai mu lte tipuri: metalo -ceramice și total ceramice.
Un aspect necunoscut pentru mult ă lume este procesul tehnic de confec ționare al acestor
microproteze. Por țelanul dentar comun este o pudr ă ce se aplic ă prin pensulare, în straturi succesive,
pe o structur ă dură și apoi ars în cuptoare speciale respect ând cu stricte țe niște parametri și condi ții
de ardere și apoi r ăcire, lu ând astfel na ștere coroanele și punț ile din ceramic ă. Este u șor de dedus
acum c ă punțile și coroanele metalo -ceramice sunt const ituite dintr -o structur ă dură reprezentat ă de
scheletul metalic și partea fizionomic ă reprezentat ă de construc ția de ceramic ă. În cazul coroanelor
total ceramice, structura de baz ă este confec ționat ă din materiale ceramice mai dure și rezistente și
Zirconiu.
Provocarea î n stomatologia protetic ă const ă în gă sirea materialului pentru confec ționarea acelei
structuri dure, structur ă care s ă fie biocompatibil ă, rezisten tă și stabil ă mecanic și chimic la toate
modific ările ce apar în mediul bucal.
Oxidul de Zirconiu este o ceramic ă foarte dură , larg r ăspândită având nenum ărate aplicaț ii în
industrie. Acest tip de material are o rezisten ță crescut ă la temperaturi înalte, abraziune ș i coroziune,
din el fabric ându-se la nivel industrial lame t ăietoare, filiere, buc șe, supape, diafragme, role de
ghidare, componente pentru calculatoare, etc…
În practica stomatologic ă Zirconiul este folosit ca structur ă de baza în anumite restaur ări
protetice total ceramice (f ără metal). Pe l ângă propri etățile mecanice, fizice și chimice care fac din
acest material aleg erea perfectă î n anumite ramuri ale industriei, î n stomatologie îmbina cu foarte
mare succes rezisten ța cu aspectul estetic. Impletirea acestor două calităț i într-un singur material

39
pentru reabilitarile orale a fost scopul multor proiecte de cercetare în lumea stomatologic ă de
pretutindeni.

Avantajele Zirconiului ca material de restaurare oral ă
Coroanele și pun țile din Zirconiu au o rezisten ță foarte mare ș i pot fi folosite pentru a reabilita
orice zon ă din cavitatea bucal ă. Acestea pot supor ta forț ele de incizie ale din ților frontali c ât și fortele
de mastica ție și triturare a alimentelor de c ătre din ții laterali.
Aspectul coroanelor și punț ilor din Zirconiu este foarte natural, diferen ța dintre din ții naturali
și cei din Zirconiu fiind foarte greu de f ăcut. Tocmai această calitate este cea care face ca acest
material s ă fie foarte folosit la realizarea lucr ărilor dentare.
Când privim comparativ, din punct de veder e estetic, la coroanele din Zirconiu și dinț ii naturali, este
foarte dificil s ă-i diferen țiem deoarece zirconiul reflect ă lumina în acela și fel ca și structur ă dentar ă
natural ă. Acest aspect este foarte important dac ă noile coroane sunt în zona frontală și este relevant
atunci c ând coroanele sunt plasate l ângă dinți naturali ( de exemplu reconstituirea unui singur incisiv
central superior). Structura de zirconiu las ă lumina s ă treac ă întocmai ca un dinte indemn oferind
aspectul fizionomic natural, spre deos ebire de coroanele cu structur ă metalic ă ce blocheaz ă trecerea
luminii.
Zirconiul nu corodeaz ă iar linia gingival ă neagr ă ce apare în cazul coroanelor metalo -ceramice nu va
mai ap ărea în cazul restaur ărilor din zirconiu datorit ă acestei propriet ăți. De asemenea, senza țiile de
prea rece / prea cald ce sunt transmise din ților și țesuturilor înconjuratoare precum și efectul de pil ă
electric ă în cazul existen ței mai multor tipuri de aliaje în cavitatea bucal ă nu se vor mai resim ți
datorită lipsei conductivit ății electrice și termice a zirconiului, acesta fiind un alt punct forte al acestui
material.

Coroanele din zirconiu sunt de dou ă feluri:
1. Integrale din zirconiu – doar pentru dinț ii laterali unde sunt forte mari de mastica ție și cerin țe
estetice mai pu țin importante, zirconiului lipsindu -i translucen ța și fluorescen ța.
2. Structura de zirconiu cu aplica ții de ceramic ă – mai ales în zona frontal ă, structur a de rezisten ță
este zirconiul în timp ce efectele de dinte natural sunt date prin aplica țiile de ceramic ă.

40
Porțelanul ce se aplic ă pe coroanele de zirconiu ader ă mult mai bine la structura acestuia, astfel
cazurile în care por țelanul se fractureaz ă sau sare de pe scheletul coroanei sunt foarte pu ține și
excep ționale, comparativ cu inciden ța acestor accidente în cazul coroanelor metalo -ceramice.
Tehnologia de fabricare a coroanelor de Zirconiu este foarte complex ă, acestea fiind ob ținute
prin frezare CAD -CAM. Designul coroanelor este conceput printr -un software specializat apoi
transmis ma șinii de frezat. Zirconiul brut se g ăsește sub form ă de mici blocuri sau discuri de diferite
diametre și grosimi în care este “sculptat ă” coroana conceput ă pe calculator. Coroanelor astfel
obținute li se vor aplica un tratament de sinterizare în urm a căruia coroanele sufer ă o mic șorare în
volum cu p ână la 30% și durificare.
Procedeul tehnologic descris mai sus este cel care limiteaz ă într-o oarecare m ăsură
recomand ările în anumite cazuri și planuri de tratament deoarece, p ână în prezent, discurile de
zirconiu brut au dimensiuni relativ reduse care limiteaza optiunile la pun ți relativ mici (de exemplu
în cazul unei punț i totale, aceasta nu pote fi f ăcută dintr -o singură bucat ă ci din mai multe buc ăți mai
mici).
Tot din aceasta ă tehnologie rezulta ă și prețul destul de r idicat al acestor coroane, dar î n acela și
timp reprezint ă și garan ția unor piese protetice exacte, fidele și în care erorile umane și neajunsurile
altor materiale din procesul de fabrica ție sunt reduse (factori de con tracție/expansiune al materialelor
de amprent ă, al gipsurilor pentru modele, inexisten ța tiparelor care sufer ă modific ări termice, al
metalelor ce sufer ă modificari fizice și a structurii chimice în momentul turn ării, etc…)
Trebuie men ționat că niciun material de restaurare oral ă nu este perfect, fiecare av ând o serie
de avantaje și dezavantaje și că varietatea de op țiuni de tratament este limitat ă de fiecare caz clinic în
parte. Recomand ările pentru folosirea unui material sau altul sunt f ăcute după o analiz ă amănunțită a
fiecărui caz în parte, ana liza complet ă, analiza pe modele de studiu de c ătre medicul stomatolog în
strans ă legătură cu tehnicianul dentar .5

5 http://www.dentistonline.ro/articole -medicale/Protetica/coroanele -dentare -pe-suport -de-zirconiu.html

41

Capitolul 8
Oxidul de zirconiu
Oxidul de zirconiu este un material ceramic foarte rezistent, care se mai foloseste, de exemplu, în
tehnologia aeronavelor. Din punct de vedere chimic, el este compus din elementul rar Zirconium și
oxigen, av ând formula ZrO2. De obicei, el este denumit oxi d de Zirconiu sau Zirconoxid.
• Culoare: Alb -fildes
• Duritate: Mare
Chimistul german MH Klproth a descoperit oxidul de zirconiu în 1789, dar acest "material minune"
cu propriet ăți remarcabile a trebuit s ă fie "redescoperit" în ultimii dou ăzeci de ani. Mai mul te tipuri
de oxid de zirconiu sunt folosite în stomatologie ca substitut pentru alte metale. Acest material este
foarte important în domeniul medical pentru propriet ățile sale extraordinare precum rezisten ța mare
la flexiune și duritate. Ytriul este elemen tul care stabilizeaz ă parțial oxidul de zirconiu astfel încât el
să aibă aceste propriet ăți practice.
Oxidul de zirconiu se mai foloseste la fabricarea cu țitelor de buc ătarie, in strumentelor industriale de
tăiere și a componentelor rezistente la for țe termomecanice în industria automobilelor și aeronavelor.
Dar oxidul de zirconiu nu este numai foarte rezistent ci și biocompatibil, fapt care îl face ideal pentru
folosirea în domeniul medical (pentru aparate auditive și membre artificiale) și în stomato logie (tije,
coroane, pun ți și implanturi). Faptul c ă oxidul de zirconiu are exact aceea și culoare cu cea a din ților,
precum și caracteristicile biochimice îl recomand ă drept materialul perfect pentru implanturi și
reconstruc ții de din ți de înaltă calitate .6
8.1 Zirconiul în stomatologie
Zirconiul devine rapid materialul de selecție pentr u realizarea coroanelor dentare.
Oxidul de zirconiu este un material foarte rezistent utilizat de exemplu în medicina general ă pentru
proteze de șold.

6 http://www.dentalzirconiu.ro/zirconiul/oxidul_de_zirconiu.html

42
Rezisten ța deosebit ă la presiune îl face capabil s ă suporte solicit ările masticatorii și uzura zilnice f ără
a se fractura. Și la fel de important are o transluciditate similar ă cu cea a din ților naturali.
Datorit ă absen ței suportului metalic, lumina este reflectat ă de o coroa nă de zirconiu la fel ca la un
dinte natural.
Astfel, zirconiul are cel mai bun efect din punct de vedere estetic, ceea ce este foarte important dac ă
noile coroane sunt localizate la nivelul din ților frontali și mai ales dac ă ele se vor învecina cu din ții
naturali.
O alt ă calitate major ă a zirconiului este absen ța coroziunii. Astfel, reac țiile gingivale cum ar fi lizereul
(dunga) cenu șie din jurul marginii coroanelor metalo -ceramice nu mai apar. De asemenea lipse ște
gustul metallic at ât de deranjant.
Coroan ele de zirconiu sunt mai u șoare dec ât cele pe suport metalic, deci acomodarea cu noile lucr ări
protetice se realizeaz ă mult mai repede. Acest lucru este foarte important în special în cazul pun ților
dentare cu multe elemente.
Riscul de alergie în cazul zirconiului este nul. Nu exist ă pacien ți alergici la acest material, este
biocompatibil și bioinert.
Zirconiul este inert și din punct de vedere termic. El nu conduce caldura astfel încât varia țile termice
nu sunt transmise pulpei dentare (nervului) și astfel scade riscul apari ției irita ției pulpare. Este motivul
pentru care este folosit în industria aerospa țială ca scut termic la rachete.
Precizia lucr ării din zirconiu este garantat ă de realizarea structurii interne de c ătre computer prin
taierea dintr -un bloc solid de oxid de zirconiu. Datorit ă adapatarii extrem de precise a coroanelor de
zirconiu, ele pot fi cimentate cu materiale biocompatibile care nu produc irita ții pulpare.
Tehnologia sofisticat ă utilizat ă pentru realizarea lucr ărilor din zirconiu, pr ecum și faptul c ă zirconiul
de calitate este scump, fac ca pre țul unei coroane de acest tip s ă fie ridicat. Pentru a dep ăși bariera
prețului, anumi ți produc ători au ales s ă realizeze coroane cu un con ținut scăzut de zirconiu pentru a
obține un produs mai i eftin. Studiile au ar ătat însă că aceste coroane mai ieftine sunt insuficient de
rezis tente pentru a suporta presiunile masticatorii f ără a se sparge.
În concluzie este mai bine sa evita ți coroanele ieftine de zirconiu. Acesta este un material de calitate
obținut printr -un proces tehnologic complex iar calit ățile sale justific ă pe deplin pre țul ridicat.
Una dintre cele mai controversate laturi ale stomatologiei de azi, este restaurarea întregii structuri
dentare cu materiale biocompatibile (care sa fie tole rate și acceptate de organism). De asemenea, se
pune mare accent pe aspectul și rezistenta materialelor, care trebuie s ă fie îndeajuns de rezistente de –

43
a lungul anilor unor mari forte de mastica ție și unor presiuni dentare extreme (mai ales în cazul
scrâșnetelor de din ți – așa zisul bruxism).
Un aspect foarte discutat în secolul XXI este și puritatea materialului. Un material care întrune ște în
propor ție de 100% aceste condi ții, este oxidul de zirconiu (relativ nou pentru Romania și deja cel mai
solicitat în țările puternic dezvoltate, datorit ă propriet ăților sale speciale). Pe lang ă faptul c ă aspectul
dinților ceramici pe suport de zirconiu este identic cu cel al din ților naturali, av ând un atuu în plus
pentru cosmetica dentar ă, oxidul de zirconiu are o den sitate foarte mare, porozitate 0%,
compatibilitate biologic ă excelent ă – este absolut bio -inert, puritate 99,9%, nu își modific ă
temperatura, are o rezisten ță foarte mare (zirconiul fiind folosit de mul ți ani în medicina general ă la
realizarea protezelor d e șold).
Pacien ții care sunt foarte alergici nu vor avea nici o reac ție negativ ă, mai ales c ă oxidul de zirconium
ZrO2 are o compozi ție rar ă și pur ă, nu corodeaz ă, nu are nici un fel de conductivitate elect rică și nu
irită. Pentru realizarea coroni țelor ceramice pe suport din oxid de zirconiu, acesta din urm ă fiind un
material mai greu în prelucrare manual ă, s-a inventat tehnologia CAD -CAM pe scurt, cea mai
avansat ă tehnologie vis -a-vis de ultimele performan țe, perfec ționat ă de la an la an.
8.2 Caracteris tici
Compatibilitate biologice excelent ă: absolut bio -inert
Calit ăți fizice și mecanice incredibile:
-Duritate 1200 HV
-Rezisten ță la compresie 2000 MPa
-Rezisten ță la îndoire 1000 MPa
-Modul de elasticitate 210 GPa
-Rezisten ță absolut ă la coroziune
-Mărimea particului <0,6 ym
-Densitate extrem de mare
-Positate 0
-Puritate 99,9%
-Translucen ța lucr ării dă posibilitatea unor rezultate cosmetice excelente
-Oxidul de Zirconiu este fabricat și optimizat industrial, astfel încât calita țile materialului r ămân
neschimbate de -a lungul întregului proces de produc ție. Este materialul optim pentru coroane: f ără
gust, radio -opac, nu irit ă gingiile pentru c ă nu este nevoie de cimenturi adezive .7

7 http://dintifrumosi.ro/despre_zirconiu_proprietati_zirconiu_zirconiul -in-tehnica -dentara.html

44

Partea personală
Prezentare caz
ETAPELE TEHNICE

Fig.1: Amprentarea câmpului protetic

45

Fig.2: Dezinfectarea amprentei

Fig.3: Turnarea modelului

46

Fig.4: Demularea

Fig.5: Marcarea bonturilor în vederea poziționării pinilor

47

Fig.6: Poziționarea pinilor

Fig.7: Secționarea bonturilor

48

Fig.8: Arcadele dentare

Fig.9: Crearea fișei pacientului și selectarea viitoarei lucrări protetice în sistemul CAM.

49

Fig.10: Scanarea modelului de lucru 3D utilizând Cyber -Scan

Fig.11: Scanarea ocluziei celor două arcade

50

Fig.12: Corelarea modelelor

Fig.13: P untea superioară după etapa de reducere

51

Fig.14: Puntea finală pregătită pentru exportarea în CAD

Fig.15: Poziționarea punții pe discul de zirconiu și consolidarea cu tije de susținere

52

Fig.16: Frezarea viitoarei lucrări protetice utilizând Zirconium Milling Machine (aparat de frezat
zirconiu)

Fig.17: Pregătirea lucrării pentru sinterizare

53

Fig.18: Lucrarea protetică în cuptorul Zirconium Furnace Unit (cuptor sinterizare zirconiu)

Fig.19: Lucrarea după procesul de sinterizare

54

Fig.20: Depune rea straturilor de ceramică

Fig.21: Depunerea primului strat de dentină folosind ceramică pentru scheletele de zirconiu

55

Fig.22: Prima ardere a dentinei

Fig.23: Prelucrarea ceramicii

56

Fig.24: Aplicarea smalțului

Fig.25: Arderea finală

57

Fig.26: Prelucrarea finală și finisarea

Fig.27: Aplicarea glazurii

58

Fig.28: Arderea Finală

Fig.29: Lucrarea finală

59

Fig.30: Lucrarea finală aflată în ocluzie ținând cont de raporturile ocluzale.

60
DISCUȚII
În cazul prezentat s -a urmărit reabilitarea morfofuncțională și estetică a unui pacient de sex masculin,
vârstă medie.
Pacientul s -a prezentat în cabinetul stomatologic cu necesitatea protezării zonei frontale maxilare
superioare. Spațiul destinat protezării a fost de la caninul din ca dranul 1 până la caninul din cadranul
2.
În primele etape clinice, medicul a urmărit șlefuirea minim invazivă a bonturilor și conservarea
acestora cu soluție de Hidroxid de Calciu pentru păstrarea vitalității.
Echipa medic stomatolog -tehnician dentar a o ptat pentru proteza parțială fixă integral ceramică pentru a
putea satisface dorința pacientului de maximă fizionomie și naturalețe.
În etapele tehnice, tehnicianul dentar a ținut cont în modelarea lucrării protetice de:
1. Poziția marginii incizale și gradu l de vizibilitate al dinților.
2. Poziția liniei interincisive.
3. Raportul dintre lățime și lungime.
4. Aspectul contururilor gingivale.
5. Zonele de contact.
6. Axele dinților.
7. Profunzimea câmpului vizual.
8. Coridorul bucal.
9. Culoarea și forma.

Rezultatul final a fost pe măsura așteptărilor, iar o dată poziționată în cavitatea bucală, lucrarea s -a
integrat perfect, redând armonia dento -facială.

61
CONCLUZII

Având în vedere prog resul tehnologic și preocuparea tot mai mare a pacienților pentru estetică, am
hotărât să aprofundez tema protezelor parțiale fixe integral ceramice.

Cazul prezentat de mine a urmărit refacerea zonei frontale superioare. Astfel, pentru o mai bună
înțelegere a temei am studiat caracteristicile și rapo rturilor dinților frontali și reperele folosite în
restaurările protetice.

Pornind de la definiția potrivit căreia: „ Un sistem integral ceramic (SIC) include totalitatea tehnicilor
și procedeelor clinice și de laborator prin care se realizea ză restaurăr i integral ceramice”, am cercetat
cele mai moderne și inovative sisteme de realizare a lucrărilor, respectiv sistemul CAD -CAM.
Materialele folosite au inclus ceramica și Zirconiul care împreună cu tehnologia CAD -CAM au dus
la un preț ridicat al restaurării, dezavantaj ce face acest tip de proteză mai greu accesibilă.

Consider că secolul în care ne aflăm, al vitezei, inovației și progresului ne obligă să acceptăm și să
ne adaptăm noilor metode tehnologice ce își fac loc cu avânt în medicina dentară. Probabil spatula și
becul bunsen vor dispărea definitiv curând, fiind înlocuite de computere și aparatură sofisticată.
Nu refuz progresul ci îl susțin, motiv pentru care m -am documentat pentru lucrarea mea cu mare
interes.

62
BIBLIOGRAFIE
ADA. C., DUMITRU. D., ANDRA. R., DRAGOȘ. E., DRAGOȘ. S., „Cosmetica dentară in
practica stomatologică”, Ed Mad Linotype, Buzau, 2002
Articole și cursuri.
BORZEA, D., „Ceramica în stomatologie, Ed Dacia, Cluj Napoca, 2000
BORZEA, D., DOCIU, I., SCURTU, AURELIA, „Restaurări prin punți metalo -ceramice”,
Clujul Medical, 1995
BRATU. D, CIOSESCU, D. ROMÎNU, „Materiale Dentare”, Ed Helicon, Timisoara, 1998.
http://dintifrumosi.ro/despre_zirconiu_proprietati_zirconiu_zirconiul -in-tehnica -dentara.html
http://www.dentalzirconiu.ro/zirconiul/oxidul_de_zirconiu.html
http://www.dentistonline.ro/articole -medicale/Protetica/coroanele -dentare -pe-suport -de-
zirconiu.html
http://www.poka.ro/laborator/sistem -cad-cam/echipamente -cad-cam/cuptor -sinterizare
http://www.poka.ro/laborator/sistem -cad-cam/echipamente -cad-cam/pi -aparat -frezat -zirconiu –
picam -software
http://www.poka.ro/laborator/sistem -cad-cam/echipamente -cad-cam/pi -scanner -dentar -3d-art-
si-exocad -standard
http://www.poka.ro/laborator/sistem -cad-cam/materiale -pentru -cad-cam/dental -zyr-disc-
zirconiu -98-x-16-sht
https://ro.scribd.com/doc/242328825/Carte -bratu -Protezare -fixa
https://www.scribd.com/document/64927461/Tehnologia -Protezelor -Dentare -Fixe