Motivarea alegerii temei [610516]

1

Motivarea alegerii temei
Am ales aceasta tema nu doar gandindu -ma la elevii care renunta la scoala inainte
de vreme din diferite motive ci m -am gandit mai degraba la esecul scolar al celor care fac
scoala. In primul rand asta ar trebuii sa luam in considerare. Ideea de a alege ace asta tema mi -a
venit chiar intr -o dimineata cand eram pe coridorul ASE -ului si am vazut dezastrul ce urmeaza
sa se intample cu cel putin 75% din studenti. Incercand sa lamuresc putin lucrurile ce ea ce
vreau sa spun ca una este cand vorbim de un copil de 12 ani care totusi mai are o sansa daca
intalneste profesorul potrivit dar vorbim de cu totul alta problema cand discutam de student: [anonimizat], ce nu stiu nimic din ce trebuiau sa invete in
facultate dar care au prete ntii de la viitorii angajatori doar pentru doua sau trei diplome tinute
in biblioteca care doar ei stiu cum le -au obtinut.
Cu alte cuvinte nu vreau sa neglijez copii si esecul scolar la copii si adolescent dar
este mult mai grav si cu im plicatii mari esecul scolar la adulti. Pot sa spun ca ASE -ul si-a pierdut
prestigiul castigat odata pe buna dreptate. In acest moment sa ne gandim doar atat, un student: [anonimizat] 100 de oameni de
acest tip vine si unul imbracat cum se cuvine, caere a invatat, care are planuri si spune mandru
ca este absolvent: [anonimizat], strica
reputatii ale institutiilor, creaza oameni non valoare care au doar impresia ca li se cuvine ceva
ca au muncit fara folos. Cu totii stim ca aproape toti student: [anonimizat] : nu stiu nimic. Foarte adevara t dar nu toti sunt la fel si asta ar trebuii sa inteleaga si
angajatorii si profesorii.

2

INTRODUCERE
EXCLUDEREA SOCIALA SI ESECUL SCOLAR

Restrictionarea omenirii la activitatile sociale intotdeauna a dus si o sa duca la esec
scolar. Pana in anii 90 vorbeam doar de vina profesorilor pentru esecul scolar al unui elev
indiferent de perioada in care acest esec se instaleaza. Restrictionarea unu i om de merge in
societate si de a socializ a pentru asi dezvolta capacitatile si calitati le necesare intr -un grup nu
numai ca produce esec scolar dar produce un esec al vietii in sine ducand o viata precara.
Inca de la clasifirarea nevoil or ale cunoscutul ui Maslow o necessitate destul de
importanta este nevoia de apartenenta. Cu alte cuvinte sa te simti util pentru o societate, sa
oferi o idee pent ru rezolvarea unei probleme com une sau personale.
Insa vorbind de educatie ca si scoala cu totii stim ca o pr egatire mini ma este necesara
pentru o persoana pentru a putea intra in societate. Cu alte cuvinte fiecare copil si fiecare tanar
ar trebuii sa aiba acces la aceasta minima pregatire pentru a depasii conditia initala. Bineinteles
ca ma gandesc la interventi a guvernului si a Ministerului Educatiei pentru a inlesni conditiile de
invatare si pentru ai ajuta pe cei nevoiasi sa invete macar strictul necesar ca si educatie si o
meserie cu care se poate descurca. Sa poata sa intretina o familie, sa isi depeseasca c onditia
initiala si sa isi creasca copii in conditii mai bune.
Bineinteles ca pentru asa o gandire iti trebuie minumul de educatie si daca nu ai acces la
ea clachezi tu si restul oamenilor ce vor veni dupa tine. Este un intreg lant al consecintelor
dintr -o singura problema in Romania si nu numai caruia nu I se acorda atentia necesara.
Insasi o tara este dezvoltata si apreciata dupa nivelul de cultura din acea tara. Dupa
parerea mea educatia impreuna cu sanatatea sau o putem numi educatie sanitara sunt cel e mai
importante doua verigi ale intregului sitem economic, social si altele.
Nu numai la noi in Romania dar si in intreaga comunitate E uropeana statisticile si cifrele
sunt dea d reptul ingrijoratoare cu privire la abandonul scolar si anume 53 de milioane de
persoane dintr -un total de 348 de milioane de persoane sunt exclusi din societate si din
educatie, mai bine zis sunt exclusi de la dreptul la educatie. Nu stiu cum a fost posibil asa ceva.
Adica putin mai mult de jumatate din populatia Europei este ex clusa din viata cotidiana,
din viata economica si din educatie cu desavarsire. Democratia politica nu se poate dezvolta
fara o democratie sociala, economica si in educatie.

3

CAP I: Notiunea de esec scolar

Notiunea de esec scolar poate imbraca forme diferite de la stat la stat si este greu de
definit printr -o definitie unanim acceptata . In unele tari esecul scolar este reprezentat de
dezechilibrul pe care il are elevul in anii obligatorii de scoala intre com petentele elevului
capacitatile sale naturale si profitul pe care il obtine in urma invatarii.
In Romania esecul scolar este privit mult mai grav decat in orice alta tara membra a Uniunii
Europene prin faptul ca in Romania esecul scolar ineamna direct aban don scolar chiar si inainte
de terminarea ciclului obligatoriu. La acesti copii care sunt destul de numerosi din pacate
educatia lipseste cu desavarsire. Sunt cazuri in care politia duce obligat copilul la scoala. Putem
sa confirmam faptul ca suntem intr -o situatie foarte grava ce nu ar trebuii intalnita nici macar in
ghet ouri. Acesti copii provin din familii fara educatie si continua in ritmul acesta la infini t. In
aceasta situatie pot sa invinovatesc dar doar pe jumatate pe cadrele didactice care nu ar tr ebuii
sa fie o simpla sursa de informare pentru elevi c i adevarati mentori, exemple poz itive pentru
elevi care sa se ocupe nu numai de legile matematicii dar si de caracterul copiilor.
Am spus ca invinovatesc cadrele didactice doar pe jumatate deoarece me diul familial al
copilului este extrem de imp ortant pentru copil si are un e fect puternic. Depinde de familie
daca efectul este pozitiv si negativ. Cee ace vreau sa scot in evidenta prin aceasta afirmatie este
ca profesorul in 5 ore pe saptamana este aproa pe imposibil sa schimbe mentalitati si modalitati
de gandire si comportamente create in ani intregi. Cu alte cuvinte esecul scolar se declanseaza
de foarte multe ori si din vina familiei.
Esecul scolar se poate produce din variate motive din care putem sa amintim cateva
cum ar fi vina profesorilor care nu ofera spr ijin elevilor nici macar in cee a ce priveste studiul ce
trebuie efectuat, nemai vorbind de rolul profesorului de a modela caractere ce se in tampla doar
in teorie. Putem ad uce in discutie o afirma tie spusa de Albert Eistein si sa facem o paralela.
Afirmatia suna i n felul urmator: nu merita sa c reem specialisti in domeniu ci mai de graba sa
creem personalitati in domeniu. Paralela pe care vreau sa o valorific cu aceasta afirmatie este
tocmai rolul p rofesorului de a crea o personalitate din fiecare elev din fata lui.
Un al t motiv care declanseaza esecul scolar si de care nu s -a amintit in anterioarele
scrieri reprezinta modelul pozitiv dar in acelasi timp negativ. Aceasta afirmatie nu are o logica
fara o explicatie ce o insoteste. La tot pasul vedem modele de oameni ce invat a, oameni foarte
talentati care totusi nu reusesc in viata datorita nedreptatii facute asupra lor. Si vedem si
exemple negative fara studii fara pic de talent dar care totusi sunt sustinuti pe nedrept si
reusesc extrem de bine in viata. Aceste expemple dac a continua sa apara 90% di n elevi vor
alege calea usoara fara studii si talent pentru a reusii. Tendinta este una amenintatoare cu un
analfabetism in crestere si vagabondaj. Cu aceste idei am spus si o parte din ipotezele lucrarii

4
mele si anume o sa incerc sa scot in evidenta preferintele elevilor dintr -o scoala. Optiunile sunt
sa invete foarte mult si foarte tarziu sa ajunga pe banii proprii si nici aceia foarte multi decat
dupa foarte multa munca sau sa invete mai putin si fetele sa mearga la dans la bara unde se fac
bani de la 18 ani iar baietii la manele sau afaceri de coltul blocului.

1.1 Esecul scolar cognitiv
Esecul scolar cognitiv il intalnim in situatiile in care copii au handicap moto r. Un handicap
neurodegenerativ ce ai impiedica sa invete. Intrade var intalnim din ce in ce mai multe
situatii de acest gen iar 90% din vina o poarta mama si parintii impreuna prin ce infaptuiesc
in perioada sarcinii in special daca boala nu este transmisa genetic desi in acest caz este
interzisa conceperea unui copil. M ai sunt copii care nu neaparat au probleme de gen
cognitiv dar au o rezistenta la actul invatarii mult mai scazut fata de ceilalti copii si in
aceasta situatii copilul trebuie sa fie transferat de urgenta la o scoala pentru nevoi speciale.
Bineinteles c a ne intalnim si cu situatii in care parintii nici nu vor sa auda de scoli
pentru nevoi speciale datorita faptului ca acei parinti nu vor sa accepte ca acel copil nu este
un copil normal si are anumite deficient e de invatare de comportament.
Esecul cogni tiv se poate lega si de ce am mai amintit in aceasta lucrare si anume
de socializarea intre copii. Rare vor fi cazurile in care un copil va fi marginalizat de ceilalti si
el sa aiba ambitie sa invete sa isi depaseasca conditia initiala. Chiar si elevii ext rem de
dotati pot fi marginalizati de ceilalti datorita faptului ca nu sunt intelesi uneori nici de
profesori. In aceasta situatie trebuie sa apelam la specialisti care sa poata ajuta copilul de la
un posibil colaps si nebunie ulterioara. Copii supradotati trebuie mereu sa isi gaseasca
ocupatie sa realizeze ceva, sa aiba rezultate pentru mintea pe care o au. Daca nu au
oamenii necesari langa ei sa ai ajute pentru o avansare sanatoasa pot innebunii.

1.2 Esecul necognitiv
La acest tip de esec scolar necognitiv v orbim de rolul profesorului din nou, de rolul
parintilor si a intregii familii dar nu in ultimul rand de rolul negativ al anturajului.
Rolul profesorului l -am mai amintit la inceputul creatiei mele si anume de moderator
pentru clasa de elevi, de model d e succe s si de informator.

5
Rolul profesorului nu se incheie in momentul in care elevul a iesit pe poarta scolii si
poate continua mai ales daca profesorul cunoaste familia elevului si stie ca aceasta nu il poate
ajuta si daca copilul este dotat sau macar are ambitie pentru a realiza ceva.
Un rol important ar trebuii s a il joace familia elevului care trebuie s a il indrume pe elev care c e
ar trebuii sa faca dar nu numai atat, famailia trebuie s a il cunoasca pe elev mai bine decat
oricine si trebuie s a il indrume catre ce ai place elevu lui sa faca, nu intotdeauna cee a ce trebuie
sa faca. Anturajul joaca un rol negativ in educatia unui copil in special daca este un anturaj de
tip negativ. Din privinta asta familia trebuie sa creeze o balanta intre nevoia de socializare a
copilul ui si gradul de anturaj negativ din care trebuie scos cat se poate de repede.
Sunt multi copii care se lasa influentati mai mult si mai repede de alti colegi fata de profesori
sau familie deoarece copilul deocamdata trebuie ajutat sa i a deciziile corecte.

1.3 Subiectivitatea esecului scolar

Cand vine vorba de subiectivitatea esecului scolar observ in jurul meu ca exista si nu ar
trebuii. Esecul scolar ar trebuii vazut dintr -o perspectiva obiectiva. Nu vreau sa spun ca este
total gresit sa fim subiectivi cu privire la aceasta tema de cercetat dar este cel ma i bine nu
numai sa cercetam si s a vedem greselile facute de toate partile implicate in educatia unui copil.
Aceasta cercetare ar trebuii sa fie doar un pas dintr -ul plan national extrem de mare. Am
depistat problmele, cauzele aceste probleme si ar trebuii sa gasim cele ma i bune solutii pentru
acele cauz e si pentru a diminua efectele nadorite in plan educational.
O prima parere pe care as putea sa o am este ca ar trebuii sa luam si n oi modelul de
educatie din tarile de success. Bineinteles ca nu numai domeniul educational poate fi copiat nu
neaparat plagiat.
Intotdeauna am sustinut pentru domeniu medical deoarece il cunosc mai bine dar sustin
o idee pentru orice tip de domeniu. Ideea este ca niciodata o reforma in sanatate, educatie,
economie sau alte le nu va pleca neaparat de la gu vern, de la ministerul “X” sau ministerul “Y”.
bineinteles ca si aceste institutii au un rol important dar ca si manager, om de afaceri am fazut
ca reforma pleaca de la cea mai joasa treapta a insti tutiei in cauza in cazul nostru scoala sau
universitatea, pana la cea mai inalta treapta si anume Director, Rector, Decan etc.
In management se vorbeste foarte mult si de comunicarea din interiorul organizatiei si
in exteriorul ei. Oare nu se potriveste aceasta idee si in ed ucatie? Bineinteles ca se potriveste
perfect si o sad au un exemplu pentru a inte lege mai bine:

6
Daca intr -o scoala toate informatiile noi ar circula repede de la conducere pana la ultima
femeie de servi ciu si chiar pana la elevi acolo unde sunt inclusi tre burile ar functiona mult mai
bine. Bineinteles avem nevoie si de feed -back de la cei catre care am transmis informatia.
In acest mod vreau sa ajung la idea de ordine, disciplina, respect intr -o institutie de
invatamant. Chiar si cea mai mica scoala de la u ltimul sat din Romania ar trebuii sa aiba un
prestigiu pozitiv format in interiorul ei dar si in afara.
Scolile si universitatile de prestigiu din Marea Britanie de exemplu au uniforme facute
de comun accord cu studentii dar care toti o poarta pentru a se diferentia de exemplu de
retardatul de la coltul strazii.
O sa aducem in discutie si faptul ca daca vrem atata disciplina si ordine nu mai exista
democratie. Ba da exista democratie in afara scolii sau universitatii dar in momentul in care ai
pasit pe poar ta scolii te supui regulilor scolii. Este un joc de rol bun pentru elevi de practicat
deoarece la un moment dat se vor angaja si vor avea regul i de respectat.
In acest fel esecul scolar se diminueaza si elevii sunt pregatiti cu adevarat pentru viata.
In ac est sens vreau sa aduc in discutie o idee a unui cunoscut Doctor pe nume Viktor Frankl care
spunea ca nu libertatea este sensul vietii ci responsabilitatea in libertate reprezinta sensul vietii.
Cu alte cuvinte copii si studentii nu vor fi sup usi doar regulilor, ci ei pot a lege intre a face
sau a nu face dar cu sintamantul consecintelor urmatoare.

Cap al II -lea Cauzele esecului scolar
Notiunea de esec scolar este una relativa, reprezinta un domeniu foarte complex si este greu de
definit aceasta notiune dar prin aceasta cercetare voi incerca sa aduc la cunostinta mai multe
cauze ale esecului scolar.
Curentul genetic
Curentul genetic reprezinta partea intrinseca a personalitatii umane care se
caracterizeaza prin deficient si tulburari psihoafective care il impiedica pe elev sa tina pasul cu
ritmul de invatat.
Tocmai din acest motiv doi cercetatori francezi pe nume Binet si Simon s -au straduit sa
depisteze acesti copii care nu gresim daca ai numim retarzi mental sau debili.Acesti doi
cercetatori incercau sa scoata in evidenta acesti elevi care nu tineau pasul cu ritmul de invatare
prin anumite teste de inteligenta.
Testele s -au transformat intr -o scurta perioada de timp teste special pentru investigarea
inteligentei genetice. Acest current ca oricare altu l are sustinatori pro si contra. Cei pro sunt de
parere ca reusita scolara tine doar de inteligenta genetica care se masoara dupa Q.I adica

7
coeficientul de inteligenta. Acesti oameni au mers atat de departe incat studiile le faceau dupa
curba lui Gaus in f elul urmator:
-Q I inferior lui 90: la aceasta categorie de copii 25 % din acestia intampina probleme
majore
-Q I intre 90 si 100: copii situati in aceasta zona fac cu usurinta fata ciclului de
invatamant.
-Q I intre 100 si 120: aceasta categorie de cop ii putin probabil vor face fata intregului
ciclu de invatamant.
-Q I intre 110 si 140: in aceasta categorie unii pot avea probleme dar majoritatea iau cel
putin bacul.

2.1 Cauze care tin de elev:
Esecul scolar din vina elevului dupa parerea mea este intr-o singura situatie si anume doar cand
elevul are un anturanj nu tocmai favorabil invatarii, isi minte profesorii si mai rau decat atat si
parintii si pana in momentul in care se afla adevarul despre acest copil este posibil sa fie putin
cam tarziu. Da r dupa cum spunea un conoscut filozof ca atata timp cat suntem aici niciodata nu
este prea tarziu doar dupa ce plecam din aceasta lume putem afirma aceasta chestie.
Esecul scolar din vina copilului se poate rezolva si mai tarziu cu o singura conditie sa n u
fie un esec total al elevului si anume abandon scolar si sa fie consiliat psihologic de catre un
profesionist care s a il indrume catre calea cea buna.
Intr-o alta speta dar tot referitoare la aceatsa tema vreau sa spun ca este mult mai usor
sa lucrezi c u un copil de pana in 16 ani si s a reusesti sa ai indrepti frumos greselile decat cu un
adolescent spre adult. Nu eu am spus prima data asta si au mai spus -o si altii ina intea mea ca
este usor sa lucrez i si sa manevrezi un copil spre bine chiar daca el nu intelege totul, va intelege
cu siguranta la momentul potrivit ca i -ai facut un bine.
2.2 Cauze care tin de scoala:
Din acest punct de vedere as avea foarte multe sa spun dar mare parte din ele se
regasesc in inc eputul lucrarii mele. Prima vin a pe care o poarta scoala pentru esecul elevilor
este ca nu are un protocol de ordine si disciplina interioara sau mai rau decat atat el exista dar
este uitat intr -un sertar. Dupa parerea personala scoala ar trebuii sa faca acest prim pas in care
sa introduca ordinea din scoala. In primul rand cadrele didac tice vor fi informate cu privire la
acest protocol. Elevii ce nu se supun regulilor vor fi sanctionati pana la exmatriculare inspecial
in clasele mai mari sau universitati. Aceste protocoale trebuie sa existe de la c lasa 0 pentru ca

8
elevii sa se obisnuiasca cu aceste reg ulamente si sanctiunile nu pot fi exmatricularea in
invatamantul obligatoriu.
O alta cauza a esecului scolar din vina scolii o reprezinta chiar profesorii care nu au fler,
care nu sunt capabili sa man agerieze o clasa de elevi si mai rau decat atat aceia ce se lasa
mituiti de parinti pentru a trece un elev sau alte beneficii. Lucrurile merg din rau in mai rau si
trebuie sa punem piciorul in prag. Un pas bun a fost facut prin introducerea acestui curs de
psihopedagogie care te pregateste pentru a iesi in fata elevilor, studentilor, sa stii ce sa faci in
diferite situatii. Asta tine si de studiu dar este in stransa leg atura si cu flerul de a aplica s olutia la
momentul potrivit.
2.3 Cauze care tin de famil ie:
Familia joaca un rol foarte important in educatia elevului p oate cu un procentaj mai mare de cat
a scolii sau a profesorului. In studiile noastre ne putem intalni cu mii si milioane de tipuri de
familii. Din acest motiv a ramas si zicala sau proverbul:” nu are cei 7 ani de acasa”. Dar asta era
valabil in perioada trecuta cand copilul isi petrecea foarte mult timp acasa pana la 7 ani. Acum
trebuie sa vedem modificarie aparute in legislatie, in obiceiurile familiale in joburile parintilor
care ambii lucreaz a extrem de mult sau mai rau pleaca in alte tari si lasa copii cu bunicii.
Fac o paralela intre aceste fapte mentionate mai sus si economie. In primul rand trebuie
sa avem educatie ca sa putem avea o economie puternica. Economia joaca un rol important si
ea in educatie pentru ca datorita lipsei ei parintii muncesc peste program sau pleaca in alte tari.
Dupa parerea mea trei mari lucruri ar trebuii rezolvate urgent si aceastea sunt: Educatia sub
toate formele ei, Sanatatea si economia.
Din nou dupa parerea mea lasarea copiilor cu bunicii repre zinta un fapt destul de grav si
din ce motiv spun asta. Bunicii fac parte dintr -o alta generatie mult mai indepartata decat a
nepotilor. Mediul inconjurator este intr -o continua schimbare si dezvoltare. Bunicii vor cre ste
copiii cum au fost ei crescuti si aici apar discr epante mari intre ce era in 1950 si ce este in 2017.
Nici macar parintii nu mai pot tine pasul cu mediul s chimbator sa poata sa fie la cu rent
cu toate noutatile din lumea copilului de azi. Aceste discre pante avand loc la unii copiii si la unii
nu, apar diferente mari de societate si copii care au multe lipsuri sunt exclusi din societate.
Fiind exclusi nu se simt bine la scoala, intre prieteni etc. si randamentul copilului la invatat
scade dramatic.
Despartirea parintilor este un e fect extrem de nociv asupra copilului neintelegand
mecanismele gandirii omului adult. Asta il afecteaza in procesul lui de invatare de asimilare de
informatii.
Familiile care consuma alcol , tutun si in care au loc violente ai afecteaza pe copii foarte
mult chiar daca violentele nu sunt la adresa lor si aici ma refer la toate tipologiile de violente.

9
2.4 Cauze care tin de ambianta educationala
Ambianta educationala se refera la mai multe aspecte pe care o sa le detaliez cum ar fi:
conditiile igienico -sanitare din unitatea de invatamant, materialele necesare inlesnirii predarii si
invatarii precum si tehnologia, galagia din clasa care poate fi combatuta de un profe sor capabil.
Acum de conditiile igienico -sanitare pot vorbi mult dar problema cea mai grava este ca
in unele unitati de invatamant nu sunt respectate normele euroepene in viguare si se da
autorizatii de functionare fara sens sau mai rau decat atat functioneaza illegal.
De cel putin trei ori pe zi baile trebuiesc curata te si dezinfectate, spatiile commune trebuiesc si
ele macar odata pe zi curatate, nu mai vorbesc de impartirea deseurilor pe categorii care nu se
respecta absolut deloc. Acest lucru este foarte grav deoarece intr -o institutie de invatamant a r
trebuii invat ate aceste regul i inaintea tuturor pentru ca de aici pleaca educatia.
Toate aceste conditii nerespectate pot ingreuna invatarea si pot duce la esec scolar. Unii
ma vor critica spunand ca cine vrea sa invete invata oricum si oriunde. Nu contest acest lucr u
fiind un om cu stagiu militar terminat dar daca se poate sa traim si sa invatam in conditii obtime
de ce sa nu o facem.
Materialele necesare invatarii precum, table, creta sau markere, manual, carti, caiete si
rechizite, banci fara uzura a timpului si co ncepute pentru sanatatea coloanei vertebarale. Fara
aceste lucruri procesul de invatamnt nu se poate desfasura in conditii obtime.
Cred ca sunt primul care ofera aceasta idee de banci si scaune create pentru sanatatea coloanei
vertebrale. Studiind si facul tatea de medicina si lucrand in domeniu vad cat de afectata poate fi
coloana noastra in ritmul nostru zilnic si trebuie sa facem ceva legat de aceste afectiuni.
Scaunele ar trebuii sa fie cu un spatar complet de la sezut pana la gat si sa fie si relativ moale
pentru a sta confortabil. Trebuie sa invatam elevii sa aiba grija de sanatatea lor pentru a putea
invata mai departe. Intotdeauna cand esti sanatos eficacitatea si eficienta creste vizibil.
Nu in ultimul rand vreau sa vorbesc de tehnologie. Suntem in era creatiei si a
tehnologizarii muncii umane. Un caltulator, videoproiector si perdea pentru videoproiector ar
trebuii sa aiba fiecare clasa din fiecare scoala. Altfel invata elevii vazant in timp real schite,
filmulete, studii de caz etc. si randamentul profesorului si placerea lui de a preda creste
semnificativ. Va fi multumit ca elevii sunt cuminti, ca sunt atenti si ca invata.
Galagia din clasa nu cred ca ar mai putea exista daca toate celelalte conditii sunt
respectate.
CAP 3: DIACNOSTICARE, MODALITATI DE PREVENIRE SI
COMBATERE A ESECULUI SCOLAR

10
Diacnosticarea esecului scolar la fel ca si in me dicina poate fi facut preventiv sau prea tarziu.
Trebuie sa mentionez ca si esecul scolar cat de ne gativ este privit poate avea si avantaje. Sansa
la invatamant este egala pentru toate persoanele si chiar daca un copil are un esec scolar la
inceput in timp poate relua ciclul de invatamant si poate face si performanta.
Nu toti copii sunt dotati de la b un inceput cu capacitate mentala de invatare ba din
contra unii isi gasesc vocatia si ace asta capacitate destul de tarziu dup a ce intra in ciclul de
invatamant liceal.
Diacnosticarea in esecul scolar poate fi relativ simpla facuta de profes or. Cel mai bine
este sa fie realizata preventiv adica de la primele semne de nerealizare a temelor, lipsa de
activitate a elevului in clasa, elevul nu se pregateste pentru ora etc.
Toate aceste situatii reprezinta asa cum numim si in medicina efectul problemei. Odata ce am
diacnosticat problem a si am vazut ce efecte are asupra conduitei elevului in scoala trebuie sa
depistam si cauzele aceste probleme.
Ca profe sor esti nevoit sa iei legatura cu famlia si sa te interesezi de toate problemele ce
pot aparea in acea familie. Asta nu inainte sa vor besti cu elevul in sine. Acest rol al profesorului
il pot numi rol de mediator sau mai bine de psiholog pentru copil si pentru familie.
Daca acel copil provine dintr -o familie nu cu multa educatie si reusesti sa instalezi o idee
schimbatoare pentru o fami lie din 10 date deja obiecti vul tau ca si psiholog si profe sor este
indeplinit. Asta ar fi dupa parerea mea primul si cel mai important rol al prof esorului. Profesorul
este profe sor deoarece are mai multe studii, are o experienta de viata, are o cultura ge nerala
bogata etc . din care va impartasii prin sfaturi catre elevi dar si catre parinti.

3.1 Personalitatea profesorului:
Personalitatea profesorului poate fi caracterizata prin felul in care profesorul abordeaza ora.
Pot sa spun exemplul meu personal in care eram in clasa a XII -a si eram numit de elevii de la
clasele a IX profe sor datorita atitudinii mele serioase si tinutei mele vestimentare. De mic am
stiut ce vreau sa fac si am urmat viata alaturi de planuri pas cu pas. Numai spun dupa
terminarea stag iului militar ce atitudine mi -am format ca in ambele facultati din care fac parte
studentii ma opreste pe hol pentru diferite intre bari confundandu -ma cu un profe sor.
Atitudinea co nteaza foarte mult la un profes or, el poate ca si profesie sa fie un specia list
de renume , dar daca nu are atitudinea potrivita in fata elevilor nu va face fata sa managerieze
clasa cu succes.
In unele situatii trebuie sa fi dur in altel e nu, cu alte cuvinte ca profes or trebuie sa fi un
cameleon si s a te pliezi pe fiecare situati e aparuta pentru ai face fata.

11
O perso nalitate slaba nu va putea lucra cu o clasa de elevi numai daca clasa intelege
profesorul si il accepta ca atare . Acesti elevi realizaeaza ca profesorul este cu adevarat bun si
incearca sa le faca un bine.
3.2 Modali tati de preventie a esecului scolar
Preventia esecului scolar se va face aproape la fel cum ar trebuii facuta in medicina in sanatatea
corpului uman. Si in educatie putem vorbi de sanatatea corpului uman din punct de vedere
psihologic. Fiecare gest facut de elev trebuie sa insemne ceva pentru profesor. Inainte sa
detali ez mai mult aceasta tema abordata vreau sa spun ca profesorul trebuie sa fie inainte de
toate un bun psiholog cu o buna pregatire in acest domeniu. Fiecare tema nefacuta trebuie sa
reprezint e un semnal de alarma, fiecare ora lipsita trebuie sa reprezinte acelasi lucru.
Schimbarie de comportament din bine in rau trebuie sa ne pun ape ganduri.
Am sa exemplific cea mai buna metoda de preventi e a esecului scolar si anume cunoasterea
elevului si c ominucarea cu el, apropierea de elev si castigarea increderii pentru a putea
impartasii pro bleme de viata cu tine ca profesor ca s a il poti ajuta si indruma.
Trebuie sa men tionez si situatia in care indi ferent cat esti de bun ca pro fesor si psiholog nu pot i
face nimic pentru acel elev deoarece situatia lui nu tine de tine ca profe sor si ca persoana. Ma
refer aici la situatia copiilor din familii sarace care sunt pusi mai degraba la munca decat la
scoala . Pentru acei copii chiar si gratuitatea celor 10 clas e reprezinta mult deoarece este posibil
sa nu aiba nici macar cu ce sa se imbrace.
Unele masuri de prevetia esecului scolar sunt luate la nivel inalt de la Ministerul Educatiei altele
la nivel de scoala dar trebuie sa ne gandim si l a cee a ce intampla in af ara scolii in mediul social,
in mediul familial, in mediul de munca al copiilor dupa caz.
Acteste metode conlucreaza pentru prevenirea esecului scolar dar trebuie sa ne gandim si la
combaterea lui in momentul aparitiei lui la fel ca si o boala, cel mai bin e este sa o previ dar daca
totusi se instaleaza trebuie sa cunosti metode de a o combate.

CAP 4: Cercetarea pedagogica
Intr-o lucrare de asa amploare cum am ales sa fac mi -as fi droit sa am mai mult timp la
dispozitie sa fac cercetarea mai extinsa. Am al es sa fac modelul de cercetare cel mai raspandit
de la cercetarile in cadrul universitatilor pana la cele mai stiintifice cercetari si anume aplicarea
de chestionare, colectarea de date si interpretarea lor.
In urmatoarele randuri am sa aduc in discutie ti pul de chestionar si tipurile de intrebari
create de mine pentru a descoperii cat mai multe detalii despre elevi. Am avut si o parte de
nemultumire si asta este dator ita faptului nu stiu cat de cor ect si cat de adevarate sunt datele
din chestionar deoarece elevii m -au intrebat da ca acel chestionar este pentru D irectoarea

12
liceului. Le -am spus adevarul ca este pentru mine si imi doresc sa se reflecte cat mai mult
realitatea in acele raspunsuri.
4.1 Metodica cercetarii:
Cercetarea am realizat -o pe baza chestionarelor realizate de mine dar si pe baza informatiilor
pe care le -am cules oral de la elevi vorbind cu ei si incercand sa imi dau seam a ce nemultumiri
au, care sunt greutatile lor de zi cu zi si spre surprinderea mea chiar de la prima ora in calitate
de practicant am fost atat de apropiat si de indragit de elevi incat le -am castigat increderea sa
imi spuna ca nu sunt apreciati de profesor i, ca profesorii ai considera o clasa slaba si ca nu
lucreaza cu ei asa cum ar trebuii. Am remarcat si cati va elevi foarte buni pe care i -am notat pe
ciornele mele si am spus mai departe catre director si ceilalti profesori ca acei copii merita tot
sprijinul ca au initiative si sunt foarte isteti.
Nu am putut sa fac cee a ce vroiam eu dar nici timpul necesar nu l-am avut. Parerea mea
este ca eu fiind foarte tanar si apropiat de varsta lor plus o educatie bogata din multe domenii
de activitate sunt capabil sa inteleg fiecare gest al lor. Am spus si repet ca orice copil din acele
clase la care am predat e in timp cu un profesor de tipul meu vor invata si ai va fi drag sa invete.
Profesorii din Colegiul Economic Hermes sunt major itatea trecuti de 45 de ani cee a ce
nu este un lucru tocmai b un in cadrul liceului. Un profe sor cu atata experienta ar trebuii s a fie
mai deg raba in U niversitati unde altfel punem problema.
La liceu nu spun ca toti profesorii ar trebuii sa fie de 24 de ani dar nici foarte maturi
deoarece intervin diferentele de ge neratii foarte mari si ca profe sor nu mai esti capabil sa
intelegi ce se intampla cu un copil. Din acest motiv nu este recomandat sa mai faci copii dupa o
varsta. Si acesti profesori nici pregatirea pedagogic ape care o facem noi acum nu o au.
Diferente de generatie este si intre mine si ei chiar foarte mari dar totusi sunt inca mai apr oape
de ei si ai pot intelege.
Cu alte cuvinte am fost multumit ca le -am castigat increderea si am aflat anumite lucruri
si sunt sigur ca in doua luni de predar e la ei sunt capabil sa transform clasele de care profesorii
cu experienta se feresc in clase de elevi model. Si asta prin atractivitatea studiilor de caz, prin
activiarea tuturor din clasa si prin explicarea rolului invatarii acelei lectii sau materii cu
expemple de varsta lor.
4.1 REZULTATELE CERCETARII
Chestionarul:
Contine 14 intrebari relativ simple si de nivelul elevilor cu care am lucrat.
Prima intrebare a fost definitorie pentru completarea chestionarului si anume daca copilul este
sau nu in ciclul liceal.

13
A doua intrebare a fost despre numarul de absente saptamanal.
A treia intrebare a fost despre motivele absentarii.
A patra intrebare a fost despre situatia de nedreptatire unde cred ca eu ca nu au fost asa de
sinceri avand o teama.
A cincea intrabare a fost legata de favorizarea anumitor elevi.
A sasea intrebare a fost cu alegere intre o car iera bazata pe munca si studii si o “cariera” in care
castigi bani repede si usor.
A saptea intrebare a fost legata de planurile fiecaruia pentru viitorul apropiat.
A opta intrebare a fost legata de planurile pentru viitorul indepartat.
La a noua intrebare i-am intrebat daca au avut tendinta de a renunta la scoala.
La a zecea intrebare i -am intrebat de probleme familiale sau de alta natura care sa ai impiedice
sa vina la scoala.
La a unsprezecea intrebare i -am pus sa imi dea un exemplu de un personaj negati v de la TV.
La a doiprezecea intrebare i -am pus sa imi dea un exemplu pozitiv de la TV.
La a treisprezec ea intrebare i -am pus sa aleaga pe care din cei doi i -ar urma.
La a paisprezecea intrebare i -am intrebat daca au un model de profesor.
Centralizarea ras punsurilor:
1.La prima intrebare toti elevii au raspuns cu da.
2.La a doua intrebare:
De 2, 3 ori pe sapt:2 elevi
O data pe sapt: 3 elevi
In cazuri speciale: 7 elevi
Zilnic: 1 elevi
Nu lipsesc deloc: 8 elevi
Concluzia din aceasta intrebare este ca 15 elevi merg la scoala aproape in fiecare zi si vor sa
invete. Eu am identificat 7 din acestia foarte talentati.
3. A treia intrebare:
Niciun raspuns: 6 elevi

14
Plictiseala: 5 elevi
Nu lipsesc: 6 elevi
Sa nu iau nota 2: 3 elevi
Raceala: 7 elevi
Concluzia:multi le-au fost teama sa raspunda si nu au raspuns. 7 din ei lipsesc doar in cazuri
grave. Foarte multi sunt plictisiti.
4. Intrebarea a patra:
Da, uni i profesori au elevi favoriti: 9 elevi
Nu co nsider: 11 elevi
Da “taiat” apoi pus nu: 1 elevi
Imi este indifere nt, se poate si mai rau:1 elevi
Niciun raspuns: 1 elevi
Concluzii: Multi elevi sunt de parere ca sunt nedretatiti si le dau dreptate, stiu ca se intampla
asta. Un elev nu a raspuns probabil de frica. Si daca unui elev ai este indiferent cee a ce se
intampla cu evaluarile este deja o situatie grava.
5. Intrebarea a cincea :
Nu:18 elevi
Da: 3 elevi
Niciun raspuns: 1 elev
Da “taiat” si inlocuit cu nu: 1 elev
Concluzii:
Elevii la intrebarea anterioara ori au mintit ori la aceasta intrebare a intervenit frica.
6. Intrebarea a sasea:
Bani usori:7 elevi
Studii: 13 elevi
Nimic pentru ca nimic nu conteaza:1 elev
Niciun raspuns:1 elev
Niciuna, ma fac pompier:1 elev

15
Concluzii: Aceasta intrebare mi -a adus zambetul pe buze. Daca este real este foarte bine faptul
ca multi elevi tind sa studieze si sa munceasca. Avem si plebea societatii care vor ajunge la
munca de jos dar mai rau este ca un elev considera ca nimic nu conteaza. Am cercetat sa vad
daca este acelasi elev care da raspunsuri aiurea sa vad daca este un elev depre siv. Dar sunt
elevi diferiti care ofera cate un raspuns aiurea.
7. intrebarea a saptea:
Sa dau la ASE: 3 elevi Doresc sa imi fie student i.
Absolvire de liceu: 4 elevi
Cariera de sportive: 2 elevi
Vreau sa ma fac constructor:1 elev
Facultate:9 elevi
Sa-mi opresc existent fara a muri: 1 elev
Facultatea de medicina: 1 elev d oreste sa fie studentul meu.
Nu stiu: 2 elevi
Concluzii:
Inca un raspuns aiurea oferit de acelasi elev. Are o problema reala, ori ai place sa faca pe
smecherul si sa raspunda aiurea ori es te intr -o stare depresiva.
Foarte multe raspunsuri bune, dar sunt si copii care au nevoie de cineva care sa le creeze
incredere in ei.
8. intrebarea a opta:
Infiintare de firma:1 elev
Familie:1 elev
Academia de Politie:1 elev
Cantareata celebra:1 elev
Spor tul:1 elev
Pompier:1 elev
Job in economie:1 elev
Meserie in domeniul medicine:1 elev
Cariera de politest:1 elev

16
Niciun raspuns:3 elevi
Nu stiu:3 elevi
Bani multi si casa in strainatate:1 elev
Ar fi bine daca am traii pana atunci: 1 elev( Alt elev)
Munca:3 elevi
Nu ma grabesc:1 elev
Studii cat de multe:1 elev
Concluzii:
Cativa elevi foarte simplisti in gandire la momentul actual. Diferente foarte mari intre dorintele
lor si inca un elev cu un raspuns depresiv.
9. intrebarea a noua:
Nu:20 elevi
Niciun raspun s:1 elev
Da, in fiecare zi:1 elev
Da, pentru ca este prea greu:1 elev
Concluzii:
Unui elev I se pare scoala prea grea si trebuie gasit motivul pentru care este asa. Iar 20 din ei nu
se gandesc sa renunte la scoala cee ace este un semn bun.
10. intrebarea a zecea:
Nu:21 elevi
Niciun raspuns:2 elevi
Concluzii: toti elevii provin din familii relative bune si instarie si nu pun probleme elevilor in a
merge la scoala.
13:intrebarea a treisprezecea:
Pozitiv Anca Serea:1 elev
Pozitiv Mona:1 elev
Pozitiv Roxana:1 elev
Niciun raspuns:9 elevi

17
Pozitiv Iisus:1 elev
Pozitiv Simon Panda:1 elev
Pozitiv MAMA:1 elev
Pozitiv Batman:1 elev
Pozitiv Denisa:1 elev
Pozitiv JACK:1 elev
Pozitiv Traian Basescu:1 elev
Negativ:1 elev
Pozitiv Justin Bieber:1 elev
Pozitiv: Bianca Dragusanu 1 elev
Concluzii:
Foarte diferiti in gandire dar mi -au placut cele doua raspunsuri cu model pe Iisus si pe mama lui.
Un copil ce isi are model pe mama sau tatal sau sau ambii este un copil educat si iubit intr -o
familie decenta.Iar cel pe care il are pe Iisus ca model felicitari. Un copil cu credinta.
14. intrebarea a paisprezecea:
Doamna Diriginta:7 elevi
Walter…1 elev( nu am inteles scrisul elevului)
Doamna de contabilitate:1 elev ( foarte mamoasa si foarte corecta)
Niciun raspuns:8 elevi
Doamna Stanescu Anne -Marie: 3 elevi ( stie sa ne ajute sis a ne dea sfaturi)
Profesorul de contabilitate:2 elevi
Profesorul de matematica din gimnaziu:1 elev
Concluzii:
Elevii isi iubesc dirigintele cee a ce este un semn bun. Este un parinte bun pentru acesti cop ii.
Inca cativa profesori indragiti de elevi datorita corectitudinii si calitatilor de profesori.
Elevii sunt copii dar nu sunt si prosti, ei cunosc imediat cine ai iubeste, cine ai sfatuieste, cunosc
calitatile profesorilor si au inteligenta emotionala fo arte dezvoltata.